1

MIGRAŢIE ŞI MOBILITATE INTELECTUALĂ IN

CONTEMPORANEITATE

CUPRINS

INTRODUCERE 1

CUVINTE CHEIE 2

SINTEZA LUCRĂRII 4

CUVINTE - CHEIE

Globalizare, educație, învățământ superior, Erasmus,

mobilitate, migrație intelectuală

INTRODUCERE

În lumea contemporană, valorile secolului trecut

au păstrat, în aparenţă, doar o umbră din ceea ce, cu doar

un secol în urmă, definea umanitatea. Fiinţa umană a

cunoscut transformări, începând de la cadrul civic și social

cu repercursiuni şi modificări psihice de anvengură şi

sfârşind sau mergând dincolo de cadrul legislativ -

economic a ceea ce înseamnă umanitatea. Aceasta este

2

valabil doar dacă ne raportăm la ceea ce cunoaştem din

literatura de specialitate a lumii şi istoria universală.

Trecând de aparenţă şi mergând, în esenţa

lucrurilor, timpul a adus progresul tehnic, tehnologic şi

informaţional, dar structura fiinţei umane a rămas, în

general, aceeaşi. Valorile morale şi socio-culturale sunt

aceleaşi. În contemporaneitate, în frământările economice,

social-politice ale lumii, în teroarea războiului din lumea

arabă şi a conflictelor politice şi militare, sub spaima

terorismului islamist care a pătruns în Europa, valorile

morale au rămas, sub aspect, auster şi parcă încremenit,

aceleaşi.

Trăind în vârtejul evenimentelor europene şi ale

lumii mondene de pe mapamond, pare, şi în fapt chiar este,

o nevroză a avarismului de putere, de bunuri, de

consolidare şi siguranţă a ceea ce, în definitiv, rămâne

condamnat pieirii şi vremelniciei. Privind de pe fereastră,

prin lentila unei istorii, cu îndoielile ei în relatări, a

civilizaţiei, omenirea trăieşte o ciclicitate continuă a

istoriei.

Sunt dovezi palpabile în istorie că lumea trăieşte

un perpertuum mobile în temeiul dezvoltării ei, nefiind

3

vorba neapărat şi despre un progres spiritual. Iată cum

toate crizele economice mondiale le regăsim în diverse

timpuri şi culturi, cum zbaterea pentru supravieţuire a dus

către mişcări masive de mase, purtând cu sine cultura şi

civilizaţia, într-un trup uman, metaforic vorbind, în esenţă

făcându-şi loc fie supravieţuirii, fie şi a unui trai mai bun.

Migraţia nu este un termen nou, din contră, migraţia în

esenţă este creatoarea formării civilizaţiilor şi a culturii

umane. Indiferent de motivul care a determinat migraţia şi

natura ei, vedem invaziile de cucerire care au civilizat

lumea. Romanii, prin drumul lor spre cucerirea de noi

pământuri, au canalizat localităţile şi au modernizat

drumurile; un alt exemplu îl avem mult mai recent în

istorie şi anume tragedia mondială lăsată în urma

nefericitei patologii stalinisto-hitleriste.

În faţa armatelor germanei sau ca urme ale

civilizaţiei lăsate, au rămas influenţe de dezvoltare

tehnologică, unele dintre cele mai importante în istorie,

cum ar fi: logistica militară prin autovehicule, avioane de

război, modernizarea echipamentelor, mijloace de

comunicaţii de spionaj şi contraspionaj, iar cel mai

4

important este dezvoltarea tehnicilor chirurgicale şi a

medicaţiei în medicina de război.

În urma mişcării trupelor s-au asfaltat drumuri, s-

au modernizat căile ferate şi s-au construit gări şi clădiri

de staţii, s-au pus în mişcare garnituri întregi de căi ferate

şi s-au construit kilometri de şosele şi drumuri.

Deşi scopul nu a fost unul pozitiv, vedem cum o

civilizaţie puternică poate determina schimbarea altei

civilizaţii prin migrare temporară şi cu scop de cucerire.

Devine foarte important şi cine este migratorul sau

cuceritorul, indiferent de intenţii. Din poveştile bătrânilor

noştri aflăm cum soldaţii nemţi dăruiau copiilor români

ciocolată şi alte dulciuri. Bătrânii polonezi mărturisesc

exact acelaşi lucru. Copiii care gustau pentru prima dată o

urmă a civilizaţiei. Deşi erau asaltaţi de nemţi, în timpul

celor două războaie mondiale, aceștia îşi amintesc, pe

lângă toate necazurile pricinuite şi urmele de civilizaţie

lăsate de o naţie pornită la război cu scop de cucerire.

În ambele state, din Europa Sud Estica, Polonia şi

România, astăzi se păstrează, încă în funcţiune şi nu ca

muzeu, gări, drumuri naţionale, căi ferate, o arhitectură

bine concepută şi bine închegată cu toate atuurile de

5

funcţionalitate, unele construite ulterior, dar sub influenţa

civilizaţiei rămase.

Eventualele reconstrucţii au pornit de la arhitectura

iniţiată lăsate de armata germană. În Polonia toate oraşele

păstrează încă urma trecerii şi influenţei nemţilor pe

pământurile lor. Clădirile încă păstrează aliura de

sobrietate şi de teamă pe care o impune cărămida roşie.

Este evident că toate acestea nu pot şterge genocidul uman

lăsat în urma războiului şi ambiţiile diabolice a doi

dictatori.

Clădirile de la Auschwits, Birkenau, Plaszow, a

lagărelor de concentarare păstrează în zidurile lor oroarea

umană, masacrul şi durerea. Vizitând fiecare hambar se

pot încă auzi urlete şi ţipete interioare, disperarea umană

este înscrisă în cărămida roşie germană, iar cel mai

înfiorător este butonul morţii, butonul de declanşare a

gazelor. Un astfel de genocid, cel mai mare din istoria

omenirii, nu poate fi compensat de urmele civilizatoare ale

unei naţii.

Până şi în mentalitatea a doi dictatori inteligenţi,

dar machiavelici, apar diferenţe de ordin cultural şi de

civilizaţie. Doar într-o scurtă exemplificare a situaţiilor de

6

migrare militară şi de cucerire se observă urmele şi

transformările, nu doar la nivel cultural ci şi cu conflicte

în conştiinţa umană, care au loc în urma unor astfel de

cuceriri, fie şi doar pentru o perioadă scurtă.Se poate

afirma că, la baza civilizaţiei umane, stă acţiunea de

migrare, indiferent de natura acesteia, de intenţia şi de

durata ei. Istoria şi memoria colectivă nu uită.

Deşi prin migrare se subliniază pericolul de

pierdere a identităţii naţionale-culturale, totuşi asimilările,

la nivel macro, se fac în zeci de ani, uneori chiar sute,

apărând fenomenul de interculturalitate, prin împrumut şi

asimilare. Indiferent de context şi condiţia socio-politică,

un bun câştigat, o valoare în eternitatea omului pe pământ,

nu trebuie înfierată, nu trebuie ucisă, nu trebuie

minimalizată, doar pentru că a aparţinut unui moment al

istoriei sau unui sistem. După revoluţia postdecembristă

din 1989, în România, şi după schimbarea regimului s-a

trecut la minimalizarea şi demolarea unor structuri

construite în timpul vechiului regim.

Sigur că nu putem accepta, ideologic şi politic, că

o astfel de orânduire ar putea fi prolifică într-o cultură şi

nu putem uita genocidul făcut de minţi utopice şi bolnave

7

ale momentului, dar nici nu putem denigra aspectele

pozitive din acea perioadă. Infrastructura poate nu era la

cote de maximă calitate şi funcţionalitate, dar sunt urme

ale existenţei umane şi ale istoriei prin lume cum ar fi:

clădiri, fabrici, industrii întregi, educaţie, ştiinţă, cercetare.

Discuţia comportă multe alte opinii, dar realitatea ne

aşează în cadrul existenţial, în centrul acestor mijloace

construite în timpuri ostile umanităţii, vedem efectele

războaielor, vedem efectele sistemului totalitar şi tot atât

de bine, ne servim încă de ele. Supoziţia este clară:

indiferent de context, această transformare şi evoluţie a

lumii ar fi avut loc în altă situație. Adevărat însă, fără un

probatoriu, o supoziţie rămâne doar o supoziţie la stadiul

de condiţional, pe când o realitate lasă în urma sa efectele

vizibile şi palpabile ale existenţei umane.

Întorcându-ne la migraţie, observăm că tocmai

acest context social şi cultural al existenţei umane

determină mişcarea, dinamica vieţii şi a căutării omului

spre mai bine. Lucrarea de faţă îşi propune să aducă o

viziune cât se poate de realistă asupra valorilor şi a disputei

asupra lor din perspectiva gestionării tiparelor sociale,

care stau la baza marilor transformări umane. Viaţa,

8

istoria şi mentalităţile ne dovedesc, de-a lungul veacurilor,

că omul, deşi schimbător şi inconsitent în structura sa,

rămâne, totuşi, ca un paradox, aceeaşi fiinţă cu aspiraţii

diverse şi căutări asemănătoare.

Călătoria omului în natură, cu existenţa în contexte

sociale, politice şi economice diferite, dovedeşte tocmai

înclinaţia de a dori schimbarea, transformarea, migraţia,

pornind de la aceleaşi premise ale binelui universal, în care

Dumnezeu este aşezat pe cupola cerului sau desenat doar

în manuale ca o legendă hagiografică, fie înfiripat şi

asimilat în fiinţa umană, în inima cântătoare, funcţie de

context şi cultură.

SINTEZA LUCRĂRII

Globalizarea este realitate a contemporaneității,

care neîndoios are aspecte pozitive şi negative discutabile

de ambele părți. Situația economică, socială și politică a

Europei din acest moment prezintă un sincretism de culturi

și cutume cu dispoziție către transformare şi înnoire.

Conform politicilor de internaţionalizare şi

globalizare şi a agendelor de lucru ministeriale acestea nu

9

urmăresc o uniformizare a Europei, respectiv a culturilor,

ci o armonizare la nivel social şi cultural. Aceste direcţii

de armonizare au ca scop formarea unei Europe mai

puternice capabilă sa facă faţă provocărilor economice şi

politice, nu prin pierderea identităţilor naţionale, aşa cum

se vehiculează.

Cercetarea de faţă tratează fenomenul mobilităţilor

intelectuale, în cadru legal, care datorită direcţiilor de

armonizare s-au transformat în mişcarea maselor

intelectuale. Programul Comunitar, care a suferit diverse

transformări, de formă, denumire şi conţinut, de-a lungul

anilor, dar a avut acelaşi obiectiv. Acela de schimb

intercultural şi educaţional european şi mai târziu

paneuropean. Programul Erasmus+ este suportul de lucru

în susţinerea Procesului Bologna, cea mai radicală reformă

a învăţământului superior european. Ca orice lucru

inovator, produsul şi conceptul reformei sunt dezbătute cu

aspecte pro și contra, dar care s-au dovedit în timp

durabile, sustenabile şi ca cel mai puternic factor în

sprijinul globalizării. Educaţia este factorul principal în

susţinerea globalizării printr-o piaţă a muncii adecvată

provocărilor moderne, contemporane în acord cu

10

transformările tehnice, tehnologice, informatice și

informaționale. Mobilitatea intelectuală contemporană a

dus către fenomenul de migrațiune, iar migrația

intelectuală, în sine este principalul motor de schimbare şi

stabilitate. Consiliul Uniunii europene a alocat cel mai

mare grant comunitar programelor comunitare.

Învățământul superior prin mobilitatea intelectuală a

utilizat cele mai multe fonduri cu scopul transformărilor

educaționale. Prin analiza acestei teze se subliniază, la

nivelul statelor europene nivelul de absorbţie al fondurilor

şi de distribuţie către instituţiile de învăţământ superior.

Pentru o verdidicitate a spaţiului cultural s-a analizat prin

comparaţie situaţia culturală socio-economică a două state

din Europa Sud Estică, Polonia şi România. Prin această

analiză comparativă se observă evoluția şi rolul

programelor comunitare în educaţie în raport cu starea de

fapt.

La nivel național se demonstrează comparativ

absorbția fondurilor la două universități publice şi una

particulară. Desigur că analiza nu a avut un scop de

ierarhizare sau de catalogare, ci doar pentru observarea

metodei de cheltuire a fondurilor europene.

11

O analiză comparativă nu înseamnă o clasificare

pentru că nu este realizabilă ținându-se cont de profilul

specializărilor diferit şi de numărul de locuri aprobat

pentru înscriere.

Cercetarea are ca obiectiv utilitatea fondurilor

europene în mobilitatea intelectuală, gradul de absorbţie al

fondurilor în context socio economic diferit într-o Europă

a cunoaşterii în tranziţie prin politici de internaţionalizare

comune.

În primul capitol se face o descriere istorică a

mobilităţilor în cultura română, care au avut ca funcţie

dezvoltare civilizaţiei româneşti prin trasformările

teritoriale şi istorice. În următorul subcapitol se prezintă

Programele Comunitare, Lifelong Learning şi toate

implicaţiile legislative cu instrumentele de lucru,

definiţiile şi termenii utilizaţi în implementare proiectului

Erasmus + cu toate modificările sale. În capitolul doi se

face o trecere în revistă a mobilităților în Polonia şi

România, studiu comparativ şi tranziţia socio-economică.

Acest studiu comparativ vine în sprijinul dezvoltării

educaţionale în raport cu perioada de tranziţie şi absorbţie

12

a fondurilor cât şi mobilitatea care s-a transformat în

migraţie ducând la o scădere demografică.

În capitolul patru se prezintă Programul Erasmus

Plus, studii de caz individuale şi relevante la nivel de

persoană, dar şi la nivel instituţional şi se prezintă

concluzia în urma observaţiei a dezvoltării mobilităţilor în

fostele state din Europa de Sud-Est.

Capitolul cinci exprimă propuneri de dezvoltare a

managementului pentru îmbunătăţirea calităţii

învăţământului prin utilizarea Programului Erasmus. În

urma implementării proiectului s-au analizat. Din punctul

de vedere cantitativ dar şi calitativ livrabilele şi rezultatele

învățării, în urma utilizării fondurilor.

Concluziile şi propunerile nu epuizează subiectul,

dar se poate conchide, cu certitudine că această analiză,

unică în Europa, în forma ei actuală, este temei de

dezvoltare a analizei pentru cercetări ulterioare în

contextul în care s-a votat în parlamentul european

continuarea programului ERASMUS + din 2021 până în

2027.

Globarizarea este factorul intrinsec în dezvoltarea

umană şi poate duce la dezintegrarea culturilor originale.

13

Omenirea nu se pierde, ci este într-o continuă

transformare, în funcţie de contextele socio-economice.

Globarizarea prin educaţie pare că tinde către o

uniformizare a pieţei libere de capital, dar paradoxal şi

către o unitate sau o marcă identitară a fiecărei culturi.

Rezultanta poate duce către un progres, doar în cazul

menţinerii unor percepte sănătoase de viaţă şi trai.

Literalismul absolut în care lipsesc cutumule

morale duc către o dezordine a firii umane, creatoare.

Totalitarismul percepţiilor despre lume şi viaţă se

confundă şi confruntă totodată cu tradiţia şi patriarhatul;

ele excluzându-se una pe cealaltă. Astfel, este globalizarea

o tendinţă creatoare de viaţă şi de frumos sau este o

tendinţă de dezintegrare a factorilor de cultura naţională?

Analizând tendinţele actuale ale societăţii globale,

pare o lupta câştigată a liberalismului, care vine din statele

profund civilizate. Tradiţia pare să nu-şi mai aibă locul în

globalism şi globalizare, dar tocmai tradiţia ajută

globalizarea la continuitate şi favorizează tranziţia.

Desigur că atingerea unei stări sau a unei societăţii

ideale este o utopie, dar tendinţa de accedere la ea poate

14

deschide căi pe premise de cunoaştere şi dezvoltări noi

pentru viitorul planetei.

La nivel cutumiar şi psiho-social, ce se întâmplă în

zilele noastre este ciclic. Istoria a cunoscut transformări şi

globalizări şi înainte de Hristos şi după Hristos, mai lent

sau mai rapid, în funcţie de câştigarea teritoriilor şi a

împărţirii puterii pe state.

Căderea Constantinopolului este un exemplu de o

putere asimilată cu criza politică şi economică, ruptura

societăţii a dus către formarea şi transformarea unei

societăţi păstrându-şi până în zilele noastre amprenta

istorică prin monumentele arhitecturale. Este doar un

exemplu de mişcare şi transformare din primele secole

d.H.

Cele două războaie mondiale şi împărţirea

teritorială, apoi schimbarea sistemului totalitar şi

integrarea statelor din Europa SUD - ESTICĂ sunt doar

faze ciclice în lupta omenirii pentru supravieţuire.

În continuare, rămâne valabilă dilema modului în

care globalizarea se împleteşte cu ideea de menţinere şi de

protejare a identităţii culturale, unice fiecărei naţiuni în

parte. Implicit, fenomenul migraţiei culturale este o

15

consecinţă naturală a boomului globalizator contemporan.

O consecinţă pe care, mai mult sau mai puţin, fiecare

naţiune în parte se vede nevoită să şi-o asume în mod

direct, irevocabil şi incontestabil.

Dincolo de transcenderea istorică a conceptului de

globalizare, devine actuală problematica disipării

graniţelor geografice, care sunt convertite mai degrabă în

graniţe culturale transparente, imanente dar consistente în

mod paradoxal.

În această epocă a exploziei tehnologice, a

climaxului mass-media şi a dependenţei consumatorului

contemporan de tot ceea ce înseamnă mijloace de

comunicare, se pare că ne agăţăm tot mai mult de aceste

reminiscenţe identitare, tributare trecutului unor naţiuni

clar rigidizate sub aspectul unităţii identitare, geografice,

culturale etc.

Aşadar, pe de o parte râvnim la toate aceste

avantaje aduse de globalizare, dar pe de altă parte, cu

disperarea unei societăţi muribunde, strângem cu dinţii,

metaforic vorbind, de orice urmă a ADN-ului nostru

naţional.

16

România şi Polonia devin pilonii de referinţă în

acest studiu comparativ, care poate fi extins, atât din punct

de vedere al statelor care s-ar preta unei comparaţii

similare, cât şi din punct de vedere al criteriilor de analiză

care ar putea fi adăugate ulterior, în funcţie de eventuale

puncte de interes, tendinţe sociale, dinamism naţional

reflectabil la nivel colectiv, dar şi individual, aspecte deloc

neglijabile, de altfel.

După cum analizează col.prof.univ.dr. Mircea

Cosma, ,,apariţia culturii globale sau societatea civilă

internaţională” este un proces cu obiective pe termen lung

care se poate realiza sub ipoteza armonizării culturilor.

Alteritatea este axioma în jurul căreia globalizarea poate

tinde sau poate găsi un spaţiu comun prin educaţie.

Procesul globalizării este ireversibil, indiferent de

conflictul dintre ,,individual şi universal”. Educaţia este

primordială în transmiterea şi formarea eficientă a unor

cutume noi care să conducă calitativ la dezvoltarea fiinţei

umane în spaţiul nou creat de la microcomunitate la

macrocumunitate.

Prof. M. Cosma face referire în analiza sa

,,Globalizarea şi educaţia” la un mondialism format cu

17

ajutorul a mai multor factori de educaţie, cum ar fi:

,,educaţia intelectuală, educaţia pentru pace, educaţia

pentru democraţie, educaţia pentru mass-media, educaţia

ecologică”. Aceste directive de educaţie şi instruire pot fi

transmise şi consolidate prin mişcarea maselor în scop de

studiu şi prin managementul calităţii acţiunii de educaţie,

care se definesc ca unul dintre obiectivele reformei

învăţământului superior, prin Procesul Bologna şi totodată

drept cel mai puternic motor de acţiune în sfera

internaţionalizării.

Toată această tendinţă de mişcare în spaţiul

european şi pan-european are la bază câteva concepte

preluate din tradiţia învăţământului, categoric transpuse în

contextul contemporan. Verbe precum: ,, a învăţa să ştii,

să faci, a învăţa regulile de convieţuire, a învăţa să fii”

devin, în opinia profesorului M. Cosma, ,,noi conţinuturi

formative” în educaţia ca program concret în favorizarea

internaţionalizării şi a apropierii grupurilor etnice.

Jane Knight şi Hans de Wit (1997:6) despart

conceptele de inetrnaţionalizare şi globalizare în două

subconcepte: internaţionalizarea învăţământului care

,,reprezintă fluxul tehnologic, economic şi informaţional

18

de persoane, idei şi valori, dincolo de frontiere” în opinia

autorilor mai sus menţionaţi, de unde a preluat ca definiţie

şi autoarea Anamaria Bogdan, în articolul său

,,Globalizarea şi Internaţionalizarea Învăţământului

Superior”.

Globalizarea mai este definită şi ca efectul resimţit

de fiecare stat în funcţie de contextele naţionale, istorice,

tradiţionale, dar şi în funcţie de obiectivele şi valorile

însuşite de fiecare ţară în parte. Indiferent de amplasarea

sau definirea lor conceptuală în cadrul desfăşurării

activităţii, ambele concepte conduc către aceeaşi sinergie,

indiferent de subordonarea şi dinamica lor.

Pe de altă parte, există şi viziuni tradiţionale ale

învăţământului prin care ,,diversificarea şi formarea

societăţilor globale” conduc către ,,o

dezinstituţionalizare”, o perimare a educaţiei în opinia

profesorului Alexandra Pepelea, şi implicit la ,,anularea

idealurilor naţionale”. O astfel de viziune a unui formator

de opinii şi educaţie, transmisă către elevi şi studenţi, în

ceea ce priveşte acţiunea cheie a internaţionalizării, devine

rudimentară şi periculoasă în demersurile de armonizare a

19

educaţiei pentru o societate nouă şi pentru o piaţă globală

a muncii.

În loc de concluzie se poate menţiona o

recomandare de investiţii masive anuale în educaţie la

nivel naţonal. Potrivit studiilor UNICEF actuale, România

investeşte cel mai puţin din Produsul Intern Brut (PIB) în

educaţie, la nivel european, pe locul doi, după Bulgaria. În

acord cu obiectivul României de a reduce rata de abandon

şcolar, din Strategia Europa 2020, investiţia în educaţie,

atât pentru echilibrarea situaţiei dintre mediul rural şi cel

urban, a devenit o urgenţă naţională ca marcă identitară.

Se pare că măsurile naţionale de reformă pentru

accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie nu sunt

suficiente şi astfel necesită investiţii şi resurse care să

poată acoperi dificultăţile acestui eşantion de populaţie.

O creştere a numărul absolvenţilor de studii medii

şi de studii superioare ar conduce către o creştere a PIB-

ului naţional şi o scădere a ratei criminalităţii. Ca

recomandare pentru programul Erasmus, ar fi continuarea

Programului şi trecerea sa la o altă etapă existenţială, dar

cu efortul susţinut la nivel naţional de încurajare a

investiţiilor în educaţie şi formare. Dar sursa primordială

20

cetăţeni activi şi educaţi o contituie investiţia în educaţia

preşcolară şi şcolară cât şi prevenirea abandonului şcolar.

O altă investiţie majoră este reforma programelor şcolare,

care necesită, conform Procesului Bologna o centrare pe

interesele elevilor, a abilităţilor şi cultivarea talentelor. Ar

mai fi necesară şi o schimare a metodelor de predare,

învăţare şi evaluare cât şi investirea în cursuri

psihopedagocice sau dereabilitare psihică pentru cadrele

didactice, o dată la cinci ani şi aprobarea pensionării la

cerere fără scăderea punctului de pensie. Resursele umane

din învăţământ necesită o investiţie majoră în salarizare şi

recompensare, astfel putându-se face o triere a acestora

reală şi pe valori strict psihopedagogice şi educaţionale.

Bibliografie

1. Alexandrescu Sorin, Paradoxul român, Romanian

paradox, Universe Publishing, 1998

2. Alecu Iulia, Mocanu Horia, Călin Ioan Emanoil,

Intellectual mobilitz in Medical Higher Education

system, Revista de Medicină Militară [RJMM] ,

index Copernicus, 2017

21

3. Bălaşa Daniel, Abordări teoretice privind

managementul aplicabil organizaţiilor sistemului

judiciar din România, Tehnipress 2014

4. Călin Ioan Emanoil, Alecu Iulia, Competitiveness

The International Scientific Conference

Globalization, Intercultural Dialogue And National

Identity 4th Edition 18 -19 May 2017 Tîrgu Mureş

Romania – Publicare ISI in extenso, indexat ISI

proceedings in Web of Science, la Thomson

Reuters.

5. Cristea Sorin, Dictionar de pedagogie, ed. Litera,

2000, pg.107

6. European Commission, Erasmus-facts, fugurs and

trends, 2013-2014

7. European Journal of Higher Education - Florin D.

Salajan a & Sorina Chiper B., Value and benefits of

European student mobility for Romanian students:

experiences and perspectives of participants in the

ERASMUS Programme, Publisher: Routledge

8. Ludolfo Paramio, The double Transition in Poland

9. Gonzales-Enriquez Carmen, The peculiar traits of

the Polish Transition

22

10. Gover Anna şi Loukkola Tia, Eureqa moments! Top

Tips for international quality assurance, 2015

11. Guillermo de la Dehesa, Învingători şi învinşi în

globalizare

12. Higher Education Policy series, nr. 11, Ghid

practic privind internaţionalizarea învăţământului

superior românesc

13. Higher Education Policy series, nr. 12, Cadrul

strategic pentru internationalizara Învăţământului

Superior din România, Analiză şi recomandări

14. Herseni Traian, Teoria monografiei sociologice,

Bucureşti, 1934, p.125

15. Kaufmann Daniel, Christopher Woodruff, Simon

Johnson, John McMillan.

16. Oncioiu Ionica, Stanciu Alina, Stăncioiu Aurelia

Felicia, Alecu Iulia, Designing Romanian Future

With Renewable Energy: An Economic

Perspective, 17 International Multidisciplinary

Scientific Geo Conference SGEM2017 , 27-06

Iulie, 2017, type: Conference Proceedings

ISSN 1314-2704 Annual edition DOI:

10.5593/SGEM_GeoConference, Scopus, SJR

23

17. Pârgaru, Ion Alecu, Iulia L’education – facteur de

la mondialisation Revue Valaque D’ Etudes

Economiques, Volume 6, no 3

18. Pârgaru Ion, Alecu Iulia, Neacşu Marian -

Academic Migration – Major factor in

globalisation, Valahian Journal of Economic

Studies, Volume 5 (19, issue 1/2014) Indexare BDI

19. Pârgaru Ion, Alecu Iulia, Short presentation of

communism in Romania, The international

conference 'Education and creativity for a

knowledge-based society' - social, political &

humanistic sciences - xth edition. - SSRN eLibrary,

2016 – Indexare BDI

20. Pârgaru Ion, Alecu Iulia, Future Scenarios for the

Pan-European Higher Education Area, The

International Journal of Innovation in the Digital

Economy (IJIDE)

21. Pârgaru Ion, Călin Ioan Emanoil, Alecu Iulia, The

management of knowledge. Between theoretical

fundation and operationalization, The International

Scientific Conference: Globalization, intercultural

dialogue and national identity 4th edition 18 -19

24

May 2017 Tîrgu Mureş, Romania – Publicare ISI in

extenso

22. Pârgaru Ion, Nowak Ernest, Alecu Iulia, Corruption

in poland and romania, after the fall of communism,

The International Scientific Conference:

Globalization, intercultural dialogue and national

ident y 4th edition 18 -19 May 2017 Tîrgu Mureş,

Romania – Publicare ISI in extensor

23. Pârgaru Ion, Alecu Iulia, Calin Emanoil Ioan,

Education as a Factor in Globalization through

Academic Mobility, The International Conference

14th Edition, 2017, România Present Issues of

Global Economy, Publicate în Analele Universităţii

Ovidius. Seria: Ştiinţe Economice - Vol. XVII, Nr.

1/2017 revistă indexată în bazele de date

internaţionale repec, Doaj, Ebsco, Cabell, Ulrich's,

J-Gate, Erih Plus, Index Copernicus, Scientific

Indexing Services, Infobase Index și researchbib.

24. Piekup Aneta -, Migration and Modernisation – an

alternative – pg 161

25

25. Pleşu Andrei, Liiceanu Gabriel, Patapievici Horia-

Roman, O idee care suceşte minţile, Humanitas,

2014

26. Pop Daniel (ed.), New Patterns of Labor Migration

in Central and Eastern Europe, Amm Press. 2004

27. Pricină Valeriu, Creierul gros, creierul subțire,

Thick Brain, Thin Brain

28. Prime 2010, Problems of Recognition in Making

Erasmus, Eren Dicle, Julia Fellinger, Luyedan

Huang, Kalinic Igor, Pisera Justina, Trawinska

Julia, Vinca Edona

29. Johnson Simon is an associate professor of

economic at Duke University”s Fuqua School of

Bussiness in Durham, North Carolina; Poland

after Communism, a version of the article

appeared in the March-April 1995 issue of

Harvard Business Review.

30. Suchocka Hanna, The Polish Transition

31. Şerbănescu I., Migraţia şi reformele, Migration and

reforms, Revista 22, July 21, 2004

32. T. Anthony Jones, Seminar on democratic transition

and consolidation, 2001-2002

26

33. The European Higher Education Area in 2015:

Bologna Process, Implementation Report

34. The International Conference, Education and

creativity for a knowledge-based society’’–

Economic Science, X edition, Iulia Alecu and

Dragos Condrea, The Volunteer Management in a

Knowledge Era. Valahian Journal of Economic

Studies, Volume 5 (19, issue 1/2014) –

35. Theodorescu Răzvan, Cele două Europe, The Two

Europes, Encyclopedic Publishing House,

Bucharest, 2013

36. Theodorescu, Răzvan, Această poartă a

creştinătăţii, Revista Muzeelor, This gate of

Christendom, Museums Journal, p. 5-12 (editorial)

37. Vademecum in Medical Career, Coordinator –

Carmen Adella Sîrbu, ed. Universitara, chaper 6 th

the oportunities of being student, Iulia Alecu

27

Legislaţie

1. Brussels, 4.5.2011, COM (2011) 248 final,

Communication from the Commission to the European

Parliament, the Council, The Economic and Social

Committee and the Committee of the Regions -

Communication on migration

2. Brussels, 18.11.2011, COM (2011) 743 final,

Communication from the Commission to the European

3. Parliament, the Council, The Economic and

Social Committee and the Committee of the Regions -

The Global Approach to Migration and Mobility {SEC

(2011) 1353 final}

1. http://www.utm.ro/relatii-internationale/erasmus-

policy-statement/

2. https://www.studyineurope.eu/grades

3. Brussels, 4.5.2011, COM (2011) 248 final,

Communication from the Commission to the

European Parliament, the Council, The Economic

and Social Committee and the Committee of the

Regions - Communication on migration.

28

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Noi_tehnologii_%C

3%AEn_timpul_celui_deal_Doilea_R%C4%83zboi

_Mondial

5. Legea voluntariatului. Legea 195 din 2001

actualizată şi republicată în Monitorul Oficial

nr. 276 din 25 aprilie 2007, în temeiul art. II

din Legea nr. 339/2006 pentru modificarea şi

completarea Legii voluntariatului nr.

195/2001.

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_d

up%C4%83_1989

7. http://www.ziare.com/margaret-

thatcher/economie/margaret-thatcher-a-murit-

reformele-pe-care-le-a-impus-inca-definesc-

economia-britanica-1228981

8. Gal Liana, Bianca Hiticaş, Reprezentări identitare

etnice în spaţiul românesc, Ethnic identity

rrepresentations in the Romanian space,

http://www.escoala.ro/psihologie/reprezentari_ide

ntitare_etnice_spatiul_romanesc.html

29

9. http://www.obiectiv.info/istoria-sarmalelor-de-

unde-provin-de-fapt-sarmalele_45409.html

10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarma

11. http://www.gandul.info/gandul-

meu/intoarcerea-acasa-14656997

12. http://www.llp-

ro.ro/userfiles/Evolutia_nr_mob_Erasmus_univ_

RO_2007_2013.pdf

13. http://www.anpcdefp.ro/

14. http://www.llp-

ro.ro/llp.php?id=322&d=42&menu=154

15. https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-

plus/about_en#tab-1-5

16. https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Europ

ei

N. Ionescu, Globalizare şi identitate naţională,

Revista de artă şi cultură Iosif Vulcan. -

https://revistaiosifvulcan.wordpress.com/teme/eseuri-si-

studii/prof-dr-n-ionescu-%E2%80%9Eglobalizare-si-

identitate-nationala%E2%80%9C/

30

iAccesibil la data de 15.02.2017 – h 23.05

https://ro.wikipedia.org/wiki/Noi_tehnologii_%C3%AEn_timpul

_celui_deal_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial