contabilitatea societatilor de asigurari (facultate c.i.g. - anul iii )

MARINICĂ DOBRIN

CONTABILITATEA SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI

Universitatea SPIRU HARET

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MARINICĂ, DOBRIN Contabilitatea societăţilor de asigurări / Dobrin Marinică - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 ISBN 978-973-725-884-7

657:061+368

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor

Redactor: Octavian CHEŢAN

Tehnoredactor: Marcela OLARU Coperta: Cornelia PRODAN

Bun de tipar: 11.10.2007; Coli tipar: 15,5 Format: 16/61 × 86

Editura Fundaţiei România de Mâine

Bulevardul Timişoara nr. 58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: [email protected]


mailto:[email protected]

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

MARINICĂ DOBRIN

CONTABILITATEA SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007 Universitatea SPIRU HARET

5

CUPRINS

Prefaţă…………………………………………………………………………….. 9 Abrevieri………………………………………………………………………….. 11

Partea I ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII ASIGURĂRILOR, ARMONIZATE CU DIRECTIVELE EUROPENE …………………………………………………………

13

I.1. Aria de aplicabilitate şi moneda de raportare………………………………… 15 I.2. Organizarea şi conducerea contabilităţii……………………………………... 16 I.3. Situaţiile (rapoartele) financiare anuale ale societăţilor de asigurări ………….. 21

I.3.1. Delimitări şi referinţe. Exerciţiul financiar …………………………… 21 I.3.2. Modele şi scheme de situaţii financiare anuale………………………... 22

I.3.2.1. Bilanţul contabil ……………………………………………… 23 I.3.2.2. Contul de profit şi pierdere. Distribuirea profitului …………... 28 I.3.2.3. Situaţia modificărilor capitalurilor proprii …………………… 32 I.3.2.4. Situaţia fluxurilor de trezorerie ……………………………… 33 I.3.2.5. Politici contabile şi notele explicative la situaţiile financiare … 41

I. 3.3. Principii şi reguli contabile..................................................................... 44 I.3.4. Raportul administratorilor....................................................................... 49 I.3.5. Auditul financiar...................................................................................... 52 I.3.6. Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al societăţii..................................................................................................

53

I.3.7. Publicarea raportului anual al societăţii.................................................. 54 I.4. Documentele justificative şi registrele de contabilitate...........................…….. 55

I.4.1. Documentele justificative........................................................................ 55 I.4.2. Registrele de contabilitate....................................................................... 56

I.5. Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv........................................…….. 57

Partea a II-a ÎNREGISTRAREA PRINCIPALELOR TRANZACŢII ÎN CONTABILITATEA ASIGURĂRILOR, REASIGURĂRILOR ŞI INTERMEDIARILOR ÎN ASIGURĂRI ……………………………………………….

61

II.1. Înregistrări contabile aferente asigurărilor generale...............................……. 63 II.1.1. Contabilitatea VENITURILOR şi CHELTUIELILOR din operaţiuni de

asigurări..................................................................................................

63 II.1.2. Contabilitatea operaţiilor privind constituirea şi utilizarea REZERVELOR TEHNICE ...................................................................….

72


6

II.2. Înregistrări contabile aferente asigurărilor de viaţă.................................…… 84 II.2.1. Contabilitatea VENITURILOR şi CHELTUIELILOR din operaţiuni de asigurări ……………………………………………………………

84

II.2.2. Contabilitatea operaţiilor privind constituirea şi utilizarea REZERVELOR TEHNICE...............................................................…….

88

II.3. Înregistrări contabile aferente primirilor şi cedărilor în reasigurare......…….. 100 II.3.1. La societatea care cedează în reasigurare (asigurător).......................… 100 II.3.2. La societatea care acceptă în reasigurare (reasigurător).....................… 104 II.3.3.Contabilitatea operaţiilor privind cota parte din rezervele tehnice ce

intră în sarcina reasigurătorilor ……………………………………….

108 II.4. Înregistrări contabile aferente primelor încasate prin intermediarii în asigurări …………………………………………………………………..

119

II.4.1. Intermediarii în asigurări........................................................................ 119 II.4.2. Contabilitatea operaţiilor efectuate de către BROKERII DE ASIGURARE (INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI) …………………..

121

II.4.3. Contabilizarea la societăţile de asigurare a PRIMELOR ÎNCASATE PRIN INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI …………………………………..

124

Partea a III-a PRINCIPALII INDICATORI FINANCIARI SPECIFICI ACTIVITĂŢII DE ASIGURĂRI …………

129

III.1. Solvabilitatea.........................................................................................……. 131

III.1.1. Metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică ASIGURĂRI GENERALE, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă …………………….

132 III.1.1.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile pentru

asigurări generale …………………………………………

132 III.1.1.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime pentru


135 III.1.1.3. Metodologia de calcul al fondului de siguranţă pentru


137 III.1.2. Metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică ASIGURĂRI DE VIAŢĂ, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă.............................

139 III.1.2.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile ………… 140 III.1.2.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime …………….. 143 III.1.2.3. Metodologia de calcul al fondului de siguranţă pentru

asigurări de viaţă …………………………………………

145 III.2. Lichiditatea.........................................................................................……… 146 III.3. Rentabilitatea.........................................................................................……. 147 III.4. Profitabilitatea......................................................................................……... 148

Partea a IV-a STUDII DE CAZ (1-12)........................................................… 153

Glosar...............................................................................................................…… 185 Planul de conturi..............................................................................................…… 201 Bibliografie ............................................................................................................ 245


7

CONTENTS

Preface ...........................................................................................................…... 9 Abbreviations …………………………………………………………………… 11

Part I ORGANIZATION AND MANAGEMENT OF ACCOUNTING OPERATIONS IN INSURANCES, IN ACCORDANCE WITH THE EUROPEAN REGULATIONS

13

I.1. Operation field ……………………………………………………………… 15 I.2. Organization and management of accounting ………………………………. 16 I.3. Annual financial statements …………………………………………………. 21

I.3.1. Terms and references ………………………………………………... 21 I.3.2. Layouts and drafts of annual financial statements …………………… 22

I.3.2.1. Balance sheet …………………………………………………. 23 I.3.2.2. Profit and loss account (results account) ……………………... 28 I.3.2.3. Change of capital statement ………………………………….. 32 I.3.2.4. Cash-flow statement ………………………………………….. 33 I.3.2.5. Accounting politics and statements justifing documents …….. 41

I.3.3. Accounting principles and regulations ……………………………….. 44 I.3.4. The administrators report …………………………………………….. 49 I.3.5. The financial audit ……………………………………………………. 52 I.3.6. Endorsement and deposit of the company statements and annual report …………………………………………………………………

53

I.3.7. Issuance of the company annual report ………………………………. 54 I.4. Justifying documents ……………………………………………………….. 55

I.4.1. Justifying documents …………………………………………………. 55 I.4.2. Accounting registers …………………………………………………. 56

I.5. Inventory of active and passive assets ……………………………………… 57

Part II RECORDS OF MAIN TRANSACTIONS IN INSURANCE, REINSURANCE AND BROKERS ACCOUNTING ………...

61

II.1. Accounting operations concerning general insurance ……………………... 63 II.2. Accounting operations concerning life insurance …………………………. 84 II.3. Accounting operations concerning reinsurance ……………………………. 100 II.4. Accounting operations concerning insurance intermediary ……………….. 119


8

Part III FINANCIAL PARAMETERS SPECIFIC TO INSURANCE ACTIVITIES ………………………

129

III.1. Solvency ....................................................................................................... 131 III.2. Liqudity ........................................................................................................ 146 III.3. Efficiency ..................................................................................................... 147 III.4. Profitability ................................................................................................... 148

Part IV PATERN STUDIES (1 TO 12) ………………………………. 153

Glossary ..................................................................................................………... 185

Accounts Strategy .................................................................................................. 201

Bibliography ....................................................................................................…. 245


9

„Contabilitatea este una dintrecele mai sublime creaţii alespiritului omenesc, pe carefiecare gospodar ar trebui să ofolosească în gospodăria sa.”

Goethe

Prefaţă

În contextul economiei de piaţă, asigurările constituie o ramură a serviciilor care contribuie la protecţia bunurilor şi persoanelor împotriva diferitelor riscuri preluate în asigurare. De-a lungul timpului, acest sector a dovedit că poate avea un rol tot mai mare în crearea produsului brut intern, participă în calitate de ofertant pe piaţa capitalului de împrumut şi realizează plasamente de resurse în investiţii sau pe piaţa înscrisurilor de valoare. Devenind unul din cele mai importante sectoare de servicii şi fiind într-o continuă ascensiune, am considerat oportună elaborarea lucrării Contabilitatea societăţilor de asigurări.

Aderarea României la Uniunea Europeană implică adaptarea legislaţiei româneşti, inclusiv a celei din domeniul contabilităţii asigurărilor, la prevederile comunitare.

Cursul tratează probleme specifice teoriei şi practicii contabilităţii asigurărilor, contribuind la pregătirea economică a studenţilor. Ea urmăreşte, totodată, să lărgească orizontul conceptual şi aplicativ al viitorului specialist în condiţiile armonizării contabilităţii asigurărilor din România cu Directivele Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Contabilitatea societăţilor de asigurări se sprijină pe cunoştinţele acumulate de studenţi în cadrul disciplinelor Bazele contabilităţii, Contabilitatea financiară, Contabilitatea de gestiune, asigurând clarificarea şi adâncirea cunoştinţelor în domeniul contabilităţii asigurărilor, reasigurărilor şi intermediarilor în asigurări.

Studiul se bazează pe experienţa şi cazuistica unor societăţi naţionale, transnaţionale şi multinaţionale care operează în domeniul vast al asigurărilor.

O parte din tranzacţiile înregistrate în Contabilitatea asigurărilor au fost mai întâi publicate în revista „Tribuna Economică”, iar unele din ideile expuse în această lucrare, raportate la nevoile învăţământului universitar, au fost prezentate la simpozioanele ştiinţifice, testate şi verificate la cursurile de masterat, precum şi în cadrul training-ului cu brokerii şi/sau agenţii de asigurare.

Structurată în patru părţi, lucrarea de faţă tratează o serie de subiecte utile, necesare înţelegerii contabilităţii din domeniul asigurărilor.

Partea I analizează probleme cum sunt: organizarea contabilităţii, situaţiile financiare anuale, principiile şi regulile contabile, rapoartele administratorilor, auditul financiar, documentele justificative, precum şi registrele de contabilitate.


10

În Partea a II-a sunt tratate principalele tranzacţii în contabilitatea asigurărilor, reasigurărilor şi intermediarilor în asigurări.

Partea a III-a tratează cei mai importanţi indicatori financiari specifici domeniului asigurărilor.

În Partea a IV-a sunt prezentate o serie de studii de caz, lucrări practice de înregistrare în contabilitate a diverselor probleme apărute în cadrul societăţilor de asigurare şi reasigurare.

La sfârşitul cărţii sunt înserate un glosar, planul de conturi şi bibliografia. Sperăm ca lucrarea de faţă, abordată într-un stil modern, va stimula

interesul pentru acest domeniu. Pentru concursul dat la elaborarea şi apariţia prezentei lucrări adresăm

sincere mulţumiri tuturor persoanelor care au făcut posibilă apariţia manualului » profesioniştilor contabili şi/sau managerilor de la societăţile de asigurări:

ALLIANZ–ŢIRIAC ASIGURĂRI, AIG LIFE, ARDAF, ASIBAN, ASIROM, ASTRA, BCR ASIGURĂRI, BT ASIGURĂRI, CECCAR ROMAS, GARANTA, GENERALI, ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ, INTERAMERICAN, OMNIASIG, UNITA, LLOYD’S, SWISS RE, pentru recomandările făcute pe parcursul studiului;

» familiei, care, preluând problemele cotidiene, mi-a asigurat timpul necesar elaborării lucrării.

De asemenea adresăm mulţumiri economiştilor Gabriela Alexandru, Florica Barbu şi Livia Bianca Dobrin care au ajutat la tehnoredactarea acestei lucrări, studentei Maria Ileana Nicola pentru traducerea unor termeni de specialitate, economistei Daniela Oana Ambara pentru observaţiile pertinente făcute.

În încheiere, nutrim speranţa că prezenta lucrare se constituie într-o nouă provocare adresată studenţilor, cadrelor didactice de specialitate, experţilor şi auditorilor, managerilor, economiştilor contabili şi normalizatorilor; altfel spus, trăim emoţiile reîntâlnirii cu cititorii noştri, cărora le mulţumim anticipat pentru eventualele observaţii, sugestii şi recomandări ce vor îmbogăţi şi perfecţiona o posibilă următoare ediţie.

Octombrie 2007 Autorul


11

ABREVIERI

APC – Consiliul Principiilor Contabile

BAAR – Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România – Biroul Naţional din România

CAR – Camera Auditorilor din România

CEA – Comité Europeén des Assurances

CECCAR – Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

CEE – Comunităţi Economice Europene

CNC – Conseil National de la Comptabilité

CRC – Comitetul Reglementării Contabile

CSA – Comisia de Supraveghere a Asigurărilor

CSPP – Comisia de Supraveghere a Pensilor Private

FASB – Financial Accounting Standards Board SUA

FEE – Federaţia Experţilor Contabili Europeni

FIDEF – Federaţia Internaţională a Experţilor Contabili

IAS – Standarde Internaţionale de Contabilitate

IASB – International Accounting Standards Board

IASC – Standardele de Contabilitate Internaţionale

IBA – Institutul evaluatorilor de întreprinderi

IFAC – Federaţia Internaţională a Contabililor

IFRS – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară

IRIS – Sistemul Informaţiilor privind Reglementarea Asigurărilor

MEF – Ministerul Economiei şi Finanţelor

NAIC – Asociaţia Naţională a Comisiilor de Asigurare

UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare


12


PARTEA I

ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII ASIGURĂRILOR,

ARMONIZATE CU DIRECTIVELE EUROPENE

13


14 Universitatea SPIRU HARET

I.1. ARIA DE APLICABILITATE ŞI MONEDA DE RAPORTARE

În România activitatea de asigurare se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale, de către următoarele categorii de persoane juridice (denumite în continuare entităţi):

societăţi de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare (denumite în continuare asigurători);

brokeri de asigurare şi/sau de reasigurare (denumiţi în continuare brokeri de asigurare);

Toate societăţile din domeniul asigurării, din ţara noastră au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie la sediile declarate pe teritoriul României.1

Cadrul juridic care reglementează contabilitatea din domeniul asigurărilor este asigurat în principal de:

Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul nr. 3129/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile

conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Reglementările contabile pentru unităţile de asigurare-reasigurare se elaborează de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi se aprobă de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MFF).

Conform prevederilor art. 2, art. 8 şi art. 10 din Legea contabilităţii, societăţile trebuie să asigure:

înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie;

efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ şi de pasiv; întocmirea situaţiilor financiare.

Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Cursul utilizat pentru conversia în moneda naţională a situaţiilor financiare anuale întocmite într-o altă monedă este

1 Potrivit art. 1 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi ale Reglementărilor contabile specifice domeniului asigurărilor, armonizate cu Directivele Europene.

15


16

cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data bilanţului. Acest curs se prezintă în notele explicative.

Societăţile au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.

O evidenţă contabilă strictă şi efectuată la timp este esenţială. Sistemul contabil aplicat în prezent serveşte nevoilor de informare şi analiză ale entităţilor organizatorice din domeniul asigurărilor.

I.2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII

În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile organizează şi conduc contabilitatea, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să posede studii economice superioare şi răspund, împreună cu personalul din subordine, de organizarea şi conducerea contabilităţii, în condiţiile legii.

Asigurătorul trebuie să îşi conducă activitatea cu respectarea normelor prudenţiale specifice, conform practicilor în asigurări şi să prevadă următoarele:

organizarea şi desfăşurarea activităţii cu prudenţă şi profesionalism, în concordanţă cu natura şi mărimea activităţii prestate; încadrarea unui număr suficient de persoane care îndeplinesc condiţiile de

calificare, pregătire şi de competenţă profesională. Conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi

supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, asigurătorul are obligaţia:

să conducă evidenţa contabilă şi operativă, care să permită: întocmirea rapoartelor cerute de Comisia de Supraveghere

a Asigurărilor; analiza rezultatelor tehnice pe clase de asigurări, în scopul

de a stabili dacă activitatea sa în ansamblu este rentabilă; să supravegheze activitatea unităţilor din subordine şi a

agenţilor săi, subagenţilor şi agenţilor subordonaţi şi să instituie proceduri antifraudă, astfel încât să nu fie periclitată activitatea de asigurare desfăşurată de asigurător; să îşi organizeze procedurile de control intern, astfel încât să

îndeplinească prevederile legale şi să prezinte organelor de control ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate documentele, situaţiile şi informaţiile solicitate de acestea; să transmită bugetul de venituri şi cheltuieli în fiecare an, în

termen de 10 zile calendaristice de la data aprobării acestuia; orice rectificare a acestuia va fi transmisă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în acelaşi termen;


să îşi organizeze un sistem intern de management al riscului, în conformitate cu normele emise; să organizeze şi să conducă evidenţă contabilă separat pentru

cele două activităţi de asigurări (de viaţă şi generale), în cazul că desfăşoară activitate compozită; să întocmească rapoarte privind activitatea de reasigurare

proprie, precum şi programele de reasigurare; să instituie proceduri şi să întreprindă măsuri de pregătire a

personalului propriu pentru respectarea legislaţiei în vigoare şi a normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor privind combaterea terorismului şi prevenirea spălării banilor, prin intermediul activităţii de asigurare; să întocmească şi să prezinte situaţii financiare individuale şi,

după caz, consolidate, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, conform legislaţiei în vigoare; să transmită orice alte raportări financiare, precum şi alte

rapoarte, situaţii sau analize solicitate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor ori stabilite prin norme emise, avize sau decizii; să ţină un registru special al activelor admise să acopere

rezervele tehnice constituite pentru asigurări generale şi un registru special al activelor admise să acopere rezervele tehnice constituite pentru asigurările de viaţă; să instituie proceduri de avizare, constatare şi soluţionare a

daunelor, în conformitate cu normele emise; să instituie proceduri de primire şi soluţionare a reclamaţiilor,

inclusiv pe cale amiabilă; să deschidă şi să menţină un registru de reclamaţii şi sesizări şi

să trimită raportări către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor; să asigure auditarea situaţiilor financiare anuale şi, după caz,

consolidate, de către un auditor, financiar persoană juridică, autorizat de Camera Auditorilor Financiari din România, aprobat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în conformitate cu normele legale. Din echipa desemnată de auditor cel puţin o persoană trebuie să deţină calitatea de actuar sau să dovedească această calificare prin acte oficiale emise de autorităţi sau asociaţii profesionale din alte state; să publice anual un raport care va conţine cel puţin informaţiile

prevăzute în normele în vigoare; să prezinte direcţiilor de specialitate şi echipelor de control ale

Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate raportările, documentele, situaţiile şi informaţiile solicitate de acestea.

17


18

Asigurătorii care practică activitate de asigurări facultative trebuie să elaboreze:

propriile condiţii de asigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare la contractul de asigurare;

propriile clauze de asigurare, care pot modifica condiţiile de asigurare, în funcţie de opţiunea proprie sau de cea a asiguratului;

propriile criterii de stabilire a primelor de asigurare; propriile reglementări şi instrucţiuni de constatare şi lichidare

a daunelor, în strictă concordanţă cu prevederile cuprinse în condiţiile şi în clauzele de asigurare;

reglementări interne privind constituirea şi menţinerea rezervelor tehnice, în funcţie de propriul sistem de evidenţă operativă, cu respectarea normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Asigurătorii care practică activitate de asigurare de viaţă sunt obligaţi: să ţină conturi distincte pentru asigurările de viaţă; să înregistreze toate veniturile şi cheltuielile aferente

asigurărilor de viaţă în conturi separate, care să constituie şi să aparţină unui fond de asigurare distinct, numit fondul asigurărilor de viaţă;

să iniţieze examinarea activităţii de asigurare de viaţă, constând din calcularea, conform principiilor fundamentale şi general acceptate ale calculului actuarial, a obligaţiilor aferente fondului asigurărilor de viaţă şi a rezervelor tehnice necesare, precum şi o apreciere asupra concordanţei dintre fondul asigurărilor de viaţă şi activele aferente; examinarea se efectuează la fiecare 12 luni sau la intervale mai scurte, în cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor consideră necesar;

să asigure conducerea contabilităţii fondului asigurărilor de viaţă, pentru identificarea operativă a activelor şi a obligaţiilor aferente acestuia;

să ţină un registru special al activelor, în conformitate cu prevederile Legii 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi ale Normelor emise în aplicarea legii;

să depună la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor o copie de pe raportul asupra asigurărilor de viaţă într-un interval de 4 luni de la data la care s-a făcut examinarea sau într-un interval mai mare, dacă termenul a fost aprobat în scris de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în urma unei solicitări scrise şi temeinic motivate, primită de la asigurător;

să furnizeze informaţiile, documentele şi detaliile suplimentare, în forma pe care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor o consideră necesară, pentru evaluarea fondului


asigurărilor de viaţă şi a situaţiei financiare a acestuia, după depunerea raportului asupra asigurărilor de viaţă la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Asigurătorii care până la 31 decembrie 2005 au fost autorizaţi să desfăşoare activitate compozită pot desfăşura în continuare activităţile de asigurări de viaţă şi generale numai în condiţiile separării managementului celor două activităţi, în conformitate cu prevederile legale.2 Asigurător cu activitate compozită este asigurătorul autorizat să desfăşoare simultan activitate de asigurări de viaţă şi activitate de asigurări generale.

Definiţie

Managementul separat al celor două activităţi, trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure o separare clară între aceste activităţi pentru a se respecta următoarele obiective:

■ interesele deţinătorilor de poliţe de viaţă şi, respectiv, de poliţe de asigurări generale nu trebuie în nici un fel prejudiciate şi, în special, profitul înregistrat de una din cele două activităţi să nu fie folosit în scopul îmbunătăţirii celeilalte activităţi, situaţia aceasta putând fi realizată numai în cazuri excepţionale şi cu aprobarea expresă dată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în condiţiile prevăzute pentru astfel de situaţii de legislaţia în vigoare;

■ minimul obligaţiilor financiare, în special marjele de solvabilitate, stabilite în conformitate cu prevederile legii şi ale normelor emise în aplicarea acesteia pentru fiecare din cele două activităţi sunt îndeplinite în mod independent, fără un transfer de active de la o activitate către alta. În cazul în care rezultă că mai sunt active disponibile la una din cele două activităţi, evidenţiate în mod distinct, acestea pot fi folosite pentru cealaltă activitate, dar numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Asigurătorii cu activitate compozită au obligaţia: să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă separat pentru cele

două activităţi de asigurare. În acest scop, veniturile, în special primele încasate, plăţile de la reasigurători şi cele din investirea activelor şi cheltuielile, în special cele privind plata daunelor, sumele suplimentare pentru provizioanele tehnice, primele de reasigurare, cheltuielile operaţionale pentru activitatea respectivă, trebuie să fie defalcate în conformitate cu natura lor. Cheltuielile operaţionale comune celor două categorii de asigurări vor fi alocate fiecărei activităţi conform unei chei de repartizare, cheie care va fi menţinută cel puţin pe parcursul unui exerciţiu financiar. Utilizarea acestei chei de repartizare se face numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

2 Ordonanţa de urgenţă nr. 201/2005 din 22 decembrie 2005, pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. 19


20

să calculeze marja de solvabilitate disponibilă separat, pentru fiecare dintre cele două activităţi şi să întocmească un raport prin care să identifice în mod clar activele şi obligaţiile care sunt folosite pentru calcularea fiecărei marje. În cazul în care una dintre cele două marje de solvabilitate este insuficientă, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va aplica pentru activitatea la care se înregistrează deficiente măsuri de redresare specifice, în conformitate cu prevederile legii şi ale normelor emise în aplicarea legii; să ţină pentru fiecare dintre cele două activităţi câte un registru

special al activelor; să trimită către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor toate

informaţiile, documentele şi raportările ale căror formă, conţinut, informaţii, detalii şi certificări sunt stabilite prin normele emise pentru fiecare activitate.

În vederea asigurării unei conduceri prudenţiale pentru fiecare dintre cele două activităţi desfăşurate de asigurătorii cu activitate compozită, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor confirmă sau nu, conducătorii departamentelor de asigurări de viaţă şi de asigurări generale, precum şi persoanele care vor ocupa funcţii de conducere specifice în cadrul acestor departamente.

Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute de societăţi, trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile guvernamentale şi alţi utilizatori.

Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în Legea contabilităţii şi în reglementările contabile, care au caracter obligatoriu pentru toate societăţile.

Contabilitatea de gestiune se organizează de către fiecare societate în funcţie de specificul activităţii şi necesităţilor proprii, având ca obiective principale următoa-rele: calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor, servi-ciilor executate, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furni-zării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea societăţii şi altele.

Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării societăţii respective.

În acest scop, administratorul societăţii trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru:

întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile economice efectuate; organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv,

precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; Universitatea SPIRU HARET

respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea acestora la termen la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor

financiare; organizarea contabilităţii de gestiune adaptată la specificul unităţii.

Atribuţiile directorului economic, ale contabilului şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, precum şi a personalului din subordinea acestora, în domeniul contabilităţii, se stabilesc de către administrator sau altă persoană care are obligaţia gestionării societăţii respective, potrivit legii.

Contabilitatea poate fi organizată şi condusă: pe bază de contract de prestări de servicii; de persoane juridice autorizate; de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv

contabil autorizat. Lucrările de contabilitate întocmite poartă semnătura persoanelor autorizate.

I.3. SITUAŢIILE (RAPOARTELE) FINANCIARE ANUALE ALE SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI

I.3.1. Delimitări şi referinţe. Exerciţiul financiar

Un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.

Definiţii

Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Poten-ţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii.

O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.

Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.

Asigurătorii autorizaţi să practice categoria de asigurări de viaţă şi clasele de asigurări de accidente şi asigurări de sănătate vor utiliza conturile sintetice aferente asigurărilor de viaţă.

Evidenţierea elementelor de activ şi de pasiv, de venituri şi de cheltuieli pe cele două categorii de asigurări se va face direct, iar pentru elementele ce nu pot fi alocate prin această metodă se vor utiliza chei de repartiţie fundamentate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

21


22

Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.

În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere elementele trebuie prezentate separat, în ordinea indicată. O subclasificare mai detaliată a elementelor se poate face numai în notele explicative. Pentru fiecare element de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul finan-ciar precedent. În cazul în care valorile prevăzute nu sunt comparabile, absenţa compa-rabilităţii trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu comentarii relevante.

Exerciţiul financiar, în România, începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinţării, respectiv înmatriculării societăţii, potrivit legii, la registrul comerţului.

I.3.2. Modele şi scheme de situaţii financiare anuale Fiecare societate are obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale. Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă3:

a) bilanţul; b) contul de profit şi pierdere; c) situaţia modificărilor capitalului propriu; d) situaţia fluxurilor de trezorerie; e) notele explicative la situaţiile financiare anuale.

Conform legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, în conformitate cu directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor.

Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţii, pentru respectivul exerciţiu financiar.

Situaţiile financiare trebuie să furnizeze informaţii care să fie: relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; credibile, în sensul că:

reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a societăţilor; reflectă substanţa economică a evenimentelor şi

tranzacţiilor, şi nu doar forma juridică; sunt neutre, adică nepărtinitoare; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative.

3 Ordin nr. 3129 din 21.12.2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile

conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor cu modificările şi completările ulterioare.


http://www.csa-isc.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=251&Itemid=92

I.3.2.1. Bilanţul contabil

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.

Definiţie

În bilanţ elementele de activ sunt grupate după natură şi lichiditate, iar cele de datorii, după natură şi exigibilitate.

Formatul bilanţului pentru asigurători este următorul:

BILANŢ

ACTIV A. Active necorporale

1. Cheltuieli de constituire (când legislaţia permite imobilizarea acestora) 2. Cheltuieli de dezvoltare (când legislaţia permite imobilizarea acestora) 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte

imobilizări necorporale dacă au fost achiziţionate cu titlu oneros 4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat cu titlu oneros 5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie 6. Alte imobilizări necorporale

B. Plasamente I. Plasamente în imobilizări corporale şi în curs:

1. Terenuri şi construcţii 2. Avansuri, terenuri şi construcţii în curs de execuţie

II. Plasamente deţinute la societăţile afiliate şi sub formă de interese de participare şi alte plasamente în imobilizări financiare:

1. Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate 2. Titluri de creanţă şi împrumuturi acordate societăţilor afiliate 3. Participări la societăţile în care există interese de participare 4. Titluri de creanţă şi împrumuturi acordate societăţilor în care

există interese de participare 5. Alte plasamente în imobilizări financiare

III. Alte plasamente financiare: 1. Acţiuni, alte titluri cu venit variabil şi unităţi la fondurile comune

de plasament 2. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix 3. Părţi în fonduri comune de investiţii 4. Împrumuturi ipotecare 5. Alte împrumuturi 6. Depozite la instituţiile de credit 7. Alte plasamente financiare

23


24

IV. Depozite la societăţi cedente: C. Plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de

investiţii este transferată contractantului D. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare:

I. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare la asigurări generale: 1. Partea din rezerva de prime aferentă contractelor cedate în reasigurare 2. Partea din rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă

contractelor cedate în reasigurare 3. Partea din rezerva de daune aferentă contractelor cedate în reasigurare 4. Partea din alte rezerve tehnice aferentă contractelor cedate în reasigurare:

a) Partea din rezerva pentru riscuri neexpirate aferentă contractelor cedate în reasigurare

b) Partea din rezerva de catastrofă aferentă contractelor cedate în reasigurare

c) Partea din alte rezerve tehnice aferentă contractelor cedate în reasigurare

II. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare la asigurări de viaţă: 1 Partea din rezerva matematică aferentă contractelor cedate în

reasigurare 2. Partea din rezerva de prime aferentă contractelor cedate în reasigurare 3. Partea din rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă

contractelor cedate în reasigurare 4. Partea din rezerva de daune aferentă contractelor cedate în reasigurare 5. Partea din alte rezerve tehnice aferentă contractelor cedate în reasigurare

III. Partea din rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului cedată în reasigurare.

E. Creanţe (cu prezentarea distinctă a sumelor de încasat de la societăţile afiliate şi a celor din interese de participare)

Sume de încasat de la societăţile afiliate Sume de încasat din interese de participare I. Creanţe provenite din operaţiuni de asigurare directă

1. Asiguraţi 2. Intermediari în asigurări

3. Alte creanţe provenite din operaţiuni de asigurare directă II. Creanţe provenite din operaţiuni de reasigurare III. Alte creanţe IV. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat

F. Alte elemente de activ I. Imobilizări corporale şi stocuri:

1. Instalaţii tehnice şi maşini 2. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 3. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie


Stocuri 4. Materiale consumabile 5. Avansuri pentru cumpărări de stocuri.

II. Casa şi conturi la bănci III. Alte elemente de activ

G. Cheltuieli în avans I. Dobânzi şi chirii înregistrate în avans II. Cheltuieli de achiziţie reportate:

1. Cheltuieli de achiziţie reportate aferente asigurărilor generale 2. Cheltuieli de achiziţie reportate aferente asigurărilor de viaţă

III. Alte cheltuieli în avans PASIV

A. Capital şi rezerve

I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevărsat) II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare III. Rezerve:

1. Rezerve legale 2. Rezerve statutare sau contractuale 3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 4. Alte rezerve 5. Acţiuni proprii

V. Rezultatul reportat VI. Rezultatul exerciţiului financiar VII. Repartizarea profitului

B. Datorii subordonate C. Rezerve tehnice

I. Rezerve tehnice privind asigurările generale, din care: 1. Rezerva de prime asigurări generale 2. Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările

generale 3. Rezerva de daune privind asigurările generale:

a) Rezerva de daune avizate b) Rezerva de daune neavizate

4. Alte rezerve tehnice pentru asigurări generale, din care: a) Rezerva pentru riscuri neexpirate b) Rezerva de catastrofă c) Alte rezerve tehnice

II. Rezerve tehnice privind asigurările de viaţă, din care: 1. Rezerve matematice 2. Rezerva de prime asigurări de viaţă 3. Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările

de viaţă

25


26

4. Rezerva de daune privind asigurările de viaţă: a) Rezerva de daune avizate b) Rezerva de daune neavizate

5. Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă D. Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul

de investiţii este transferată contractantului E. Provizioane

1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 2. Provizioane pentru impozite 3. Alte provizioane

F. Depozite primite de la reasigurători G. Datorii (cu prezentarea distinctă a datoriilor privind societăţile afiliate şi a

celor privind interesele de participare) Sume datorate societăţilor afiliate Sume datorate privind interesele de participare I. Datorii provenite din operaţiuni de asigurare directă II. Datorii provenite din operaţiuni de reasigurare III. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile IV. Sume datorate instituţiilor de credit V. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale

H. Venituri în avans I. Subvenţii pentru investiţii II. Venituri înregistrate în avans

Formatul bilanţului pentru brokerii de asigurare este următorul:

A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale

1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare,

dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros 4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros 5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie

II. Imobilizări corporale 1. Terenuri şi construcţii 2. Instalaţii tehnice şi maşini 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie

III. Imobilizări financiare 1. Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate 2. Împrumuturi acordate societăţilor afiliate 3. Interese de participare 4. Împrumuturi acordate societăţilor de care entitatea este legată în virtutea

intereselor de participare Universitatea SPIRU HARET

5. Investiţii deţinute ca imobilizări 6. Alte împrumuturi

B. Active circulante I. Stocuri

1. Materiale consumabile 2. Avansuri pentru cumpărări de stocuri.

II. Creanţe 1. Creanţe legate de activitatea de intermediere 2. Sume de încasat de la societăţile afiliate 3. Sume de încasat de la societăţile de care entitatea este legată în virtutea

intereselor de participare 4. Alte creanţe 5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat

III. Investiţii pe termen scurt 1. Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate 2. Alte investiţii pe termen scurt

IV. Casa şi conturi la bănci C. Cheltuieli în avans D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile

2. Sume datorate instituţiilor de credit 3. Datorii legate de activitatea de intermediere 4. Sume datorate societăţilor afiliate 5. Sume datorate societăţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor

de participare 6. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale

E. Active circulante nete/datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile

2. Sume datorate instituţiilor de credit 3. Datorii legate de activitatea de intermediere 4. Sume datorate societăţilor afiliate 5. Sume datorate societăţilor de care compania este legată în virtutea

intereselor de participare 6. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale

H. Provizioane 1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare 2. Provizioane pentru impozite 3. Alte provizioane

I. Venituri în avans 1. Subvenţii pentru investiţii 2. Venituri înregistrate în avans

27


J. Capital şi rezerve I. Capital subscris

1. Capital subscris vărsat 2. Capital subscris nevărsat

II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve

1. Rezerve legale 2. Rezerve statutare sau contractuale 3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve de reevaluare 4. Alte rezerve 5. Acţiuni proprii

V. Profitul sau pierderea reportat(ă) VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

Repartizarea profitului

28

Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menţionată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor care au determinat-o.

Observaţie:

I.3.2.2. Contul de profit şi pierdere. Distribuirea profitului

Contul de profit şi pierdere este format din: Contul tehnic al asigurării generale; Contul tehnic al asigurării de viaţă; Contul netehnic.

Contul tehnic al asigurării generale se va întocmi pentru domeniile de asigurare directă şi domeniile corespunzătoare de reasigurare.

Contul tehnic al asigurării de viaţă se va întocmi pentru domeniile de asigurare directă şi domeniile corespunzătoare de reasigurare.

Formatul cerut pentru contul tehnic al asigurării generale este următorul:

I. Contul tehnic al asigurării generale

1. Venituri din prime, nete de reasigurare:

a) venituri din prime brute subscrise (+) b) prime cedate în reasigurare (-) c) variaţia rezervei de prime – sume brute (+/-) d) variaţia rezervei de prime, cedate în reasigurare (+ /-)


2. Cota din venitul net (diferenţa între veniturile şi cheltuielile din plasamente) al plasamentelor transferată din contul netehnic (poz. III 6) (+). 3. Alte venituri tehnice, nete de reasigurare (+). 4. Cheltuieli cu daunele, nete de reasigurare:

a) daune plătite: sume brute; partea reasigurătorilor (-).

b) variaţia rezervei de daune, netă de reasigurare (+/-). sumă brută; partea reasigurătorilor (-).

5. Variaţia altor rezerve tehnice, nete de reasigurare, din care: a) variaţia rezervei pentru riscuri neexpirate (+ / -) b) variaţia rezervei de catastrofă (+ / -) c) variaţia altor rezerve tehnice(+/-)

6. Variaţia rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri, netă de resigurare(+/-). 7. Cheltuieli de exploatare nete:

a) cheltuieli de achiziţie; b) variaţia sumei cheltuielilor de achiziţie reportate (+/-); c) cheltuieli de administrare; d) comisioane primite de la reasigurători şi participări la beneficii (-).

8. Alte cheltuieli tehnice, nete de reasigurare. 9. Variaţia rezervei de egalizare (+/-): 10. Rezultat tehnic al asigurării generale.

Formatul cerut pentru contul tehnic al asigurării de viaţă este următorul:

II. Contul tehnic al asigurării de viaţă 1. Venituri din prime, nete de reasigurare:

a) venituri din prime brute subscrise (+) b) prime cedate în reasigurare (-) c) variaţia rezervei de prime, netă de reasigurare (+/-)

2. Venituri din plasamente: a) venituri din participări la societăţile în care există interese de

participare, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile afiliate

b) venituri din alte plasamente, cu prezentarea distinctă a venitu-rilor din plasamente la societăţile afiliate:

• venituri provenind din terenuri şi construcţii; • venituri provenind din alte plasamente

c) venituri din ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a pla-samentelor

d) venituri provenind din realizarea plasamentelor. 3. Plusvalori nerealizate din plasamente. 4. Alte venituri tehnice, nete de reasigurare.

29


30

5. Cheltuieli cu daunele, nete de reasigurare: a) sume plătite:

− sume brute − partea reasigurătorilor (-)

b) variaţia rezervei de daune (+/-): − suma brută − partea reasigurătorilor(-)

6. Variaţia rezervelor tehnice privind asigurările de viaţă (+ / -): a) variaţia rezervei matematice:

− suma brută − partea reasigurătorilor (-)

b) variaţia rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri: − suma brută − partea reasigurătorilor (-)

c) variaţia altor rezerve tehnice: − suma brută; − partea reasigurătorilor (-).

7. Variaţia rezervei matematice aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului (+/-):

− suma brută; − partea reasigurătorilor (-).

8. Cheltuieli de exploatare nete: a) cheltuieli de achiziţii b) variaţia sumei cheltuielilor de achiziţii reportate (+/-) c) cheltuieli de administrare d) comisioane primite de la reasigurători şi participări la beneficii (-)

9. Cheltuieli cu plasamente: a) cheltuieli de gestionare a plasamentelor, inclusiv cheltuielile cu

dobânzile b) cheltuieli privind ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a

plasamentelor c) pierderi provenind din realizarea plasamentelor

10. Minusvalori nerealizate din plasamente 11. Alte cheltuieli tehnice, nete de reasigurare 12. Cota din venitul net al plasamentelor transferată în contul netehnic 13. Rezultat tehnic al asigurării de viaţă

Formatul cerut pentru contul netehnic este următorul:

III. Contul netehnic 1. Rezultatul tehnic al asigurării generale 2. Rezultatul tehnic al asigurării de viaţă 3. Venituri din plasamente:


a) Venituri din participări la societăţile în care există interese de participare, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile afiliate

b) Venituri din alte plasamente, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile afiliate:

⇒ venituri provenind din terenuri şi construcţii ⇒ venituri provenind din alte plasamente.

c) Venituri din ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a plasamentelor

d) Venituri provenind din realizarea plasamentelor 4. Plusvalori nerealizate din plasamente 5. Cota din venitul net al plasamentelor transferată din contul tehnic al asigurării de viaţă 6. Cheltuieli cu plasamentele:

a) Cheltuieli de gestionare a plasamentelor, inclusiv cheltuielile cu dobânzile

b) Cheltuieli privind constituirea ajustărilor de valoare pentru plasamente;

c) Pierderi provenind din realizarea plasamentelor 7. Minusvalori nerealizate din plasamente 8. Cota din venitul net al plasamentelor transferată în contul tehnic al asigurărilor generale. 9. Alte venituri netehnice 10. Alte cheltuieli netehnice, inclusiv provizioanele şi ajustările de valoare 11. Venituri din activitatea de administrare de fonduri de pensii facultative 12. Cheltuieli din activitatea de administrare de fonduri de pensii facultative 13. Profit din activitatea de administrare de fonduri de pensii facultative 14. Pierdere din activitatea de administrare de fonduri de pensii facultative 15. Rezultatul curent: profit/pierdere 16. Venituri extraordinare 17. Cheltuieli extraordinare 18. Rezultatul extraordinar: profit/pierdere 19. Venituri totale 20. Cheltuieli totale 21. Rezultatul brut: profit/pierdere 22. Impozit pe profit 23. Alte impozite (care nu figurează la poziţiile precedente) 24. Rezultatul net al exerciţiului: profit/pierdere

Formatul contului de profit şi pierdere pentru brokerii de asigurare este următorul: 1. Venituri din activitatea de brokeraj:

a) negocierea contractelor de asigurare şi reasigurare b) efectuarea inspecţiilor de risc c) regularizări în caz de daune

31


32

d) comisariat de avarii e) alte activităţi în legătură cu obiectul de activitate

2. Venituri din subvenţii de exploatare 3. Alte venituri din exploatare 4. a) Cheltuieli privind serviciile prestate de terţi

− din care, cheltuieli cu colaboratorii b) Cheltuieli cu materialele consumabile şi materialele de natura obiectelor de inventar

5. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate − din care, taxa de funcţionare

6. Cheltuieli cu personalul: a) Salarii şi indemnizaţii b) Cheltuieli cu asigurările sociale şi protecţia socială

7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale b) Ajustări de valoare privind activele circulante

8. Alte cheltuieli de exploatare 9. Ajustări privind provizioanele 10. Venituri din interese de participare

− din care, veniturile obţinute de la societăţile afiliate 11. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

− din care, veniturile obţinute de la societăţile afiliate 12. Venituri din dobânzi

− din care, veniturile obţinute de la societăţile afiliate 13. Alte venituri financiare 14. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare 15. Cheltuieli privind dobânzile

− din care, cheltuielile în relaţia cu societăţile afiliate 16. Alte cheltuieli financiare 17. Profitul sau pierderea din activitatea financiară 18. Profitul sau pierderea din activitatea curentă 19. Venituri extraordinare 20. Cheltuieli extraordinare 21. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară 22. Profitul sau pierderea brută 23. Impozitul pe profit 24. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 25. Profitul sau pierderea net(a) a exerciţiului financiar

I.3.2.3. Situaţia modificărilor capitalurilor proprii

Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componentă separată a situaţiilor financiare, care să evidenţieze:

profitul net sau pierderea netă a perioadei fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care, aşa

cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente


efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale

În plus, societăţile trebuie să prezinte fie în situaţia modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:

tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuţiile către aceştia soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul

perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioade o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capital

propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare

Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoţite de informaţii referitoare la:

natura modificărilor tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul orice alte informaţii semnificative

I.3.2.4. Situaţia fluxurilor de trezorerie

Analiza fluxului de numerar (trezorerie), care mai este cunoscut şi sub denumirea de cash-flow, ne permite să tragem câteva concluzii preliminare privind performanţele societăţii şi investiţiile acesteia. Prin cunoaşterea mecanismului şi formei cash-flow-urilor se pot analiza capacitatea de îndatorare a companiei şi modurilor de generare a profitului. Modelul cel mai utilizat de întocmire a unui tablou al fluxurilor de trezorerie este cel prezentat în Standardul internaţional de contabilitate (IAS) 7 – Situaţiile fluxurilor de numerar.

De ce situaţia fluxului de numerar? Situaţia fluxului de numerar ne oferă informaţii cu privire la:

profitabilitate lichiditate şi solvabilitate informaţii pentru conducere evaluarea investiţiilor

Lichiditatea reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt. Solvabilitatea reprezintă numerarul disponibil pe termen lung sau, mai bine

spus, numerarul disponibil în viitor. Informaţiile pentru conducere oferite de fluxul de trezorerie sunt:

care sunt sursele de numerar ale societăţii cum a fost utilizat numerarul unde se află acum numerarul a putut fi acoperită lipsa numerarului prin împrumuturi a fost investit surplusul de numerar de ce se diminuează numerarul din cont, în ciuda profiturilor

existente Ce este de fapt situaţia fluxului de numerar? Ca să înţelegeţi mai bine haideţi să

comparăm situaţia fluxului de numerar cu bilanţul şi contul de profit şi pierdere.

33


34

Cash-flow Bilanţ Contul de profit

şi pierdere Reprezintă un tablou al încasărilor şi plăţilor anuale în numerar

Reprezintă oglinda situaţiei patrimoniale la sfârşitul exerciţiului financiar

Reprezintă un sumar al tranzacţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar

Fluxurile de numerar sunt clasificate pe feluri de activităţi:

− activităţi de exploatare − activităţi de investiţii − activităţi de finanţare

În domeniul asigurărilor, fluxurile de numerar din activitatea de exploatare (operating cash-flow) rezultă din principalele activităţi producătoare de venituri, şi anume: subscrierea şi gestionarea poliţelor de asigurare, cedarea şi acceptarea în reasigurare.4

Fluxurile de numerar din activitatea de investiţii reflectă măsura în care cheltuielile făcute au servit obţinerii de resurse menite a genera venituri viitoare şi fluxuri de numerar.

Pentru calculul cash-flow-ului avem două metode şi anume: ⇒ metoda directă; ⇒ metoda indirectă.

Metoda directă reprezintă numerarul încasat de la terţi şi plătit unor terţi. Metoda indirectă reprezintă transformarea profitului înainte de impozitare,

stabilit prin metoda contabilităţii de angajament în flux de numerar. Particularităţile activităţii de asigurare impun o altă structură a fluxurilor de

încasări şi plăţi, inclusiv o altă repartizare a acestora între cele trei activităţi principale – exploatare, investiţii şi finanţare.

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE la data de 31 decembrie 20xx pentru asigurările generale

a) Metoda directă Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare:

încasările în numerar din primele brute; plăţile în numerar privind primele de reasigurare; plăţile în numerar privind daunele; încasările în numerar privind daunele aferente reasigurării; plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii; plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor; plăţile în numerar privind comisioanele către agenţi de asigurare şi brokeri de asigurare.

4 Dan Anghel Constantinescu, Andreia Rotaru, Cristina Protopopescu, Octavian

Bratu, Adriana Manea, Management financiar în asigurări, Editura Economică, 2005. Universitatea SPIRU HARET

Trezorerie netă din activităţi de exploatare (A) Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii:

plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi; încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi; avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate; încasări din câştiguri plasamente/investiţii.

Trezorerie netă din activităţi de investiţii (B) Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare

veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu; plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile societăţii; veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor.

Trezorerie netă din activităţi de finanţare (C) Creşterea netă a trezoreriei şi a echivalentelor de trezorerie (A+B+C) Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei b) Metoda indirectă

Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: rezultat net; modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare;

Trezorerie netă din activităţi de exploatare (A) Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii

plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi;

35


36

încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi; avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate.

Trezorerie netă din activităţi de investiţii (B) Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare:


Trezorerie netă din activităţi de finanţare(C) Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie (A+B+C) Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei: Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei:

Metoda directă – exemplu

lei

Flux de numerar din activităţi de exploatare

Încasări de la clienţi 30.150

Plăţi efectuate către furnizori şi angajaţi (27.600)

Dobânzi plătite (270)

Impozite pe venit achitate (900)

Total flux de numerar net obţinut din activităţi de exploatare 1.380

lei

Flux de numerar din activităţi de investiţii

Vânzări mijloace fixe 250

Cumpărări de mijloace fixe (400)

Cumpărări de titluri (650)

Total flux de numerar net folosit pentru activităţi de investiţii (800)


lei

Flux de numerar din operaţiuni de finanţare

Dividende plătite (500)

Credite bancare contractate 700

Restituiri credite (100)

Total flux de numerar net obţinut din activităţi de finanţare 100

Creştere netă de numerar în cursul exerciţiului 680

Numerar la începutul perioadei 1.400

Numerar la sfârşitul perioadei 2.080

Standardul IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe, mai uşor de înţeles de

către utilizatori şi permiţând obţinerea de informaţii utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie.

Metoda directă prezintă şi un avantaj oferind informaţii mai exacte. Dar prezintă şi un dezavantaj, şi anume, necesitatea unui efort susţinut din partea utilizatorilor.

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

la data de 31 decembrie 20xx pentru asigurările de viaţă- exemplu:

a) Metoda directă

Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: încasările în numerar din primele brute; încasări din câştiguri plasamente/investiţii; plăţile în numerar privind primele de reasigurare; plăţile în numerar privind daunele; încasările în numerar privind daunele aferente reasigurării; plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii; plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor; plăţile în numerar privind comisioanele către agenţi de asigurare şi brokeri de asigurare.


plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung;

37


38

încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţii; încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi; avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate.

Trezorerie netă din activităţi de investiţii (B) Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare


Trezorerie netă din activităţi de finanţare(C) Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie (A+B+C) Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei: Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei: b) Metoda indirectă

Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: rezultat net; modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.


plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţii; încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi; avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate.




Trezorerie netă din activităţi de finanţare (C) Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie (A+B+C) Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

la data de 31 decembrie 20xx pentru brokerii de asigurare – exemplu

a) Metoda directă

Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: încasări în numerar din comisioane privind primele de asigurare; încasări în numerar din prime de asigurare intermediate; încasări în numerar din regularizări privind daunele (încasări sume gestionate pe bază de mandat, de la asigurători); plăţi în numerar privind primele de asigurare către asigurători; plăţi în numerar privind regularizările de daune (despăgubirile) (plăţi de sume gestionate pe bază de mandat, în favoarea păgubiţilor); plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor; plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii; plăţi în numerar privind taxe, impozite, penalităţi.

Trezorerie netă din activitatea de exploatare (A) Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii:

încasări în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale; încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi; încasări în numerar din câştiguri, plasamente/investiţii; încasări în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate; încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; avansuri în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; plăţi în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale;

39


40

plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi;

Trezorerie netă din activitatea de investiţii (B) Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare:

încasări în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu; încasări în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; plăţi în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile societăţii; plăţi în numerar a dividendelor acţionarilor; plăţi în numerar a unor sume împrumutate.

Trezorerie netă din activităţi de finanţare (C) Creşterea netă a trezoreriei şi a echivalentelor de trezorerie (A+B+C) Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei b) Metoda indirectă

Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: rezultat net; modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.


plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi; încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi; avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate.


veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu; plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile societăţii;


veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor.

Trezorerie netă din activităţi de finanţare (C) Creşterea netă a trezoreriei şi a echivalenţelor de trezorerie (A+B+C) Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei

I.3.2.5. Politici contabile şi notele explicative la situaţiile financiare Politici contabile

Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale.

Definiţie

Conducerea fiecărei entităţi trebuie să stabilească politici contabile pentru toate operaţiunile derulate.

Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii, de către specialişti în domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de entitate.

Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare anuale, a unor informaţii care trebuie să fie:

relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor; credibile în sensul că:

» reprezintă fidel, activele, datoriile, poziţia financiară şi profitul sau pierderea entităţii;

» sunt neutre; » sunt prudente; » sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile entităţii.

Notele explicative

Notele explicative trebuie: să prezinte informaţii despre reglementările contabile care au stat

la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre politicile contabile folosite; să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ,

contul de profit şi pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii sau situaţia fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea.

41


42

Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative din cadrul situaţiilor financiare trebuie prezentate într-o manieră sistematică. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ. Asigurătorii trebuie să prezinte în notele explicative ale situaţiilor financiare anuale modalitatea de alocare a elementelor de activ şi pasiv, de venituri şi cheltuieli şi principiile care stau la baza determinării cheilor de repartiţie pentru acele elemente ce nu pot fi alocate direct.

Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cât ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:

• numele societăţii care face raportarea; • faptul că situaţiile financiare sunt proprii societăţii şi nu grupului; • data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile

financiare; • moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare; • exprimarea cifrelor incluse în raportare (ex. mii lei).

Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de către societate pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu financiar, ale fluxurilor de trezorerie şi ale modificărilor capitalului propriu. În acest sens, se vor menţiona următoarele:

• dacă imobilizările sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluată sau la valoarea ajustată la inflaţie, determinată potrivit IAS 29;

• politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corectă înţelegere a situaţiilor financiare.

Notele explicative trebuie să conţină următoarele informaţii: capitalul social; obligaţiuni; evoluţia capitalului propriu; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; informaţii privind datoriile; garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare; informaţii privind anumite elemente de cheltuieli; detalii privind impozitul pe profit; detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor; detalii privind salariaţii; alte aspecte.

În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, următoarele informaţii: denumirea şi sediul social ale fiecăreia dintre societăţile în care

entitatea deţine fie direct, fie printr-o persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul entităţii, interese de participare reprezentând un procent de capital de cel puţin 20%, prezentând:


proporţia de capital deţinută, valoarea capitalului şi rezervelor şi profitul sau pierderea societăţii respective pentru ultimul exerciţiu financiar pentru care au fost aprobate situaţiile financiare anuale. Informaţiile privind capitalul şi rezervele şi profitul sau pierderea societăţii în care se deţine interesul de participare pot fi omise dacă sunt doar de o importanţă neglijabilă; denumirea, sediul principal sau sediul social şi forma juridică ale

fiecăreia dintre societăţile la care entitatea este asociată cu răspundere nelimitată. Aceste informaţii pot fi omise dacă sunt doar de o importanţă neglijabilă.

În notele explicative vor fi, de asemenea, prezentate următoarele informaţii:

I. Pentru asigurările generale se vor indica:

1. primele brute subscrise; 2. primele brute încasate; 3. cheltuielile cu daunele brute; 4. cheltuielile de exploatare brute; 5. soldul de reasigurare.

Aceste sume trebuie prezentate separat pentru asigurarea directă şi acceptările în reasigurare, atunci când valorile reprezintă cel puţin 10% din suma totală a primelor brute subscrise. În plus, în cadrul asigurării directe, se vor prezenta următoarele clase de asigurări:

asigurări de accidente; asigurări de sănătate; asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare; asigurări de mijloace de transport feroviar; asigurări de mijloace de transport aeriene; asigurări de mijloace de transport maritim, lacustru şi fluvial; asigurări de bunuri în tranzit; asigurări de incendiu şi calamităţi naturale; asigurări de bunuri; asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule; asigurări de răspundere civilă pentru mijloacele de transport aerian; asigurări de răspundere civilă pentru mijloacele de transport maritim, lacustru şi fluvial; asigurări de răspundere civilă generală; asigurări de credite; asigurări de garanţii; asigurări de pierderi financiare; asigurări de protecţie juridică; asigurări de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate în cursul deplasărilor sau absenţelor de la domiciliu ori de la locul de reşedinţă permanentă.

43


44

II. Pentru asigurarea de viaţă, se vor indica: 1. Primele brute subscrise, separat pentru asigurarea directă şi acceptările în reasigurare atunci când aceste acceptări reprezintă cel puţin 10% din suma totală a primelor brute şi, în continuare, în cadrul asigurării directe, următoarele elemente:

a) i) prime individuale; ii) prime cu titlu de contract de grup; b) i) prime periodice; ii) prime unice; c) i) prime de contract fără participare la beneficii; ii) prime de contract cu participare la beneficii; iii) prime de contract atunci când riscul din plasamente este

suportat de către asiguraţi. 2. Soldul de reasigurare.

III. În toate cazurile, pentru sumele care depăşesc 5% din suma totală a primelor brute subscrise, în notele explicative trebuie să se prezinte suma totală a primelor brute în asigurarea directă provenind din contractele încheiate de societate:

− pe teritoriul României; − în statele membre ale Uniunii Europene; − în alte ţări.

Indicarea sumelor corespunzătoare nu este necesară atunci când ele nu depăşesc 5% din suma totală a primelor brute subscrise.

Societăţile trebuie să indice în notele explicative suma comisioanelor aferente asigurării directe înregistrate în timpul exerciţiului financiar (comisioanele de orice natură şi, în special, comisioanele de achiziţie, reînnoire, încasare şi de administrare a portofoliului).

Brokerii de asigurare prezintă, în notele explicative, informaţii privind cifra de afaceri, cu prezentarea veniturilor din activitatea de brokeraj defalcate pe segmente de activităţi şi pe categorii de asigurări.

I.3.3. Principii şi reguli contabile

A. Principiile contabile generale

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilităţii de angajament. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

a. Principiul continuităţi activităţii Acest principiu presupune că societatea îşi continuă în mod normal

funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii societăţii au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente


care pot duce la imposibilitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportării financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia societatea nu îşi mai poate continua activitatea.

b. Principiul permanenţei metodelor Acest principiu presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind

evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor deţinute de societate şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.

Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile societăţii. Este necesară menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia:

dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei; tendinţa reală a rezultatelor activităţii societăţii.

c. Principiul prudenţei Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi în special:

se vor lua în considerare numai profiturile obţinute până la data încheierii exerciţiului financiar;

trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; se va ţine cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu financiar anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului financiar şi data întocmirii bilanţului; se va ţine cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.

d. Principiul independenţei exerciţiului Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare

exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.

e. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv5 În vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va

determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.

f. Principiul intangibilităţii Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu

bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.

5 Directiva a IV-a a CEE art.31 pct.1 e). 45


46

g. Principiul necompensării Orice compensare între elementele de activ şi de pasiv sau între elementele de

venituri şi cheltuieli este interzisă. Compensări între creanţele şi datoriile unei entităţi faţă de acelaşi agent

economic se pot efectua cu respectarea prevederilor legale şi întotdeauna numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.

h. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi

pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiilor sau al operaţiunii raportate şi nu numai de forma juridică a acestora.

i. Principiul pragului de semnificaţie Elementele din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere care sunt precedate de

cifre arabe pot fi combinate într-un singur element în situaţiile financiare dacă: (a) acestea au o valoare nesemnificativă; (b) o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca

elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative. În cazul asigurătorilor, combinarea nu este permisă pentru elementele din bilanţ

privind rezervele tehnice şi elementele din contul de profit şi pierdere indicate la para-grafele cu una sau mai multe litere mici, cu excepţia poziţiilor I(1), I(4), II(1), (5), (6).

Abateri de la principiile contabile Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri

excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, pasivelor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii entităţii.

B. Reguli generale de evaluare

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau costului de producţie.

În conformitate cu prevederile Secţiunii 7 Reguli de evaluare, din Ordinul nr. 3129 din 21.12.2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, pentru evaluarea elementelor din bilanţ, se stabilesc următoarele reguli:

r1) la data intrării în gestiunea entităţii bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care se stabileşte astfel:

la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros; la cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate; la valoarea de aport stabilită în urma evaluării – pentru bunurile

reprezentând aport la capitalul social; la valoarea justă pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.




În cazurile în care evaluarea se face la valoarea de aport şi respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziţie.

Prin valoare justă se înţelege suma pentru care un activ ar putea fi

schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.

Definiţie

Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: preţul de cumpărare; taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care

entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale); cheltuielile de transport şi manipulare; alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective.

Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.

Observaţie:

Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile; cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind:

cheltuielile directe aferente producţiei şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie; cota cheltuielilor indirecte alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora; poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie; dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele explicative.

47


48

Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel:

Observaţie:

* pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise;

* cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie;

* regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final;

* costurile de desfacere.

Prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ

care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare.

Definiţie

r2) evaluarea elementelor deţinute cu ocazia inventarierii se face la valoarea

actuală a fiecărui element, denumită şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului şi preţul pieţei.

r3) la încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

În acest scop, valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar astfel:

⇒ pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.

⇒ pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate pe seama elementelor corespunzătoare de datorii;


Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.

Definiţie

La încheierea exerciţiului financiar: elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte

elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi raportate utilizându-se cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, după caz;

pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar prevederilor de la punctul anterior;

elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie evaluate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei;

elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută înregistrate la valoarea justă trebuie evaluate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective.

Prin elemente monetare se înţeleg disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.

Definiţie

r4) la data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor contabilă.

I.3.4. Raportul administratorilor

Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit raportul administratorilor, care cuprinde cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care se confruntă.

Prezentarea de mai sus este o analiză echilibrată şi cuprinzătoare a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, corelată cu dimen-siunea şi complexitatea activităţilor.

În măsura în care este necesar pentru a înţelege dezvoltarea entităţii, performanţa sau poziţia sa financiară analiza cuprinde indicatori financiari şi atunci

49


50

când este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanţă, relevanţi pentru activităţi specifice, inclusiv informaţii despre aspecte privind mediul înconjurător şi angajaţi.

În furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci când este cazul, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în situaţiile financiare anuale.

Raportul administratorilor oferă, de asemenea, informaţii despre: evenimente importante care au apărut după sfârşitul exerciţiului

financiar; dezvoltarea previzibilă a entităţii; activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării; informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni şi anume:

» motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar; » numărul şi valoarea acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în

cursul exerciţiului financiar şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;

» în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contra-valoarea acţiunilor;

» numărul şi valoarea nominală a tuturor acţiunilor achiziţio-nate şi deţinute de entitate şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;

existenţa de sucursale ale entităţii; utilizarea de către entitate de instrumente financiare, în cazul în care

sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii: » obiectivele şi politicile entităţii în materie de gestiune a riscului

financiar, inclusiv politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacţie previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor;

» expunerea entităţii la riscul de preţ, riscul de credit, riscul de lichiditate şi la riscul fluxului de trezorerie.

Scopul acestor prezentări este de a furniza informaţii care să ajute la înţelegerea mai bună a semnificaţiei instrumentelor financiare bilanţiere sau extrabilanţiere asupra situaţiei financiare a unei entităţi, rezultatelor activităţii ei şi fluxurilor de trezorerie şi de a ajuta în evaluarea sumelor, a momentului apariţiei şi a gradului de siguranţă a fluxurilor de trezorerie viitoare asociate cu acele instrumente.

Prezentările cerute oferă informaţii pentru a-i ajuta pe utilizatorii situaţiilor financiare în evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare, recunoscute sau nu în bilanţ.

Tranzacţiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate asumarea sau transferarea către alte părţi a unuia sau mai multora dintre riscurile financiare descrise mai jos.

Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc: riscul valutar – este riscul ca valoarea unui instrument financiar să

fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar; Universitatea SPIRU HARET

riscul ratei dobânzii la valoarea justă – este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii; riscul de preţ – este riscul ca valoarea unui instrument financiar să

fluctueze ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionale pe piaţă.

Termenul „risc de piaţă” încorporează nu numai potenţialul de pierdere, dar şi cel de câştig.

Riscul de credit este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară.

Riscul de lichiditate (numit şi riscul de finanţare) este riscul ca o entitate să întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiată de valoarea sa justă.

Riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii. De exemplu, în cazul unui instrument de împrumut cu rata variabilă, astfel de fluctuaţii constau în schimbarea ratei dobânzii efective a instrumentului financiar, fără o schimbare corespondentă a valorii sale juste.

O entitate trebuie să prezinte obiectivele şi politicile de gestionare a riscului, inclusiv politicile de acoperire a acestuia.

În cazul entităţilor ale căror valori mobiliare (în totalitate sau o parte din aceste titluri) sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum aceasta este definită în legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, raportul administratorilor trebuie să cuprindă următoarele informaţii detaliate despre:

deţinerile semnificative directe şi indirecte de acţiuni (inclusiv deţinerile indirecte prin structuri piramidale şi deţineri încrucişate de acţiuni, aşa cum acestea sunt definite în reglementările în vigoare privind piaţa de capital); deţinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi speciale de control şi o

descriere a acestor drepturi; orice restricţii privind drepturile de vot, cum ar fi limitările drepturilor de

vot ale deţinătorilor unui procent stabilit sau număr de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperând cu entitatea, drepturile financiare ataşate valorilor mobiliare sunt separate de deţinerea de valori mobiliare; regulile care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor consiliului de

administraţie şi modificarea actelor constitutive ale entităţii; puterile membrilor consiliului de administraţie şi, în special, cele

referitoare la emiterea sau răscumpărarea de acţiuni.

51


52

Informaţiile de mai sus vor fi prezentate într-o secţiune distinctă a raportului administratorilor, referitoare la guvernanţa corporativă. De asemenea, o entitate ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, astfel cum aceasta este definită în legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, va include în cadrul aceleiaşi secţiuni referitoare la guvernanţa corporativă o declaraţie care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) o trimitere la:

codul de guvernanţă corporativă care se aplica entităţii, şi/sau codul de guvernanţă corporativă pe care entitatea a decis să-l aplice voluntar. Entitatea va indica prevederile care sunt disponibile public; şi/sau toate informaţiile referitoare la practicile de guvernanţă corporativă aplicate în plus faţă de cerinţele legislaţiei naţionale. În acest caz, entitatea va face disponibile public practicile sale de guvernanţă corporativă;

b) în măsura în care, potrivit legislaţiei naţionale, entitatea se îndepărtează de la codul de guvernanţă corporativă care i se aplică sau pe care a ales să-l aplice, ea va prezenta acele părţi neaplicate din cod şi motivele neaplicării; c) o descriere a principalelor caracteristici ale controlului intern şi a sistemelor de management a riscurilor, în relaţie cu procesul de raportare financiară; d) modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor şi atribuţiile-cheie ale acesteia, ca şi o descriere a drepturilor acţionarilor şi a modului cum acestea pot fi exercitate; e) structura şi modul de operare a organelor de administraţie, conducere şi supraveghere şi ale comitetelor acestora.

Membrii organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale entităţii au obligaţia colectivă de a asigura ca situaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor sunt întocmite şi publicate în conformitate cu legislaţia naţională.

Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului.

I.3.5. Auditul financiar

Societăţile de asigurare, asigurare-reasigurare şi de reasigurare, brokerii de asigurare şi/sau reasigurare au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale, potrivit legii.

Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele 3 criterii, denumite în continuare criterii de mărime:

■ total active: 3.650.000 euro; ■ cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro; ■ număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50, au obligaţia

auditării situaţiilor financiare anuale. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare care la data bilanţului nu depăşesc

limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alineatul anterior, au obligaţia verificării situaţiilor financiare anuale, potrivit legii.


Auditorul financiar va întocmi un raport anual, însoţit de opinia sa, din care să rezulte dacă situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare, a fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, conform standardelor profesionale publicate de Camera Auditorilor Financiari din România.

De asemenea, auditorul financiar va analiza practicile şi procedurile controlului şi auditului intern şi dacă consideră că acestea nu sunt corespunzătoare, va face recomandări asigurătorului pentru remedierea lor şi va furniza, la solicitarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, orice detalii, clarificări, explicaţii referitoare la datele cuprinse în situaţiile financiare ale asigurătorului.

Pe perioada îndeplinirii atribuţiilor sale legale, auditorul are obligaţia să raporteze Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor despre orice faptă sau decizie de care a luat cunoştinţă despre orice act sau fapt, în legătură cu asigurătorul ori cu entităţile care intră în perimetrul de consolidare, care6:

■ constituie o încălcare a legii şi/sau a reglementărilor ori a actelor emise în aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite condiţiile de autorizare şi de desfăşurare a activităţii asigurătorului;

■ este de natură să afecteze situaţia patrimonială a asigurătorului sau buna sa funcţionare;

■ poate conduce la un refuz din partea auditorului de a-şi exprima opinia asupra situaţiilor financiare ale asigurătorului sau la exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve.

Auditorul financiar are obligaţia de a raporta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor cu privire la orice fapte sau decizii de care ia cunoştinţă în timpul ori pe perioada auditului la un asigurător care are legături strânse rezultate dintr-o relaţie de control cu asigurătorii sau reasigurătorii la care el efectuează auditul.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informează Camera Auditorilor Financiari din România, cu privire la orice încălcare a prevederilor de către auditor, în vederea luării de către aceasta a măsurilor necesare pentru remedierea acestor încălcări.

I.3.6. Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al societăţii

Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor la care se discută şi aprobă situaţiile financiare anuale societatea are obligaţia:

• să trimită o copie a situaţiilor financiare anuale ale societăţii, aprobate de consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic „raportul anual”, tuturor asociaţilor sau acţionarilor; sau

• să notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor că raportul anual este disponibil la societate, gratuit, la cerere.

6 Ordonanţa de urgenţă nr. 201/2005 din 22 decembrie 2005, pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1191 din 29 decembrie 2005.

53


54

Situaţiile financiare ale societăţii, aprobate de consiliul de administraţie, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor vor fi supuse spre aprobare de către adunarea generală a asociaţilor sau acţionarilor.

Câte o copie a situaţiilor financiare ale societăţii, aprobate de consiliul de administraţie, a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, la direcţia teritorială a Ministerului Finanţelor Publice unde societatea este înregistrată şi la Registrul Comerţului şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a în termenul prevăzut de lege.

I.3.7. Publicarea raportului anual al societăţii

Raportul anual va fi disponibil, tuturor asociaţilor sau acţionarilor, la cerere. În termen de două zile de la primirea cererii, o copie de pe raportul anual va fi disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei.

Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane interesate, preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul administrativ al acestuia.

Asigurătorii autorizaţi să practice activitatea de asigurări generale şi/sau activitatea de asigurări de viaţă au obligaţia7, să publice anual un raport care să permită accesul liber şi neîngrădit al publicului larg, al asiguraţilor şi potenţialilor asiguraţi la informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de asigurători în cursul unui exerciţiu financiar.

Raportul anual publicat de către asigurători în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:8

denumirea asigurătorului şi forma juridică; numărul de ordine din Registrul asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări; adresa sediului social al asigurătorului; prezentarea structurii acţionariatului şi a managementului asigurătorului însoţită de raportul scurt al administratorilor; prezentarea categoriilor şi claselor de asigurare practicate; informaţii generale privind produsele de asigurare şi deducerile prevăzute de legislaţia fiscală care se aplică contractelor de asigurare; prezentarea reţelei şi a canalelor de distribuţie a produselor de asigurare practicate;

7 Conform cu prevederile art. 20 alin. (3) lit. h) din Legea nr. 32/2000 privind

activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

8 Ordin nr. 113119/2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind informaţiile minime care trebuie publicate anual de către asigurători.


prezentarea reprezentanţelor de despăgubiri, a reţelei de asistenţă şi a situaţiilor anuale regularizate în concordanţă cu bilanţul contabil în cazul asigurătorilor care practică clasa de asigurare nr. 10 lit. B din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, exclusiv răspunderea transportatorului, şi clasa nr. 18 „Asigurări de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate în cursul deplasărilor sau absenţelor de la domiciliu ori de la locul de reşedinţă permanentă”; forma scurtă a raportului auditorului financiar extern; informaţii generale privind: activele, obligaţiile, veniturile şi cheltuielile, portofoliul de asigurări, numărul de contracte, a activităţii de reasigurare, indemnizaţii datorate şi plătite, nivelul expunerii asigurătorului la riscurile de catastrofe naturale, programul de reasigurare; plasamentele investiţionale efectuate şi randamentul acestora, cu menţiunea că, pentru categoria de asigurări de viaţă, acestea se vor prezenta pentru fiecare clasă de asigurări practicată cu precizarea unor informaţii detaliate referitoare la ţara în care sunt localizate, emitentul, piaţa bursieră pe care se tranzacţionează, valoarea de piaţă etc.; forma scurtă a situaţiilor financiare anuale; legea aplicabilă contractului de asigurare; strategii şi perspective de dezvoltare a activităţii asigurătorului.

Raportul anual trebuie publicat într-un cotidian de circulaţie naţională şi pe site-ul asigurătorului în termen de 90 de zile de la data depunerii situaţiilor financiare anuale la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

I.4. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE ŞI REGISTRELE DE CONTABILITATE

I.4.1. Documentele justificative

Potrivit prevederilor legii contabilităţii, orice operaţiune economică efectuată se consemnează într-un document, care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

Orice operaţiune economică sau financiară trebuie consemnată în momentul efectuării ei, într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitate.

La nivelul societăţilor de asigurare se întâlnesc următoarele documente: documente comune şi celorlalte componente ale evidenţei

economice: facturi; chitanţe; state de salarii etc.

55


56

documente specifice, legate de specificul activităţii de asigurare: cererea de asigurare (declaraţia de asigurare); contractul de asigurare; poliţa de asigurare sau certificatul; contractul de reasigurare etc.

I.4.2. Registrele de contabilitate

Registrul-jurnal, registrul-inventar şi cartea-mare, împreună cu documentele justificative, precum şi situaţiile financiare anuale, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operaţiunilor contabile efectuate şi pot fi admise ca probă în justiţie.

Înregistrarea cronologică a operaţiunilor se realizează cu ajutorul următoarelor formulare cu caracter financiar-contabil:

documentul cumulativ sau centralizator; nota de contabilitate; registrul jurnal.

Înregistrarea sistematică a operaţiunilor se realizează cu ajutorul următoarelor documente:

cartea mare; balanţa de verificare; registrul inventar.

Documentul cumulativ sau centralizator este documentul cu ajutorul căruia se realizează centralizarea pe conturi sintetice a documentelor justificative ce reflectă acelaşi gen de operaţii, grupate în ordine cronologică.

Înregistrarea în nota de contabilitate se poate face document cu document sau în baza documentului cumulativ.

Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care societăţile înregistrează periodic, cronologic şi sistematic operaţiile economice şi financiare, consemnate în documente justificative.

Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt: registrul-jurnal; registrul-inventar; cartea-mare.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează zilnic, în mod cronologic, operaţie cu operaţie, fără spaţii libere, toate modificările elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, grupat, toate elementele deţinute inventariate de societate, conform reglementărilor legale.

Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar şi sistematic înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale pentru fiecare lună a anului curent. Registrul „Cartea-mare” conţine o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de societate.


Registrul-jurnal şi Registrul-inventar se numerotează şi se şnuruiesc înainte de depunerea la organele fiscale teritoriale pentru a fi parafate şi înregistrate. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor.

Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate se întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin anual, la încheierea exerciţiului financiar sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice.

Balanţa de verificare este un document contabil care serveşte pentru întocmirea bilanţului contabil. Cu ajutorul balanţei de verificare se verifică core-laţiile dintre egalităţile generate de dubla înregistrare a operaţiunilor în contabilitate, respectiv concordanţa dintre totalul înregistrărilor din registru-jurnal şi totalul rulajelor debitoare şi creditoare din balanţă, precum şi concordanţa soldurilor finale debitoare şi creditoare din cartea-mare şi totalul soldurilor finale debitoare şi credi-toare din balanţă. Balanţa de verificare se întocmeşte atât pentru conturile sintetice, cât şi pentru cele analitice. Prin intermediul balanţei de verificare analitice se verifică concordanţa dintre conturile sintetice şi conturile analitice. Balanţa de verificare se întocmeşte atât pentru conturile bilanţiere, cât şi pentru conturile în afara bilanţului.

Societăţile de asigurare care utilizează sistemele de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure respectarea normelor contabile şi controlul datelor înregistrate în contabilitate.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate se păstrează in arhiva societăţilor timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia ştatelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.

Documentele contabile reconstituite în condiţiile prevederilor legale, vor purta menţiunea „reconstituit”.

I.5. INVENTARIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV ŞI DE PASIV

Societăţile de asigurări au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării sale, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a bunurilor din ges-tiunea fiecărei societăţi şi cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv, precum şi bunurile şi valorile deţinute cu orice titlu aparţinând altor persoane juridice sau fizice.

La începutul activităţii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea şi evaluarea elementelor deţinute ce constituie aportul în natură. Pe parcursul funcţionării sale, societatea efectuează inventarierea elementelor de activ şi de pasiv, cel puţin o dată pe an, de regulă, cu ocazia încheierii exerciţiului financiar.

Inventarierea se efectuează la locurile de existenţă, de depozitare sau păstrare a bunurilor, prin numărare, cântărire, măsurare sau prin alte mijloace de determinare a existentei faptice a acestora.

57


58

Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni şi categorii de bunuri, se înscriu în liste de inventariere, care se semnează de către persoanele împuternicite să efectueze inventarierea.

Bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice (în custodie, consignaţie, închiriere etc.) se inventariază şi se înscriu în liste separate. O copie de pe aceste liste se trimite, de regulă, şi persoanei juridice sau fizice, după caz, căreia îi aparţin bunurile respective.

Cu ocazia inventarierii, disponibilităţile şi depozitele băneşti aflate în conturi la bănci, precum şi creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse, de regulă, verificării şi confirmării pe baza extraselor de cont sau punctajelor reciproce în funcţie de necesităţi, după caz.

Pentru toate celelalte elemente de activ şi pasiv, cu ocazia inventarierii se verifică realitatea soldurilor conturilor respective. Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, precum şi pentru creanţele şi obligaţiile incerte ori în litigiu se întocmesc, de regulă, liste de inventariere separate.

Rezultatele inventarierii se consemnează într-un proces verbal de inventariere, în care se înscriu, în principal următoarele elemente:

data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere; numărul şi data actului de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariată; data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la persoanele vinovate; propuneri de măsuri în legătură cu acestea; volumul bunurilor depreciate; propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar şi de clasare sau casare a unor stocuri; constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea şi asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune; alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind constituirea provizioanelor pentru depreciere sau de înregistrare a unor deprecieri suplimentare, pentru deprecierile ireversibile ale imobilizărilor, acolo unde este cazul, arătând totodată, cauzele care au determinat aceste deprecieri.

A. Cuvinte-cheie

Reglementări contabile, cadrul juridic, CSA, IFRS, IAS, registrele de conta-bilitate: registrul-jurnal, registrul-inventar, Cartea-mare; balanţa de verificare, contabilitate generală sau financiară, contabilitate de gestiune, organizarea contabilităţii, administratorul


B. Întrebări de evaluare a cunoştinţelor

1. Care este cadrul juridic care reglementează activitatea societăţilor de asigurare-reasigurare? 2. Cum se ţine contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută? 3. Care sunt obligaţiile societăţilor de asigurare – reasigurare cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii? 4. Care este rolul administratorului în conducerea unei societăţi de asigurare-reasigurare? 5. Care sunt variantele de organizare şi de conducere a unei societăţi de asigurare-reasigurare? 6. Ce prevede Legea nr. 82/1991, republicată, cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii? 7. Care este diferenţa dintre contabilitatea generală şi contabilitatea de gestiune?

C. Teste de autoevaluare

1. Societăţile de asigurare au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale. Precizaţi dacă răspunsul este:

a. adevărat; b. fals.

2. Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează. Precizaţi dacă răspunsul este:


3. Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare, capitalul social vărsat sau, după caz, fondul de rezervă liberă vărsat, trebuie să fie depuse în formă bănească şi în natură atât la constituirea, cât şi la majorarea acestora. Precizaţi dacă răspunsul este:


4. Cifra de afaceri reprezintă primele brute subscrise din asigurarea directă, coasigurare şi reasigurare-acceptări în cursul exerciţiului financiar plus variaţia rezervelor de prime rezultată ca diferenţă între rezervele de la începutul perioadei şi rezervele de la sfârşitul perioadei. Precizaţi dacă răspunsul este:


5. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, grupat, toate elementele deţinute inventariate de societate, conform reglementărilor legale. Precizaţi dacă răspunsul este:


6. Reglementările contabile pentru unităţile de asigurare-reasigurare se elaborează de către: a. Guvern; b. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA); c. Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).

Alegeţi răspunsul corect. 59


60

7. Potrivit reglementărilor în vigoare, contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine în:

a. moneda naţională şi în valută; b. numai în valută; c. numai în moneda naţională.

Alegeţi răspunsul corect. 8. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile legii, revine:

a. administratorului; b. directorului general; c. acţionarilor. Alegeţi răspunsul corect.

9. Contabilitatea generală denumită şi ............, are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în Legea contabilităţii şi în reglementările contabile, care au caracter obligatoriu pentru toate societăţile. Completaţi cuvântul lipsă. 10. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile legii, revine .......... sau altei persoane care are obligaţia gestionării societăţii respective. Completaţi cuvântul lipsă. 11. Analiza fluxului de numerar (trezorerie), mai este cunoscută şi sub denumirea de ........... Completaţi cuvântul lipsă. 12. .......... reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt. Completaţi cuvântul lipsă. 13. Balanţa de verificare este un …..….. contabil care serveşte pentru întocmirea …..….. contabil. Completaţi cuvintele lipsă. 14. Cash-flow-ul reprezintă un tablou al încasărilor şi plăţilor anuale în ........... Completaţi cuvântul lipsă. 15. Bilanţul reprezintă oglinda .......... ........... la sfârşitul exerciţiului financiar. Completaţi cuvintele lipsă. 16. Contul de profit şi pierdere reprezintă un sumar al tranzacţiilor efectuate în cursul exerciţiului ........... Completaţi cuvântul lipsă. 17. Metoda directă de calcul a fluxului de trezorerie prezintă şi un .......... oferind informaţii mai exacte. Completaţi cuvântul lipsă. 18. Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de către societate pentru a determina valorile elementelor din ........, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu financiar, ale fluxurilor de trezorerie şi ale modificărilor .......... ........... Completaţi cuvintele lipsă.


PARTEA a II-a

ÎNREGISTRAREA PRINCIPALELOR TRANZACŢII ÎN CONTABILITATEA

ASIGURĂRILOR, REASIGURĂRILOR ŞI INTERMEDIARILOR ÎN ASIGURĂRI

61


II.1.

ÎNREGISTRĂRI CONTABILE AFERENTE

ASIGURĂRILOR GENERALE

Evoluţia industriei asigurărilor este puternic influenţată de schimbările produse în plan legislativ, în vederea alinierii la prevederile acquis-ului comunitar. Astfel, în vederea armonizării legislaţiei specifice asigurărilor cu prevederile directivelor europene şi implementarea acestora, CSA a adoptat prevederile directivelor privind conturile anuale şi conturile consolidate în vederea facilizării tranziţiei la IFRS, prin Ordinul nr. 3129 din 21.12.2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 1187 din 29 decembrie 2005. Acest ordin a fost completat ulterior cu Ordinul nr. 7/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor.

II.1.1. Contabilitatea VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR din operaţiuni de asigurări

În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse. Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.

Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.

Sumele colectate de entităţi în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul con-tractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel: venituri din exploatare; venituri din plasamente /financiare; venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare ale asigurătorilor cuprind: venituri din prime brute subscrise; venituri din comisioane de reasigurare, precum şi alte venituri din

servicii prestate; 63 Universitatea SPIRU HARET


64

venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi

cheltuielilor efectuate de societate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale; venituri din subvenţii de exploatare reprezentând finanţări de care

beneficiază societatea, acordate de stat sau de alte societăţi; alte venituri de exploatare cuprinzând veniturile din recuperări

aferente asigurărilor generale, venituri din creanţe reactivate şi alte venituri din exploatare.

Veniturile din plasamente/financiare cuprind: venituri din titluri de participare; venituri din creanţe imobilizate; venituri din plasamente cedate; venituri din diferenţe de curs valutar; venituri din dobânzi; venituri din sconturi obţinute şi alte venituri similare.

Venituri extraordinare reprezintă acele venituri rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.

În contabilitatea asigurătorilor, veniturile din prime brute subscrise se înregistrează în momentul intrării în vigoare a contactului de asigurare pe baza poliţei de asigurare sau în alte condiţii prevăzute în contract.

Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel: dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura

generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente; redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente,

conform contractului; dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţiona-

rului/asociatului de a le încasa. Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru

depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri, în cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.

Cheltuielile asigurătorului reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru:

daune şi prestaţii; cheltuieli cu personalul; cheltuieli de achiziţie privind contractele de asigurare; executarea unor obligaţii legale sau contractuale; consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de care

beneficiază asigurătorul; cheltuieli cu plasamentele şi alte cheltuieli; cheltuieli privind comisioanele de reasigurare etc.


65

Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot

rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

Definiţie

În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului financiar al asigurătorului se cuprind, de asemenea:

cheltuielile privind rezervele tehnice; amortizările şi provizioanele constituite; valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau constatate lipsă.

Potrivit prevederilor legale, contabilitatea cheltuielilor se ţine distinct atât pentru activitatea de asigurări de viaţă, cât şi pentru activitatea de asigurări generale, pe feluri de cheltuieli, după natura lor.

Cheltuielile de exploatare ale asigurătorilor, după natura lor, cuprind: cheltuieli privind daunele şi prestaţiile (anuităţile, răscumpărările,

recuperările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile suportate de asigurători); cheltuieli de achiziţie (cheltuieli ocazionate de achiziţionarea

contractelor de asigurare, cheltuieli de deschidere a dosarelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica etc.); cheltuieli de administrare a contractelor (cheltuieli cu încasarea

primelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica etc.); cheltuieli cu gestionarea daunelor (cheltuieli cu personalul, cheltuieli

cu informatica, cheltuieli cu serviciile de daune etc.); cheltuieli privind rezervele tehnice; cheltuieli cu personalul (salarii şi alte drepturi de personal, asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli suportate de societatea de asigurare); cheltuieli privind comisioanele de reasigurare; cheltuieli privind consumurile de materiale consumabile, com-

bustibil, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar; cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi (întreţinere,

reparaţii), redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, studii şi cercetări. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori, comisioane,

cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări şi transferări, poşta şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele); pierderi din creanţe, cheltuieli privind despăgubiri, amenzi, penalităţi,

donaţii şi subvenţii acordate, cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital.

Cheltuielile cu plasamentele şi alte cheltuieli, cuprind:


pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind plasamentele cedate; cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a

obligaţiunilor; cheltuieli din diferenţe de curs valutar; cheltuieli privind dobânzile; cheltuieli privind sconturile acordate; alte cheltuieli similare.

Cheltuielile extraordinare reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea curentă a societăţii (cheltuieli cu calamităţile şi alte evenimente extraordinare).

Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate

pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;

Definiţie

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

Definiţie

Conturile sintetice de venituri şi cheltuieli se pot dezvolta pe analitice în funcţie de necesităţile impuse de prezentele reglementări sau potrivit nevoilor proprii ale entităţii.

Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiile asocierilor în participaţie se contabilizează distinct de către unul dintre asociaţi, conform prevederilor contractului de asociere. În cazul asocierilor în participaţie încheiate între o persoană juridică română şi o persoană juridică străină, contabilitatea se ţine de către persoana juridică română care răspunde potrivit legii.

La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.

În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.

Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul anului. Pentru situaţiile în care au fost efectuate înregistrări în creditul conturilor de cheltuieli sau în debitul conturilor de venituri (operaţiunile contabile privind reasigurarea, anularea


67

primelor de asigurare, diminuarea rezervelor tehnice) datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri şi cheltuieli, înainte de a fi transferate asupra contului 121 „Profit şi pierdere” cumulate de la începutul exerciţiului financiar.

Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.

Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează utilizând contul 129 „Repartizarea profitului”. Profitul rămas după această repartizare se preia în contul 117 „Rezultatul reportat”, de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii legale. Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

A. Înregistrarea primelor subscrise Primele de asigurare brute subscrise reprezintă primele încasate şi de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în perioada de referinţă, înainte de deducerea oricăror sume din acestea1.

Definiţie

La intrarea în vigoare (încheierea) a contractului de asigurare se înregistrează ca venituri primele brute subscrise în conformitate cu prevederile Normelor puse în aplicare în baza Ordinului nr. 3129/2005, modificat şi completat cu Ordinul 7/2007.

a) Înregistrarea veniturilor din asigurări aferente perioadei curente conform

poliţei de asigurare Pentru a putea efectua această înregistrare vom avea nevoie de conturile 401

„Decontări privind primele de asigurare” şi 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe” şi, respectiv, 701 „Venituri din prime brute subscrise pentru asigurări de viaţă directe”.

Contul 702 „Venituri din prime brute subscrise

privind asigurările generale directe”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din primele brute subscrise privind asigurările generale, aferente asigurărilor directe. După funcţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu:

1 Legea nr. 76 din 12 martie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Universitatea SPIRU HARET

68

valoarea primelor de asigurare brute subscrise aferente asigurărilor directe (401); valoarea primelor de asigurare brute subscrise aferente coasigurării

(405); valoarea primelor de asigurare încasate anticipat şi care se fac venit

în momentul emiterii contractului de asigurare (474). Formula contabilă est următoarea:

4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor

generale”

= 702 „Venituri din prime brute

subscrise privind asigurările generale directe”

- cu sumele devenite

exigibile Y*

* Conform prevederilor legale în vigoare, sumele Y pot fi: pentru asigurările generale la care durata contractului de asigurare este mai

mică sau egală cu 1 an, prima brută subscrisă reprezintă valoarea primelor brute încasate şi de încasat aferente contractului de asigurare; pentru asigurările generale la care durata contractului de asigurare este mai

mare de un an, prima brută subscrisă se va stabili astfel: a. pentru contractele de asigurări generale la care se încasează primă

unică, prima brută subscrisă reprezintă valoarea primei brute încasate şi de încasat aferentă contractului de asigurare;

b. pentru contractele de asigurări generale la care prima de asigurare datorată de asigurat se încasează în rate, prima brută subscrisă reprezintă valoarea primelor brute încasate şi de încasat aferente unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare;

b) La sfârşitul perioadei, soldul creditor al contului 702 „Venituri din prime

brute subscrise privind asigurările generale directe” se închide prin contul 121 „Profit şi pierdere”:

702 „Venituri din prime brute subscrise privind

asigurările generale directe”

= 121 „Profit şi pierdere”

- cu soldul contului 702

B. Înregistrarea încasării primelor de asigurare:

Pentru înregistrările contabile avem nevoie de conturile 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări”, 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”, 54721 „Casa în lei privind asigurările generale” şi 54421 „Conturi la bănci în lei privind asigurările generale”.

Contul 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind intermediarii în asigurări pentru asigurările de viaţă şi generale privind primele de asigurare încasate şi depuse la societatea de asigurare pe baza borderourilor de depunere. Contul 404


69

„Decontări privind intermediarii în asigurări” după funcţia contabilă este un cont bifuncţional.

Se creditează cu valoarea primelor de asigurare decontate de intermediarii în asigurări cu societatea (544, 547).

Se debitează cu valoarea primelor de asigurare încasate de intermediarii în asigurări (401).

Soldul creditor al contului reprezintă datoriile, iar soldul debitor reprezintă creanţele privind intermediarii în asigurări.

Contul 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” se împarte în două conturi şi anume:

⇒ 4041 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de viaţă”;

⇒ 4042 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale”.

Înregistrările contabile sunt următoarele:

54721 „Casa în lei privind asigurările

generale” sau

54421 „Conturi la bănci în lei privind

asigurările generale”

= 4042 „Decontări privind

intermediarii în asigurări aferente

asigurărilor generale”

– cu suma încasată

4042

„Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale”


primele de asigurare aferente asigurărilor

generale”


În cazul primelor rămase de încasat, acestea sunt reflectate în soldul debitor al

contului 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”, fiind deblocate pe măsura încasării lor.

Observaţie:

C. Rezilierea poliţei de asigurare

Pentru înregistrările contabile avem nevoie de conturile 4012 ,,Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”, 54721 „Casa în lei privind asigurările generale”, 54421 „Conturi la bănci în lei privind asigurările generale” şi Contul 708 „Prime brute subscrise anulate”.


Contul 402 „Prime anulate şi de restituit”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa primelor de asigurare anulate aferente asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare privind asigurările de viaţă şi asigurările generale. Contul 402 „Prime anulate şi de restituit” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele reprezentând primele de asigurare subscrise anulate (708). Se debitează cu: sumele reprezentând primele de asigurare subscrise, anulate şi neîncasate (401); sumele reprezentând primele de asigurare subscrise, anulate, încasate şi restituite (544, 547); valoarea primelor de coasigurare, subscrise anulate şi neîncasate (405); valoarea primelor de asigurare subscrise anulate şi neîncasate aferente operaţiunilor de reasigurare acceptări (411).

Soldul contului este creditor şi reprezintă primele anulate şi de restituit. Contul 402 „Prime anulate şi de restituit” se împarte în două conturi şi anume:

⇒ 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”; ⇒ 4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”.

Contul 708 „Prime brute subscrise anulate”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa primelor brute subscrise anulate aferente asigurărilor directe, acceptărilor în reasigurare şi coasigurărilor privind asigurările de viaţă şi generale.

În debitul contului 708 „Prime brute subscrise anulate” se înregistrează sumele reprezentând primele de asigurare brute subscrise, anulate (402 ).

Contul 708 „Prime brute subscrise anulate” se împarte în două conturi şi anume: ⇒ 7081 „Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de viaţă”; ⇒ 7082 „ Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor generale”.

Primele de asigurare anulate reprezintă primele de asigurare brute subscrise, anulate ca urmare a rezilierii unui contract de asigurare.

Definiţie

Rezilierea poliţei de asigurare va conduce la anularea primelor de asigurare subscrise dar neîncasate, iar reflectarea în contabilitate se va face:

a) Înregistrarea în contabilitatea a restituirii de prime:

4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”

= 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”

– cu valoarea primelor de încasat anulate


71

b) Restituirea de primă prin casa sau prin contul de la bancă:

4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”

= 54721 „Casa în lei privind asigurările

generale” 54421

„Conturi la bănci în lei privind asigurările generale”

– cu valoarea primelor de asigurare anulate

şi restituite

În acelaşi timp, suma respectivă este stornată din veniturile societăţii, prin

intermediul contului 708 „Prime brute subscrise anulate”.

7082 „Prime brute subscrise

anulate aferente asigurărilor generale”

= 4022 „Prime anulate şi de

restituit privind asigurările generale”

– cu valoarea primelor de

încasat anulate

D. Înregistrarea cheltuielilor cu despăgubirile În derularea activităţii, societăţile de asigurări înregistrează o serie de

cheltuieli specifice acestui gen de activitate, care sunt evidenţiate în contabilitate pe tipurile de asigurări practicate, respectiv asigurări de viaţă şi asigurări generale.

Principala categorie de cheltuieli generate de activitatea de asigurări este cea a cheltuielilor cu despăgubirile.

În contabilitatea societăţii de asigurări sunt generate următoarele categorii de operaţiuni:

a. Înregistrarea sumelor plătite în numerar la sediul unităţii

reprezentând despăgubiri de asigurare:

6021 „Cheltuieli privind daunele

şi prestaţiile la asigurările

generale directe”

= 54721 „Casa în lei privind asigurările generale”

– cu valoarea sumelor plătite

Contul 602 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile

la asigurările generale directe”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind daunele, anuităţile, recuperările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile aferente asigurărilor generale directe. După funcţia contabilă este cont de activ.

Se debitează cu sumele datorate sau achitate reprezentând cheltuieli cu daunele şi prestaţiile (544, 547).

Contul 602 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale directe” se împarte:


⇒ 6021 Cheltuieli privind daunele; ⇒ 6023 Cheltuieli privind anuităţile; ⇒ 6024 Cheltuieli privind recuperările; ⇒ 6028 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările

generale directe. b. Înregistrarea sumelor plătite prin virament bancar reprezentând

despăgubiri de asigurare:

6021 „Cheltuieli privind daunele şi

prestaţiile la asigurările generale directe”

= 54421 „Conturi la bănci în lei

privind asigurările generale”


c. La sfârşitul perioadei, soldul contului 6021 „Cheltuieli privind daunele

asigurările de generale directe” este transferat asupra rezultatului exerciţiului:

121 „Profit şi pierdere”

= 6021 „Cheltuieli privind daunele şi

prestaţiile la asigurările generale directe”

– cu soldul contului 6021

II.1.2. Contabilitatea operaţiilor privind constituirea şi utilizarea

REZERVELOR TEHNICE

Contabilitatea rezervelor tehnice asigură evidenţa rezervelor tehnice constituite de societate potrivit reglementărilor legale.

Definiţie

Rezervele tehnice pentru asigurările generale reprezintă estimări ale plăţilor viitoare, pentru riscurile produse în trecut.

Valoarea rezervelor tehnice trebuie să permită asigurătorului, în orice moment, să îşi onoreze angajamentele ce rezultă din contractele de asigurare.

Rezervele tehnice se inventariază şi se evaluează la sfârşitul fiecărei perioade. Metodele de evaluare a rezervelor tehnice adoptate de societate (prorata

temporis, statistice etc.), trebuie să fie aceleaşi în tot cursul exerciţiului financiar, precum şi de la un exerciţiu la altul.

Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare, asigurătorul care exercită o activitate de asigurări generale are obligaţia să constituie şi să menţină următoarele rezerve tehnice2:

72

2 Ordinul Nr. 3109 din 28 octombrie 2003 pentru punerea în aplicare a Normelor

privind metodologia de calcul şi evidenţă a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale modificat şi completat cu Ordinul nr.113129 din 6 noiembrie 2006.


http://www.1asig.ro/piata_asigurarilor/norme/3109_2003.htm

73

A. rezerva de prime; B. rezerva de daune;

» rezerva de daune avizate; » rezerva de daune neavizate.

C. rezerva de daune neexpirate; D. rezerva de egalizare; E. rezerva de catastrofă; F. rezerva pentru beneficii şi risturnuri;

Rezervele tehnice se constituie şi evidenţiază distinct pentru activitatea de asigurări generale şi activitatea de asigurări de viaţă.

Diminuarea sau anularea rezervelor tehnice se efectuează prin creditarea conturilor corespunzătoare de cheltuieli.

În cazul anulării sau rezilierii unui contract de asigurare, asigurătorul va efectua şi operaţiunile contabile de anulare a rezervelor tehnice aferente contractelor respective.

A. Contabilizarea rezervelor de prime Rezerva de prime se calculează separat pentru fiecare contract de asigurare,

iar suma rezultatelor astfel obţinute reprezintă rezerva de prime totală. Rezerva de prime se calculează lunar prin însumarea cotelor-părţi din primele

brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării.

Evidenţierea rezervelor de primă se face cu ajutorul conturilor 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale” şi 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime”.

Contul 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de prime privind asigurările generale aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.

Contul 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

În creditul contului 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de prime (615);

Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea rezervei de prime (615). Soldul contului reprezintă rezerva de prime privind asigurările generale,

existente. Contul 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale” se împarte:

⇒ 3151 Rezerva de prime privind asigurările directe; ⇒ 3152 Rezerva de prime privind acceptările în reasigurare.


74

Contul 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor generale”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării sau diminuării rezervei de prime privind asigurările directe şi acceptările în reasigurare.

În debitul contului 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de prime aferentă asigurărilor generale (315).

În creditul contului 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de prime aferentă asigurărilor generale (315).

Contul 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor generale” se împarte în:

⇒ 6151 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor directe; ⇒ 6152 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă acceptărilor în

reasigurare.

– constituirea rezervei de prime:

6151 „Cheltuieli privind rezerva de

prime aferentă asigurărilor generale directe”

= 3151 „Rezerva de prime

privind asigurările generale

directe”

– cu suma constituită

- diminuarea rezervei de prime:

3151 „Rezerva de prime privind asigurările generale directe

= 6151 „Cheltuieli privind

rezerva de prime aferentă asigurărilor generale directe”

– suma cu care s-a diminuat rezerva

B. Contabilizarea rezervei de daune Rezerva de daune se creează şi se actualizează lunar, în baza estimărilor

pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune. Se constituie pentru daunele raportate şi în curs de lichidare şi se calculează pentru fiecare contract de asigurare la care s-a notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile care vor fi efectuate în viitor pentru lichidarea acestor daune. Rezerva de daune care trebuie constituită va fi obţinută prin însumarea valorilor rezervei de daune calculate pentru fiecare contract de asigurări generale. Dacă indemnizaţia de asigurare se va plăti sub formă de anuităţi, rezerva de daune va fi calculată prin metode actuariale.


75

Elementele care se iau în considerare în calculul rezervei de daune sunt3: » valoarea estimată a despăgubirii cuvenite pentru dauna avizată, în limita

sumei asigurate; » cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor

prestate de terţe persoane; » costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane.

În cazul pretenţiilor de despăgubiri care fac obiectul unei acţiuni în instanţă, rezerva de daune se va constitui şi se va menţine la nivelul pretenţiilor solicitate în instanţă, în limita sumei asigurate.

În cazul daunelor refuzate la plată de asigurători, dacă acestea fac sau devin obiectul unei acţiuni în instanţă, rezerva de daune se va constitui şi se va menţine până la pronunţarea hotărârii definitive şi irevocabile, la nivelul pretenţiilor solicitate de asigurat în instanţă, în limita sumei asigurate, completându-se cu valoarea estimată a cheltuielilor totale de judecată.

În cazurile în care contractul de asigurare prevede încasarea primelor şi plata despăgubirilor în valută, rezervele tehnice aferente se pot constitui şi menţine în valută. Evaluarea se va efectua în conformitate cu prevederile normelor emise de autoritatea de supraveghere. În cazul pretenţiilor de despăgubiri care fac obiectul unei acţiuni în instanţă, rezerva de daune se constituie şi se menţine la nivelul pretenţiilor solicitate în instanţă, până la pronunţarea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.

Rezerva de daune se constituie şi se înregistrează în contabilitate separat pentru daune avizate şi neavizate distinct pentru asigurările generale şi cele de viaţă.

Rezerva de daune neavizate se creează şi se ajustează cel puţin la încheierea exerciţiului financiar, dacă reglementările interne ale asigurătorului nu prevăd altfel, în baza estimărilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru daunele întâmplate, dar neavizate.

Observaţie

Sumele recuperabile provenite din achiziţionarea creanţelor asiguraţilor faţă de terţi (subrogare în drepturile acestora) sau din achiziţionarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor asigurate nu se deduc din suma rezervei de daune şi se estimează cu prudenţă. Aceste sume se înregistrează în contul de debitori, dezvoltat în analitice distincte, în funcţie de clasa de asigurări aferente şi se prezintă în notele explicative la situaţiile financiare.4

3 Ordinul 113129 din 6 noiembrie 2006 privind modificarea şi completarea Ordinului

nr. 3.109/2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul şi evidenţă a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale.

4 Ordinul nr.7/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.3129/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor.


76

Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervelor de daune vom folosi următoarele conturi:

Contul 627 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor generale”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării sau diminuării

sau anulării rezervei de daune privind asigurările generale directe şi acceptările în reasigurare.

În debitul contului 627 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor generale” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările generale (327).

În creditul contului 627 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor generale” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune privind asigurările generale (327).

Contul 627 Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor generale se împarte în:

⇒ 6271 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate: 62711 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă

asigurărilor directe; 62712 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă

acceptărilor în reasigurare. ⇒ 6272 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate:

62721 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă asigurărilor directe; 62722 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă

acceptărilor în reasigurare.

Contul 327 „Rezerva de daune privind asigurările generale”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările generale aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.

Contul 327 „Rezerva de daune privind asigurările generale” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

În creditul contului 327 „Rezerva de daune privind asigurările generale” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările generale (627).

Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările generale (627);

Soldul contului reprezintă rezerva de daune avizate şi neavizate privind asigurările generale existentă.


77

Contul 327 „Rezerva de daune privind asigurările generale” se împarte în: ⇒ 3271 Rezerva de daune avizate:

32711 Rezerva de daune avizate privind asigurările directe; 32712 Rezerva de daune avizate privind acceptările în

reasigurare. ⇒ 3272 Rezerva de daune neavizate:

32721 Rezerva de daune neavizate privind asigurările directe; 32722 Rezerva de daune neavizate privind acceptările în

reasigurare.

− constituirea rezervei de daune avizate:


daune avizate aferentă asigurărilor generale directe”

= 32711 „Rezerve de daune avizate privind asigurările generale

directe”


− constituirea rezervei de daune neavizate:

62721

„Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate

asigurărilor generale directe”

= 32721 „Rezerve de daune

neavizate privind asigurările generale directe”


− diminuarea rezervei de daune avizate:

32711 „Rezerve de daune

avizate privind asigurările generale

directe”

= 62711 „Cheltuieli privind rezerva de


– cu suma cu care s-a diminuat rezerva

− diminuarea rezervei de daune neavizate:

32721 „Rezerve de daune neavizate privind

asigurările generale directe”


rezerva de daune neavizate asigurărilor generale directe”


C. Contabilizarea rezervei pentru riscuri neexpirate:

Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculează pe baza estimării daunelor ce vor apărea după închiderea exerciţiului financiar, în cazul în care se constată că daunele estimate în viitor depăşesc rezervele de prime constituite şi drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de prime calculată în conformitate cu prevederile legale în vigoare nu va fi suficientă pentru acoperirea daunelor ce vor apărea în exerciţiile financiare următoare.


78

Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervei pentru riscuri neexpirate vom folosi următoarele conturi:

Contul 634 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau anulării rezervei pentru riscuri neexpirate privind asigurările generale.

În debitul contului 634 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru riscuri neexpirate (334).

În creditul contului 634 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru riscuri neexpirate (334).

Contul 634 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate” se împarte în: ⇒ 6341 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate aferente

asigurărilor directe; ⇒ 6342 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate aferente

acceptărilor în reasigurare.

Contul 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei pentru riscuri neexpirate privind asigurările generale, constituită conform reglementărilor legale.

Contul 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

În creditul contului 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru riscuri neexpirate (634);

În debitul contului 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru riscuri neexpirate (634);

Soldul contului reprezintă rezerva pentru riscuri neexpirate existentă. Contul 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate” se împarte în:

⇒ 3341 Rezerva pentru riscuri neexpirate aferente asigurărilor directe; ⇒ 3342 Rezerva pentru riscuri neexpirate aferente acceptărilor în

reasigurare.

− constituirea rezervei pentru riscuri neexpirate:

6341 „Cheltuieli privind rezerva pentru

riscuri neexpirate aferente asigurărilor directe”

= 3341 ,,Rezerva pentru riscuri

neexpirate aferente asigurărilor directe”


− diminuarea rezervei pentru riscuri neexpirate:

3341 „Rezerva pentru riscuri

neexpirate aferente asigurărilor directe”

= 6341 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate

aferente asigurărilor directe”

– cu suma cu care s-a diminuat

rezerva


79

D. Contabilizarea rezervei de egalizare

Rezerva de egalizare cuprinde toate sumele repartizate în anii cu rezultate tehnice favorabile, conform prevederilor legale în vigoare, în vederea acoperirii daunelor în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile. Rezerva de egalizare nu poate depăşi valoarea calculată prin aplicarea unui procent de 3,5% asupra volu-mului de prime brute subscrise, în exerciţiul financiar pentru care se face calculul.

Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervei de egalizare vom folosi următoarele conturi:

Contul 638 „Cheltuieli privind rezerva de egalizare”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau anulării rezervei de egalizare privind asigurările directe şi acceptările în reasigurare.

În debitul contului 638 „Cheltuieli privind rezerva de egalizare” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de egalizare (338).

În creditul contului 638 „Cheltuieli privind rezerva de egalizare” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de egalizare (338).

Contul 338 „Rezerva de egalizare”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de egalizare privind asigurările directe constituită conform reglementărilor legale. Contul 338 „Rezerva de egalizare” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

În creditul contului 338 „Rezerva de egalizare” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de egalizare (638).

În debitul contului 338 „Rezerva de egalizare” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de egalizare (638).

Soldul contului reprezintă rezerva de egalizare existentă.

− constituirea rezervei de egalizare:

638 ,,Cheltuieli privind rezerva

de egalizare”

= 338 ,,Rezerva de egalizare”


− diminuarea rezervei de egalizare:

338 ,,Rezerva de egalizare”

= 638 ,,Cheltuieli privind rezerva

de egalizare”


E. Contabilizarea rezervei de catastrofă

Rezerva de catastrofă se creează prin aplicarea lunară a unui procent de minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acoperă riscuri catastrofale, până când fondul de rezerva atinge cel puţin nivelul reţinerii proprii sau 10% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce


acoperă riscuri catastrofale. Această rezervă este destinată acoperirii despăgubirilor aferente daunelor de natura catastrofală.

80

Pentru urmărirea modului de calcul al acestei rezerve asigurătorii vor ţine o evidenţă separată a contractelor care acoperă riscuri de catastrofă.

Observaţie:

Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervei de catastrofă vom folosi următoarele conturi:

Contul 633 „Cheltuieli privind rezerva de catastrofă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau anulării rezervei de catastrofă privind asigurările directe şi acceptările în reasigurare.

În debitul contului 633 „Cheltuieli privind rezerva de catastrofă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de catastrofă (333).

În creditul contului 633 „Cheltuieli privind rezerva de catastrofă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de catastrofă (333).

Contul 333 „Rezerva de catastrofă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de catastrofă privind asigură-rile directe şi acceptările în reasigurare, constituită conform reglementărilor legale. Contul 333 „Rezerva de catastrofă” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

În creditul contului 333 „Rezerva de catastrofă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de catastrofă (633).

Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de catastrofă (633);

Soldul contului reprezintă rezerva de catastrofă existentă.

− constituirea rezervei de catastrofă:

633 ,,Cheltuieli privind rezerva

de catastrofă”

= 333 ,,Rezerva de catastrofă”


− diminuarea rezervei de catastrofă:

333 ,,Rezerva de catastrofă”

= 633 ,,Cheltuieli privind rezerva

de catastrofă”


rezerva F. Contabilizarea rezervei pentru beneficii şi risturnuri

Rezerva de beneficii şi risturnuri se constituie pentru contractele de asigurări la care se prevăd reduceri de primă, în cazul reînnoirii acestora, şi/sau restituiri de primă, în cazul participării asiguraţilor la profitul asigurătorilor.


81

Pentru contabilizarea rezervei de beneficii şi risturnuri avem nevoie de conturile 632 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri” şi 332 ,,Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri”.

Contul 632 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau anulării rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările generale directe şi acceptările în reasigurare.

Se debitează cu sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (332).

Se creditează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (332).

Contul 632 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri” se împarte în următoarele conturi:

⇒ 6321 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor directe”;

⇒ 6322 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă acceptărilor în reasigurare”.

Contul 332 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările generale directe şi acceptările în reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.

Contul 332 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri” este după funcţia contabilă un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (632);

Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (632);

Soldul contului reprezintă rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri existentă.

Contul 332 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri” se împarte în următoarele conturi:

⇒ 3321 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările directe”;

⇒ 3322 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind acceptările în reasigurare”.

− constituirea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri:

6321 „Cheltuieli privind rezerva

pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor

directe”

= 332 ,,Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările generale directe”



82

− diminuarea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri:

3321 ,,Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările generale directe”

= 6321 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la

beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor directe”


A. Cuvinte cheie

Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice, primire în reasigurare, cedare în reasigurare,


1. Efectuaţi înregistrările contabile pentru primele de încasat. 2. Efectuaţi înregistrările contabile pentru primele reziliate. 3. Efectuaţi înregistrările contabile pentru constituirea rezervelor tehnice. 4. Efectuaţi înregistrările contabile pentru daunele plătite. 5. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând diminuarea rezervelor tehnice.


1. Formula contabilă a evidenţierii veniturilor din asigurări generale aferente perioadei curente conform poliţei de asigurare este următoarea:

a. 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor directe” = 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe”;

b. 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe”= 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor directe”;

c. 4042 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale” = 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe”. Precizaţi răspunsul corect.

2. Pentru decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în asigurări cu societatea se face următoarea înregistrare:

a. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 401 „Decontări privind primele de asigurare”;

b. 401 „Decontări privind primele de asigurare” = 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări”;

c. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 54421 „Conturi la bănci în lei privind asigurările generale”. Precizaţi răspunsul corect.

3. Formula contabilă pentru rezilierea poliţei de asigurări generale este următoarea: a. 4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale” = 4012

„Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”;


83

b. 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”= 4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”;

c. 4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”= 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”. Precizaţi răspunsul corect.

4. Formula contabilă a constituirii rezervei de primă pentru asigurările generale este următoarea:

6151 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor generale directe” = 3151 „Rezerva de prime privind asigurările generale directe”

Precizaţi dacă formula este: a. adevărată; b. falsă.

5. Rezerva pentru riscuri .............. se calculează pe baza estimării daunelor ce vor apărea după închiderea exerciţiului financiar, în cazul în care se constată că daunele estimate în viitor depăşesc rezervele de prime constituite şi drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de prime calculată în conformitate cu prevederile legale în vigoare nu va fi suficientă pentru acoperirea daunelor ce vor apărea în exerciţiile financiare următoare. Completaţi cuvântul lipsă.


II.2.


ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ

În cele ce urmează ne vom ocupa de conturile specifice asigurărilor de viaţă. Unele conturi sunt comune asigurărilor generale cu cele de viaţă şi nu vom mai descrie acele conturi. De exemplu contul 401 „Decontări privind primele de asigurare”. Deoarece contabilitatea asigurărilor de viaţă trebuie ţinută separat faţă de cea a asigurărilor generale, contul 401 „Decontări privind primele de asigurare” se împarte în două conturi şi anume: 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă” şi 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”. Nu vom mai insista pe descrierea contului 401, care a fost făcută într-un capitol precedent, ci ne vom axa pe înregistrările propriu zise. Vom descrie numai conturile care nu au fost deja tratate la capitolul cu înregistrările contabile aferente asigurărilor generale, ele funcţionând la fel în ambele cazuri.

II.2.1. Contabilitatea VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR din operaţiuni de

asigurări

A. Înregistrarea primelor subscrise

a) Înregistrarea veniturilor din asigurări aferente perioadei curente conform poliţei de asigurare.

Pentru a putea efectua această înregistrare vom avea nevoie de conturile 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă” şi 701 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe”.

Contul 701 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din primele de asigurare brute subscrise privind asigurările de viaţă, aferente asigurărilor directe. După funcţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu: valoarea primelor de asigurare brute subscrise aferente asigurărilor

directe (401);


85

valoarea primelor de asigurare brute subscrise aferente coasigurării (405); valoarea primelor de asigurare încasate anticipat şi care se fac venit

în momentul emiterii contractului de asigurare (474).

Formula contabilă este următoarea:

4011 „Decontări privind

primele de asigurare aferente asigurărilor de

viaţă”


subscrise privind asigurările de viaţă directe”

- cu sumele devenite exigibile

X*

* Conform prevederilor legale în vigoare, sumele X pot fi: ⇒ pentru asigurările de viaţă la care durata contractului de asigurare este

mai mică sau egală cu 1 an, prima brută subscrisă reprezintă valoarea primelor brute încasate şi de încasat aferente contractului de asigurare;

⇒ pentru asigurările de viaţă la care durata contractului de asigurare este mai mare de un an, prima brută subscrisă se va stabili astfel:

a. pentru contractele de asigurări de viaţă la care se încasează primă unică, prima brută subscrisă reprezintă valoarea primei brute unice aferentă contractului de asigurare;

b. pentru contractele de asigurări de viaţă la care prima de asigurare datorată de asigurat se încasează în rate, prima brută subscrisă reprezintă valoarea primelor brute încasate şi de încasat aferente unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare;

c. în cazul asigurărilor de viaţă legate de investiţii, prima brută subscrisă reprezintă prima brută scadentă.

b) La sfârşitul perioadei, soldul creditor al contului 701 „Venituri din

prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe” se virează în contul 121 „Profit şi pierdere”.


701 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe”

= 121 „Profit şi pierdere”

- cu soldul contului 701

B. Înregistrarea încasării primelor de asigurare:

Pentru înregistrările contabile avem nevoie de conturile 4041 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de viaţă”, 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”, 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”, 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă”.


54711

„Casa în lei privind asigurările de viaţă”

sau 54411

„Conturi la bănci în lei privind asigurările de

viaţă”


intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de viaţă”


4041

„Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de

viaţă”



viaţă”


În cazul primelor rămase de încasat, acestea sunt reflectate în soldul debitor al contului 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”, fiind deblocate pe măsura încasării lor.

Observaţie:

C. Rezilierea poliţei de asigurare

Pentru înregistrările contabile avem nevoie de conturile 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”, 4011 ,,Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”, 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”, 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă” şi Contul 7081 „Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de viaţă”;

Rezilierea poliţei de asigurare va conduce la anularea primelor de asigurare subscrise, dar neîncasate, iar reflectarea în contabilitate se va face:

4021 „Prime anulate şi de

restituit privind asigurările de viaţă”

= 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor

de viaţă”


încasat anulate

şi concomitent:

4021 „Prime anulate şi de

restituit privind asigurările de viaţă

= 54711 „Casa în lei privind asigurările de

viaţă” 54411

„Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă”


asigurare anulate şi restituite


87

În acelaşi timp, suma respectivă este stornată din veniturile societăţii, prin intermediul contului 7081 „Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de viaţă”.

7081 „Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de viaţă”

= 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”


încasat anulate

D. Înregistrarea cheltuielilor cu despăgubirile

a. Înregistrarea sumelor plătite în numerar la sediul unităţii reprezentând despăgubiri de asigurare:

6011 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile

la asigurările de viaţă directe”

= 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”


Contul 601 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările

de viaţă directe”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind daunele, anuităţile, răscumpărările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile aferente asigurărilor de viaţă directe. După funcţia contabilă este cont de activ.

Se debitează cu sumele datorate sau achitate reprezentând cheltuieli cu daunele şi prestaţiile (544, 547).

Contul 601 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă directe” se împarte:

⇒ 6011 Cheltuieli privind daunele; ⇒ 6013 Cheltuieli privind anuităţile; ⇒ 6014 Cheltuieli privind răscumpărările; ⇒ 6018 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de

viaţă directe.

b. Înregistrarea sumelor plătite prin virament bancar reprezentând despăgubiri de asigurare:

6011 „Cheltuieli privind daunele la asigurările de viaţă directe”

= 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de

viaţă”

- cu valoarea sumelor plătite

c. La sfârşitul perioadei, soldul contului 6011 „Cheltuieli privind daunele

şi prestaţiile la asigurările de viaţă directe” este transferat asupra rezultatului exerciţiului:

121 „Profit şi pierdere”

= 6011 „Cheltuieli privind daunele la asigurările de

viaţă directe”

– cu soldul contului 601


II.2.2. Contabilitatea operaţiilor privind constituirea şi utilizarea REZERVELOR TEHNICE

Rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă reprezintă estimări

ale plăţilor viitoare, pentru riscurile care se vor produce în viitor.

Definiţie

Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare, asigurătorul care exercită o activitate de asigurări de viaţă are obligaţia să constituie şi să menţină următoarele rezerve tehnice1:

A. rezerva de prime; B. rezerva de daune;

− rezerva de daune avizate; − rezerva de daune neavizate.

C. rezerva pentru beneficii şi risturnuri; D. rezerva matematică; E. alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă.

Asigurătorii care practică activitatea de asigurări de viaţă trebuie să constituie rezerve tehnice, inclusiv rezerve matematice, la un nivel care să le permită onorarea tuturor obligaţiilor asumate prin contractele de asigurare.

Valoarea acestor rezerve tehnice se determină în conformitate cu următoarele principii: A. Principii generale

I. Valoarea rezervelor tehnice pentru asigurarea de viaţă se calculează printr-o evaluare actuarială prospectivă suficient de prudentă, luând în considerare toate obligaţiile viitoare determinate de condiţiile de asigurare pentru fiecare contract de asigurare existent, incluzând: a) toate beneficiile garantate, inclusiv valorile de răscumpărare garantate; b) bonusurile la care asiguraţii, contractanţii sau beneficiarii sunt deja

îndreptăţiţi, fie colectiv, fie individual, indiferent de tipul bonusurilor în cauză - dobândite, declarate sau alocate;

c) toate opţiunile disponibile pentru asiguraţi, contractanţi sau beneficiari pe baza termenilor contractului;

d) cheltuieli, inclusiv comisioane, şi din care se deduce valoarea primelor viitoare datorate.

O rezervă tehnică suplimentară se calculează în cazul în care randamentul prezent sau previzibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de asigurări de viaţă este insuficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de asiguraţi în ceea ce priveşte rata dobânzii.

La determinarea valorii rezervelor tehnice se permite utilizarea unei metode retrospective, dacă se poate demonstra că rezervele tehnice astfel rezultate nu sunt

88

1 Ordinul nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor

privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute.


89

mai mici decât cele care ar fi rezultat pe baza unui calcul prospectiv suficient de prudent sau dacă nu se poate utiliza o metodă prospectivă pentru tipul de contract în cauză.

O evaluare prudentă nu este o evaluare "conform celei mai bune estimări", dar include o marjă adecvată pentru variaţia adversă a factorilor cu influenţă relevantă. Metoda de evaluare pentru rezervele tehnice trebuie să fie nu doar prudentă în sine, ci şi să aibă în vedere metoda de evaluare pentru activele care acoperă rezervele tehnice în cauză.

Rezervele tehnice se calculează separat pentru fiecare contract. Se permite totuşi utilizarea de generalizări sau aproximări adecvate, dacă acestea produc aproximativ acelaşi rezultat ca şi calculele individuale. Principiul calculării separate nu împiedică în niciun fel constituirea de rezerve suplimentare pentru riscuri generale care nu sunt individualizate.

Când valoarea de răscumpărare a unui contract de asigurare este garantată, valoarea rezervelor matematice pentru acel contract de asigurare va fi menţinută permanent cel puţin la nivelul valorii garantate.

B. Rata dobânzii utilizată se alege cu prudenţă, avându-se în vedere următoarele considerente: în cazul în care contractele de asigurări de viaţă prevăd o rată garantată a

dobânzii, aceasta poate varia în funcţie de moneda în care este exprimat contractul, cu condiţia să nu depăşească 60% din rata dobânzii pentru obligaţiunile emise de statul în a cărui monedă este exprimat contractul. De asemenea, rata garantată a dobânzii va fi maximum 3,5% pentru contractele de asigurări noi încheiate, emise în lei, şi maximum 2,5% pentru contractele de asigurări noi încheiate, emise în euro; Aceste prevederi nu se aplică următoarelor tipuri de contracte de asigurări: asigurări de viaţă şi anuităţi care sunt legate de fonduri de investiţii; contracte de asigurări cu prima unică pentru o perioadă de până la 8 ani; contracte de asigurări fără participare la beneficii şi contracte de anuităţi fără valoare de răscumpărare.

stabilirea unei rate maxime a dobânzii nu implică faptul că asigurătorul este obligat să folosească o rată atât de ridicată. În ultimele două cazuri, la alegerea unei rate prudente a dobânzii pot fi luate

în considerare moneda în care este exprimat contractul şi activele corespunzătoare deţinute în acel moment şi, când activele societăţii sunt evaluate la valoarea lor actuală, randamentul anticipat al viitoarelor active.

Rata dobânzii folosită nu poate depăşi randamentul previzionat al activelor, avându-se în vedere şi o deducere adecvată.

C. Elementele statistice de evaluare şi de alocare a cheltuielilor vor fi selectate cu prudenţă, avându-se în vedere obligaţiile asumate, tipul de poliţă şi costurile administrative şi comisioanele care se estimează că vor fi plătite.


90

D. În cazul contractelor cu participare la rezultatul investiţional, metoda de calcul a rezervelor tehnice poate lua în considerare, fie implicit, fie explicit, toate tipurile de bonusuri viitoare, în concordanţă atât cu proiecţiile viitoare, cât şi cu metoda actuală de distribuire a bonusurilor.

E. Evaluarea cheltuielilor viitoare se poate face implicit, de exemplu utilizând valoarea viitoare a primelor nete de taxe de gestionare. Totuşi, evaluarea generală, implicită sau explicită, trebuie să fie mai mare sau egală cu o estimare prudenţială a viitoarelor cheltuieli relevante.

F. Metoda de calcul al rezervelor tehnice nu va suferi modificări de la un an la altul ca urmare a unor modificări arbitrare aduse metodei sau bazelor de calcul şi va fi de natură să permită recunoaşterea repartizării beneficiilor în mod adecvat.

Asigurătorii care practică activitatea de asigurări de viaţă sunt obligaţi să pună la dispoziţie publicului, la cerere, principiile şi metodele utilizate la calculul rezervelor tehnice, inclusiv al rezervelor pentru beneficii şi risturnuri.

Valoarea rezervelor tehnice trebuie să permită asigurătorului, în orice moment, să îşi onoreze, angajamentele ce rezultă din contractele de asigurare.

Rezervele tehnice se inventariază şi se evaluează la sfârşitul fiecărei perioade. Metodele de evaluare a rezervelor tehnice adoptate de societate (prorata

temporis, statistice etc.), trebuie să fie aceleaşi în tot cursul exerciţiului financiar, precum şi de la un exerciţiu la altul.

Rezervele tehnice se constituie şi evidenţiază distinct pentru activitatea de asigurări generale şi activitatea de asigurări de viaţă.

Diminuarea sau anularea rezervelor tehnice se efectuează prin creditarea conturilor corespunzătoare de cheltuieli.

În cazul anulării sau rezilierii unui contract de asigurare, asigurătorul va efectua şi operaţiunile contabile de anulare a rezervelor tehnice aferente contractelor respective.

A. Contabilizarea rezervelor de prime

Rezerva de prime se calculează separat pentru fiecare contract de asigurare, iar suma rezultatelor astfel obţinute reprezintă rezerva de prime totală.

Rezerva de prime se calculează lunar prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigu-rare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezer-vă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării.

Evidenţierea rezervelor de primă pentru asigurările de viaţă se face cu ajutorul conturilor 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” şi 618 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă”.

Contul 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de prime privind asigurările de viaţă aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.


91

Contul 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

În creditul contului 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de prime (618).

În debitul contului 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de prime (618);

Soldul contului reprezintă rezerva de prime privind asigurările de viaţă existentă.

Contul 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” se împarte: ⇒ 3181 Rezerva de prime privind asigurările directe; ⇒ 3182 Rezerva de prime privind acceptările în reasigurare.

Contul 618 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă

asigurărilor de viaţă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau anulării rezervei de prime aferentă asigurărilor de viaţă privind asigurările directe şi acceptările în reasigurare.

În debitul contului 618 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de prime aferentă asigurărilor de viaţă (318).

În creditul contului 618 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de prime aferentă asigurărilor de viaţă (318).

Contul 618 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă” se împarte în:

⇒ 6181 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor directe;

⇒ 6182 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă acceptărilor în reasigurare.

– constituirea rezervei de prime:

6181

„Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de

viaţă directe”

= 3181 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă directe”


– diminuarea rezervei de prime:

3181

„Rezerva de prime privind asigurările de

viaţă directe


rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă directe”

– suma cu care s-a diminuat rezerva


92

B. Contabilizarea rezervei de daune

Rezerva de daune se creează şi se actualizează lunar, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune. Se constituie pentru daunele raportate şi în curs de lichidare şi se calculează pentru fiecare contract de asigurare la care s-a notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile care vor fi efectuate în viitor pentru lichidarea acestor daune. Rezerva de daune care trebuie constituită va fi obţinută prin însumarea valorilor rezervei de daune calculate pentru fiecare contract de asigurări de viaţă. Asigurătorii au obligaţia de a întocmi şi de a menţine o evidenţă distinctă a daunelor avizate, care să permită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor să controleze în orice moment cuantumul şi modalitatea de constituire a rezervei de daune. Dacă indemnizaţia de asigurare se va plăti sub forma de anuităţi, rezerva de daune va fi calculată prin metode actuariale.2

Rezerva de daune se constituie şi se înregistrează în contabilitate separat pentru daune avizate şi neavizate distinct pentru asigurările generale şi cele de viaţă.

Rezerva de daune neavizate se constituie şi se ajustează cel puţin la încheierea exerciţiului financiar, dacă reglementările interne ale asigurătorului nu prevăd altfel, în baza estimărilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru daunele întamplate, dar neavizate.

La asigurările de viaţă, valoarea rezervelor pentru daune este egală cu suma datorată beneficiarilor, la care se adaugă cheltuielile de acoperire a daunelor. Valoarea acestor rezerve include atât rezerva de daune avizate, cât şi rezerva pentru daune neavizate.

Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervelor de daune vom folosi următoarele conturi:

Contul 626 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării sau diminuării rezervei de daune privind asigurările de viaţă aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare.

În debitul contului 626 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de daune privind asigurările de viaţă (326).

În creditul contului 626 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea rezervei de daune privind asigurările de viaţă (326).

2 Ordinul Nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute.


93

Contul 626 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor de viaţă” se împarte în:

⇒ 6261 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate: 62611 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate

aferentă asigurărilor directe; 62612 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate

aferentă acceptărilor în reasigurare; ⇒ 6262 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate:

62621 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă asigurărilor directe; 62622 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate

aferentă acceptărilor în reasigurare.

Contul 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările de viaţă, aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.

Contul 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

În creditul contului 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările de viaţă (626);

În debitul contului 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările de viaţă (626);

Soldul contului reprezintă rezerva de daune avizate şi neavizate privind asigurările de viaţă existentă.

Contul 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă” se împarte în: ⇒ 3261 Rezerva de daune avizate:

32611 Rezerva de daune avizate aferente asigurărilor directe; 32612 Rezerva de daune avizate aferente acceptărilor în

reasigurare. ⇒ 3262 Rezerva de daune neavizate:

32621 Rezerva de daune neavizate aferente asigurărilor directe; 32622 Rezerva de daune neavizate aferente acceptărilor în

reasigurare.

− constituirea rezervei de daune avizate:


daune avizate aferentă asigurărilor de viaţă directe”

= 32611 „Rezerve de

daune avizate privind asigurările de viaţă directe”



− constituirea rezervei de daune neavizate:

62621

„Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă asigurărilor de viaţă directe”

= 32621 „Rezerve de

daune neavizate privind asigurările de viaţă directe”


− diminuarea rezervei de daune avizate:

32611 „Rezerve de

daune avizate privind asigurările de viaţă directe”


daune neavizate aferentă asigurărilor de viaţă”


– diminuarea rezervei de daune neavizate:

32621 „Rezerve de

daune neavizate privind asigurările de viaţă directe”


daune neavizate aferentă asigurărilor de viaţă”

– cu suma cu care s-a

diminuat rezerva

C. Contabilizarea rezervei de beneficii şi risturnuri Rezerva de beneficii şi risturnuri se calculează pentru contractele de asigurări

de viaţă la care se prevede dreptul asiguratului de a participa la beneficiile obţinute din fructificarea rezervei matematice, conform obligaţiilor asumate. De asemenea, rezerva de beneficii şi risturnuri se constituie pentru contractele de asigurări de viaţă la care se prevăd reduceri de primă, în cazul reînnoirii acestora, şi/sau restituiri de primă, în cazul participării asiguraţilor la profitul asigurătorilor.

Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervei de beneficii şi risturnuri vom

folosi următoarele conturi: Contul 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri

privind asigurările de viaţă.”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă directe şi acceptările în reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.

Contul 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

94

În creditul contului 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (612).


95

În debitul contului 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri

privind asigurările de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (612);

Soldul contului reprezintă rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri existentă.

Contul 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă” se împarte în:

⇒ 3121 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările directe”;

⇒ 3122 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind acceptările în reasigurare”.

Contul 612 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii

şi risturnuri aferentă asigurărilor de viaţă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuarii sau anularii rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare.

În debitul contului 612 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (312).

În creditul contului 612 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (312).

Contul 612 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor de viaţă” se împarte în:

⇒ 6121 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor directe”;

⇒ 6122 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă acceptărilor în reasigurare”.

Înregistrarea contabilă este următoarea:

6121

„Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor

de viaţă directe”

= 3121 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă directe”



D. Contabilizarea rezervei matematice Rezerva matematică reprezintă valoarea actuarială a

obligaţiilor financiare ale asigurătorului după deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asiguratului.

Definiţie

Rezerva matematică se constituie în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Orice rezervă matematică negativă v-a fi raportată şi evidenţiată ca fiind egală cu zero.

Această rezervă se calculează separat pentru fiecare contract de asigurare de viaţă. Calculul se face de către un actuar sau de către altă persoană, expert în materie, pe baza metodelor actuariale recunoscute.

Pentru contabilizarea rezervei matematice avem nevoie de conturile 611 „Cheltuieli privind rezerva matematică” şi 311 ,,Rezerve matematice”.

Contul 611 „Cheltuieli privind rezerva matematică”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii majorării, diminuării sau anulării rezervei matematice aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare.

În debitul contului 611 „Cheltuieli privind rezerva matematică” se înre-gistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei matematice (311).

În creditul contului 611 „Cheltuieli privind rezerva matematică” se înre-gistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei matematice (311).

Contul 611 „Cheltuieli privind rezerva matematică” se împarte în următoarele conturi:

⇒ 6111 „Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor directe”;

⇒ 6112 „Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă acceptărilor în reasigurare”.

Contul 311 „Rezerve matematice”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei matematice privind asigurările directe şi acceptările în reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.

Contul 311 „Rezerve matematice” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei matematice (611);


97

Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei matematice (611);

Soldul contului este creditor şi reprezintă rezerva matematică existentă. Contul 311 „Cheltuieli privind rezerva matematică” se împarte în

următoarele conturi: ⇒ 3111 „Rezerve matematice privind asigurările directe”; ⇒ 3112 „Rezerve matematice privind acceptările în reasigurare”.

− constituirea rezervei matematice:

6111 „Cheltuieli privind rezerva

matematică aferentă asigurărilor de viaţă directe”

= 3111 ,,Rezerve matematice privind asigurările de

viaţă directe”


− diminuarea rezervei matematice:

3111 „Rezerve matematice privind asigurările de

viaţă directe”

= 6111 „Cheltuieli privind rezerva

matematică aferentă asigurărilor de viaţă directe”


rezerva

E. Contabilizarea altor rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă

Contul 313 „Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă aferente asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, constituite conform reglementărilor legale.

Contul 313 „Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

În creditul contului 313 „Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă (613);

În debitul contului se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă (613);

Soldul contului reprezintă alte rezervele tehnice privind asigurările de viaţă existente.

Contul 313 „Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă” se împarte în următoarele conturi:

⇒ 3131 „Alte rezerve tehnice privind asigurările directe”; ⇒ 3132 „Alte rezerve tehnice privind acceptările în reasigurare”; ⇒ 3133 „Rezerve pentru prime nealocate”.


98

Contul 613 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau anulării altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă aferente asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare.

În debitul contului 613 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă (313).

În creditul contului 613 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă (313).

Contul 613 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă” se împarte în următoarele conturi:

⇒ 6131 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor directe”;

⇒ 6132 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente acceptărilor în reasigurare”;

⇒ 6133 „Cheltuieli privind rezerve pentru prime nealocate”.

− constituirea altor rezerve tehnice:

6131 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de

viaţă directe”

= 3131 „Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă directe”


− diminuarea altor rezerve tehnice:

3131

„Alte rezerve tehnice privind asigurările de

viaţă directe”

= 6131 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente

asigurărilor de viaţă directe”


A. Cuvinte cheie

Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice. B. Evaluare a cunoştinţelor

1. Efectuaţi înregistrările contabile pentru primele reziliate aferente asigurărilor de viaţă. 2. Efectuaţi înregistrările contabile pentru constituirea rezervelor matematice. 3. Care sunt rezervele tehnice aferente asigurărilor de viaţă? 4. Care este înregistrarea contabilă pentru diminuarea rezervei de beneficii şi risturnuri pentru asigurările de viaţă? 5. Rezerva de daune: definiţie, constituire şi înregistrări contabile.


99


1. Formula pentru înregistrarea veniturilor din asigurări de viaţă aferente perioadei curente conform poliţei de asigurare este următoarea:

a. 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă” = 701 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe”

b. 701 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe” = 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”

c. 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă” = 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”

Precizaţi răspunsul corect. 2. Formula contabilă pentru rezilierea poliţei de asigurări de viaţă este următoarea:

a. 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă” = 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”;

b. 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”= 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”;

c. 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”= 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”.

Precizaţi răspunsul corect. 3. Înregistrarea sumelor plătite prin virament bancar reprezentând despăgubiri de asigurări de viaţă are următoarea formulă contabilă:

a. 6011„Cheltuieli privind daunele la asigurările de viaţă directe” = 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă”;

b. 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă” = 6011„Cheltuieli privind daunele la asigurările de viaţă directe”;

c. 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă” = 6018 „Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă directe”

4. Formula contabilă a constituirii rezervei de primă pentru asigurările de viaţă este următoarea: 6181 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă directe”

= 3181 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă directe”


5. Contul 311 „Rezerve matematice” după funcţia contabilă este un cont de ........ Completaţi cuvântul lipsă.


II.3.


PRIMIRILOR ŞI CEDĂRILOR ÎN REASIGURARE

II.3.1. La societatea care cedează în reasigurare (asigurător)

a. Evidenţierea primelor de asigurare cedate în reasigurare

Evidenţierea primelor de asigurare cedate în reasigurare se face cu ajutorul conturilor 709 „Prime brute subscrise cedate” şi 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări”.

Contul 709 „Prime brute subscrise cedate”

Cu ajutorul contului 709 „Prime brute subscrise cedate” se ţine evidenţa primelor brute subscrise cedate în reasigurare. În debitul lui se înregistrează valoarea primelor brute subscrise cedate în reasigurare (412).

Contul 709 „Prime brute subscrise cedate” se împarte în: ⇒ 7091 Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor de viaţă

directe; ⇒ 7092 Prime brute subscrise cedate aferente acceptărilor la asigurări

de viaţă; ⇒ 7093 Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor generale

directe; ⇒ 7094 Prime brute subscrise cedate aferente acceptărilor la asigurări

generale.

Contul 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări”

Cu ajutorul contului 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări” se ţine evidenţa decontărilor din operaţiuni de cedări în reasigurare. Contul 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări” după funcţia contabilă este un cont bifuncţional.

Se creditează cu: sumele reprezentând daune încasate de la reasigurător (544, 547); valoarea primelor brute subscrise cedate în reasigurare (709).

Se debitează cu: sumele reprezentând comisioane din reasigurare ca urmare a cedării

în reasigurare (705);


101

sumele reprezentând daunele care au intrat în sarcina reasigurătorului (705); sumele reprezentând participarea la profitul reasigurătorului (705).

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele iar soldul creditor al contului reprezintă datoriile privind operaţiunile de reasigurare-cedări, existente.

Contul 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări” se împarte în:

⇒ 4121 decontări privind operaţiunile de reasigurare cedări aferente asigurărilor de viaţă;

⇒ 4122 decontări privind operaţiunile de reasigurare cedări aferente asigurărilor generale.

- pentru asigurările de viaţă:


cedate aferente asigurărilor de viaţă

directe”


operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor de

viaţă”

– cu valoarea primelor cedate în

reasigurare

- pentru asigurările generale:

7093 ,,Prime brute subscrise

cedate aferente asigurărilor generale

directe”

= 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente


– cu valoarea primelor cedate în reasigurare

b. Evidenţierea sumelor reprezentând comisionul de reasigurare

Evidenţierea sumelor reprezentând comisionul de reasigurare se face cu ajutorul conturilor 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări” şi 705 „Venituri din servicii prestate”.

Contul 705 „Venituri din servicii prestate”

Cu ajutorul contului 705 „Venituri din servicii prestate” se ţine evidenţa veniturilor din diverse activităţi, cum sunt: comisioane de reasigurare, daune care au intrat în sarcina reasigurătorului, participarea la profitul reasigurătorului, precum şi alte venituri din servicii prestate.

În creditul contului 705 „Venituri din servicii prestate” se înregistrează: sumele reprezentând daunele care au intrat în sarcina

reasigurătorului, comisioanele de reasigurare şi sumele reprezentând participarea la profitul reasigurătorului (412); sumele încasate reprezentând comisioanele de reasigurare datorate

de brokerii de asigurare (461); valoarea serviciilor prestate (461).


102

Contul 705 „Venituri din servicii prestate” se împarte în: ⇒ 7051 Venituri din servicii prestate privind asigurările de viaţă:

70511 Venituri din comisioane de reasigurare; 70512 Venituri reprezentând daune care au intrat în sarcina

reasigurătorului; 70513 Venituri reprezentând participarea la profitul

reasigurătorului; 70518 Alte venituri din servicii prestate.

⇒ 7052 Venituri din servicii prestate privind asigurările generale: 70521 Venituri din comisioane de reasigurare; 70522 Venituri reprezentând daune care au intrat în sarcina

reasigurătorului; 70523 Venituri reprezentând participarea la profitul

reasigurătorului; 70528 Alte venituri din servicii prestate.

– pentru asigurările de viaţă:

4121

„Decontări privind operaţiunile de

reasigurare-cedări aferente asigurărilor de

viaţă”

= 70511 „Venituri din comisioane de

reasigurare privind asigurările de viaţă”

– cu valoarea comisionului calculat asupra primelor

cedate în reasigurare (sumele înregistrate ca

fiind reasigurare)

– pentru asigurările generale:

4122

„Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor

generale”

= 70521 „Venituri din comisioane

de reasigurare privind asigurările generale”

– cu valoarea comisionului calculat

asupra primelor cedate în reasigurare (sumele înregistrate ca fiind reasigurare)

c. Evidenţierea sumelor reprezentând venituri din participarea la

profitul reasigurătorului: – pentru asigurările de viaţă:

4121 ,,Decontări privind

operaţiunile de reasigurare-cedări

aferente asigurărilor de viaţă”

= 70513 “Venituri reprezentând participarea la profitul

reasigurătorului privind asigurările de viaţă”

– cu valoarea veniturilor

înregistrate din participarea la profitul

reasigurătorului


103




aferente asigurărilor generale”

= 70523 ,,Venituri reprezentând participarea la profitul

reasigurătorului privind asigurările generale”

– cu valoarea veniturilor înregistrate privind

participarea la profitul reasigurătorului

d. Evidenţierea încasării de la reasigurător a sumelor reprezentând

daune ce intră în sarcina sa conform clauzelor contractuale:


% 54411


sau 54711


= 4121 “Decontări privind



– cu valoarea daunelor

recuperate de la reasigurător


% 54721

„Casa în lei privind asigurările generale”








e. Concomitent se înregistrează sumele reprezentând daunele achitate

de reasigurător şi care sunt în sarcina reasigurătorului:

- pentru asigurările de viaţă:


operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor

de viaţă”

= 70512 „Venituri reprezentând daune

care au intrat în sarcina reasigurătorului privind

asigurările de viaţă”




4122

„Decontări privind operaţiunile de

reasigurare-cedări aferente asigurărilor

generale”

= 70522 “Venituri reprezentând daune care au intrat în

sarcina reasigurătorului privind asigurările

generale”

– cu valoarea daunelor recuperate de la

reasigurător


104

II.3.2. La societatea care acceptă în reasigurare (reasigurător)

a. Evidenţierea primelor de asigurare primite în reasigurare:

Evidenţierea primelor de asigurare primite în reasigurare se face cu ajutorul conturilor 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-acceptări”, 703 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările de viaţă” şi 704 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările generale”.

Contul 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare – acceptări”

Cu ajutorul contului 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare – acceptări” se ţine evidenţa decontărilor privind operaţiunile de primire în reasigurare. Contul 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare - acceptări” după funcţia contabilă este un cont bifuncţional.

Se debitează cu: sumele reprezentând daune achitate asigurătorului (544, 547); sumele reprezentând primele brute subscrise primite în reasigurare

(703, 704); sumele reprezentând venituri din recuperări (753).

Se creditează cu: valoarea primelor de asigurare brute subscrise anulate şi neîncasate

aferente operaţiunilor de reasigurare-acceptări (402); sumele reprezentând cheltuieli cu daunele de achitat asigurătorului

(604, 605); sumele reprezentând comisionul de reasigurare (651).

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele iar soldul creditor al con-tului reprezintă datoriile privind operaţiunile de reasigurare acceptări, existente.

Contul 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-acceptări” se împarte în:

⇒ 4111 Decontări privind operaţiunile de reasigurare acceptări aferente asigurărilor de viaţă;

⇒ 4112 Decontări privind operaţiunile de reasigurare acceptări aferente asigurărilor generale.

Contului 703 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la


Cu ajutorul Contului 703 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările de viaţă” se ţine evidenţa veniturilor din prime brute subscrise aferente acceptărilor în reasigurare, potrivit contractelor de reasigurare.

În creditul contului 703 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările de viaţă” se înregistrează valoarea primelor de asigurare brute subscrise aferente acceptărilor în reasigurare (411).


105

Contul 704 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurări generale”

Cu ajutorul contului 704 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurări generale” se ţine evidenţa veniturilor din prime brute subscrise aferente acceptărilor în reasigurare potrivit contractelor de reasigurare.

În creditul contului 704 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurări generale” se înregistrează valoarea primelor de asigurare brute subscrise, aferente acceptărilor în reasigurare (411).

Înregistrarea contabilă pentru primele de asigurare primite în reasigurare este următoarea:



operaţiunile de reasigurare acceptări


= % 703

„Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la



asigurare primite în reasigurare



operaţiunile de reasigurare acceptări aferente asigurărilor

generale”

= % 704

„Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la



asigurare primite în reasigurare

b. Evidenţierea sumelor reprezentând comisionul aferent primirilor in

reasigurare.

Evidenţierea sumelor reprezentând comisionul aferent primirilor in reasigurare reasigurare se face cu ajutorul conturilor 651 „Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare” şi 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-acceptări”.

Contul 651 „Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare”

Cu ajutorul contului 651 „Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare” se ţine evidenţa cheltuielilor privind comisioanele din reasigurare.

În debitul contului se înregistrează sumele reprezentând comisionul de reasigurare (411).

Contul 651 „Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare” se împarte în: ⇒ 6511 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare privind

asigurările de viaţă; ⇒ 6512 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare privind

asigurările generale.


106


6511 „Cheltuieli privind comisioanele din

reasigurare privind asigurările de viaţă”

= 4111 “Decontări privind



- cu valoarea comisionului calculat asupra primelor acceptate în reasigurare

(sumele reasigurate)


6512 „Cheltuieli privind comisioanele din

reasigurare privind asigurările generale”

= 4112 ,,Decontări privind

operaţiunile de reasigurare acceptări aferente


– cu valoarea comisionului calculat asupra primelor acceptate în reasigurare

(sumele reasigurate)

c. Evidenţierea sumelor reprezentând daune achitate daune achitate

societăţii reasigurată – pentru asigurările de viaţă:




= % 54711

„Casa în lei privind asigurările de viaţă” sau

54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările

de viaţă”

– cu valoarea daunelor achitate societăţii

reasigurată



operaţiunile de reasigurare acceptări aferente asigurărilor

generale”


generale” sau



– cu valoarea daunelor achitate

societăţii reasigurată

d. Concomitent se evidenţiază cheltuielile cu daunele achitate societăţii

reasigurată Evidenţierea cheltuielilor cu daunele achitate societăţii reasigurate se face cu

ajutorul conturilor 604 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă-acceptări”, 605 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale-acceptări” şi 411 ,,Decontări privind operaţiunile de reasigurare–acceptări”.


107

Contul 604 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă acceptări”

Cu ajutorul contului 604 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă acceptări” se ţine evidenţa cheltuielilor privind daunele, anuităţile, răscumpărările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile aferente asigurărilor de viaţă acceptate în reasigurare.

În debitul contului 604 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă acceptări” se înregistrează sumele reprezentând cheltuieli cu daunele şi prestaţii de achitat societăţii reasigurate (411, 544, 547).

Contul 605 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale acceptări”

Cu ajutorul contului 605 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale acceptări” se ţine evidenţa cheltuielilor privind daunele, anuităţile, recuperările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile aferente asigurărilor generale acceptate în reasigurare.

În debitul contului 605 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale acceptări” se înregistrează sumele reprezentând cheltuieli cu daunele şi prestaţii de achitat societăţii reasigurate (conturi corespondente 411, 544, 547).


604 „Cheltuieli privind

daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă -

acceptări”





reasigurate


605

„Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale –

acceptări”

= 4112 ,,Decontări privind




reasigurate

e. Evidenţierea veniturilor din recuperări

Pentru evidenţierea veniturilor din recuperări se folosesc conturile 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare–acceptări” şi 753 „Venituri din recuperări aferente asigurărilor generale”.

Contul 753 „Venituri din recuperări aferente asigurărilor generale”

Cu ajutorul contului 753 „Venituri din recuperări aferente asigurărilor generale” se ţine evidenţa veniturilor din recuperări aferente asigurărilor generale.


108

În creditul contului 753 „Venituri din recuperări aferente asigurărilor generale” se înregistrează:

sumele încasate ca urmare a acţiunii de recuperare (544, 547); sumele reprezentând venituri din recuperări privind operaţiunile de

reasigurare (411).



operaţiunile de reasigurare-acceptări”

= 753 „Venituri din recuperări


– cu valoarea daunelor recuperate ca urmare a acţiunii de recuperare

II.3.3. Contabilitatea operaţiilor privind COTA PARTE DIN REZERVELE

TEHNICE ce intră în sarcina reasigurătorilor

1. Contabilizarea rezervei de prime:

– cota parte cedată din rezerva de primă ce intră în sarcina reasigurătorilor

Evidenţierea în contabilitate a cotei părţi cedată din rezerva de primă ce intră în sarcina reasigurătorilor se face cu ajutorul conturilor 395 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale”, şi 619 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice privind asigurările de viaţă şi rezerva de prime la asigurări generale”.

Contul 395 „Partea cedată reasigurătorului

din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale”

Cu ajutorul contului 395 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale cedată reasigurătorului. După funcţia contabilă este un cont de activ.

În debitul contului 395 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale” se înregistrează:

sumele reprezentând cota parte din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale ce intră în sarcina reasigurătorului (619); sumele reprezentând majorarea rezervei de prime privind

asigurările generale aferentă reasigurării (619). În creditul contului 395 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de

prime” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de prime aferentă reasigurării (619).

Soldul contului reprezintă rezerva de prime privind asigurările generale aferentă reasigurării existentă.

Contul 395 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale” se împarte în:

⇒ 3951 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe; ⇒ 3952 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.


109

Contul 398 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime privind asigurările de viaţă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă cedată reasigurătorului. După funcţia economică este un cont de activ.

Se debitează cu: sumele reprezentând cota parte din rezerva de prime privind

asigurările de viaţă ce intră în sarcina reasigurătorului (619); sumele reprezentând majorarea rezervei de prime privind

asigurările de viaţă aferentă reasigurării (619). Se creditează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de

prime privind asigurările de viaţă aferentă reasigurării (619). Soldul contului reprezintă rezerva de prime privind asigurările de viaţă

aferentă reasigurării existentă. Contul 398 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime privind

asigurările de viaţă” se împarte în: ⇒ 3981 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe; ⇒ 3982 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

Contul 619 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice

asigurările de viaţă şi rezerva de prime la asigurări generale”

Cu ajutorul contului 619 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice privind asigurările de viaţă şi rezerva de prime la asigurări generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezervele tehnice privind asigurările de viaţă şi generale, aferente asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, cedată reasigurătorului.

Se creditează cu: sumele reprezentând cota parte din rezervele matematice ce intră în

sarcina reasigurătorului (391); sumele reprezentând majorarea rezervelor matematice aferente

reasigurării (391); sumele reprezentând cota parte din rezerva pentru participare la

beneficii şi risturnuri ce intră în sarcina reasigurătorului (392); sumele reprezentând majorarea rezervei pentru participare la

beneficii şi risturnuri aferentă reasigurării (392); sumele reprezentând cota parte din alte rezerve tehnice aferente

asigurărilor de viaţă ce intră în sarcina reasigurătorului (393); sumele reprezentând majorarea altor rezerve tehnice ce intră în

sarcina reasigurătorului (393); sumele reprezentând cota parte din rezerva matematică aferentă

asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului, ce intră în sarcina reasigurătorului (394);


110

sumele reprezentând majorarea rezervei matematice aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului, aferente reasigurării (394); sumele reprezentând cota parte din rezerva de prime ce intră în

sarcina reasigurătorului (395, 368); sumele reprezentând majorarea rezervei de prime aferentă

reasigurării (395, 398). Se debitează cu:

sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervelor mate-matice aferente reasigurării (391); sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru

participare la beneficii şi risturnuri aferente reasigurării (392); sumele reprezentând diminuarea sau anularea altor rezerve tehnice

aferente asigurărilor de viaţă aferentă reasigurării (393); sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervelor tehnice

privind rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului aferente reasigurării (394); sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de prime

aferente reasigurării (395, 398). Contul 619 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice privind

asigurările de viaţă şi rezerva de prime la asigurările generale” se împarte în: ⇒ 6191 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice:

61911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe; 61912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

⇒ 6192 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă:


⇒ 6193 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă:


⇒ 6194 Partea cedată reasigurătorului din rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului:

61941 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe; 61942 Partea cedată reasigurătorului aferentă accep-

tărilor.


111

⇒ 6195 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferente asigurărilor generale:


⇒ 6196 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participarea la beneficii şi risturnuri aferente asigurărilor generale:


⇒ 6198 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferente asigurărilor de viaţă:



3981 ,,Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime privind asigurările de viaţă aferentă

asigurărilor directe”

= 61981 ,,Partea cedată

reasigurătorului aferente asigurărilor de

viaţă directe”

– cu suma reprezentând cota

parte din rezerva de primă ce intră în

sarcina reasigurătorului


3951 ,,Partea cedată

reasigurătorului din rezerva de prime aferentă



reasigurătorului din rezerva de prime

aferentă asigurărilor generale directe”

– cu suma reprezentând cota parte din rezerva de primă ce intră în


- Evidenţierea diminuării sau anulării cotei părţi din rezerva de primă ce

intră în sarcina reasigurătorilor



reasigurătorului din rezerva de prime aferente

asigurărilor de viaţă directe”


reasigurătorului din rezerva de prime privind asigurările de viaţă aferentă asigurărilor

directe”


rezerva de prime


112



reasigurătorului aferentă asigurărilor generale

directe”


reasigurătorului din rezerva de prime

aferentă asigurărilor directe”


rezerva de prime

2. Contabilizarea rezervei de daune: – Evidenţierea cotei părţi cedată din rezerva de daună ce intră în sarcina

reasigurătorilor

Evidenţierea în contabilitate a cotei părţi cedată din rezerva de daună ce intră în sarcina reasigurătorilor se face cu ajutorul conturilor 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune aferentă asigurărilor de viaţă, 397 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune aferentă asigurărilor generale şi 629 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune privind asigurările de viaţă şi generale”.

Contul 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă”

Cu ajutorul contului 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare cedate reasigurătorului. Contul 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă” după funcţia contabilă este un cont de activ.

În debitul contului 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează:

sumele reprezentând cota parte din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă ce intră în sarcina reasigurătorului (629); sumele reprezentând majorarea rezervei de daune avizate şi

neavizate privind asigurările de viaţă aferentă reasigurării (629). În creditul contului 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune

avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările de viaţă aferentă reasigurării (629).

Soldul contului reprezintă rezerva de daune avizate şi neavizate privind asigurările de viaţă, aferentă reasigurării existentă.


113

Contul 397 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor generale”

Cu ajutorul contului 397 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de daune aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, cedată reasigurătorului. Contul 397 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor generale” după funcţia contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu: sumele reprezentând cota-parte din rezerva de daune avizate şi

neavizate aferentă asigurărilor generale ce intră în sarcina reasigurătorului (629); sumele reprezentând majorarea rezervei de daune avizate şi

neavizate privind asigurările generale aferentă reasigurării (629). În creditul contului 397 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune

avizate şi neavizate aferentă asigurărilor generale” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările generale, aferentă reasigurării (629);

Soldul contului reprezintă rezerva de daune avizate şi neavizate privind asigurările generale aferentă reasigurării existentă.

Contul 629 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune privind asigurările de viaţă şi generale”

Cu ajutorul contului 629 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune privind asigurările de viaţă şi generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de daune privind asigurările de viaţă şi generale aferente reasigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare cedată reasigurătorului.

Se creditează cu: sumele reprezentând cota parte din rezerva de daune aferentă

asigurărilor de viaţă ce intră în sarcina reasigurătorului (396); sumele reprezentând majorarea rezervei de daune privind

asigurările de viaţă, aferentă reasigurării (396); sumele reprezentând cota parte din rezerva de daune aferentă

asigurărilor generale ce intră în sarcina reasigurătorului (397); sumele reprezentând majorarea rezervei de daune privind

asigurările generale, aferentă reasigurării (397). Se debitează cu:

sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune privind asigurările de viaţă, aferentă reasigurării (396); sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune

privind asigurările generale, aferentă reasigurării (397).


114

Contul 629 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune aferente asigurărilor de viaţă şi generale:

⇒ 6296 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor de viaţă:

62961 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor directe; 62962 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune

avizate şi neavizate aferentă acceptărilor. ⇒ 6297 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate

şi neavizate aferente asigurărilor generale; 62971 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune

avizate şi neavizate aferentă asigurărilor directe; 62972 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune

avizate şi neavizate aferentă acceptărilor.


396 „Partea cedată

reasigurătorului din rezerva de daune aferentă


= 62961 „Partea cedată

reasigurătorului din rezervele de daune avizate

şi neavizate aferente asigurărilor de viaţă

directe”

– cu suma reprezentând cota parte din rezerva de daună ce intră în sarcina

reasigurătorului



reasigurătorului din rezerva de daune aferentă



reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor

generale directe”

– cu suma reprezentând cota parte din rezerva de daună

ce intră în sarcina reasigurătorului

– Evidenţierea diminuării sau anulării cotei părţi din rezerva de daună

ce intră în sarcina reasigurătorilor:


reasigurătorului din rezervele de daune avizate

şi neavizate aferente asigurărilor de viaţă

directe”

= 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune aferentă




115


reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor generale

directe”

= 397 „Partea cedată

reasigurătorului din rezerva de daune aferentă asigurărilor

generale”


rezerva

3. Contabilizarea rezervei de catastrofă (specifică asigurărilor generale):

– Evidenţierea cotei părţi cedată din rezerva de catastrofă ce intră în sarcina reasigurătorilor.

Evidenţierea în contabilitatea a cotei părţi cedate din rezerva de catastrofă ce

intră în sarcina reasigurătorilor se face cu ajutorul conturilor 399 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale” şi 639 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de egalizare şi rezerva de catastrofă”.

Contul 399 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale”

Cu ajutorul contului 399 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de catastrofă, rezerve pentru riscuri neexpirate şi a altor rezerve tehnice aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare privind asigurările generale cedată reasigurătorului. După funcţia contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu: sumele reprezentând cota parte din alte rezerve tehnice aferente

asigurărilor generale ce intră în sarcina reasigurătorului (639); sumele reprezentând majorarea altor rezerve tehnice aferente

asigurărilor generale aferente reasigurării (639). Se creditează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea altor rezerve

tehnice privind asigurările generale aferente reasigurării (639); Soldul contului reprezintă alte rezerve tehnice privind asigurările generale,

aferente reasigurării existente. Contul 399 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente

asigurărilor generale” se împarte în: ⇒ 3991 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă:

39911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe;

39912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor. ⇒ 3992 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru riscuri

neexpirate: 39921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor

directe; 39922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.


116

⇒ 3993 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale;

39931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe;

39932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

Contul 639 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale”

Cu ajutorul contului 639 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de catastrofă, rezerva pentru riscuri neexpirate şi a altor rezerve tehnice aferente asigurărilor generale directe şi acceptărilor în reasigurare, cedată reasigurătorului.

Se creditează cu: sumele reprezentând cota parte din rezerva de catastrofă ce intră în

sarcina reasigurătorului (399); sumele reprezentând majorarea rezervei de catastrofă aferentă

reasigurării (399). sumele reprezentând cota parte din rezerva de riscuri neexpirate ce

intră în sarcina reasigurătorului (399); sumele reprezentând majorarea rezervei de riscuri neexpirate

aferentă reasigurării (399); sumele reprezentând cota parte din alte rezervele tehnice ce intră în

sarcina reasigurătorului (399); sumele reprezentând majorarea altor rezerve tehnice aferente

reasigurării (399). Se debitează cu:

sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de catastrofă aferentă reasigurării (399); sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru riscuri

neexpirate aferentă reasigurării (399); sumele reprezentând diminuarea sau anularea altor rezerve tehnice

aferente reasigurării (399). Contul 639 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice

aferente asigurărilor generale” se împarte în: ⇒ 6391 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă:


⇒ 6392 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru riscuri neexpirate:



117

⇒ 6393 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice: 63931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor

directe; 63932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

39911

,,Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor

directe”

= 63911 ,,Partea cedată reasigurătorului

din rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe”

– cu suma reprezentând cota parte din rezerva de

catastrofă ce intră în sarcina reasigurătorului

– Evidenţierea diminuării sau anulării cotei părţi din rezerva de

catastrofă ce intră în sarcina reasigurătorilor:


reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe”


reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe”

– cu suma cu care s-a diminuat rezerva de catastrofă ce intră în


A. Cuvinte-cheie

Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice, primire în reasigurare, cedare în reasigurare brokeri de asigurare.


1. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând primirea primelor din reasigurare. 2. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând cedarea primelor în reasigurare. 3. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune privind asigurările de viaţă. 4. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune privind asigurările generale.


1. Evidenţierea primelor de asigurare generale cedate în reasigurare se face cu ajutorul următoarei formule contabile:

a. 7093 „Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor generale directe” = 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor generale”;

b. 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor generale” = 7093 „Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor generale directe”;

c. 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor generale = 54411” Conturi la bănci în lei. Precizaţi răspunsul corect.


118

2. Evidenţierea diminuării sau anulării cotei părţi din rezerva de catastrofă ce intră în sarcina reasigurătorilor se face cu următoarea formulă contabilă:

a. 63911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe” = 39911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe”;

b. 39911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe” = 63911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe”;

c. 63911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe = 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor generale. Precizaţi răspunsul corect.

3. Evidenţierea cotei părţi cedată din rezerva de daună ce intră în sarcina reasigurătorilor pentru asigurările de viaţă se face cu următoarea formulă contabilă:

a. 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune aferentă asigurărilor de viaţă” = 62961 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor de viaţă directe”;

b. 62961 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor de viaţă directe” =396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune aferentă asigurărilor de viaţă”;

c. 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune aferentă asigurărilor de viaţă” = 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor generale. Precizaţi răspunsul corect.

4. Formula contabilă a evidenţierii primelor cedate în reasigurare, pentru asigurările generale, este următoarea: 7093 „Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor generale directe” = 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor generale”



II.4.


PRIMELOR ÎNCASATE PRIN INTERMEDIARII

ÎN ASIGURĂRI

II.4.1. Intermediarii în asigurări1

Intermediarii în asigurări sunt: A. Agenţii de asigurare; B. brokerii de asigurare şi/sau reasigurare.

A. Agenţii de asigurare

O persoană fizică sau juridică poate desfăşura o activitate ca agent de asigurare, dacă deţine o autorizaţie valabilă, scrisă, din partea unui asigurător, denumită contract de agent, pentru a acţiona în numele acestuia.

Agentul de asigurare persoană fizică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă pregătirea profesională de specialitate şi/sau competenţele, cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare exercitării acestei activităţi, în con-cordanţă cu cerinţele prevăzute în normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în aplicarea prezentei legi;

b) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă profesională sau o garanţie echivalentă furnizată de un asigurător în numele căruia agentul de asigurare lucrează sau al cărui împuternicit este, valabile pe întregul teritoriu al Comunităţii Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic European, în concordanţă cu cerinţele prevăzute de norme;

c) să nu aibă cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau pentru infracţiuni prevăzute de legislaţia financiar-fiscală;

d) să îndeplinească cerinţele legale în vigoare privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor;

e) să se bucure de o bună reputaţie. Agenţii de asigurare, persoane fizice, au dreptul să se înregistreze la camera

de muncă pe a cărei rază teritorială domiciliază, pentru a li se calcula vechimea în munca şi pentru a achita taxele necesare în vederea constituirii fondurilor de pensii şi de asigurări sociale.

119

1 Legea nr. 32 din 03.04.2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea

asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare. Universitatea SPIRU HARET

Agentul de asigurare persoană juridică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare; b) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă, în conformitate

cu cerinţele prevăzute de normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor; c) să nu fi fost declarat anterior în faliment şi să nu facă obiectul unei

proceduri de reorganizare judiciară şi/sau de faliment la data solicitării autorizării; d) să se bucure de o bună reputaţie, iar denumirea agentului să cuprindă

obligatoriu sintagma agent de asigurare; e) asociaţii, acţionarii semnificativi, precum şi persoanele semnificative, după

caz, să nu aibă cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau pentru infracţiuni prevăzute de legislaţia financiar-fiscală;

f) conducătorul executiv să îndeplinească condiţiile privind pregătirea şi experienţa necesare pentru a deţine această funcţie, conform normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Un agent de asigurare nu poate intermedia aceleaşi clase de asigurări decât pentru un singur asigurător.

Dacă un asigurat a încheiat o asigurare printr-un agent de asigurare, asigurătorul în numele căruia acţionează agentul este răspunzător faţă de asigurat pentru toate actele sau omisiunile agentului de asigurare.

B. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare

120

Brokerul de asigurare este o persoană juridică română sau străină, autorizată în condiţiile legilor în vigoare, care negociază pentru clienţii săi, persoane fizice sau juridice, asiguraţi ori potenţiali asiguraţi, încheierea contractelor de asigurare sau reasigurare şi acordă asistenţă pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz2;

Definiţie

Asigurătorii nu pot exercita activităţi de asigurare prin brokeri neautorizaţi. O persoană juridică poate desfăşura o activitate de broker de asigurare, dacă are o

autorizaţie de funcţionare din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide cu privire la eliberarea

autorizaţiei de funcţionare în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii documentelor din care să rezulte că solicitantul va respecta prevederile legale.

Un broker de asigurare nu poate fi înmatriculat în registrul comerţului fără auto-rizaţia de funcţionare emisa de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, conform legale.

Orice broker de asigurare şi/sau reasigurare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii3:

2 Legea nr. 76/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind

societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. 3 Legea nr. 403 din 11.10.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000

privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Universitatea SPIRU HARET

121

a) să fie persoană juridică, în a cărei denumire să fie cuprinsă obligatoriu sintagma broker de asigurare, broker de asigurare-reasigurare sau broker de reasigurare, după caz;

b) să aibă un capital social vărsat în formă bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mică de 150 milioane lei; această valoare va fi actualizată prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

c) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă valabil pe întreg teritoriul Comunităţii Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic European, în concordanţă cu cerinţele prevăzute de normele date în aplicarea prezentei legi;

d) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare;

e) să păstreze şi să pună la dispoziţia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la cerere, registrele şi înregistrările contabile care să evidenţieze şi să explice operaţiunile efectuate în timpul desfăşurării activităţii, incluzând informaţii asupra contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare încheiate şi asupra înţelegerilor cu asigurătorii şi/sau cu reasigurătorii;

f) să se conformeze solicitărilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în ceea ce priveşte raportările, precum şi activităţile pe care le desfăşoară, astfel cum vor fi stabilite prin norme;

g) să nu fi fost declarat anterior în faliment şi să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară şi/sau de faliment la data solicitării autorizării.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor refuză o cerere de autorizare de funcţionare pentru un broker de asigurare şi/sau de reasigurare, dacă, după caz:

a) asociaţii, acţionarii semnificativi, precum şi persoanele semnificative, după caz, au cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau infracţiuni prevăzute în legislaţia financiar-fiscală;

b) conducătorul executiv nu îndeplineşte condiţiile privind pregătirea şi experienţa pentru a deţine aceasta poziţie, în conformitate cu normele elaborate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

c) numele solicitantului induce în eroare publicul; d) solicitantul nu respectă condiţiile prevăzute de lege. Brokerii de asigurare se pot asocia în uniuni profesionale şi pot adera la

uniuni internaţionale de profil, cu respectarea obligaţiilor ce decurg din actele constitutive ale acestora.

II.4.2. Contabilitatea operaţiilor efectuate de către BROKERII DE

ASIGURARE ( INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI)

Veniturile din exploatare ale brokerilor cuprind: venituri din negocierea contractelor de asigurare şi reasigurare; venituri din efectuarea inspecţiilor de risc, regularizări de daune şi alte venituri în legătură cu obiectul de activitate; venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;


venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul

lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de societate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale; venituri din subvenţii de exploatare reprezentând finanţări de

care beneficiază societatea acordate de stat sau de alte societăţi; alte venituri de exploatare cuprinzând venituri din creanţe

reactivate şi alte venituri din exploatare.

Cifra de afaceri aferentă activităţii brokerilor de asigurare reprezintă totalitatea veniturilor aferente exerciţiului financiar.

Definiţie

În contabilitatea brokerilor, veniturile din activitatea de brokeraj se înregistrează pe măsura prestării serviciilor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract.

Cheltuielile brokerilor reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru:

cheltuieli cu personalul; executarea unor obligaţii legale sau contractuale; consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de care

beneficiază brokerul; cheltuieli cu plasamentele şi alte cheltuieli; amortizările şi provizioanele constituite; valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau constatate

lipsă. Cheltuielile de exploatare ale brokerilor după natura lor, cuprind:

cheltuieli de administrare a contractelor (cheltuieli cu încasarea primelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica etc.); cheltuieli cu gestionarea daunelor (cheltuieli cu personalul,

cheltuieli cu informatica, cheltuieli cu serviciile de daune etc.); cheltuieli cu personalul (salarii şi alte drepturi de personal,

asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli suportate de broker); cheltuieli privind consumurile de materiale consumabile, com-

bustibil, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar; cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi (întreţinere,

reparaţii), redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, studii şi cercetări.


123

cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (cheltuieli de protocol,

reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări şi transferări, poşta şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele); pierderi din creanţe, cheltuieli privind despăgubiri, amenzi,

penalităţi, donaţii şi subvenţii acordate, cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital.

1. Contabilizarea primelor încasate de brokeri:

531 „Casa” sau

512 „Conturi curente la bănci”

= 401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele

intermediate”

– cu sumele încasate de la

asiguraţi

Contul 401 ,,Decontari cu asigurătorii şi reasigurătorii

privind primele intermediate”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate. După funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea primelor intermediate încasate (512, 531). Se debitează cu valoarea primelor intermediate decontate asigurătorilor (512, 531). Soldul contului reprezintă valoarea primelor intermediate nedecontate. 2. Contabilizarea plăţii primelor de asigurare încasate de brokeri şi

virate societăţii de asigurare:

401 „Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele

intermediate”

= 531 „Casa” sau

512 “Conturi curente la bănci”

– cu sumele încasate de

broker şi plătite asigurătorului

3. Reţinerea comisionului aferent activităţii de brokeraj din primele

virate către societatea de asigurări


comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere”

= 7071 „Venituri din activitatea

de intermediere în asigurări”

– cu valoarea comisionului cuvenit

brokerului

Contul 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite

din activitatea de intermediere ”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa comisioanelor cuvenite din activitatea de intermediere. După funcţia contabilă este un cont de activ.


124

Se debitează cu valoarea comisioanelor cuvenite din activitatea de intermediere (707).

Se creditează cu valoarea comisioanelor cuvenite din activitatea de intermediere încasate (512, 531).

Soldul contului reprezintă valoarea comisioanelor din activitatea de intermediere neîncasate.

Contul 707 „Venituri din activitatea de intermediere în asigurări”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenţa comisioanelor primite de intermediarii în asigurări pentru serviciile prestate în contul şi numele asigurătorului, inclusiv a altor venituri rezultate din activitatea de brokeraj.

Se creditează cu: valoarea comisioanelor cuvenite din activitatea de intermediere

(411); valoarea altor sume cuvenite din activitatea de intermediere

(412). Contul 707 Venituri din activitatea de intermediere în asigurări se

împarte în: ⇒ 7071 Venituri din comisioane; ⇒ 7072 Venituri din efectuarea inspecţiilor de risc; ⇒ 7073 Venituri din activitatea de regularizări de daune; ⇒ 7074 Venituri din activitatea de comisariat de avarii; ⇒ 7075 Venituri din alte activităţi în legătură cu obiectul de activitate.

4. Încasarea comisionului de brokeraj de la societatea de asigurări

%

531 „Casa” sau

512 „Conturi curente la bănci”

= 411 „Decontări privind comisioanele

cuvenite din activitatea de intermediere”

– cu valoarea comisionului

cuvenit brokerului

II.4.3. Contabilizarea la societăţile de asigurare a PRIMELOR ÎNCASATE PRIN INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI

1. Evidenţierea primelor încasate prin intermediarii în asigurări:

54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”

sau 54411

„Conturi la bănci în lei”


intermediarii în asigurări aferente asigurărilor

generale”

– cu sumele încasate prin intermediarii în

asigurări


125

2. Decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în

asigurări cu societatea:


intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale”


primele de asigurare”

– cu sumele încasate prin intermediarii în

asigurări

3. Înregistrarea comisioanelor datorate pentru încheierea şi încasarea

poliţelor de asigurare:

641 „Cheltuieli cu salariile

personalului”

= 422 „Sume datorate intermediarilor în

asigurări”

– cu sumele datorate

4. Reţineri din comisioanele datorate pentru încasări la poliţe de

asigurări:

422 „Sume datorate

intermediarilor în asigurări”

= % 427

„Reţineri din salarii datorate terţilor”

4314 „Contribuţia angajaţilor la

asigurările sociale de sănătate”

444 „Impozitul pe venituri de

natura salariilor”

– cu sumele reţinute

– cu reţineri datorate terţilor

– contribuţia datorată la asigurările de sănătate

– impozitul pentru remuneraţie

Concomitent se înregistrează şi fondul de sănătate datorat de societate în

cotă de 7 % din venitul brut realizat:

64221 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale”

= 4313 „Contribuţia angajatorului la

asigurările sociale de sănătate”

– cu contribuţia constituită

4313

„Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate”

= 544 „Conturi curente la bănci”

– cu sumele achitate

5. Achitarea comisioanelor nete pentru încasări din asigurări:

422

,,Sume datorate intermediarilor în asigurări”

= 544 „Conturi curente la

bănci”

- cu sumele achitate


126

6. Evidenţierea sumelor neridicate reprezentând comisioane pentru

încasări din asigurări:

422 „Sume datorate intermediarilor

în asigurări”

= 426 „Drepturi de personal

neridicate”

– cu sumele neridicate

7. Achitarea comisioanelor neridicate:

426 „Drepturi de personal neridicate”

= 547 „Casa în lei”

– cu sumele achitate

8. În cazul în care agenţii de asigurare îşi plătesc singuri impozitul şi

contribuţiile datorate, avem următoarele înregistrări contabile:

656 „Cheltuieli cu alte servicii

executate de terţi”

= 422 „Sume datorate

intermediarilor în asigurări”

– cu comisionul datorat

A. Cuvinte-cheie

Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice, brokeri de

asigurare, intermediarii în asigurări

B. Întrebări de evaluare a cunoştinţelor 1. Efectuaţi înregistrările contabile pentru primele de încasat de către brokeri de la asiguraţi. 2. Efectuaţi înregistrările contabile înregistrate de asigurători pentru operaţiunile de asigurări intermediate de brokerii în asigurări.

C. Teste de autoevaluare 1. Formula contabilă a evidenţierii de către asigurători a primelor încasate prin intermediarii în asigurări prin contul de la bancă este următoarea:

a. 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă” = 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări”;

b. 54411 „Conturi la bănci în lei” = 401 „Decontări privind primele de asigurare”;

c. 54411 „Conturi la bănci în lei” = 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări”. Precizaţi răspunsul corect.


127

2. Pentru decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în asigurări cu societatea se face următoarea înregistrare:

a. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 401 „Decontări privind primele de asigurare”;

b. 401 „Decontări privind primele de asigurare” = 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări”;

c. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 54411 „Conturi la bănci în lei”. Precizaţi răspunsul corect.

3. Formula contabilă a evidenţierii primelor încasate prin intermediarii în asigurări prin casierie este următoarea:

a. 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă” = 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări”;

b. 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă” = 401 „Decontări privind primele de asigurare”;

c. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”. Precizaţi răspunsul corect.

4. Formula contabilă a evidenţierii primelor încasate prin intermediarii în asigurări prin contul de la bancă este următoarea:

54411 „Conturi la bănci în lei” = 401 „Decontări privind intermediarii în asigurări”



128


PARTEA a III-a

PRINCIPALII INDICATORI FINANCIARI SPECIFICI

ACTIVITĂŢII DE ASIGURĂRI

129


131

Pentru a putea evidenţia stabilitatea financiară reală a unei societăţi de

asigurări trebuie interpretaţi mai mulţi indicatori sau aspecte esenţiale cum ar fi: Marja de solvabilitate; Gradul de solvabilitate; Rezervele tehnice; Activele admise să reprezinte rezervele tehnice; Gradul de diversificare a activelor; Coeficientul de lichiditate; Portofoliul de investiţii; Rata profitabilităţii; Sistemul contabil de raportare; Structura portofoliului.

În continuare, vom analiza principalii indicatori financiari ai unei societăţi de asigurare.

III.1. SOLVABILITATEA

Stabilirea solvabilităţii presupune cunoaşterea riguroasă atât a riscurilor la care este expusă societatea, cât şi a necesarului de active pentru limitarea riscurilor.

Pentru a asigura solvabilitatea activităţii desfăşurate, fiecare asigurător trebuie să menţină cumulativ1:

capitalul social vărsat sau, în cazul unei societăţi mutuale, fondul de rezervă liberă vărsat; marja de solvabilitate minimă (o vom analiza în detaliu în

subcapitolele următoare); fondul de siguranţă (care reprezintă o treime din marja de

solvabilitate minimă). Solvabilitatea reprezintă numerarul disponibil pe termen

lung (numerar disponibil în viitor).

Definiţii

Solvabilitatea asigurătorului reprezintă raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asigurătorul şi marja de solvabilitate minimă.

Marja de solvabilitate reprezintă valoarea cu care activele unui asigurător sunt mai mari decât valoarea obligaţiilor sale.

Un asigurător este solvabil dacă: colectează prime care pot acoperi daunele previzionate şi

cheltuielile de exploatare;

1 Legea 403/ din 11 octombrie 2004 pentru modificarea şi completarea legii

nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Universitatea SPIRU HARET

132

menţine valoarea activelor la un nivel suficient de mare ca să poată acoperi obligaţiile existente şi să rămână şi o marjă de siguranţă egală cu cea recomandată de autoritatea de supraveghere.

III.1.1. Metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune

asigurătorul care practică ASIGURĂRI GENERALE, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă2

Asigurătorul este obligat să îşi determine permanent marja de solvabilitate

disponibilă, marja de solvabilitate minimă, precum şi fondul de siguranţă, pe baza datelor din raportările financiare şi să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, un formular de raportare privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă şi fondul de siguranţă. Asigurătorul trebuie să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor o raportare semestrială privind marja de solvabilitate minimă.

În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor societatea de asigurare este obligată să îşi determine şi să comunice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 48 de ore de la solicitare, situaţia financiară, precum şi marja de solvabilitate minimă ale acesteia. Informaţiile solicitate se transmit însoţite de o declaraţie a reprezentantului legal al societăţii, dată pe proprie răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal pentru infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii, prin care se atestă că datele comunicate sunt corecte şi conforme cu realitatea.

III.1.1.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile pentru asigurări generale

Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări generale au obligaţia să deţină permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii desfăşurate de către aceştia, cel puţin egală cu marja de solvabilitate minimă, calculată în conformitate cu prevederile legale.

Marjei de solvabilitate disponibile îi corespunde totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu excepţia activelor necorporale.

La stabilirea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului se vor lua în considerare următoare componente:

capitalul social subscris şi vărsat sau, după caz, dacă este vorba despre societăţi mutuale, fondul de rezervă liber vărsat la care se adaugă toate conturile membrilor săi, care întrunesc următoarele criterii: statutul trebuie să prevadă că din aceste conturi se pot face plăţi

membrilor doar în situaţia în care plăţile nu au drept rezultat

2 Ordin nr. 4 din 2.05.2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind

metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă.



133

diminuarea marjei de solvabilitate disponibile sub nivelul minim sau, în cazul dizolvării societăţii, dacă au fost plătite toate celelalte datorii; statutul trebuie să prevadă că pentru orice plăţi menţionate la

punctul anterior, efectuate în alte scopuri decât retragerea individuală din societatea mutuală, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să fie informată cu cel puţin o lună înainte de efectuarea plăţii, astfel încât aceasta să poată interzice, dacă este cazul, operaţiunea de plată în cadrul acestei perioade;

toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice, şi anume: rezerve de prime de capital; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve statutare; rezerve de conversie; alte rezerve.

profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau, după caz, pierderea înregistrată de asigurător; rezultatul reportat.

Marja de solvabilitate disponibilă este diminuată cu valoarea acţiunilor proprii deţinute direct de asigurător.

În afara componentelor prevăzute mai sus, în calculul marjei de solvabilitate disponibile mai pot fi incluse şi următoarele componente, după caz:

a) acţiunile preferenţiale cumulative şi/sau datoriile subordonate în proporţie de până la 50% din cea mai mică valoare obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime. Dintre acestea, maximum 25% trebuie să fie constituite din datorii subordonate cu scadenţă fixă şi/sau acţiuni preferenţiale cumulative cu durata determinată. Trebuie să existe acorduri în temeiul cărora, în caz de faliment sau lichidare a asigurătorului, obligaţiile de plată generate de capitalul subordonat împrumutat şi/sau acţiunile preferenţiale cumulative vor fi onorate după ce au fost plătite obligaţiile faţă de toţi ceilalţi creditori sau orice alte obligaţii de plată existente la momentul respectiv. Datoriile subordonate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: sumele aferente datoriilor subordonate sunt vărsate integral; pentru împrumuturile cu scadenţă fixă, scadenţa iniţială este stabilită la

cel puţin 5 ani. Cu cel puţin un an înainte de scadenţă, asigurătorul va supune Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor spre aprobare un plan din care să rezulte modul în care marja de solvabilitate disponibilă va fi menţinută sau adusă peste nivelul marjei minime la scadenţă, exceptând cazul în care valoarea împrumutului care intră în componenţa marjei de solvabilitate disponibile a fost redusă treptat în decursul celor 5 ani care au precedat scadenţa. Rambursarea anticipată a acestor sume se poate aproba dacă asigurătorul a solicitat acest lucru


134

Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu condiţia ca marja sa de solvabilitate disponibilă sa nu scadă sub nivelul minim; împrumuturile a căror scadenţă nu este fixată trebuie rambursate doar cu

respectarea unui preaviz de cel puţin 5 ani, exceptând cazurile în care aceste împrumuturi nu mai sunt considerate componentă a marjei de solvabilitate disponibile sau când, după caz, s-a obţinut acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind rambursarea lor anticipată. În acest ultim caz, asigurătorul trebuie să informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru rambursare, indicându-se valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi valoarea marjei de solvabilitate minime, atât înainte, cât şi după această rambursare. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba rambursarea doar în condiţiile în care valoarea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului nu scade sub nivelul valorii marjei de solvabilitate minime; contractul de împrumut nu poate conţine nicio clauză care să prevadă că,

în anumite circumstanţe, altele decât lichidarea asigurătorului, împrumutul poate fi rambursat înainte de scadenţa convenită; contractul de împrumut nu poate fi modificat decât cu acordul prealabil

al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor; b) titlurile de valoare cu durată nedeterminată şi alte titluri de valoare, inclusiv

acţiunile preferenţiale cumulative, altele decât cele menţionate la litera a), până la un nivel care să nu poată depăşi 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii: titlurile nu se pot rambursa fără acordul prealabil al Comisiei de

Supraveghere a Asigurărilor; contractul de emisiune îi permite asigurătorului posibilitatea de a amâna

plata dobânzilor aferente împrumutului; creanţele creditorului faţă de asigurător ocupă un nivel inferior raportat

la creanţele tuturor creditorilor nesubordonaţi; documentele care stau la baza emisiunii de titluri de valoare trebuie să

prevadă capacitatea societăţii de a acoperi datoria şi dobânda aferentă, astfel încât să permită asigurătorului să îşi continue activitatea; se vor lua în calcul numai sumele vărsate integral.

La cererea asigurătorului, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate

aproba, în temeiul unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de solvabilitate disponibile şi a următoarelor componente, după caz:

a) jumătate din capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat ori fondul de rezervă liber vărsat reprezintă cel puţin 25% din capitalul social sau din fondul de rezervă liber, până la un nivel care să nu depăşească 50% din valoarea cea


135

mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime;

b) în cazul societăţilor de asigurare mutuale sau de tip mutual cu contribuţii variabile, orice creanţă pe care societatea o poate avea asupra membrilor săi prin solicitarea unor contribuţii suplimentare, într-un exerciţiu financiar, dar nu mai mult de 50% din diferenţa dintre contribuţiile maxime şi contribuţiile totale de plată, şi până la 50% din valoarea cea mai mică dintre valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime;

c) orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în care aceste rezerve nu au o natură excepţională. III.1.1.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime pentru asigurări

generale

Marja de solvabilitate minimă se determină prin două metode: - Metoda I - raportarea la valoarea primelor brute subscrise în ultimele 12

luni calendaristice anterioare datei raportării sau la valoarea contribuţiilor din ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării;

- Metoda II - raportarea la media anuală a daunelor brute plătite în ultimele 36 de luni calendaristice anterioare datei raportării. Dacă o societate de asigurări preia în asigurare unul sau mai multe riscuri: de credit, furtună, grindină sau îngheţ, perioada de referinţă pentru calculul mediei anuale a daunelor brute plătite va corespunde ultimelor 84 de luni calendaristice anterioare datei raportării.

Marja de solvabilitate minimă este egală cu valoarea cea mai mare dintre cele două rezultate obţinute prin aplicarea metodelor prevăzute mai sus.

Metoda I În cazul aplicării metodei I, adică luându-se în considerare primele brute

subscrise, la determinarea marjei de solvabilitate minime se va lua în calcul cea mai mare valoare, obţinută în ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării, dintre:

a) valoarea totală a primelor brute subscrise sau a contribuţiilor; b) valoarea primelor brute câştigate (valoarea primelor brute subscrise

diminuată cu variaţia rezervei brute de prime) sau a contribuţiilor. Primele sau contribuţiile luate în calcul se majorează cu 50% pentru

următoarele tipuri de asigurări: » asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian, care

acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport aerian (inclusiv răspunderea transportatorului);

» asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport maritim, lacustru şi fluvial, care acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport maritim, lacustru şi fluvial (inclusiv răspunderea transportatorului);


136

» asigurări de răspundere civilă generală care acoperă daune din prejudicii produse terţilor. La valoarea primelor brute subscrise sau a contribuţiilor din asigurări directe

se adaugă totalul primelor brute subscrise aferente acceptărilor în reasigurare pe durata ultimelor 12 luni calendaristice anterioare datei raportării, iar rezultatul se diminuează cu valoarea totală a primelor brute subscrise anulate sau a contribuţiilor anulate corespunzătoare aceleiaşi perioade, precum şi cu valoarea totală a impozitelor şi taxelor aferente primelor şi contribuţiilor luate în calcul.

La valoarea astfel obţinută se aplică un procent de 18% pentru sumele a căror valoare este de până la echivalentul a 53,1 milioane euro şi, respectiv, de 16% pentru sumele reprezentând excedentele peste echivalentul a 53,1 milioane euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, iar rezultatele astfel obţinute se adună.

Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare.

Metoda II În cazul aplicării metodei II, luându-se în considerare daunele brute plătite,

determinarea marjei de solvabilitate minime se face prin însumarea valorii daunelor brute plătite în perioadele menţionate, mai sus, aferente activităţii de asigurări directe, cu valoarea daunelor brute plătite în aceeaşi perioadă, aferente acceptărilor în reasigurare, precum şi cu valoarea rezervelor brute de daune constituite la sfârşitul perioadei de raportare, atât pentru activităţile directe, cât şi pentru acceptările în reasigurare.

Din această sumă se scade valoarea daunelor recuperate de la terţi prin subrogarea în drepturile asiguraţilor pentru aceeaşi perioadă de raportare şi valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a treizeci şi cincea luni calendaristice anterioare lunii de raportare, atât pentru asigurările directe, cât şi pentru acceptările în reasigurare.

Dacă perioada de referinţă menţionată este de 84 de luni calendaristice, se scade valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a optzeci şi treia luni calendaristice anterioare lunii de raportare.

Baza de calcul a daunelor plătite, rezervelor de daune şi recuperărilor se majorează cu 50% pentru următoarele tipuri de asigurări: » asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian, care

acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport aerian (inclusiv răspunderea transportatorului);

» asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport maritim, lacustru şi fluvial, care acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport maritim, lacustru şi fluvial (inclusiv răspunderea transportatorului);

» asigurări de răspundere civilă generală care acoperă daune din prejudicii produse terţilor.


137

Conform perioadei de referinţă prevăzute la metoda II, la o treime din valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 36 de luni sau la o şeptime din valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 84 de luni, după caz, se aplică un procent de 26% pentru sumele a căror valoare este de până la echivalentul a 37,2 milioane euro şi, respectiv, de 23% pentru sumele reprezentând excedentele peste echivalentul a 37,2 milioane euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, iar rezultatele astfel obţinute se adună.

Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare.

Dacă marja de solvabilitate minimă calculată conform celor de mai sus este mai mică decât marja de solvabilitate minimă raportată la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, atunci marja de solvabilitate minimă la data raportării trebuie să fie cel puţin egală cu cea raportată la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, înmulţită cu raportul dintre valoarea rezervei nete de daune înregistrată la sfarşitul perioadei de raportare şi valoarea rezervei nete de daune la începutul exerciţiului financiar curent, raport care nu poate fi mai mare decât 1.

În cazul asigurării de sănătate practicate pe o bază tehnică similară celei pentru asigurarea de deces, procentele menţionate mai sus (18% pentru primele subscrise de până la 53,1 milioane euro, respectiv 16% peste această sumă şi 26% din daune pentru 37,2 milioane euro, respectiv 23% peste această sumă) sunt fiecare reduse la o treime, dacă:

■ primele plătite se calculează pe baza tabelelor de îmbolnăvire conform metodei matematice aplicate în asigurări;

■ se calculează o rezervă pentru îmbătrânire; ■ se încasează o primă suplimentară în vederea stabilirii unei marje

prudente; ■ asigurătorul poate anula contractul cel mai târziu înaintea sfârşitului

celui de-al treilea an de asigurare; ■ în contract se prevede posibilitatea majorării primelor sau a diminuării

plăţilor, chiar şi în cazul contractelor în vigoare.

III.1.1.3. Metodologia de calcul al fondului de siguranţă pentru asigurări generale

O treime din marja de solvabilitate minimă a asigurătorului, calculată

conform celor arătate mai sus, constituie fondul de siguranţă. Valoarea minimă a fondului de siguranţă pentru asigurările generale este:

I. echivalentul în lei a 2,2 milioane euro la data raportării; II. echivalentul în lei a 3,2 milioane euro la data raportării dacă asigurătorul

subscrie unul sau mai multe din următoarele riscuri:


138

asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule, care acoperă daune care

rezultă din folosirea autovehiculelor terestre (inclusiv răspunderea transportatorului); asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian, care

acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport aerian (inclusiv răspunderea transportatorului); asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport maritim, lacustru şi fluvial, care acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport maritim, lacustru şi fluvial (inclusiv răspunderea transportatorului); asigurări de răspundere civilă generală care acoperă daune din prejudicii

produse terţilor, altele decât cele menţionate mai sus; asigurări de credite care acoperă următoarele riscuri: insolvabilitate; credit de export; vânzare în rate; credit ipotecar; credit agricol.

Asigurări de garanţii pentru: garanţii directe; garanţii indirecte;

III. în cazul societăţilor mutuale, se reduce cu o pătrime.

Valorile în euro ale fondului de siguranţă vor fi revizuite anual în funcţie de schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele membre, publicat de Eurostat.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicită agenţiilor şi/sau sucursalelor înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii:

■ marja de solvabilitate disponibilă, ■ o treime din marja de solvabilitate minimă va constitui fondul de siguranţă.

Agenţiile şi sucursalele înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii trebuie să depună o pătrime din valoarea minimă a fondului de siguranţă sub forma unei garanţii, care va fi luată în calculul fondului de siguranţă.

■ activele care acoperă marja de solvabilitate minimă trebuie să fie păstrate în România până la nivelul fondului de siguranţă, iar surplusul, în cadrul Comunităţii.


139

III.1.2. Metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică ASIGURĂRI DE VIAŢĂ, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă3

Asigurătorul este obligat să îşi determine permanent marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă, precum şi fondul de siguranţă, pe baza datelor din raportările financiare, şi să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, un formular de raportare privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă şi fondul de siguranţă, conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. Asigurătorul trebuie să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor o raportare semestrială privind marja de solvabilitate minimă.

Asigurătorul care practică cel puţin unul dintre tipurile de asigurări generale4, pe care le vom aminti mai jos, este obligat să îşi calculeze marja de solvabilitate minimă în conformitate cu prevederile Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 4/2007, şi să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi formularul de raportare prezentat în anexă la normele menţionate mai sus.

În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, societatea de asigurare este obligată să îşi determine şi să comunice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 48 de ore de la solicitare, situaţia financiară, precum şi marja de solvabilitate minimă ale acesteia. Informaţiile solicitate se transmit însoţite de o declaraţie a repre-zentantului legal al societăţii, dată pe propria răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal pentru infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii, prin care se atestă că datele comunicate sunt corecte şi conforme cu realitatea.

Pentru o înţelegere mai bună a calculului marjei de solva-

bilitatea pentru asigurările de viaţă trebuie să definim câţiva termeni, cum ar fi:

Definiţii

Suma la risc este diferenţa dintre indemnizaţia de asigurare şi rezerva matematică, calculată pentru contractele de asigurare care acoperă riscul de deces;

3 Ordin nr. 5 din 2.05.2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind

metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări de viaţă, al marjei de solvabilitate minimă şi al fondului de siguranţă.

4 Prevăzute la lit. A.c) şi/sau la lit. B pct. 1 şi/sau pct. 2 din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.



140

Suma la risc brută reprezintă suma la risc calculată înainte de cedările în reasigurare;

Suma la risc netă reprezintă suma la risc calculată după cedările în reasigurare;

Rezerva tehnică reprezintă rezerva matematică plus orice altă rezervă adiţională;

Rezerva tehnică brută reprezintă rezerva tehnică calculată înainte de cedările în reasigurare;

Rezerva tehnică netă reprezintă rezerva tehnică calculată după cedările în reasigurare;

Rezerva matematică brută reprezintă rezerva matematică calculată înainte de cedările în reasigurare;

Rezerva matematică netă reprezintă rezerva matematică calculată după cedările în reasigurare.

III.1.2.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile

Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări de viaţă au obligaţia să deţină permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii desfăşurate de către aceştia, cel puţin egală cu marja de solvabilitate minimă, calculată în conformitate cu legile în vigoare.

Marjei de solvabilitate disponibile îi corespunde totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu excepţia activelor necorporale.

Pentru determinarea marjei de solvabilitate disponibile, în calculul acesteia sunt cuprinse următoarele componente:

capitalul social subscris şi vărsat sau, după caz, dacă este vorba de societăţi mutuale, fondul de rezervă liber vărsat, la care se adaugă toate conturile membrilor săi care întrunesc următoarele criterii:

statutul trebuie să prevadă că din aceste conturi se pot face plăţi membrilor doar în situaţia în care plăţile nu au drept rezultat diminuarea marjei de solvabilitate disponibile sub nivelul minim sau, în cazul dizolvării societăţii, dacă au fost plătite toate celelalte datorii; statutul trebuie să prevadă că pentru orice plăţi menţionate la punctul anterior, efectuate în alte scopuri decât retragerea individuală din societatea mutuală, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să fie informată cu cel puţin o lună înainte de efectuarea plăţii, astfel încât aceasta să poată interzice, dacă este cazul, operaţiunea de plată în cadrul acestei perioade;

toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice, şi anume: rezerve de prime de capital, din reevaluare, legale, statutare, de conversie, alte rezerve; profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau,

după caz, pierderea înregistrată de asigurător; rezultatul reportat.


141

Marja de solvabilitate disponibilă este diminuată cu valoarea acţiunilor proprii deţinute direct de asigurător.

În afara componentelor prevăzute mai sus, în calculul marjei de solvabilitate disponibile mai pot fi incluse şi următoarele componente, după caz:

acţiunile preferenţiale cumulative şi/sau datoriile subordonate în proporţie de până la 50% din cea mai mică valoare obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime. Dintre acestea maximum 25% trebuie să fie constituite din datorii subordonate cu scadenţă fixa şi/sau acţiuni preferenţiale cumulative cu durata determinată. Trebuie să existe acorduri în temeiul cărora, în caz de faliment sau lichidare a asigurătorului, obligaţiile de plată generate de capitalul subordonat împrumutat şi/sau acţiunile preferenţiale cumulative vor fi onorate după ce au fost plătite obligaţiile faţă de toţi ceilalţi creditori sau orice alte obligaţii de plată existente la momentul respectiv. Datoriile subordonate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: sumele aferente datoriilor subordonate sunt vărsate integral; pentru împrumuturile cu scadenţă fixă, scadenţa iniţială este stabilită la

cel puţin 5 ani. Cu cel puţin un an înainte de scadenţă, asigurătorul va supune Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor spre aprobare un plan din care să rezulte modul în care marja de solvabilitate disponibilă va fi menţinută sau adusă peste nivelul marjei minime la scadenţă, exceptând cazul în care valoarea împrumutului care intră în componenţa marjei de solvabilitate disponibile a fost redusă treptat în decursul celor 5 ani care au precedat scadenţa. Rambursarea anticipată a acestor sume se poate aproba dacă asigurătorul a solicitat acest lucru Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu condiţia ca marja sa de solvabilitate disponibilă să nu scadă sub nivelul minim; împrumuturile a căror scadenţă nu este fixată trebuie rambursate doar cu

respectarea unui preaviz de cel puţin 5 ani, exceptând cazurile în care aceste împrumuturi nu mai sunt considerate componentă a marjei de solvabilitate disponibile sau când, după caz, s-a obţinut acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind ram-bursarea lor anticipată. În acest ultim caz, asigurătorul trebuie să informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru rambursare, indicându-se valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi valoarea marjei de solvabilitate minime atât înainte, cât şi după această rambursare. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba rambursarea doar în condiţiile în care valoarea marjei de solvabilitate disponibile a asi-gurătorului nu scade sub nivelul valorii marjei de solvabilitate minime; contractul de împrumut nu poate conţine nicio clauză care să prevadă că,

în anumite circumstanţe, altele decât lichidarea asigurătorului, împrumutul poate fi rambursat înainte de scadenţa convenită;


142

contractul de împrumut nu poate fi modificat decât cu acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

titlurile de valoare cu durată nedeterminată şi alte titluri de valoare, inclusiv acţiunile preferenţiale cumulative, altele decât cele menţionate mai sus, până la un nivel care să nu poată depăşi 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii: titlurile nu se pot rambursa fără acordul prealabil al Comisiei de

Supraveghere a Asigurărilor; contractul de emisiune îi permite asigurătorului posibilitatea de a amâna

plata dobânzilor aferente împrumutului; creanţele creditorului faţă de asigurător ocupă un nivel inferior raportat

la creanţele tuturor creditorilor nesubordonaţi; documentele care stau la baza emisiunii de titluri de valoare trebuie să

prevadă capacitatea societăţii de a acoperi datoria şi dobânda aferentă, astfel încât să permită asigurătorului să îşi continue activitatea; se vor lua în calcul numai sumele vărsate integral.

La cererea asigurătorului, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba, în temeiul unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de solvabilitate disponibile şi a următoarelor componente, după caz:

o sumă egală cu 50% din profiturile viitoare ale societăţii, dar care să fie mai mică sau egală cu 25% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime. Valoarea profiturilor viitoare se obţine prin înmulţirea profitului anual estimat cu un factor care reprezintă perioada medie rămasă din derularea contractelor de asigurare. Factorul utilizat poate fi maximum 6. Profitul anual estimat poate fi mai mic sau egal cu media aritmetică a profiturilor obţinute în ultimele 5 exerciţii financiare. Aceste prevederi sunt valabile până la data de 31 decembrie 2009. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate accepta includerea unei astfel de sume în calculul marjei de solvabilitate disponibile numai dacă: i se prezintă un raport actuarial care dovedeşte posibilitatea şi

probabilitatea obţinerii acestor profituri în viitor; cota-parte din profiturile viitoare provenind din rezervele nete ascunse

menţionate mai sus nu a fost deja luată în considerare la determinarea marjei de solvabilitate;

valoarea reprezentând diferenţa dintre rezerva matematică nediminuată sau diminuată parţial prin procedeul Zillmer şi rezerva matematică diminuată prin acest procedeu cu procentul aferent costurilor de achiziţie incluse în prima, dacă nu se practică procedeul sau când, dacă se practică, în diminuarea rezervei matematice se utilizează un procent mai mic decât cel aferent costurilor de achiziţie incluse în prima. Diferenţa se va reduce cu valoarea tuturor costurilor de achiziţie reportate înregistrate ca active; orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în

care aceste rezerve nu au o natură excepţională; Universitatea SPIRU HARET

143

jumătate din capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat sau fondul de rezervă liber vărsat reprezintă cel puţin 25% din capitalul social sau din fondul de rezervă liber, până la un nivel care să nu depăşească 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime.

III.1.2.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime Determinarea marjei de solvabilitate minime pentru activitatea de asigurări

de viaţă se va realiza ţinându-se seama de specificul produselor de asigurări de viaţă, după cum urmează:

pentru asigurările de supravieţuire, de deces, asigurări mixte de viaţă, anuităţi, asigurări de căsătorie şi de naştere, asigurări de capitalizare5, marja de solvabilitate minimă se va determina adunând rezultatele de mai jos: produsul dintre 4% din rezervele matematice brute privind activitatea

directă şi acceptările din reasigurări şi raportul, calculat la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar, dintre rezervele matematice după deducerea cedărilor în reasigurare şi rezervele matematice brute. Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de 85%.

produsul dintre 0,3% din suma la risc brută şi raportul, calculat la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar, dintre suma la risc reţinută ca obligatorie a societăţii după cedările în reasigurare şi suma la risc brută. Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de 50%. Calculul priveşte doar poliţele pentru care suma la risc este pozitivă. Coeficientul de 0,3% poate fi înlocuit cu 0,1% în cazul în care contractele de asigurare de deces au o durată de maximum 3 ani, respectiv cu 0,15%, dacă durata acestor contracte este cuprinsă între 3 şi 5 ani;

pentru asigurări de viaţă suplimentare6 marja de solvabilitate minimă se calculează în conformitate cu prevederile Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă; pentru asigurările permanente de sănătate7, marja de solvabilitate

minimă este egală cu 4% din rezervele matematice, calculată ca produsul dintre 4% din rezervele matematice brute privind activitatea

5 Prevăzute la litera A, lit. a) si b) din Anexa 1 la Legea nr.32/2000 privind activitatea

de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare. 6 Prevăzute la litera A, lit. c din Anexa 1 la Legea nr.32/2000 privind activitatea de

asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare. 7 Prevăzute la litera A.d) din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi

completările ulterioare. Universitatea SPIRU HARET

144

directă şi acceptările din reasigurări şi raportul, calculat la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar, dintre rezervele matematice după deducerea cedărilor în reasigurare şi rezervele matematice brute. Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de 85%. pentru asigurările de viaţă legate de fonduri de investiţii8 marja de

solvabilitate minimă este egală cu suma valorilor prevăzute mai jos: dacă asigurătorul îşi asumă riscul de investiţii, marja de

solvabilitate minimă este egală cu produsul dintre 4% din rezervele matematice brute privind activitatea directă şi acceptările din reasigurări şi raportul, calculat la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar, dintre rezervele matematice după deducerea cedărilor în reasigurare şi rezervele matematice brute. Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de 85%.

dacă asigurătorul nu îşi asumă riscul de investiţii, şi termenul contractelor este de peste 5 ani, iar costurile stipulate în contract se alocă pe o perioadă mai mare de 5 ani, procentul de 4% din rezervele tehnice se reduce la 1%, menţinându-se nivelul celorlalte elemente prevăzute la primul punct;

dacă asigurătorul nu îşi asumă riscul de investiţii şi alocaţia pentru acoperirea cheltuielilor de administrare nu este fixată pentru o perioadă mai mare de 5 ani, marja de solvabilitate minimă este egală cu 25% din cheltuielile de administrare nete corespunzătoare activităţii în cauză din ultimul exerciţiu financiar;

dacă asigurătorul acoperă riscul de deces marja de solvabilitate minimă se va determina calculându-se produsul dintre 0,3% din suma la risc brută şi raportul, calculat la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar, dintre suma la risc reţinută ca obligatorie a societăţii după cedările în reasigurare şi suma la risc brută. Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de 50%. Calculul priveşte doar poliţele pentru care suma la risc este pozitivă. Coeficientul de 0,3% poate fi înlocuit cu 0,1% în cazul în care contractele de asigurare de deces au o durată de maximum 3 ani, respectiv cu 0,15%, dacă durata acestor contracte este cuprinsă între 3 şi 5 ani;

pentru asigurătorii autorizaţi să practice asigurări de viaţă, care deţin o autorizaţie pentru practicarea următoarelor clase9:

1. Asigurări de accidente (inclusiv accidentele de muncă şi bolile profesionale) pentru care se acordă:

8 Prevăzute la litera A, lit. a) si b) legate de fonduri de investiţii din Anexa 1 la Legea

nr.32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

9 Prevăzute la litera B pct. 1 şi/sau pct. 2 din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.


145

» despăgubiri financiare; » despăgubiri în natură; » despăgubiri mixte (financiare şi în natură); » despăgubiri pentru vătămări corporale suferite de persoane

în timpul transportului. 2. Asigurări de sănătate pentru care se acordă:

» despăgubiri financiare; » despăgubiri în natură; » despăgubiri mixte (financiare şi în natură).

Marja de solvabilitate minimă se calculează în conformitate cu prevederile Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 4/2007.

III.1.2.3. Metodologia de calcul a fondului de siguranţă pentru asigurări de viaţă

O treime din marja de solvabilitate minimă va constitui fondul de siguranţă. Valoarea minimă a fondului de siguranţă pentru asigurările de viaţă este echivalentul în lei a 3,2 milioane euro la data raportării. În cazul societăţilor mutuale, valoarea minimă a fondului de siguranţă se reduce cu o pătrime.

Valoarea în euro a fondului de siguranţă, va fi revizuită anual în funcţie de schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele membre, publicat de Eurostat.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicită agenţiilor şi/sau sucursalelor înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii:

marja de solvabilitate disponibilă; o treime din marja de solvabilitate minimă va constitui fondul de

siguranţă. Agenţiile şi sucursalele înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii trebuie să depună o pătrime din valoarea minimă a fondului de siguranţă sub forma unei garanţii, care va fi luată în calculul fondului de siguranţă; activele care acoperă marja de solvabilitate minimă trebuie să fie păstrate

în România până la nivelul fondului de siguranţă, iar surplusul, în cadrul Comunităţii.


146

III.2. LICHIDITATEA

Lichiditatea reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt. Lichiditatea unui asigurător poate fi determinată prin raportarea

disponibilităţilor plus valoarea curentă a activelor investite la obligaţiile societăţii faţă de asiguraţi. Rata lichidităţii = disponibilităţi + active investite / rezerva de prime cuvenite + rezerva de daună şi cheltuieli de soluţionare a daunei

Coeficientul de lichiditate reprezintă raportul dintre activele lichide şi obligaţiile pe termen scurt ale asigurătorului faţă de asiguraţi.

Coeficientul de lichiditate = active lichide / obligaţiile pe termen scurt ale asigurătorului faţă de asiguraţi

Activele lichide, atât pentru asigurările generale10, cât şi pentru asigurările de viaţă11, sunt:

a) titlurile de stat şi obligaţiunile emise de autorităţile administraţiei publice locale; b) depozitele bancare; c) disponibilităţile în conturi curente şi casierie; d) valorile mobiliare tranzacţionate pe pieţele reglementate şi supravegheate în următoarele condiţii:

– în limita a 5% din totalul valorilor mobiliare emise de aceeaşi entitate;

– în calculul activelor lichide obligaţiunile vor fi ponderate cu un coeficient de 0,75;

– în calculul activelor lichide acţiunile vor fi ponderate cu un coeficient de 0,50;

e) titluri de participare la organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) ponderate cu un coeficient de 0,90, în limita a maximum 20% din activul net pentru fiecare fond.

Activele lichide de la literele d şi e, vor fi luate în calculul coeficientului de lichiditate în limita a 50% din totalul activelor lichide.

Activele lichide grevate de sarcini nu sunt luate în considerare la calculul coeficientului de lichiditate.

Obligaţiile asigurătorilor faţă de asiguraţi pe termen scurt sunt: 1. pentru asigurări generale - rezerva de daune brută. 2. pentru asigurări de viaţă12:

10 Conform Ordinul Nr.113130 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a

Normelor privind activele admise să acopere rezervele tehnice brute pentru asigurătorul care practică activitatea de asigurări generale, dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute, precum şi coeficientul de lichiditate.

11 Conform Ordinul Nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute.


147

0,5% din sumele asigurate, în cazul asigurărilor de deces; maximum dintre 0,5% din sumele asigurate şi 10% din valorile

de răscumpărare, în cazul asigurărilor care acoperă riscul de deces şi la care este garantată o valoare de răscumpărare; 10% din valorile de răscumpărare, în cazul asigurărilor care nu

acoperă riscul de deces şi la care este garantată o valoare de răscumpărare; rezerva de daune brută.

Pentru activităţile desfăşurate în statele membre, activele lichide trebuie localizate pe teritoriul acestora.

Asigurătorii au obligaţia de a avea coeficientul de lichiditate atât pentru activitatea de asigurări generale, cât şi pentru cea de viaţă, de cel puţin 1. În situaţia în care rata lichidităţii are o valoare subunitară, atunci acest lucru indică o situaţie nefavorabilă societăţii din punct de vedere al lichidităţii.

III.3. RENTABILITATEA

Capacitatea unui asigurător de a fi rentabil va garanta supravieţuirea şi creşterea firmei. Rentabilitatea indică dacă condiţiile existente sunt suficient de atractive pentru a atrage fluxuri de capital în domeniul asigurărilor, în vederea extinderii capacităţii de asigurare.

Indicatorii de rentabilitate sunt determinaţi prin: ⇒ combinarea rezultatelor din activitatea de subscriere şi investiţii; ⇒ raportarea profitului la vânzări, active şi valoarea netă; ⇒ determinarea câştigurilor per acţiune.

Indicatorii de rentabilitate sunt: rata combinată; rata de daună pură; rata de daună netă rata cheltuielilor.

Indicatorul cel mai des folosit este rata combinată, care este utilizată şi ca indicator al rentabilităţii pe termen scurt.

Rata combinată ilustrează performanţele obţinute din activitatea de subscriere pe întreaga perioadă a exerciţiului financiar. Rata combinată este determinată prin însumarea ratei daunei şi a ratei cheltuielilor. Dacă ambele rate folosesc la numitor primele cuvenite, se obţine rata combinată financiară.

Rata combinată = rata de daună + rata cheltuielilor Rata combinată financiară = rata de daună + rata cheltuielilor / prime

cuvenite

12 Conform Ordinul Nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a

Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute.


Dacă din 100% scădem rata combinată financiară obţinem rata profitului din subscriere.

Rata profitului din subscriere = 100% - rata combinată financiară Situaţia asigurătorului este favorabilă când rata combinată a activităţii de

subscriere este redusă. Rata de daună pură exprimă relaţia dintre daune şi prime şi este dată de

formula: Rata de daună pură = daune apărute / prime cuvenite * 100% Rezultatul acestui indicator reflectă costul activităţii de subscriere. Rata de daună netă = daune apărute + cheltuieli de soluţionare a daunei /

prime cuvenite *100% Rata cheltuielilor exprimă relaţia dintre cheltuielile efectuate şi prime. Rata cheltuielilor poate fi:

* comercială; * financiară.

Rata cheltuielilor comercială = cheltuieli efectuate / prime subscrise *100% Rata cheltuielilor financiară = cheltuieli efectuate / prime cuvenite *100%

III.4. PROFITABILITATEA

Principalul obiectiv al societăţilor de asigurări şi reasigurări este obţinerea de profit. Calcularea profitului implică respectarea regulilor impuse pentru dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor înregistrate de firmă.

Profitul contabil13 reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Profitul contabil se obţine prin aplicarea unor norme contabile la

evenimentele financiare care influenţează firma. Normele contabile pot fi: principiile contabile generale; principiile contabile din asigurări; procedurile fiscale; principiile contabile ale unei alte ţări; alte convenţii contabile.

Profitul economic reprezintă modificarea activului net al unei firme într-o

perioadă dată. Societăţile de asigurări au cinci surse de profit economic, şi anume:

profitul din activitatea de subscriere (Ps); venitul net din investiţii (Vni); câştigurile (pierderile) de capital realizate (Cr); câştigurile (pierderile) de capital nerealizate (Cn); profiturile excepţionale (Pe).

148

13 Dan Anghel Constantinescu, Andreia Rotaru, Cristina Protopopescu, Octavian Bratu, Adriana Manea, Management financiar în asigurări, Ed.Economică, 2005.


149

Deci, profitul total este exprimat prin următoarea formulă: Profit total = Ps + Vni + Cr + Cn + Pe

Profitul din activitatea de subscriere (Ps) este obţinut dacă primele cuvenite, într-un exerciţiu financiar, depăşesc volumul daunelor apărute (inclusiv cheltuielile cu soluţionarea daunelor).

Rata profitului din activitatea de subscriere (Rp) = 1 – rata combinată ajustată

Rata combinată ajustată = ⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +

PSCI

PCDI

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +−=

PSCI

PCDIRp 1

unde: DI = daunele şi cheltuielile de soluţionare a daunelor înregistrate pentru o perioadă dată

PC = primele cuvenite în aceeaşi perioadă CI = cheltuielile înregistrate în aceeaşi perioadă PS = primele subscrise în aceeaşi perioadă O societate de asigurări poate obţine profit scăzut din subscriere datorită:

condiţiilor competitive de pe piaţă; evoluţiei ciclice a profitului în activitatea de asigurare; impactului oportunităţilor de câştig din investiţii.

Venitul net din investiţii (Vni) este format din: * dobândă; * dividende; * venitul net obţinut din investiţiile în active imobilizate.

Profiturile (pierderile) nete din investiţii = profiturile (pierderile) nete din vânzarea activelor + venitul net din investiţii.

Rata câştigurilor din investiţii = profitul net din investiţii / media activelor cu lichiditate mare.

Rata profitului din investiţii = profitul total (pierderea) din investiţii / media activelor cu lichiditate mare.

Câştigurile (pierderile) de capital realizate (Cr) se realizează atunci când asigurătorii înregistrează un profit (pierdere) din vânzarea unui activ la un preţ mai mare (sau mai mic) decât costul lui. Profiturile (pierderile) nete realizate din vânzarea activelor sunt reflectate în contul de profit şi pierdere.

Câştigurile (pierderile) de capital nerealizate (Cn) nu sunt incluse în contabilitatea veniturilor, ele contribuie la profitul total al societăţii, reprezentând o componentă a profitului economic, deoarece influenţează activul net al asigurătorului.

Profiturile excepţionale (Pe) sunt profituri obţinute din veniturile şi cheltuielile care nu sunt aferente activităţii de subscriere sau investiţii.

Profitul acţionarilor este reprezentat de dividendele acordate plus modificările apărute în valoarea de piaţă a acţiunilor.

Rata profitului de exploatare este o rată care prezintă profitul în raport cu veniturile.


150

Rata profitului de exploatare = Rata profitului din activitatea de subscriere + Fondurile asiguraţilor * profitul net din investiţii

(altele decât cele din acţiuni)/ primele cuvenite Rata profitului în funcţie de activul net raportează profitul net total la diferenţa dintre activele şi obligaţiile companiei.

Rata profitului în funcţie de activul net = Profit net / activ net x 100%

A. Cuvinte-cheie

Lichiditatea, coeficientul de lichiditate, solvabilitatea, marja de solvabilitate, fond de siguranţă, rentabilitatea, profitabilitatea


1. Ce reprezintă solvabilitatea? 2. Cum se calculează marja de solvabilitate pentru activitatea de asigurări generale? 3. Ce reprezintă lichiditatea? Dar coeficientul de lichiditate? 4. Ce reprezintă rentabilitatea şi cum se calculează? 5. Ce reprezintă profitabilitatea şi cum se calculează? 6. Ce reprezintă fondul de siguranţă?


1. Solvabilitatea reprezintă: a. numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil în viitor); b. numerarul disponibil pe termen scurt; c. raportul dintre activele lichide şi obligaţiile certe ale asigurătorului faţă de

asiguraţi. Alegeţi răspunsul corect.

2. Lichiditatea reprezintă: a. numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil în viitor); b. numerarul disponibil pe termen scurt; c. raportul dintre activele lichide şi obligaţiile certe ale asigurătorului faţă de

asiguraţi. Alegeţi răspunsul corect.

3. Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări generale au obligaţia să deţină permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii desfăşurate de către aceştia, cel puţin egală cu marja de solvabilitate.............., calculată în conformitate cu prevederile legale.

Completaţi cuvântul lipsă. 4. Asigurătorii au obligaţia de a avea coeficientul de lichiditate pentru activitatea de asigurări generale de cel puţin 1,5. Precizaţi dacă răspunsul este:



151

5.

a Solvabilitatea A reprezintă raportul dintre activele lichide şi obligaţiile certe ale asigurătorului faţă de asiguraţi.

b Marja de solvabilitate B reprezintă numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil în viitor).

c Lichiditatea

C reprezintă valoarea cu care activele unui asigurător sunt mai mari decât valoarea obligaţiilor sale.

d Profitul economic D reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt.

e Coeficientul de lichiditate E reprezintă modificarea activului net al unei firme într-o perioadă dată.

Potriviţi răspunsurile.

6.

Potriviţi răspunsurile.

a Rata cheltuielilor (comercială) A rata de daună + rata cheltuielilor b Rata cheltuielilor (financiară) B daune apărute/ prime cuvenite * 100% c Rata combinată financiară C cheltuieli efectuate / prime subscrise *100% d Rata de daună pură

D daune apărute + cheltuieli de soluţionare a

daunei / prime cuvenite *100% e Rata daună netă

E cheltuieli efectuate / prime cuvenite *100%


152


PARTEA a IV-a

STUDII DE CAZ

153


155

STUDIU DE CAZ NR. 1

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” pentru:

− PRIMELE încasate pentru o asigurare pentru locuinţă şi bunurile din aceasta

− DAUNELE produse conform condiţiilor din poliţa de asigurare

La societatea „TERRA”, Domnul X, şi-a încheiat o asigurare pentru locuinţa sa şi pentru bunurile aflate în aceasta. Suma asigurată pentru apartament este în valoare de 40.000 lei, iar pentru bunuri în valoare de 15.000 lei. Perioada de asigurare este de la 15.02.200N-1 la 14.02.200N. Prima de asigurare s-a stabilit la valoarea de 147,5 lei şi s-a încasat prin casieria societăţii.

La data de 20.05.N-1, în apartamentul asiguratului X s-a intrat prin efracţie. Inspectorul de daune evaluează dauna la suma de 1.700 lei, dar la final se constată ca dauna a fost de 1.752 lei şi suma s-a plătit asiguratului, din casieria societăţii, cu chitanţa nr. 35267851.

1. ÎNCHEIEREA POLIŢEI:

a) Încasarea primei de asigurare, prin casieria societăţii:

54721 = 4012 147,5 lei „Casa în lei


„Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor

generale”

b) Concomitent se înregistrează veniturile din asigurări (primele

subscrise):

4012 = 702 147,5 lei „Decontări privind


generale”

„Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale

subscrise”

2. DAUNA

Inspectorul de daună se deplasează la locul daunei şi face o evaluarea a daunei. Se estimează că dauna este în valoare de 1.700 lei.


a) Crearea rezervei de daună:

62711 = 32711 1.700 lei

„Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă


„Rezerve de daune avizate privind asigurările generale

directe”

156

În momentul în care este anunţată o daună, societatea de asigurare are obligaţia de a crea o rezervă de daună. Mărimea rezervei de daună este stabilită la suma la care este evaluată dauna. Rezerva este ţinută în contabilitatea societăţii până la plata daunei, când aceasta se va diminua cu valoarea constituită, indiferent de cuantumul despăgubirii plătite.

Observaţie:

b) Plata daunei prin casieria unităţii:

6021 = 54721 1.752 lei

„Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale

directe”

„Casa în lei privind asigurările generale”

c) Diminuarea rezervei de daună:

32711 = 62711 1.700 lei


directe”



Diminuarea rezervei de daună se face la suma la care s-a creat rezerva şi nu la dauna plătită, deoarece suma plătită ca daună poate fi mai mare, mai mică sau egală cu rezerva constituită.

Observaţie:


STUDIU DE CAZ NR. 2

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a primelor încasate în valută şi cedarea unei părţi

din primele încasate în reasigurare

Societatea de asigurare „TERRA” S.A. încheie o poliţă de asigurare pentru o clădire cu o primă în valoare de 2.000 USD valabilă pentru un an de zile începând cu 1 iunie 200N, data intrării în vigoare a poliţei. Primele se plătesc trimestrial în prima zi a fiecărui trimestru. Poliţa este cedată în reasigurare în proporţie de 50%. În cursul anului 200N, societatea a încasat poliţa de asigurare pentru primele trei trimestre. Cursul de schimb la data intrării în vigoare a poliţei, respectiv 1 iunie 200N este de 3,34 lei/USD. Cursul de schimb la data de 31 decembrie 200N este de 3,50 lei/USD. În contract se specifică că în cazul în care asiguratul nu plăteşte poliţa de asigurare în prima zi a fiecărui trimestru, contractul rămâne în vigoare încă o lună de la expirarea trimestrului, timp în care poliţa trebuie achitată. Încasarea primelor de asigurare se face în lei. Dacă până la această dată nu se achită poliţa, contractul se reziliază din oficiu.

1. Evidenţierea în contabilitate a primelor brute subscrise la data intrării

în vigoare a poliţei de asigurare:

2.000 USD × 3,34 = 6.680,00 lei

4012 = 702 2000 USD „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor

generale”

„Venituri din prime brute subscrise privind asigurările

generale directe”

(6.680,00 lei)

157

Operaţiunile privind asigurările încheiate şi încasate în valută se

înregistrează în contabilitate în lei şi valută, la cursul de schimb valutar al BNR, de la data efectuării lor. Primele subscrise în valută se vor reflecta în contabilitate la cursul de schimb de la data întrării în vigoare a contractelor de asigurare.

Observaţie:

2. Evidenţierea în contabilitate a încasării ratei a I-a din prima de

asigurare: 2.000 USD / 4 × 3,34 = 1.670 lei


158

54724 = 4012 500 USD „Casa în valută privind asigurările generale”

„Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”

(1.670,00 lei)

3. Evidenţierea în contabilitate a primei brute subscrise cedată în

reasigurare: 2.000 USD × 3,34 lei × 50% = 3.340,00 lei

7093 = 41221 1000 USD

„Prime brute subscrise cedate aferente


„Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente


(3.340,00 lei)

4. Evidenţierea în contabilitate a plăţii ratei a I-a încasate din prima de

asigurare încasată, cedată în reasigurare (pentru un reasigurător din România):

(2.000 USD/4) × 3,34 lei × 50% = 835,00 lei

41221 = 54424 250 USD „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente


„Conturi la bănci în valută privind asigurările generale”

(835,00 lei)

5. Evidenţierea în contabilitate la 30.06.200N a rezervei de prime

aferentă contractului de asigurare:

(334/365) × 6.680,00 lei = 6.112,66 lei

6151 = 3151 6.112,66 lei „Cheltuieli privind rezerva de

prime aferentă asigurărilor generale directe”

„Rezerva de prime privind asigurările generale”

6. Evidenţierea în contabilitate la 30.06.200N a părţii cedate

reasigurătorului din rezerva de prime:

(334/365) × 6.680,00 lei × 50% = 3.056,33 lei

sau (334/365) × 3.340,00 lei = 3.056,33 lei

3951 = 61951 3.056,33 lei „Partea cedată

reasigurătorului din rezerva de prime aferentă


„Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale directe”


159

7. Evidenţierea în contabilitate la 31.07.200N a sumelor reprezentând diminuarea rezervei de prime aferentă perioadei expirate a contractului de asigurare:

(30/365) × 6.680,00 lei = 549,04 lei

3151 = 6151 549,04 lei „Rezerva de prime privind

asigurările generale” „Cheltuieli privind rezerva de prime

aferentă asigurărilor generale directe”

8. Evidenţierea în contabilitate la 31.07.200N a sumelor reprezentând

diminuarea rezervei de prime aferente reasigurării:

(30/365) × 6.680,00 lei × 50% = 274,52 lei

61951 = 3951 274,52 lei „Partea cedată reasigurătorului din

rezerva de prime aferentă asigurărilor generale directe”

„Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale directe”

9. Evidenţierea în contabilitate la 01.09.200N a încasării ratei a II-a din

prima brută subscrisă aferentă contractului de asigurare (cursul de schimb la data de 01.09.200N a fost de 3,29 lei/USD):

2.000 USD / 4 × 3,29 = 1.645 lei

Calculul diferenţei de curs valutar:

2.000 USD / 4 × (3,34 – 3,29) = 25 lei

54724 = 4012 1.645,00 lei „Casa în valută



generale”

500 USD

6652 = 4012 25,00 lei

„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


generale”

10. Evidenţierea în contabilitate la 01.09.200N a plăţii ratei a II-a din

prima brută încasată cedată în reasigurare:

(2.000 USD / 4 × 50%) × 3,29 = 822,50 lei

Calculul diferenţei de curs valutar:

(2.000 USD / 4 × 50% ) × (3,34 lei – 3,29 lei) = 12,50 lei


41221 54424 500 USD

„Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente


=

„Conturi curente la bănci în valută pentru asigurări

generale”

(822,50 lei)

41221 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente


7652 „Venituri din diferenţe de

curs valutar aferente asigurărilor generale”

12,50 lei

11. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar la sfârşitul anului 200N,

pentru primele de asigurare încasate:

Calculul diferenţei valutare:

2.000 USD : 4 = 500 USD /TRIMESTRU

Cursul de schimb la data de 31 decembrie 200N este de 3,50 lei/USD Cursul de schimb la data de 1 iunie 200N este de 3,34 lei/USD

500 USD × (3,50 lei – 3,34 lei) = 80 lei


generale”

= 7652 „Venituri din diferenţe de curs

valutar aferente asigurărilor generale”

80 lei

12. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar la sfârşitul anului 200N,

pentru primele de asigurare cedate în reasigurare: Calculul diferenţei valutare:

500 USD × 50% × (3,50 lei – 3,34 lei) = 40 lei

6652 „Cheltuieli din diferenţe de

curs valutar”

= 41221 „Decontări privind operaţiunile de

reasigurare-cedări”

40 lei

160

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, creanţele şi datoriile în valută la data de 31 decembrie 200N se reflectă în contabilitate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de BNR pentru acea dată.

Observaţie:


161

STUDIU DE CAZ NR. 3

Contabilitatea cheltuielilor cu gestionarea daunelor

Societatea de asigurare „TERRA” S.A. primeşte în luna februarie 200N avizarea unei daune produse la o clădire asigurată de la societatea „LUNA” S.A. Dauna este evaluată la suma de 10.000 USD (cursul de schimb la 31 februarie 200N este de 3,29 lei/USD). În urma analizei dosarului de daună a rezultat că valoarea despăgubirii este de 9.000 USD.

Plata daunei către societatea „LUNA” S.A. se face în data de 24 mai 200N, la cursul de schimb de 3,30 lei/USD. Poliţa de asigurare la clădirea respectivă a fost cedată în reasigurare în proporţie de 60%. Încasarea părţii ce revine reasigurătorului are loc în data de 27 iulie 200N, la cursul de schimb de 3,35 lei/USD.

1. Evidenţierea în contabilitate în luna februarie a rezervei de daune

avizată: 10.000 USD × 3,29 lei = 32.900,00 lei

62711 = 32711 32.900 lei



„Rezerve de daune avizate privind asigurările generale directe”

2. Evidenţierea în contabilitate a părţii din rezerva de daune ce revine

reasigurătorului: 10.000 USD × 3,29 lei × 60% = 19.740,00 lei

3971 = 62971 19.740 lei

„Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferentă


„Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor

generale directe”

3. Evidenţierea în contabilitate în luna mai 200N a plăţii daunei:

9.000 USD × 3,30 lei = 29.700,00 lei

6021 = 54421 29.700 lei „Cheltuieli privind daunele

aferente asigurărilor generale directe”

„Conturi curente la bănci în lei”


162

4. Concomitent cu plata daunei se anulează:

− rezerva de daune avizată constituită:

32711 = 62711 32.900 lei „Rezerve de daune

avizate privind asigurările generale

directe”



− partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune:

62971 = 3971 19.740 lei „Partea cedată reasigurătorului din

rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor

generale directe”

„Partea cedată reasigurătorului din rezerva

de daune avizate aferente asigurărilor generale”

5. Evidenţierea în contabilitate a încasării sumei reprezentând dauna

achitată de către reasigurător ce intră în sarcina reasigurătorului:

9.000 USD × 60% × 3,30 = 17.820 lei

54421 = 41221 17.820 lei „Conturi curente la

bănci în lei” „Decontări privind operaţiunile de

reasigurare-cedări aferente asigurărilor generale”

6. Concomitent evidenţierea în contabilitate a obligaţiei de plată a

resigurătorului:

41221 = 70522 17.820 lei „Decontări privind

operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor

generale”

„Venituri reprezentând daune care au intrat în

sarcina reasigurătorului”

7. Concomitent cu încasarea sumei reprezentând dauna achitată de către

reasigurător se anulează rezerva de daună ce revine reasigurătorului:

3971 = 62971 19.740,00 lei „Partea cedată

reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferente


„Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor

generale directe”


163

STUDIU DE CAZ NR. 4

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA”

a operaţiunilor privind ASIGURAREA OBLIGATORIE AUTO (RCA) printr-un BROKER DE ASIGURARE

Societatea de asigurare „TERRA” S.A. încasează în luna decembrie 200N-1, prin brokerul „URANUS”, o sumă de 14.000 lei, pentru asigurarea obligatorie auto (RCA), cu valabilitate de la 01.01.200N – 31.12.200N. Comisionul de brokeraj este 20%.

În contabilitatea asigurătorului autorizat pentru practicarea asigurării obligatorii RCA se efectuează următoarele înregistrări contabile:

1. Evidenţierea primelor de asigurare de răspundere civilă auto, încasate

în exerciţiul financiar precedent, respectiv în luna decembrie 200N-1 şi aferente exerciţiului financiar următor, respectiv pentru perioada 01.01.200N – 31.12.200N:



= 4742 „Venituri înregistrate în avans privind asigurările generale”

14.000 lei

2. La începutul exerciţiului financiar următor, respectiv la 01.01.200N, se

vor efectua următoarele înregistrări:


generale”

= 702 „Venituri din primele brute subscrise privind asigurările

generale directe”

14.000 lei (cu primele de asigurare brute

subscrise)

şi concomitent

4742 „Venituri înregistrate în avans privind asigurările

generale” analitic distinct



generale”

14.000 lei (cu primele de asigurare

încasate în exerciţiul financiar precedent)

3. Evidenţierea cheltuielilor cu comisioanele plătite brokerilor şi

agenţilor de asigurare: 14.000 lei × 20% = 2.800 lei


intermediarilor în asigurări privind asigurările generale”

= 54421 „Conturi la bănci în lei privind

asigurările generale” sau 54721

„Casa privind asigurările generale”

2.800 lei


Ulterior se va evidenţia repartizarea acestor cheltuieli în perioadele următoare, pe naturi de cheltuieli, conform scadenţarului, efectuându-se înregistrarea contabilă:

4722

„Cheltuieli de achiziţie reportate privind asigurările

generale”


asigurări privind asigurările generale”

2.800 lei

La începutul exerciţiului financiar următor respectiv la 1.01.200N se v-a

efectua următoarea înregistrare:

65622 „Cheltuieli privind

comisioanele şi onorariile”

= 4722 „Cheltuieli de achiziţie reportate


2.800 lei

4. Evidenţierea sumei virate în contul Comisiei de Supraveghere a

Asigurărilor: 14.000 lei × 1,38% = 193,20 lei

Pentru gestionarea programului de monitorizare a activităţii asigurătorilor

care practică RCA, pentru implementarea şi întreţinerea unei baze unice de date la nivel naţional, pentru protejarea corespunzătoare a intereselor asiguraţilor şi prevenţie rutieră, în sensul legislaţiei rutiere în vigoare, se prelevă o cotă procentuală de 1,38% din volumul primelor de asigurare încasate lunar pentru asigurarea obligatorie RCA, care este remisă în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor până la data de 25 ianuarie 200N.

6432

„Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate


= 4472 „Fonduri speciale, taxe şi

vărsăminte asimilate privind asigurările

generale”

193,20 lei

Plata sumei virate în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor:

4472

„Fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate privind


= 54421 „Conturi curente la bănci


193,20 lei


165

STUDIU DE CAZ NR. 5

Evidenţierea înregistrărilor contabile privind derularea unei asigurări de bunuri pe timpul transportului, CARGO, din momentul încheierii asigurării

până în momentul producerii daunei şi al acordării despăgubirii

S.C. „NAŢIONALA SA” a asigurat o cantitate de 200 tone de hârtie de ziar, ambalată în hârtie naturală, în valoare de 900.000 lei, cu o franşiză de 1%. Prima de asigurare este de 3.600 lei, care s-a plătit integral şi anticipat în momentul încheierii asigurării. Mijlocul de transport a fost camionul iar documentul de transport l-a constituit scrisoarea de trăsură. S-a stabilit de către asigurat că primele de asigurare şi eventualele despăgubiri să se plătească în lei.

La data 06.04.200N, când are loc descărcarea mărfii se observă degradarea a 9 tone din aceasta. După inspecţia de rigoare şi întocmirea actelor necesare, se stabileşte valoarea daunei la 31.500 lei. Suma de 31.500 lei, care reprezintă despăgubirea pentru dauna suferită, este vărsată în contul clientului de la bancă prin ordinul de plată nr. 456, datat 03.05.200N, care certifică executarea plăţii. Banca va remite societăţii de asigurări un extras de cont care va confirma operaţia.

O operaţie foarte importantă în domeniul asigurărilor o constituie rezerva de daună. Astfel, în momentul avizării daunei, la data de 06.04.200N, se face o aproximare a pierderilor suferite de asigurat şi se creează rezerva de daună în valoare de 40.000 lei. După plata daunei rezerva constituită va fi anulată.

Deoarece dauna nu s-a produs din cauze naturale, vinovat de dauna produsă fiind cărăuşul, societatea de asigurări îşi rezervă dreptul de regres împotriva vinovatului1 şi îi va solicita acestuia achitarea sumei de 31.500 lei, reprezentând contravaloarea hârtiei deteriorate.

Calculul despăgubirii:

1 tonă = 900.000 : 200 = 4.500 lei/TONA

9 tone × 4.500 lei/tona = 40.500 lei

Din aceasta sumă se scade franşiza de 1% din valoarea mărfii, respectiv:

1% × 900.000 lei = 9.000 lei

40.500 – 9.000 = 31.500 lei – valoarea daunei

1 LEGEA Nr. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în

România, cu modificările şi completările ulterioare. Universitatea SPIRU HARET

http://www.1asig.ro/piata_asigurarilor/legislatie/lege_136_1995.htm

166

În contabilitatea societăţii de asigurări se fac următoarele înregistrări contabile:

1) Înregistrarea primei de asigurare încasată integral prin bancă la încheierea poliţei de asigurare:

54421 „Conturi curente la bănci în lei privind asigurările generale”

= 4042 „Decontări privind intermediarii în

asigurări aferente asigurărilor generale”

3.600 lei

2) Concomitent se înregistrează subscrierea primei de asigurare cu

plata integrală:

4042 „Decontări privind intermediarii în

asigurări aferente asigurărilor generale”

= 4012 „Decontări privind primele de asigurare


3.600 lei

4012


generale”


subscrise privind asigurările generale subscrise”

3.600 lei

3) Înregistrarea rezervei de daună cargo, la data de 30.04.200N: Rezerva de daună se înregistrează în contabilitate la sfârşitul lunii.



= 32711 „Rezerve de daune avizate privind asigurările generale

directe”

40.000 lei

4) Înregistrarea plăţii daunei la data de 03.05.200N:

6021 = 54421 31.500 lei „Cheltuieli privind daunele şi

prestaţiile la asigurări generale” „Conturi curente la bănci în

lei privind asigurările generale”

6) Diminuarea rezervei de daună, la 31.05.200N:

32711 = 62711 40.000 lei


directe”

„Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă asigurărilor

generale directe”

7) Evidenţierea regresului:

4612 „Debitori diverşi privind


= 7531 „Venituri din recuperări


31.500 lei

8) Încasarea regresului:

54421 „Conturi curente la bănci în lei privind asigurările generale”

= 4612 „Debitori diverşi privind


31.500 lei


STUDIU DE CAZ NR. 6

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a primelor încasate prin INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI

Societatea de asigurări „TERRA” încheie un contract de agent de asigurări cu dl. Dinu Vasile. Acesta a încasat în numele societăţii prime pentru asigurări generale în valoare de 10.000 lei. Comisionul negociat este de 10% din primele încasate. Agentul de asigurări, dl. Dinu Vasile, predă la casieria societăţii primele încasate.

1. Evidenţierea primelor încasate prin intermediarii în asigurări:

54421 „Conturi la bănci în lei”

= 4042 „Decontări privind intermediarii în asigurări”

10.000 lei

2. Decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în

asigurări cu societatea:


intermediarii în asigurări”



10.000 lei

4012


generale”


subscrise privind asigurările generale subscrise”

10.000 lei

3. Înregistrarea comisioanelor datorate pentru încheierea şi încasarea

poliţelor de asigurare:

65622 „Cheltuieli cu

comisioanele şi onorariile”



1.000 lei

167

Conform prevederilor legale în vigoare, din comisionul cuvenit agentului de asigurare, societatea calculează, reţine şi virează bugetului de stat un procent de 10% reprezentând impozit anticipat:

Observaţie:


168

4222

„Sume datorate intermediarilor în asigurări privind asigurările generale”

= 4442 „Impozitul pe salarii

pentru asigurările generale”

100 lei

Plata impozitului la bugetul de stat:

4442

„Impozitul pe salarii pentru asigurările generale”



100 lei

5. Achitarea comisioanelor nete pentru încasări din asigurări:

Calculul comisioanelor nete pentru încasări din asigurări:

1.000 – 100 = 900 lei

4222 „Sume datorate intermediarilor în


= 54421 „Conturi curente la

bănci în lei”

900 lei

6. Evidenţierea sumelor neridicate reprezentând comisioane pentru

încasări din asigurări:




neridicate”

900 lei

7. Achitarea comisioanelor neridicate: 8.

4262 „Drepturi de personal

neridicate”

= 54721 „Conturi curente la bănci în lei”

900 lei


169

STUDIU DE CAZ NR. 7

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA”

aferentă VENITURILOR DE NATURA SALARIILOR

Societatea de asigurare „TERRA” trebuie să plătească salarii brute în valoare de 15.000 lei, pentru activitatea de asigurări generale.

− Înregistrarea salariilor brute lunare:

6412 „Cheltuieli cu salariile

personalului privind asigurările generale”

= 4212 „Personal – salarii datorate


15.000 lei

− Înregistrarea reţinerilor din salarii:

4212 „Personal – salarii datorate privind


= % 4442

„Impozitul pe venituri de natura salariilor pentru asigurările generale”

4252 „Avansuri acordate personalului privind

asigurările generale” 43122

„Contribuţia personalului pentru asigurările sociale privind asigurările

generale” 43722

„Contribuţia personalului la fondul de şomaj privind asigurările generale”

43142 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările

sociale de sănătate privind asigurările generale”

4272 „Reţineri din salarii datorate terţilor

privind asigurările generale” 4281

„Alte datorii în legătură cu personalul” (garanţii materiale)

11.450 lei 2.400 lei

5.000 lei

1.425 lei

150 lei

975 lei

1.000 lei

500 lei

− virare contravaloare garanţii materiale:

4272 „Reţineri din salarii

datorate terţilor privind asigurările generale”

= 54421 „Conturi curente la bănci în lei privind asigurările generale”

500 lei


− plata salarii:

Calculul plată salarii: 15.000 lei (salarii brute) – 11.450 lei (reţineri) = 3.550 lei

4212 „Personal – salarii datorate



3.550 lei

− contribuţia angajatorului la asigurări sociale (19,75 %)

15.000 lei × 19,75% = 2.962,50 lei

64221 „Contribuţia angajatorului la asigurările sociale aferentă


= 43112 „Contribuţia angajatorului la

asigurările sociale privind asigurările generale”

2.962,50 lei

− contribuţia angajatorului la fondul de şomaj 2,5 :

15.000 lei × 2,5% = 450 lei

64222 „Contribuţia angajatorului pentru ajutorul de şomaj

aferentă asigurărilor generale”

= 43712 „Contribuţia angajatorului la fondul

de şomaj privind asigurările generale”

375 lei

− contribuţia angajatorului la asigurări sociale de sănătate 7%:

15.000 lei × 7% = 1.050 lei

64223 „Contribuţia

angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătate”

= 43132 „Contribuţia angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate privind asigurările generale”

1.050 lei

− comision cărţi de muncă (0,75%):

15.000 lei × 0,75% = 112,5 lei 65628

„Alte cheltuieli cu serviciile executate de

terţi”

= 4462 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate pentru asigurările generale”

112,5 lei

170

Se reţine numai la societăţile care au cărţile de muncă depuse la Camera de muncă.

Observaţie:


− contribuţia angajatorului la fondul de accidente şi boli profesionale (0,75%):

15.000 lei × 0,75% = 112,50 lei

6442 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate privind


= 4472 „Fonduri speciale – taxe şi

vărsăminte asimilate privind asigurările

generale”

112,5 lei

171

Contribuţia unităţii la fondul de accidente şi boli profesionale se

stabileşte în funcţie de codul CAEN.

Observaţie:

− plata avansuri salarii:

4252 „Avansuri acordate personalului privind asigurările generale”


5.000 lei

− salarii neridicate în valoare de 250 lei:

4212 „Personal – salarii datorate



neridicate privind asigurările generale”

250 lei


172

STUDIU DE CAZ NR. 8

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a PRIMELOR DE COASIGURARE

Societatea de asigurare „TERRA” încheie un contract de coasigurare pentru centrala nucleară de la Cernavodă, cu alte trei societăţi, deoarece riscul asumat este prea mare pentru a putea fi preluat numai de o societate. Prima de asigurare este de 200.000 lei şi fiecărei societăţi îi revine 25% din prima de asigurare.

1. Înregistrarea în contabilitate a primelor de asigurare brute subscrise

aferente contractelor de coasigurare:

200.000 lei × 25% = 50.000 lei

4052 „Decontări privind operaţiunile de coasigurare aferente asigurărilor

generale”

=

702 „Venituri din prime brute

subscrise privind asigurările generale directe”

50.000 lei

2. Încasare prime de coasigurare:

54421 „Conturi la bănci în lei


=

4052 „Decontări privind operaţiunile

de coasigurare aferente asigurărilor generale”

50.000 lei

Dacă contractul de coasigurare s-ar fi reziliat:

1. Anulare prime de coasigurare aferente contractelor de coasigurare reziliate, dacă prima de asigurare s-a încasat integral:

70821 = 4022 50.000 lei

„Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor generale”

„Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”

4022 = 4052 50.000 lei „Prime anulate şi de restituit privind

asigurările generale” „Decontări privind

operaţiunile de coasigurare aferente asigurărilor

generale”

4052 = 54421 50.000 lei „Decontări privind operaţiunile de coasigurare aferente asigurărilor

generale”

„Conturi la bănci în lei privind asigurările


173

STUDIU DE CAZ NR. 9

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a încasării PRIMELOR AFERENTE ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ

ŞI A SUBSCRIERII LOR

1. Subscriere prime asigurare cu plata integrală la încheierea contractului

Domnul „X” face o asigurare de viaţă la societatea „TERRA”, pentru 5 ani şi plăteşte integral o primă de 1.000 lei.

4011

„Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”

= 701 „Venituri din prime

brute subscrise privind asigurările de viaţă

directe”

1.000 lei (toată valoarea contractului)

2. Subscriere prime asigurare cu plata în rate

Dacă Domnul „X” nu plăteşte prima de asigurare integral la începutul valabilităţii poliţei de asigurare şi plăteşte anual, pe o perioadă de 5 ani, înregistrarea subscrierii primelor se face prin anualizare, respectiv la data anualizării poliţei (la împlinirea unui an):

1.000 lei : 5 = 200 lei


de viaţă”



200 lei (prima subscrisă

aferentă an aniversar)

3. Încasarea primei de asigurare în lei (suma din borderou este egală cu

suma depusă)

Dacă inspectorul de asigurare de viaţă a încasat 15.000 lei, reprezentând prime de asigurare, aceeaşi primă de asigurare trebuie să apară şi pe borderoul de depuneri.


asigurările de viaţă” sau

54711 „Casa în lei privind asigurările de

viaţă”



viaţă”

15.000 lei (valoarea primelor

încasate din borderou)


174

4. Dacă suma în numerar depusă este mai mare decât suma din borderou

Dacă inspectorul de asigurare de viaţă a încasat 15.000 lei, reprezentând prime de asigurare, dar pe borderoul de depuneri apar 15.005 lei, înregistrările contabile sunt următoarele:




de viaţă”

= 75815 „Alte venituri din

exploatare”

cu sumele < 1 lei

sau


privind asigurările de viaţă” sau

54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”

= 4621 „Creditori diverşi pentru asigurări de

viaţă”

5 lei (cu sumele > 1 lei)

4621 „Creditori diverşi pentru

asigurări de viaţă”



5 lei

5. Dacă suma depusă este mai mică decât suma din borderou

Dacă inspectorul de asigurare de viaţă a încasat 15.000 lei, reprezentând prime de asigurare, dar pe borderoul de depuneri apar 14.500 lei, înregistrările contabile vor fi următoarele:




de viaţă”

14.500 lei

6. Încasări prime asigurare prin sucursale:

− Sucursala 1 încasează 100.000 lei pentru asigurări de viaţă:


privind asigurările de viaţă”

= 4821 „Decontări între subunităţi privind


100.000 lei

− la Direcţia Asigurări Viaţă:

4821 „Decontări între subunităţi privind


= 4011 „Decontări privind primele de

asigurare aferente asigurărilor de viaţă”

100.000 lei


175

7 . Încasări prime asigurare prin intermediari

Brokerul VENUS încasează pentru societatea TERA, prime pentru asigurări de viaţă în valoarea de 120.000 lei. Înregistrările contabile vor fi următoarele:




viaţă”


intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de viaţă”

120.000 lei


intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de

viaţă”



120.000 lei

8. Încasare prime asigurare cu comision reţinut de intermediari:

Pentru suma de 120.000 lei încasată pentru asigurări de viaţă, brokerului VENUS i se cuvin comisioane în valoare de 12.050 lei, sumă pe care şi-a reţinut-o din primele de asigurare încasate pentru societatea TERRA.

Calcul sumă depusă la societatea TERRA:

120.000 lei – 12.050 lei = 107.950 lei




de viaţă”

= 4751 „Decontări din operaţii în curs

de clarificare privind asigurările de viaţă”

107.950 lei

− reîntregire sumă cu comisionul reţinut


asigurări”

= 4751 „Decontări din operaţii în curs

de clarificare privind asigurările de viaţă”

12.050 lei

4751

„Decontări din operaţii în curs de clarificare privind


= 4041 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de

viaţă”

120.000 lei

4041

„Decontări privind intermediarii în asigurări



de viaţă”

120.000 lei


− compensare datorii către intermediari cu comision reţinut


intermediarilor în asigurări privind asigurările de

viaţă”



12.050 lei

− înregistrarea comisionului pe cheltuieli:

65612

„Cheltuieli privind comisioanele şi

onorariile”


asigurări”

12.050 lei

176

Momentul înregistrării comisionului este la subscrierea poliţei de asigurări

de viaţă.

Atenţie!

9. Reziliere contracte de asigurare:

Situaţia 1: Prima de asigurare încasată integral.

Domnul „X” a încheiat o poliţă de asigurare de viaţă pentru care a plătit integral prima de asigurare de 1.000 lei. Domnul „X” s-a răzgândit în privinţa încheierii poliţei de asigurare de viaţă şi solicită rezilierea acesteia. Înregistrările contabile sunt următoarele:

− rezilierea poliţei de asigurare:

70811 „Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de viaţă”


1.000 lei

− restituirea primelor de asigurare:

4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”


de viaţă” sau



1.000 lei


177

Situaţia 2: Prima încasată parţial

Dacă pentru aceeaşi poliţă de asigurare subscrisă, societatea ar fi încasat doar o parte din prima totală de asigurare de 1.000 lei, respectiv 300 lei, înregistrările contabile sunt următoarele:

− rezilierea poliţei de asigurare:


anulate aferente asigurărilor de viaţă”


1.000 lei

Calcul prime neîncasate: 1.000 lei – 300 lei = 700 lei

4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”



700 lei

− restituirea primei de asigurare:

4021 „Prime anulate şi

de restituit privind asigurările

de viaţă”

= 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”

sau 54411


300 lei

10. Încasare pe un contract mai mult decât suma subscrisă:

− în asigurări se înregistrează suma corectă (restul de încasat) − în contabilitate:

S-a încasat o sumă de 1.400 lei. Suma în plus este de 400 lei.




de viaţă”


de viaţă”

1.400 lei

54411


sau 54711


= 75815 „Alte venituri din

exploatare”

cu sumele < 1 leu


178




de viaţă”

= 4621 „Creditori diverşi pentru asigurări de

viaţă”

400 lei (cu sumele > 1 leu)

11. Depunere prime prin mandat poştal cu taxe poştale reţinute din

încasări:

S-a încasat prin mandat poştal o sumă de 600 lei, taxa poştală fiind de 3 lei.

− încasarea primei de asigurare:




de viaţă”


de viaţă”

600 lei (suma

încasată)

− înregistrarea taxei poştale:





3 lei (cu taxa poştală)

− Se înregistrează prin notă contabilă trecerea pe cheltuieli a taxei poştale

65616

„Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”



3 lei


STUDIU DE CAZ NR. 10

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a PRIMELOR ÎNCASATE PENTRU ASIGURĂRILE DE

VIAŢĂ

Pentru domnul „Y” s-a emis un contract de asigurare pentru viaţă în luna decembrie 200N-1, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 200N. Prima de asigurare este de 460 lei.

a) Dacă prima de asigurare se încasează în luna decembrie 200N-1:

54411


sau 54711


= 4741 „Venituri înregistrate în avans privind asigurările

de viaţă”

460 lei

179

Atenţie!

La intrarea în vigoare a contractului, în luna ianuarie, se înregistrează subscrierea primei de asigurare:

4011

„Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de

viaţă”



460 lei

Concomitent

4741

„Venituri înregistrate în avans privind asigurările

de viaţă”



460 lei


180

b) Dacă prima de asigurare se încasează în luna ianuarie 200N, se înregistrează atât subscrierea, cât şi încasarea în luna ianuarie, la data intrării în vigoare a contractului




de viaţă”



viaţă”

460 lei (Cu suma încasată alocată pe poliţă)

4011


de viaţă”



460 lei

s au




viaţă”



viaţă”

460 lei (cu suma regăsită şi alocată direct poliţei

de asigurare)


181

STUDIU DE CAZ NR. 11

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a GARANŢIILOR PENTRU GESTIONARI (COMISIONARI)

− reţinerea garanţiei pe baza dispoziţiei de încasare

− asigurări de viaţă:


viaţă”

= 42811 „Alte datorii în legătură cu personalul privind


− asigurări generale:

54721 „Casa privind asigurările generale în

lei”

= 42812 „Alte datorii în legătură cu personalul


- depunerea garanţiei în cont la CEC sau în cont de depozit la bancă:

− din casierie:

5611 „Viramente interne privind asigurările de

viaţă” 5612

„Viramente interne privind asigurările generale”

= =


viaţă” 54721

„Casa privind asigurările generale în lei”

54411 „Conturi curente la bănci privind

asigurările de viaţă în lei” analitic garanţii

54421 „Conturi curente la bănci privind asigurările

generale” analitic garanţii

= =

5611 „Viramente interne privind asigurările

de viaţă”

5612 „Viramente interne privind asigurările

generale”

− din contul curent


de viaţă în lei” analitic garanţii



= =


asigurările de viaţă în lei” 54421

„Conturi curente la bănci privind asigurările generale”


182

− încasarea dobânzii cuvenită gestionarului pentru sumele reţinute


de viaţă în lei” analitic garanţii



= =

42811 „Alte datorii în legătură cu personalul

privind asigurările de viaţă” 42812

„Alte datorii în legătură cu personalul privind asigurările generale”

− comisionul perceput pentru operaţiunile de încasări sau plăţi, în contul

de la CEC sau în contul de depozit (evidenţiate în extras):





=

=



54421 „Conturi curente la bănci privind asigurările generale” analitic garanţii

− restituiri ale garanţiilor direct din contul deschis la CEC? sau din

contul de depozit de la bancă





=

=



54421 „Conturi curente la bănci privind asigurările generale” analitic garanţii

− sumele ridicate din contul de la CEC sau din contul de depozit de la

bancă, reprezentând garanţii de restituit

5611 Viramente interne privind

asigurările de viaţă

= 54411 „Conturi curente la bănci privind


5612 Viramente interne privind

asigurările generale


privind asigurările generale” analitic garanţii


183

− sumele depuse în registrul de casă


viaţă”

= 5611 „Viramente interne privind asigurările de viaţă”

54721

„Casa privind asigurările de viaţă în lei”

= 5612 „Viramente interne privind asigurările

generale”

− restituirea garanţiei comisionarului (cuprinde: garanţia reţinută, dobânda şi comisionul)

42811 „Alte datorii în legătură cu personalul privind


= 54711 „Casa în lei privind asigurările de

viaţă”

42812 „Alte datorii în legătură cu personalul privind


= 54721 „Casa privind asigurările de viaţă în

lei”


STUDIU DE CAZ NR. 12 Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” pentru:

REZILIEREA POLIŢEI DE ASIGURARE

La societatea „TERRA”, Domnul X, şi-a încheiat o asigurare pentru locuinţa sa şi pentru bunurile aflate în aceasta. Suma asigurată pentru apartament este în valoare de 40.000 lei iar pentru bunuri în valoare de 15.000 lei. Perioada de asigurare este de la 15.02.200N-1 la 14.02.200N. Prima de asigurare s-a stabilit la valoarea de 147,5 lei şi s-a încasat prin casieria societăţii. Dar asiguratul, din anumite motive s-a răzgândit şi nu mai doreşte încheierea poliţei de asigurare. În acest caz se reziliază poliţa de asigurare şi se fac următoarele înregistrări:

a) Rezilierea poliţei

Asiguratului i se va reţine un comision de 10% (diferit de la o societate la alta) din suma plătită, care reprezintă cheltuielile făcute de societate pentru încheierea poliţei.

Calculul comisionului reţinut: (147,5 * 10%) = 14,75 lei



= 7682 „Alte venituri financiare aferente


14,75 lei

54721 „Casa în lei privind


= 4612 „Debitori diverşi privind asigurările

generale”

14,75 lei

b) Concomitent diferenţa este stornată din veniturile societăţii

Calculul diferenţei de stornat din veniturile societăţii:

147,5 – (147,5 * 10%) = 132,75 lei

7082 = 4022 132,75 lei „Prime brute subscrise

anulate aferente asigurărilor generale”

„Prime anulate şi restituite privind asigurările generale”

c) Restituirea prin casieria societăţii a primei de asigurare

4022 = 54721 132,75 lei „Prime anulate şi restituite

privind asigurările generale” „Casa în lei privind asigurările

generale”

184

În registrul de casă, restituirile se evidenţiază ca plăţi.

Observaţie:


185

GLOSAR

A

active circulante elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurtă în activitatea societăţii şi, în general, participă la un singur circuit economic, modificându-şi în permanenţă forma.

activele imobilizate

activele unei societăţi destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.

activitatea de asigurare activitatea exercitată în sau din România, care desemnează, în principal, oferirea, intermedierea, negocierea, încheierea de contracte de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres şi de recuperare, precum şi investirea sau fructificarea fondurilor proprii şi atrase prin activitatea desfăşurată.

activitatea curentă activitatea desfăşurată de o societate potrivit obiectului său de activitate, inclusiv activităţile legate de/derivate din realizarea acestuia.

activitatea de dezvoltare activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.

activitatea extraordinară evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale societăţii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.

activitatea de intermediere în asigurări

activitatea de introducere, propunere ori îndeplinire a altor activităţi preliminarii încheierii contractelor de asigurare sau oferirea de asistenţă pentru administrarea ori îndeplinirea unor contracte, îndeosebi în cazul unei daune. Aceste activităţi nu vor fi considerate activităţi de intermediere în asigurări, în cazul în care sunt îndeplinite de către un asigurător sau de un angajat al acestuia care acţionează sub responsabilitatea asigurătorului.


186

Nu vor fi considerate activităţi de intermediere în asigurări următoarele: a) furnizarea de informaţii în mod ocazional, în

contextul unei alte activităţi profesionale al cărei scop nu constă în oferirea de asistenţă clienţilor în vederea încheierii sau administrării unui contract;

b) administrarea daunelor unui asigurător pe baze profesionale, precum şi regularizarea daunelor.

activitatea de intermediere în reasigurări

activitatea de introducere, propunere ori îndeplinire a altor activităţi preliminarii încheierii contractelor de reasigurare sau oferirea de asistenţă pentru administrarea ori îndeplinirea unor contracte, îndeosebi în cazul unei daune. Aceste activităţi nu vor fi considerate activităţi de intermediere în reasigurări, în cazul în care sunt îndeplinite de către un reasigurător sau de un angajat al acestuia care acţionează sub responsabilitatea reasigurătorului. Nu vor fi considerate activităţi de intermediere în reasigurări nici următoarele: furnizarea de informaţii în mod ocazional, în contextul unei alte activităţi profesionale al cărei scop nu constă în oferirea de asistenţă clienţilor în vederea încheierii sau administrării unui contract, administrarea daunelor unui reasigurător pe baze profesionale, precum şi regularizarea daunelor.

actuar persoana fizică înregistrată în Registrul actuarilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, specialist în calcule statistice privitoare la asigurări şi in general, la probleme financiare.

acţionar semnificativ orice persoană care, nemijlocit şi singură ori prin intermediul sau în legătură cu alte persoane fizice ori juridice, exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social al unui asigurător/ reasigurător, ori îi conferă acesteia cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor sau care dau posibilitatea să exercite o influenţă semnificativă asupra conducerii unui asigurător, reasigurător, broker de asigurare şi/sau de reasigurare în care are poziţia semnificativă, după caz.

agent de asigurare persoană fizică sau juridică împuternicită, în baza autorizării unui asigurător ori reasigurător, să încheie în numele şi în contul asigurătorului sau reasigu-rătorului, contracte de asigurare ori de reasigurare cu terţii, conform condiţiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fără să aibă calitatea de asigu-rător/reasigurător, broker de asigurare şi/sau de reasigurare.


187

angajament obligaţia asumată printr-un contract de asigurare. asigurare operaţiunea prin care un asigurător constituie, pe

principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi, expuşi la producerea anumitor riscuri şi îi indemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activităţii desfăşurate.

asigurat persoană care are un contract de asigurare încheiat cu asigurătorul.

asigurător persoana juridică română sau filială autorizată în condiţiile prezentei legi să exercite activităţi de asigurare, precum şi sucursala unei societăţi de asigurare, sau a unei societăţi mutuale, dintr-un stat membru, care a primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a statului membru de origine (Legea 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare).

asigurător dintr-un stat terţ asigurător al cărui sediu real se află în afara Uniunii Europene, ale cărui filiale deschise în cadrul Uniunii Europene funcţionează pe baza unei autorizaţii de la autoritatea competentă a statului membru gazdă. Prin sediu real se înţelege centrul principal de conducere şi de gestiune a activităţii statutare, chiar dacă hotărârile organelor respective sunt adoptate potrivit dispo-ziţiilor transmise de acţionari sau asociaţi din alte state.

asistenţi în brokeraj persoane fizice sau juridice care în baza unui contract cu un broker de asigurare şi/sau de reasigurare primesc o împuternicire în legătură cu un mandat de brokeraj al acestuia şi sub acoperirea contractului de răspundere profesională a brokerului în cauză, trebuie să întreprindă anumite activităţi necesare pentru ducerea la îndeplinire a mandatului de brokeraj.

autorităţi competente autorităţile naţionale care, prin lege sau alte reglementări, sunt abilitate să supravegheze piaţa asigurărilor.

B

brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare

drepturi de proprietate industrială sau intelectuală, după caz.

broker de asigurare

a) persoană juridică română sau străină, autorizată în condiţiile prezentei legi, care negociază pentru clienţii săi, persoane fizice sau juridice, asiguraţi ori potenţiali asiguraţi, încheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare şi acordă asistenţă înainte şi pe durata derulării contractelor, ori în legătură cu regularizarea


188

daunelor, după caz; b) un intermediar dintr-un stat membru care desfăşoară activităţi de intermediere pe teritoriul României, conform dreptului de stabilire şi libertăţii de a presta servicii.

bunurile fungibile bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.

C

capitalul propriu

dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele societăţii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.

catastrofă un eveniment sau o serie de evenimente care provoacă pagube substanţiale într-o perioadă scurtă de timp.

cheltuielile de constituire cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii societăţii ca persoană juridică distinctă.

cheltuielile de dezvoltare cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.

cifra de afaceri

conform prezentelor reglementări reprezintă primele brute subscrise din asigurarea directă, coasigurare şi reasigurare-acceptări în cursul exerciţiului financiar plus variaţia rezervelor de prime rezultată ca diferenţă între rezervele de la începutul perioadei şi rezervele de la sfârşitul perioadei.

coasigurare operaţiunea prin care doi sau mai mulţi asigurători subscriu acelaşi risc, fiecare asumându-şi o cotă-parte din acesta.

concesiunea

convenţia prin care o persoană fizică sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil, concesiunea este o imobilizare necorporală a cărei valoare este determinată de valoarea bunurilor sau serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.

conglomerat financiar un grup în cadrul căruia este îndeplinită una dintre condiţiile: a) o societate de asigurare, o instituţie de credit sau o societate de investiţii se află la conducerea grupului ori cel puţin o filială a grupului este o societate de asigurare, o instituţie de credit sau o societate de investiţii; b) atunci când o societate de asigurare, o instituţie de credit sau o societate de investiţii se află la conducerea grupului, aceasta este fie o societate mamă a unei entităţi din cadrul sectorului financiar, a unei entităţi care deţine o participaţie la o entitate din cadrul


189

sectorului financiar; c) atunci când la conducerea grupului nu se află a societate de asigurare, o instituţie de credit sau o societate de investiţii, dar activitatea grupului se desfăşoară, în principal, în cadrul sectorului financiar, respectiv peste 40% din totalul bilanţului grupului este aferent entităţilor din cadrul sectorului financiar; d) cel puţin una dintre entităţile din cadrul grupului aparţine sectorului asigurărilor şi cel puţin una dintre entităţile din cadrul grupului aparţine sectorului bancar sau sectorului de investiţii; e) atât activităţile consolidate din sectorul asigurărilor ale entităţilor din cadrul grupului, cât şi activităţile consolidate din sectorul bancar şi din sectorul de investiţii ale entităţilor din cadrul grupului sunt semnificative. Orice subgrup al unui grup care îndeplineşte aceste condiţii va fi considerat conglomerat financiar.

congruenţa activelor acoperirea obligaţiilor subscrise într-o anumită monedă cu active exprimate sau realizabile în aceeaşi monedă.

control relaţia dintre o societate mamă şi o filială sau o relaţie similară.

contabilitatea generală

denumită şi contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor de activ şi de pasiv ale unei societăţi pe baza regulilor şi normelor speciale.

conturile anuale bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note. costul administrativ al raportului anual

costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.

costul de înlocuire sau curent net

costul potenţial al unui activ pe care societatea ar putea să-l obţină în situaţia în care ar fi nevoită să înlocuiască activul la data bilanţului.

costul de producţie este determinat prin adăugarea, la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate, a costurilor înregistrate de societate, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus, costul de producţie mai poate cuprinde: 1) o pondere rezonabilă din costurile înregistrate de

societate care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producţie;

2) în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea pro-ducerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumulează în raport cu perioada de producţie;

Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi


190

aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavale etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi mari, în mod repetat, într-o perioadă scurtă de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie. În cazul activelor pe termen scurt, costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.

D

dividendele partea din profitul net al societăţii, care se distribuie acţionarilor sau asociaţilor.

dividendele propuse

(1) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă şi (2) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.

documentele justificative

documentele primare care probează legal o operaţiune.

dreptul de subscriere la alocarea acţiunilor

opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice altă natură, fie din alte surse.

F

fond de rezervă liber vărsat totalul sumelor cu care membrii societăţii mutuale au contribuit la fondurile acesteia.

fondul comercial partea din fondul de comerţ care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de activ sau de pasiv, dar care contribuie la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului de activităţi al societăţii, reprezentat de clientelă, vad comercial, reputaţie, debuşee, poziţie geografică etc. Fondul comercial (engl.goodwill), din punct de vedere contabil este o imobilizare necorporală care se determină ca diferenţă de achiziţie între valoarea reală, stabilită ca valoare recunoscută de părţi în cadrul tranzacţiilor directe şi valoarea înregistrată în contabilitate pentru bunurile identificabile care au făcut obiectul tranzacţiei.

filiala o societate controlată de societatea mamă.


191

G grup grupul de societăţi format dintr-o societate mamă,

filialele acesteia şi entităţile în cadrul cărora societatea mamă sau filialele acesteia deţin o participaţie.

H holding de asigurare

o societate mamă a cărei activitate principală constă în achiziţionarea şi deţinerea de participaţii în filiale, atunci când aceste filiale sunt exclusiv sau în principal societăţi de asigurare, societăţi de reasigurare ori societăţi de asigurare din state terţe, cel puţin una din aceste filiale fiind o societate de asigurare.

holding financiar mixt

o societate mamă, alta decât o societate de asigurare, o instituţie de credit sau o societate de investiţii care, împreună cu filialele sale, dintre care cel puţin una este o societate de asigurare, o instituţie de credit sau o societate de investiţii cu sediul social în Uniunea Europeană, constituie un conglomerat financiar.

holding mixt de asigurare o societate mamă, alta decât o societate de asigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat terţ ori o societate de reasigurare sau un holding de asigurare, care include printre filialele sale cel puţin o societate de asigurare.

I

interes de participare drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile entităţii. Deţinerea de către o entitate a unui procent de cel mult 20% din capitalul altei entităţi se prezumă că reprezintă un interes de participare.

intermediarii în asigurări persoane fizice sau juridice care desfăşoară activitate de intermediere în asigurări în schimbul unei remuneraţii, autorizate sau înregistrate în condiţiile stabilite de legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi de normele emise în aplicarea acesteia, precum şi intermediarii din statele membre, care desfăşoară pe teritoriul României activitate de intermediere în asigurări, conform dreptului de stabilire şi libertăţii de a presta servicii, după caz.

intermediar în reasigurări persoana juridică română autorizată în condiţiile legii 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care intermediază în schimbul unei remuneraţii, în principal


192

activitatea de reasigurare, precum şi intermediarii din Statele Membre care desfăşoară pe teritoriul României activitate de intermediere în reasigurări, conform dreptului de stabilire şi a libertăţii de a presta servicii, după caz.

investiţia directă

investiţia care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin participarea parţială într-o societate nouă sau existentă, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţă directă asupra administrării societăţii.

investiţia de portofoliu o altă investiţie decât cea directă, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.

L

localizarea activelor

existenţa activelor, mobiliare sau imobiliare, într-un stat membru; activele reprezentate de creanţe sunt considerate situate în statul membru în care sunt realizabile.

legături „strânse” relaţii existente între două ori mai multe persoane fizice şi/sau juridice aflate în una dintre următoarele situaţii: a) participaţie, care înseamnă deţinerea directă sau indirectă a 20% ori mai mult din drepturile de vot sau din capitalul unei entităţi; b) control, care înseamnă relaţia dintre o societate mamă şi o filială sau o relaţie similară între orice persoană fizică sau juridică şi o entitate. Toate filialele directe sau indirecte sunt considerate filiale ale aceleiaşi societăţi mamă; c) două sau mai multe persoane fizice ori juridice sunt legate permanent printr-o relaţie de control de una şi aceiaşi persoană.


193

M

mandat de brokeraj

contractul dintre un asigurat sau un potenţial asigurat, în calitatea de mandant şi brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare, în calitate de mandatar, prin care se încredinţează mandatarului negocierea sau încheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare, acordarea de asistenţă înainte şi pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz.

O

obligaţiile curente

obligaţiile care: a) se aşteaptă să fie exigibile în cadrul ciclului normal

de exploatare al societăţii sau b) sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).

obligaţiunea valoarea mobiliară negociabilă, care conferă deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a încasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.

P

participaţie deţinerea directă sau prin control a cel puţin 20% din drepturile de vot ori din capitalul unei societăţi.

piaţa (în sensul aprecierii cifrei de afaceri)

o piaţă delimitată după criterii geografice.

piaţa reglementată

a) în cazul unei pieţe situate într-un stat membru – un sistem multilateral, administrat de către un operator de piaţă, ce reuneşte sau facilitează reunirea unor terţe părţi care achiziţionează sau vând instrumente financiare – în cadrul sistemului şi în concordanţă cu regulile nediscreţionare ale acestuia – într-o manieră ce rezultă din contract, în conformitate cu instrumentele financiare admise să fie tranzacţionate cu respectarea acestor reguli sau sisteme şi care este autorizat de către autoritatea competentă din statul membru şi funcţionează în conformitate cu cerinţele autorităţii competente din statul membru; b) în cazul unei pieţe situate într-un stat terţ – o piaţă financiară recunoscută de către statul membru de


194

origine al asigurătorului, care îndeplineşte cerinţe asemănătoare. Orice instrumente financiare tranzacţionate pe această piaţă trebuie să fie de o calitate comparabilă cu cea a instrumentelor tranzacţionate în cadrul pieţelor reglementate sau în cadrul pieţelor din statul membru respectiv.

persoane semnificative administratorii şi/sau conducerea executivă ai / a asigurătorului / reasigurătorului / brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare, după caz.

portofoliu de asigurări totalitatea sau o parte din contractele de asigurări încheiate de un asigurator

poziţia financiară relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei societăţi, aşa cum sunt raportate în bilanţ.

pragul de semnificaţie

o expresie a semnificaţiei sau importanţei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problemă sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influenţa în mod vădit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.

prevalenţa economicului asupra juridicului

principiul potrivit căruia informaţia contabilă, pentru a fi credibilă, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanţă cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică.

producţia imobilizată

costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de societate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.

prime brute subscrise primele încasate şi de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în exerciţiul financiar, înainte de deducerea oricăror sume din acestea; (Legea nr. 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare)

prime nete subscrise primele brute subscrise din care se deduc sumele plătite şi de plătit drept prime de reasigurare.

prime brute încasate totalul primelor încasate, inclusiv primele de reasigurare încasate în perioada de referinţă, înainte de deducerea oricăror sume din acestea.

prime nete încasate primele brute încasate din care se deduc sumele plătite drept prime de reasigurare.

R

raportul anual situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.

reasigurare operaţiunea de asigurare a unui asigurător sau reasigurător de către un reasigurător.


195

reasigurător persoana juridică română autorizată în condiţiile legii să exercite activităţi de asigurare, precum şi sucursala unei societăţi ori a unui holding de asigurare sau a unui holding mixt de asigurare dintr-un stat membru care a primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a statului membru de origine, care practică în principal activitate de reasigurare.

reprezentanţe de despăgubiri

unităţi desemnate în fiecare stat membru, de către asigurătorii din România autorizaţi să practice clasa 10 exclusiv răspunderea transportatorului, care au în sarcină administrarea şi soluţionarea cererilor de despăgubire ca urmare a unui accident de autovehicul.

reţinere proprie partea din risc care rămâne în sarcina asigurătorului după deducerea reasigurării.

S

sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri)

o parte distinctă a activităţii unei societăţi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse sau servicii înrudite, în primul rând clienţilor din afara societăţii.

sediu

sediul social al unui asigurător, reasigurător, intermediar în asigurări şi/sau în reasigurări, persoană juridică, precum şi agenţia sau sucursala acestora , după caz.

situaţiile financiare bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.

societatea

unitatea de tipul regiilor autonome, societăţilor comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată sau alte tipuri de societăţi comerciale, definite prin Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare care întocmesc situaţii financiare ce reflectă activitatea proprie.

societate afiliată o filială sau o altă societate în care se deţine o participaţie ori o entitate aflată în legătură cu o altă entitate printr-o relaţie definită prin: a) conducerea unitară asupra entităţii în cauză şi una ori mai multe entităţi cu care nu are legătură, ca urmare a unui contract încheiat cu acea entitate sau în temeiul unor prevederi din actele constitutive ori din statutul acelor entităţi; sau b) prezenţa majoritară a aceloraşi persoane în consiliul de supraveghere ale entităţii în cauză şi a uneia sau mai multor entităţi cu care nu are legătură, în cursul anului financiar şi până la întocmirea situaţiilor financiare consolidate.


196

societatea asociată o societate în care investitorul are o influenţă semnificativă şi care nu este nici filială, nici afiliată. În mod normal, aceasta este evidenţiată prin deţinerea de către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii asociate.

societate mamă persoana juridică aflată faţă de o entitate cu personalitate juridică, denumită în continuare filială, în una dintre următoarele situaţii: a) deţine direct şi/sau indirect majoritatea drepturilor de vot dintr-o filială. b) are dreptul să numească sau să revoce majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducătorilor unei filiale şi este în acelaşi timp acţionar sau asociat al acelei filiale; c) are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra unei filiale la care este acţionar sau asociat, în virtutea unor clauze cuprinse în contracte încheiate cu persoana juridică respectivă sau a unor prevederi cuprinse în actul constitutiv al acelei persoane juridice, în situaţia în care legislaţia care guvernează statutul filialei permite existenţa unor astfel de clauze ori prevederi; d) este acţionar sau asociat al unei filiale şi în ultimii doi ani a numit singur, ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducătorilor filialei; e) este acţionar sau asociat al unei filiale şi controlează singur, în baza unui acord încheiat cu ceilalţi acţionari sau asociaţi, majoritatea drepturilor de vot în acea filială, precum şi orice entitate care, în opinia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, exercită o influenţă dominantă asupra unei alte entităţi;

societate participativă o entitate care este fie o societate mamă, fie altă societate care deţine o participaţie, fie o entitate aflată în legătură cu o altă entitate printr-o relaţie definită prin: a) conducerea unitară asupra entităţii în cauză şi una sau mai multe entităţi cu care nu are legătură, ca urmare a unui contract încheiat cu acea entitate ori în temeiul unor prevederi din actele constitutive sau din statutul acelor entităţi; sau b) prezenţa majoritară a aceloraşi persoane în consiliul de administraţie, conducerea executivă ori în consiliul de supraveghere ale entităţii în cauză şi ale uneia sau mai multor entităţi cu care nu are legătură, în cursul anului financiar şi până la întocmirea situaţiilor financiare consolidate.


197

societate mutuală de asigurări persoana juridică civilă ai cărei asociaţi sunt deopotrivă asiguraţi şi asigurători.

state membre statele membre ale Uniunii Europene şi celelalte state aparţinând Spaţiului Economic European.

stat membru al angajamentului

statul membru în care asiguratul, persoană fizică, îşi are reşedinţa sau statul membru în care asiguratul, persoană juridică, îşi are sediul.

stat membru al furnizării de servicii

statul membru al angajamentului, dacă acesta este asumat de un asigurător sau o sucursală a acestuia situată în alt stat membru.

stat membru în care este situat riscul

a) statul membru în care se află imobilul, atunci când acoperirea prin contractul de asigurare se referă fie la acest imobil, fie la imobilul în cauză şi bunurile aflate în acesta, atâta timp cât aceste bunuri sunt asigurate prin acelaşi contract de asigurare; b) statul membru al înmatriculării, când contractul de asigurare se referă la autovehicule de orice fel; c) statul membru în care contractul de asigurare, cu o durata de 4 luni sau mai mică, acoperă riscuri de călătorie în străinătate, indiferent de clasa de asigurare în care sunt încadrate acestea; d) statul membru în care asiguratul îşi are domiciliul sau, în cazul asiguratului, persoană juridică, statul membru în care îşi are sediul social.

stat membru gazdă statul membru, altul decât statul de origine, în care asigurătorul sau reasigurătorul îşi desfăşoară acti-vitatea.

stat membru gazdă al intermediarului

statul membru, altul decât statul membru de origine, în care un intermediar în asigurări sau în reasigurări îşi desfăşoară activitatea în baza dreptului la stabilire şi a libertăţii de a presta servicii.

stat membru de origine statul membru în care este situat sediul social al asigurătorului sau al reasigurătorului.

stat membru de origine statul membru în care este situat sediul social al asigurătorului sau al reasigurătorului.

stat membru de origine al intermediarului

a) în cazul în care intermediarul este o persoană fizică – statul membru în care este situată reşedinţa acestuia şi în care îşi desfăşoară activitatea; b) în cazul în care intermediarul este o persoană juridică – statul membru în care este situat sediul social sau, în cazul în care legislaţia statului respectiv nu prevede existenţa unui sediu social, statul membru în care este situat sediul central.

stat membru al sucursalei statul membru în care este situată sucursala care îşi asumă o obligaţie printr-un contract de asigurare.

stat terţ stat care nu este stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

sucursală agenţia sau sucursala unui asigurător sau reasigurător.


198

Orice prezenţă permanentă a unui asigurător sau reasigurător pe teritoriul unui stat membru trebuie să fie tratată ca o agenţie ori sucursală, chiar dacă prezenţa nu ia forma unei agenţii sau sucursale, dar consistă în principal, într-o reprezentanţă condusă de personalul acelei entităţi ori de o persoană independentă care are un mandat permanent de a acţiona în numele şi pentru acea entitate.

sucursala unui intermediar în asigurări sau în reasigurări

dezmembrământ fără personalitate juridică a unui intermediar în asigurări sau în reasigurări care, în baza unui mandat, este împuternicită să desfăşoare, parţial sau total, activitatea de asigurare ori de reasigurare.

suma la risc suma plătită la decesul persoanei asigurate, diminuată cu rezerva matematică pentru riscul de deces.

suport durabil orice mijloc care permite clientului să stocheze informaţia adresată lui, într-o modalitate accesibilă pentru utilizări viitoare, într-o perioadă de timp corespunzătoare scopului pentru care a fost furnizată informaţia şi care permite reproducerea exactă a acesteia de pe dischete, CD-ROM-uri, DVD-uri, unităţile centrale ale computerelor pe care poşta electronică este stocată, cu excepţia site-urilor Internet, care nu îndeplinesc criteriile de stocare şi reproducere a informaţiei.

T

titlurile de participare drepturile sub formă de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale, a căror deţinere durabilă este considerată utilă acesteia.

titluri de participare strategice

titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de până la 20% şi nu asigură posibilitatea exercitării unei influenţe semnificative. În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent de sub 10%, sunt considerate interese minoritare.

titlurile de participare deţinute în societăţi asociate

titluri de participare ale unei societăţi a căror deţinere într-o proporţie cuprinsă între 20 – 50 % asigură posibilitatea exercitării unei influenţe semnificative.

tranzacţii intra-grup totalitatea tranzacţiilor pe care o societate de asigurare, o instituţie de credit sau o societate de investiţii din cadrul unui conglomerat financiar le desfăşoară direct sau indirect cu o altă societate din cadrul aceluiaşi grup sau cu orice persoană fizică sau juridică ce are legături strânse cu societăţile din cadrul grupului, în vederea îndeplinirii obligaţiilor sale, indiferent de natura acestora.


199

V

valoarea contabilă netă suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după deducerea tuturor deprecierilor.

valoarea de piaţă a unui activ preţul care poate fi obţinut pe o piaţă activă. O piaţă activă există atunci când: a) activele de pe piaţă sunt relativ omogene; b)sunt cantităţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în aşa fel încât oricând pot fi găsiţi potenţiali cumpărători şi vânzători; c)preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.

valoarea justă (engl. fair value)

suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

valoarea realizabilă a unui activ

preţul estimat la care activul poate fi vândut sau înstrăinat în mod normal, în jurul datei de închidere a bilanţului.

valoarea realizabilă netă preţul de vânzare estimat la care activul ar putea fi vândut sau înstrăinat în mod normal, în apropierea datei de închidere a bilanţului, mai puţin costurile estimate pentru finalizare şi costurile de vânzare necesare.

valoarea recuperabilă suma pe care societatea se aşteaptă să o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduală în momentul înstrăinării.

valoarea reziduală valoarea netă pe care o societate estimează să o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedării.

variaţia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie

variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.

venituri/cheltuieli angajate veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul financiar în care au apărut, fără a ţine seama de momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.

venituri/cheltuieli în avans veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.

veniturile şi cheltuielile extraordinare

venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile curente ale societăţii şi, ca urmare, nu apar frecvent sau cu regularitate.


200


PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU: ASIGURĂTORI

201

Activ/ Pasiv

P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P

CLASA 1 CONTURI DE CAPITALURI 10 CAPITAL SI REZERVE 101 Capital social 1011 Capital social privind asigurările de viaţă 10111 Capital subscris nevărsat 10112 Capital subscris vărsat 1012 Capital social privind asigurările generale 10121 Capital subscris nevărsat 10122 Capital subscris vărsat 104 Prime de capital 1041 Prime de capital privind asigurările de viaţă 10411 Prime de emisiune 10412 Prime de fuziune/divizare 10413 Prime de aport 10414 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 1042 Prime de capital privind asigurările generale 10421 Prime de emisiune 10422 Prime de fuziune/divizare 10423 Prime de aport 10424 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 105 Rezerve din reevaluare 1051 Rezerve din reevaluare privind asigurările de viaţă 1052 Rezerve din reevaluare privind asigurările generale 106 Rezerve 1061 Rezerve privind asigurările de viaţă 10611 Rezerve legale 10613 Rezerve statutare sau contractuale 10614 Rezerva de valoare justă* 10615 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 10618 Alte rezerve 1062 Rezerve privind asigurările generale 10621 Rezerve legale 10623 Rezerve statutare sau contractuale 10624 Rezerva de valoare justă* 10625 Rezerva reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 10628 Alte rezerve 108 Interese minoritare* 1081 Interese minoritare privind asigurările de viaţă 10811 Interese minoritare – rezultatul exerciţiului financiar 10812 Interese minoritare – alte capitaluri proprii 1082 Interese minoritare privind asigurările generale 10821 Interese minoritare – rezultatul exerciţiului financiar 10822 Interese minoritare – alte capitaluri proprii


202

A A A A A A A

A/P A/P A/P

A/P

A/P A/P

A/P A/P

A/P

A/P A/P

A/P A

P P P P P P P P P P P P P

P P P P P

109 Acţiuni proprii 1091 Acţiuni proprii privind asigurările de viaţă 10911 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 10912 Acţiuni proprii deţinute pe termen lung 1092 Acţiuni proprii privind asigurările generale 10921 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 10922 Acţiuni proprii deţinute pe termen lung 11 REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 1171 Rezultatul reportat privind asigurările de viaţă 11711 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita 11712 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29** 11714 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 11716 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene 1172 Rezultatul reportat privind asigurările generale 11721 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita 11722 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29** 11724 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 11726 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene 12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI 121 Profit sau pierdere 129 Repartizarea profitului 13 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII 131 Subvenţii pentru investiţii 1311 Subvenţii pentru investiţii aferente asigurărilor de viaţă 13111 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii 13112 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii 13113 Donaţii pentru investiţii 13114 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 13118 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii 1312 Subvenţii pentru investiţii aferente asigurărilor generale 13121 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii 13122 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii 13123 Donaţii pentru investiţii 13124 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 13128 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii 15 PROVIZIOANE 151 Provizioane 1511 Provizioane privind asigurările de viaţă 15111 Provizioane pentru litigii 15114 Provizioane pentru restructurare 15113 Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea***


203

P P P P P P

P P P P

P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P

15115 Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 15116 Provizioane pentru impozite 15118 Alte provizioane 1512 Provizioane privind asigurările generale 15121 Provizioane pentru litigii 15123 Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea*** 15124 Provizioane pentru restructurare 15125 Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 15126 Provizioane pentru impozite 15128 Alte provizioane 16 ÎMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1611 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni privind asigurările de viaţă 16111 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni convertibile 16114 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 16115 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci 16117 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 16118 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1612 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni privind asigurările generale 16121 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni convertibile 16124 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 16125 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci 16127 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 16128 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 162 Credite bancare pe termen lung 1621 Credite bancare pe termen lung privind asigurările de viaţă 16211 Credite bancare pe termen lung 16212 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 16213 Credite externe guvernamentale 16214 Credite bancare externe garantate de stat 16215 Credite bancare externe garantate de bănci 16216 Credite de la trezoreria statului 16217 Credite bancare interne garantate de stat 16218 Alte credite pe termen lung 1622 Credite bancare pe termen lung privind asigurările generale 16221 Credite bancare pe termen lung 16222 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 16223 Credite externe guvernamentale 16224 Credite bancare externe garantate de stat 16225 Credite bancare externe garantate de bănci 16226 Credite de la trezoreria statului 16227 Credite bancare interne garantate de stat 16228 Alte credite pe termen lung 163 Datorii subordonate 1631 Datorii subordonate privind asigurările de viaţă 1632 Datorii subordonate privind asigurările generale 164 Datorii care privesc imobilizările financiare 1641 Datorii care privesc imobilizările financiare pentru asigurările de viaţă


204

P P P P P P P P P

P P

P P P P

P P P

P P P P

P P A A A

A A A A A A A

A A A A A

16411 Datorii către societăţile afiliate 16412 Datorii către societăţile care deţin interese de participare 1642 Datorii care privesc imobilizările financiare pentru asigurările generale 16421 Datorii către societăţile afiliate 16422 Datorii către societăţile care deţin interese de participare 165 Depozite primite de la reasigurători 1651 Depozite primite de la reasigurători privind asigurările de viaţă 1652 Depozite primite de la reasigurători privind asigurările generale 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 1671 Alte împrumuturi şi datorii asimilate privind asigurările de viaţă 1672 Alte împrumuturi şi datorii asimilate privind asigurările generale 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate privind asigurările de viaţă 16811 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 16812 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 16815 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile afiliate 16816 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de participare 16817 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 16818 Dobânzi privind depozitele primite de la reasigurători 1682 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate privind asigurările generale 16821 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 16822 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 16825 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile afiliate 16826 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de participare 16827 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 16828 Dobânzi privind depozitele primite de la reasigurători 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 1691 Prime privind rambursarea obligaţiunilor pentru asigurările de viaţă 1692 Prime privind rambursarea obligaţiunilor pentru asigurările generale CLASA 2 CONTURI DE PLASAMENTE 21 PLASAMENTE ÎN IMOBILIZĂRI CORPORALE 211 Terenuri şi construcţii 2111 Terenuri şi construcţii privind asigurările de viaţă 21111 Terenuri şi amenajări de terenuri 21112 Construcţii 2112 Terenuri şi construcţii privind asigurările generale 21121 Terenuri şi amenajări de terenuri 21122 Construcţii 23 PLASAMENTE ÎN IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS 231 Plasamente în imobilizări corporale în curs 2311 Plasamente în imobilizări corporale în curs privind asigurările de viaţă 23111 Amenajări de terenuri 23112 Construcţii 2312 Plasamente în imobilizări corporale în curs privind asigurările generale


205

A A A A

A A A

A A

A

A A A A

P

A A A A A A

A A A A A A A A A A A A A

A

23121 Amenajări de terenuri 23122 Construcţii 232 Avansuri acordate pentru plasamente în imobilizări corporale 2321 Avansuri acordate pentru plasamente în imobilizări corporale privind asigurările de viaţă 23211 Avansuri acordate pentru terenuri 23212 Avansuri acordate pentru construcţii 2322 Avansuri acordate pentru plasamente în imobilizări corporale privind asigurările generale 23221 Avansuri acordate pentru terenuri 23222 Avansuri acordate pentru construcţii 24 PLASAMENTE AFERENTE ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ PENTRU CARE EXPUNEREA LA RISCUL DE INVESTIŢII ESTE TRANSFERATĂ CONTRACTANTULUI 241 Plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 2411 Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil 2412 Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix 2413 Alte plasamente financiare 2414 Dobânzi pentru plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 249 Vărsăminte de efectuat pentru plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 26 PLASAMENTE ÎN IMOBILIZĂRI FINANCIARE 261 Titluri de participare deţinute la societăţi afiliate 2611 Titluri de participare deţinute la societăţi afiliate privind asigurările de viaţă 2612 Titluri de participare deţinute la societăţi afiliate privind asigurările generale 263 Interese de participare 2631 Interese de participare privind asigurările de viaţă 2632 Interese de participare privind asigurările generale 264 Titluri puse în echivalenţă* Acest cont apare numai în situaţiile financiare consolidate 2641 Titluri puse în echivalenţă privind asigurările de viaţă 2642 Titluri puse în echivalenţă privind asigurările generale 265 Alte titluri imobilizate 2651 Alte titluri imobilizate privind asigurările de viaţă 2652 Alte titluri imobilizate privind asigurările generale 267 Creanţe imobilizate şi alte plasamente financiare 2671 Creanţe imobilizate şi alte plasamente financiare privind asigurările de viaţă 26711 Sume datorate de societăţile afiliate 26712 Împrumuturi acordate pe termen lung 26713 Creanţe legate de interesele de participare 26714 Alte creanţe imobilizate 26715 Împrumuturi ipotecare 26716 Alte împrumuturi 26717 Depozite la instituţiile de credit 2672 Dobânzi aferente creanţelor imobilizate şi altor împrumuturi privind asigurările de viaţă 26721 Dobânzi aferente sumelor datorate de societăţile afiliate


206

A A A A A A A

A A A A A A

A A A A A A A A A A

A

P P

P P P P P

P

P P

A A A A A A A

26722 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung 26723 Dobânzi aferente creanţelor legate de interesele de participare 26724 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 26725 Dobânzi aferente împrumuturilor ipotecare 26726 Dobânzi aferente altor împrumuturi 26727 Dobânzi aferente depozitelor la instituţiile de credit 2673 Creanţe imobilizate şi alte plasamente financiare privind asigurările generale 26731 Sume datorate de societăţile afiliate 26732 Împrumuturi acordate pe termen lung 26733 Creanţe legate de interesele de participare 26734 Alte creanţe imobilizate 26737 Depozite la instituţiile de credit 2674 Dobânzi aferente creanţelor imobilizate şi altor împrumuturi privind asigurările generale 26741 Dobânzi aferente sumelor datorate de societăţile afiliate 26742 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung 26743 Dobânzi aferente creanţelor legate de interesele de participare 26744 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 26747 Dobânzi aferente depozitelor la instituţiile de credit 268 Depozite la societăţi cedente 2681 Depozite la societăţi cedente privind asigurările de viaţă 2682 Depozite la societăţi cedente privind asigurările generale 2683 Dobânzi aferente depozitelor la societăţi cedente 26831 Dobânzi aferente depozitelor la societăţi cedente privind asigurările de viaţă 26832 Dobânzi aferente depozitelor la societăţi cedente privind asigurările generale 269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 2691 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare privind asigurările de viaţă 26911 Vărsăminte de efectuat privind titlurile de participare deţinute la societăţile afiliate 26912 Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare 26913 Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare 2692 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare privind asigurările generale 26921 Vărsăminte de efectuat privind titlurile de participare deţinute la societăţile afiliate 26922 Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare 26923 Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare 27 ALTE PLASAMENTE FINANCIARE PE TERMEN SCURT 271 Plasamente financiare în titluri cu venit variabil 2711 Plasamente financiare în titluri cu venit variabil privind asigurările de viaţă 27111 Acţiuni cotate 27112 Acţiuni necotate 27113 Alte titluri cu venit variabil 2712 Plasamente financiare în titluri cu venit variabil privind asigurările generale 27121 Acţiuni cotate


207

A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A P P P

P

P

P P

P P P

P P

P P

P

27122 Acţiuni necotate 27123 Alte titluri cu venit variabil 272 Plasamente financiare în titluri cu venit fix 2721 Plasamente financiare în titluri cu venit fix privind asigurările de viaţă 27211 Obligaţiuni cotate 27212 Obligaţiuni necotate 27213 Alte titluri cu venit fix 27214 Dobânzi la obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix 2722 Plasamente financiare în titluri cu venit fix privind asigurările generale 27221 Obligaţiuni cotate 27222 Obligaţiuni necotate 27223 Alte titluri cu venit fix 27224 Dobânzi la obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix 273 Unităţi la fondurile comune de plasament 2731 Unităţi la fondurile comune de plasament privind asigurările de viaţă 2732 Unităţi la fondurile comune de plasament privind asigurările generale 274 Părţi în fonduri comune de investiţii 2741 Părţi în fonduri comune de investiţii privind asigurările de viaţă 2742 Părţi în fonduri comune de investiţii privind asigurările generale 278 Alte plasamente financiare pe termen scurt 2781 Alte plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările de viaţă 2782 Alte plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările generale 2783 Dobânzi aferente altor plasamente financiare pe termen scurt 27831 Dobânzi aferente altor plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările de viaţă 27832 Dobânzi aferente altor plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările generale 279 Vărsăminte de efectuat pentru alte plasamente financiare pe termen scurt 2791 Vărsăminte de efectuat pentru alte plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările de viaţă 2792 Vărsăminte de efectuat pentru alte plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările generale 28 AMORTIZAREA PLASAMENTELOR ÎN IMOBILIZĂRI CORPORALE 281 Amortizarea plasamentelor în imobilizări corporale 2811 Amortizarea plasamentelor în imobilizări corporale privind asigurările de viaţă 28111 Amortizarea amenajărilor de terenuri 28112 Amortizarea construcţiilor 2812 Amortizarea plasamentelor în imobilizări corporale privind asigurările generale 28121 Amortizarea amenajărilor de terenuri 28122 Amortizarea construcţiilor 29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA PLASAMENTELOR 291 Ajustări pentru deprecierea plasamentelor în imobilizări corporale 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor privind asigurările de viaţă 29111 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri


208

P P P P P P

P

P P P

P P P

P

P

P

P

P P P

P

P P

P

P

P P P

P P P P

P

29112 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 2912 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor privind asigurările generale 29121 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri 29122 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 293 Ajustări pentru deprecierea plasamentelor în imobilizări corporale în curs 2931 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs privind asigurările de viaţă 29311 Ajustări pentru deprecierea amenajărilor de terenuri 29312 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 2932 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs privind asigurările generale 29321 Ajustări pentru deprecierea amenajărilor de terenuri 29322 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 294 Ajustări pentru pierderea de valoare a plasamentelor aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferata contractantului 296 Ajustări pentru pierderea de valoare a plasamentelor în imobilizări financiare 2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a plasamentelor în imobilizări financiare privind asigurările de viaţă 29611 Ajustări pentru pierderea de valoare a titlurilor de participare deţinute la societăţi afiliate 29613 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare sub forma intereselor de participare 29614 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate 29615 Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de societăţi afiliate 29616 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung 29617 Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de participare 29619 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate 2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a plasamentelor în imobilizări financiare privind asigurările generale 29621 Ajustări pentru pierderea de valoare a titlurilor de participare deţinute la societăţi afiliate 29623 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare sub forma intereselor de participare 29624 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate 29625 Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de societăţi afiliate 29626 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung 29627 Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de participare 29629 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate 2963 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor ipotecare şi a altor împrumuturi privind asigurările de viaţă 29631 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor ipotecare


209

P P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P P

P

P

P

P

P

P

P P P P

P

29632 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor împrumuturi 2964 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la instituţiile de credit şi la societăţile cedente privind asigurările de viaţă 29641 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la instituţiile de credit privind asigurările de viaţă 29642 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la societăţile cedente privind asigurările de viaţă 2965 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la instituţiile de credit şi la societăţile cedente privind asigurările generale 29651 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la instituţiile de credit privind asigurările generale 29652 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la societăţile cedente privind asigurările generale 297 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare pe termen scurt 2971 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările de viaţă 29711 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor şi altor titluri cu venit variabil 29712 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix 29713 Ajustări pentru pierderea de valoare a unităţilor la fondurile comune de plasament 29714 Ajustări pentru pierderea de valoare a părţilor în fondurile comune de investiţii 29718 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare 2972 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările generale 29721 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor, altor titluri cu venit variabil 29722 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix. 29723 Ajustări pentru pierderea de valoare a unităţilor la fondurile comune de plasament 29724 Ajustări pentru pierderea de valoare a părţilor în fondurile comune de investiţii 29728 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare CLASA 3 CONTURI DE REZERVE TEHNICE 31 REZERVE TEHNICE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ ŞI REZERVA DE PRIME PRIVIND ASIGURĂRILE GENERALE 311 Rezerve matematice 3111 Rezerve matematice privind asigurările directe 3112 Rezerve matematice privind acceptările în reasigurare 312 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă 3121 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările directe


210

P

P

P

P

P

P

P P P P P

P


P P P

P

P

P P P P P P P

3122 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind acceptările în reasigurare 313 Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă 3131 Alte rezerve tehnice privind asigurările directe 3132 Alte rezerve tehnice privind acceptările în reasigurare 3133 Rezerve pentru prime nealocate 314 Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 3141 Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului – asigurări directe 3142 Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului – acceptări în reasigurare 315 Rezerva de prime privind asigurările generale 3151 Rezerva de prime privind asigurările directe 3152 Rezerva de prime privind acceptările în reasigurare 318 Rezerva de prime privind asigurările de viaţă 3181 Rezerva de prime privind asigurările directe 3182 Rezerva de prime privind acceptările în reasigurare 32 REZERVA DE DAUNE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ ŞI ASIGURĂRILE GENERALE 326 Rezerva de daune privind asigurările de viaţă 3261 Rezerva de daune avizate 32611 Rezerva de daune avizate aferente asigurărilor directe 32612 Rezerva de daune avizate aferente acceptărilor în reasigurare 3262 Rezerva de daune neavizate 32621 Rezerva de daune neavizate aferente asigurărilor directe 32622 Rezerva de daune neavizate aferente acceptărilor în reasigurare 327 Rezerva de daune privind asigurările generale 3271 Rezerva de daune avizate 32711 Rezerva de daune avizate privind asigurările directe 32712 Rezerva de daune avizate privind acceptările în reasigurare 3272 Rezerva de daune neavizate 32721 Rezerva de daune neavizate privind asigurările directe 32722 Rezerva de daune neavizate privind acceptările în reasigurare 33 REZERVE TEHNICE PRIVIND ASIGURĂRILE GENERALE 332 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri 3321 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările directe 3322 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind acceptările în reasigurare 333 Rezerva de catastrofă 3331 Rezerva de catastrofă privind asigurările directe 3332 Rezerva de catastrofă privind acceptările în reasigurare 334 Rezerva pentru riscuri neexpirate 3341 Rezerva pentru riscuri neexpirate aferente asigurările directe 3342 Rezerva pentru riscuri neexpirate aferente acceptărilor în reasigurare 335 Alte rezerve tehnice 3351 Alte rezerve tehnice privind asigurările directe 3352 Alte rezerve tehnice privind acceptările în reasigurare


211

A

A A

A A

A

A A A

A A A

A A A

A A A

A A A

A A

A

A A

A

A

A A

A

338 Rezerva de egalizare 39 REZERVE TEHNICE AFERENTE CONTRACTELOR CEDATE ÎN REASIGURARE 391 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice 3911 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice aferente asigurărilor directe 3912 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice aferente acceptărilor 392 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri 3921 Partea cedată reasigurătorului din rezervele pentru participare la beneficii şi risturnuri aferente asigurărilor de viaţă 39211 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 39212 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 3922 Partea cedată reasigurătorului din rezervele pentru participarea la beneficii şi risturnuri aferente asigurărilor generale 39221 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 39222 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 393 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă 3931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 3932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 394 Partea cedată reasigurătorului din rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferata contractantului 3941 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 3942 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 395 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale 3951 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 3952 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 396 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă 3961 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate 39611 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferentă asigurărilor directe 39612 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferentă acceptărilor 3962 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate 39621 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate aferentă asigurărilor directe 39622 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate aferentă acceptărilor 397 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor generale 3971 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate 39711 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferentă asigurărilor directe 39712 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferentă acceptărilor


212

A

A A

A

A

A

A A A

A A A A A A

A A A P P P

A/P A/P A/P A A A

A/P A/P A/P

A/P

A/P A/P

P P

3972 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate 39721 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate aferentă asigurărilor directe 39722 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate aferentă acceptărilor 398 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime privind asigurările de viaţă 3981 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 3982 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 399 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale 3991 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă 39911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 39912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 3992 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru riscuri neexpirate 39921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 39922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 3993 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale 39931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 39932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor CLASA 4 CONTURI DE TERŢI 40 DECONTĂRI PRIVIND OPERAŢIUNILE DE ASIGURĂRI DIRECTE 401 Decontări privind primele de asigurare 4011 Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă 4012 Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale 402 Prime anulate şi de restituit 4021 Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă 4022 Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale 404 Decontări privind intermediarii în asigurări 4041 Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de viaţă 4042 Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale 405 Decontări privind operaţiunile de coasigurare 4051 Decontări privind operaţiunile de coasigurare aferente asigurărilor de viaţă 4052 Decontări privind operaţiunile de coasigurare aferente asigurărilor generale 41 DECONTĂRI PRIVIND OPERAŢIUNILE DE REASIGURARE 411 Decontări privind operaţiunile de reasigurare-acceptări 4111 Decontări privind operaţiunile de reasigurare acceptări aferente asigurărilor de viaţă 4112 Decontări privind operaţiunile de reasigurare acceptări aferente asigurărilor generale 412 Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări 4121 Decontări privind operaţiunile de reasigurare cedări aferente asigurărilor de viaţă 4122 Decontări privind operaţiunile de reasigurare cedări aferente asigurărilor generale 42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 421 Personal – salarii datorate


213

P P P P P P P A A A P P P P P P

A/P A/P A/P A/P A/P A/P A/P

P

P P P P P P

P

P

P

P P

P

P P P P

4211 Personal – salarii datorate privind asigurările de viaţă 4212 Personal – salarii datorate privind asigurările generale 422 Sume datorate intermediarilor în asigurări asimilate salariilor 4221 Sume datorate intermediarilor în asigurări privind asigurările de viaţă 4222 Sume datorate intermediarilor în asigurări privind asigurările generale 423 Personal – ajutoare materiale datorate 4231 Personal – ajutoare materiale datorate privind asigurările de viaţă 4232 Personal – ajutoare materiale datorate privind asigurările generale 425 Avansuri acordate personalului 4251 Avansuri acordate personalului privind asigurările de viaţă 4252 Avansuri acordate personalului privind asigurările generale 426 Drepturi de personal neridicate 4261 Drepturi de personal neridicate privind asigurările de viaţă 4262 Drepturi de personal neridicate privind asigurările generale 427 Reţineri din salarii datorate terţilor 4271 Reţineri din salarii datorate terţilor privind asigurările de viaţă 4272 Reţineri din salarii datorate terţilor privind asigurările generale 428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul 4281 Alte datorii în legătură cu personalul 42811 Alte datorii în legătură cu personalul privind asigurările de viaţă 42812 Alte datorii în legătură cu personalul privind asigurările generale 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 42821 Alte creanţe în legătură cu personalul privind asigurările de viaţă 42822 Alte creanţe în legătură cu personalul privind asigurările generale 43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE 431 Asigurări sociale 4311 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale 43111 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale privind asigurările de viaţă 43112 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale privind asigurările generale 4312 Contribuţia personalului pentru asigurările sociale 43121 Contribuţia personalului pentru asigurările sociale privind asigurările de viaţă 43122 Contribuţia personalului pentru asigurările sociale privind asigurările generale 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 43131 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate privind asigurările de viaţă 43132 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate privind asigurările generale 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 43141 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate privind asigurările de viaţă 43142 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate privind asigurările generale 437 Ajutor de şomaj 4371 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj 43711 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj privind asigurările de viaţă 43712 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj privind asigurările generale


214

P P P

A/P A/P A/P A/P A/P A/P

A/P

A/P A/P

P A A P

A/P P P P P P P P P P P P P P P P A A A A A A A A A P P P P P P

4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 43721 Contribuţia personalului la fondul de şomaj privind asigurările de viaţă 43722 Contribuţia personalului la fondul de şomaj privind asigurările generale 438 Alte datorii şi creanţe sociale 4381 Alte datorii sociale 43811 Alte datorii sociale privind asigurările de viaţă 43812 Alte datorii sociale privind asigurările generale 4382 Alte creanţe sociale 43821 Alte creanţe sociale privind asigurările de viaţă 43822 Alte creanţe sociale privind asigurările generale 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441 Impozitul pe profit 442 Taxa pe valoarea adăugată 4423 TVA de plată 4424 TVA de recuperat 4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă 443 Fonduri speciale privind activitatea de asigurare 4431 Fonduri speciale privind activitatea de asigurări de viaţă 44311 Taxa de funcţionare 44312 Contribuţia la fondul de garantare 44318 Alte contribuţii la fonduri speciale privind activitatea de asigurare 4432 Fonduri speciale privind activitatea de asigurări generale 44321 Taxa de funcţionare 44322 Contribuţia la fondul de garantare 44323 Contribuţia procentuală din primele pentru asigurarea obligatorie RCA 44324 Contribuţia la fondul de protecţie a victimelor străzii 44325 Contribuţia la fondul de compensare 44328 Alte contribuţii la fonduri speciale privind activitatea de asigurare 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 4441 Impozitul pe venituri de natura salariilor pentru asigurările de viaţă 4442 Impozitul pe venituri de natura salariilor pentru asigurările generale 445 Subvenţii 4451 Subvenţii privind asigurările de viaţă 44511 Subvenţii guvernamentale 44512 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii 44518 Alte sume primite cu caracter de subvenţii 4452 Subvenţii privind asigurările generale 44521 Subvenţii guvernamentale 44522 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii 44528 Alte sume primite cu caracter de subvenţii 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 4461 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate pentru asigurările de viaţă 4462 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate pentru asigurările generale 447 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate 4471 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate privind asigurările de viaţă 4472 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate privind asigurările generale


215



A/P


P P P P P P P A A A P


A/P A A A P P P

448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 4481 Alte datorii faţă de bugetul statului 44811 Alte datorii faţă de bugetul statului privind asigurările de viaţă 44812 Alte datorii faţă de bugetul statului privind asigurările generale 4482 Alte creanţe privind bugetul statului 44821 Alte creanţe privind bugetul statului aferente asigurărilor de viaţă 44822 Alte creanţe privind bugetul statului aferente asigurărilor generale 45 GRUP ŞI ACŢIONARI 451 Decontări între societăţi afiliate 4511 Decontări între societăţi afiliate 45111 Decontări între societăţi afiliate privind asigurările de viaţă 45112 Decontări între societăţi afiliate privind asigurările generale 4518 Dobânzi aferente decontărilor între societăţi afiliate 45181 Dobânzi aferente decontărilor între societăţi afiliate privind asigurările de viaţă 45182 Dobânzi aferente decontărilor între societăţi afiliate privind asigurările generale 452 Decontări privind interesele de participare 4521 Decontări privind interesele de participare 45211 Decontări privind interesele de participare privind asigurările de viaţă 45212 Decontări privind interesele de participare privind asigurările generale 4528 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 45281 Dobânzi în cadrul grupului privind asigurările de viaţă 45282 Dobânzi în cadrul grupului privind asigurările generale 455 Sume datorate acţionarilor 4551 Acţionari – conturi curente 45511 Acţionari – conturi curente privind asigurările de viaţă 45512 Acţionari – conturi curente privind asigurările generale 4558 Acţionari – dobânzi la conturi curente 45581 Acţionari – dobânzi la conturi curente privind asigurările de viaţă 45582 Acţionari – dobânzi la conturi curente privind asigurările generale 456 Decontări cu acţionarii privind capitalul 4561 Decontări cu acţionarii privind capitalul-asigurări de viaţă 4562 Decontări cu acţionarii privind capitalul-asigurări generale 457 Dividende de plată 458 Decontări din operaţii în participaţie 4581 Decontări din operaţii în participaţie-activ 45811 Decontări din operaţii în participaţie-activ privind asigurările de viaţă 45812 Decontări din operaţii în participaţie-activ privind asigurările generale 4582 Decontări din operaţii în participaţie-pasiv 45821 Decontări din operaţii în participaţie-pasiv privind asigurările de viaţă 45822 Decontări din operaţii în participaţie-pasiv privind asigurările generale 46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERŞI 461 Debitori diverşi 4611 Debitori diverşi privind asigurările de viaţă 4612 Debitori diverşi privind asigurările generale 462 Creditori diverşi 4621 Creditori diverşi pentru asigurări de viaţă 4622 Creditori diverşi pentru asigurări generale


216

P P P A A

A A A A A A A A A A P P P

A/P A/P


A/P

P

P

P

P

P

P

P P P

463 Efecte de plătit 4631 Efecte de plătit pentru asigurări de viaţă 4632 Efecte de plătit pentru asigurări generale 464 Efecte de primit 4641 Efecte de primit pentru asigurări de viaţă 4642 Efecte de primit pentru asigurări generale 47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471 Cheltuieli privind chiriile şi dobânzile înregistrate în avans 4711 Chirii şi dobânzi înregistrate în avans privind asigurările de viaţă 4712 Chirii şi dobânzi înregistrate în avans privind asigurările generale 472 Cheltuieli de achiziţie reportate 4721 Cheltuieli de achiziţie reportate privind asigurările de viaţă 4722 Cheltuieli de achiziţie reportate privind asigurările generale 473 Alte cheltuieli înregistrate în avans 4731 Alte cheltuieli înregistrate în avans privind asigurările de viaţă 4732 Alte cheltuieli înregistrate în avans privind asigurările generale 474 Venituri înregistrate în avans 4741 Venituri înregistrate în avans privind asigurările de viaţă 4742 Venituri înregistrate în avans privind asigurările generale 475 Decontări din operaţii în curs de clarificare 4751 Decontări din operaţii în curs de clarificare privind asigurările de viaţă 4752 Decontări din operaţii în curs de clarificare privind asigurările generale 48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII 481 Decontări între unitate şi subunităţi 4811 Decontări între unitate şi subunităţi privind asigurările de viaţă 4812 Decontări între unitate şi subunităţi privind asigurările generale 482 Decontări între subunităţi 4821 Decontări între subunităţi privind asigurările de viaţă 4822 Decontări între subunităţi privind asigurările generale 49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor privind operaţiunile de asigurare şi reasigurare 4911 Ajustări pentru deprecierea creanţelor privind operaţiunile de asigurare şi reasigurare pentru asigurările de viaţă 4912 Ajustări pentru deprecierea creanţelor privind operaţiunile de asigurare şi reasigurare pentru asigurările generale 495 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări între societăţile afiliate şi cu acţionarii 4951 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări între societăţile afiliate şi cu acţionarii privind asigurările de viaţă 4952 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări între societăţile afiliate şi cu acţionarii privind asigurările generale 496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi 4961 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi privind asigurările de viaţă 4962 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi privind asigurările generale


217

A A A A A A A A A

A

A A A A A A A A A

A A A A A A

A A A A A

A A A A A A A A A A A

CLASA 5 ALTE ELEMENTE DE ACTIV 50 IMOBILIZĂRI NECORPORALE 501 Cheltuieli de constituire 5011 Cheltuieli de constituire privind asigurările de viaţă 5012 Cheltuieli de constituire privind asigurările generale 503 Cheltuieli de dezvoltare 5031 Cheltuieli de dezvoltare privind asigurările de viaţă 5032 Cheltuieli de dezvoltare privind asigurările generale 505 Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare 5051 Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare privind asigurările de viaţă 5052 Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare privind asigurările generale 507 Fond comercial 5071 Fond comercial pozitiv**** 50711 Fond comercial pozitiv privind asigurările de viaţă 50712 Fond comercial pozitiv privind asigurările generale 5072 Fond comercial negativ* 50721 Fond comercial negativ privind asigurările de viaţă 50722 Fond comercial negativ privind asigurările generale 508 Alte imobilizări necorporale 5081 Alte imobilizări necorporale privind asigurările de viaţă 5082 Alte imobilizări necorporale privind asigurările generale 51 IMOBILIZĂRI CORPORALE DE EXPLOATARE 511 Mijloace fixe 5111 Mijloace fixe privind asigurările de viaţă 51112 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 51113 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 51114 Mijloace de transport 51116 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 5112 Mijloace fixe privind asigurările generale 51122 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 51123 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 51124 Mijloace de transport 51126 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 52 IMOBILIZĂRI ÎN CURS 521 Imobilizări corporale în curs 5211 Imobilizări corporale în curs privind asigurările de viaţă 52112 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 52113 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 52118 Alte imobilizări corporale în curs 5212 Imobilizări corporale în curs privind asigurările generale 52122 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 52123 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 52128 Alte imobilizări corporale în curs 522 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale


218

A A

A

A A A A A A

A A A A A A

A

A A A A A A A A A A A A A A

A A A A A A A A A A A A

5221 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale privind asigurările de viaţă 52212 Avansuri acordate pentru echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 52213 Avansuri acordate pentru aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 52214 Avansuri acordate pentru mijloace de transport 52218 Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale 5222 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale privind asigurările generale 52222 Avansuri acordate pentru echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 52223 Avansuri acordate pentru aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 52224 Avansuri acordate pentru mijloace de transport 52228 Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale 523 Imobilizări necorporale în curs 5231 Imobilizări necorporale în curs privind asigurările de viaţă 5232 Imobilizări necorporale în curs privind asigurările generale 524 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 5241 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale privind asigurările de viaţă 5242 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale privind asigurările generale 53 ALTE ACTIVE MATERIALE SI STOCURI 531 Materiale consumabile 5311 Materiale consumabile privind asigurările de viaţă 53111 Materiale consumabile 53112 Combustibili 53114 Piese de schimb 53118 Alte active materiale şi stocuri 5312 Materiale consumabile privind asigurările generale 53121 Materiale consumabile 53122 Combustibili 53124 Piese de schimb 53128 Alte active materiale şi stocuri 532 Materiale de natura obiectelor de inventar 5321 Materiale de natura obiectelor de inventar privind asigurările de viaţă 5322 Materiale de natura obiectelor de inventar privind asigurările generale 54 CONTURI DE TREZORERIE 542 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 5421 Obligaţiuni emise şi răscumpărate privind asigurările de viaţă 5422 Obligaţiuni emise şi răscumpărate privind asigurările generale 543 Valori de încasat 5431 Valori de încasat privind asigurările de viaţă 54311 Cecuri de încasat 54312 Efecte de încasat 54313 Efecte remise spre scontare 5432 Valori de încasat privind asigurările generale 54321 Cecuri de încasat 54322 Efecte de încasat


219

A A A A A A A A


P P P P P P P P P P P P P P P P P A A A A A A A A A A A A A A P P P

54323 Efecte remise spre scontare 544 Conturi curente la bănci 5441 Conturi curente la bănci privind asigurările de viaţă 54411 Conturi la bănci în lei 54414 Conturi la bănci în valută 54415 Sume în curs de decontare 5442 Conturi curente la bănci privind asigurările generale 54421 Conturi la bănci în lei 54424 Conturi la bănci în valută 54425 Sume în curs de decontare 545 Dobânzi 5451 Dobânzi privind asigurările de viaţă 54511 Dobânzi de plătit 54512 Dobânzi de încasat 5452 Dobânzi privind asigurările generale 54521 Dobânzi de plătit 54522 Dobânzi de încasat 546 Credite bancare pe termen scurt 5461 Credite bancare pe termen scurt privind asigurările de viaţă 54611 Credite bancare pe termen scurt 54612 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 54613 Credite externe garantate de stat 54614 Credite externe garantate de bănci 54615 Credite de la trezoreria statului 54616 Credite interne garantate de stat 54617 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 5462 Credite bancare pe termen scurt privind asigurările generale 54621 Credite bancare pe termen scurt 54622 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 54623 Credite externe garantate de stat 54624 Credite externe garantate de bănci 54625 Credite de la trezoreria statului 54626 Credite interne garantate de stat 54627 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 547 Casa 5471 Casa privind asigurările de viaţă 54711 Casa în lei 54714 Casa în valută 5472 Casa privind asigurările generale 54721 Casa în lei 54724 Casa în valută 548 Alte valori 5481 Alte valori privind asigurările de viaţă 54811 Timbre fiscale şi poştale 54818 Alte valori 5482 Alte valori privind asigurările generale 54821 Timbre fiscale şi poştale 54828 Alte valori 549 Vărsăminte de efectuat


220

A

A A A A A A A A A A

A A A

P P P P P P P P P P P P P P P P P

P P P

P P

P P

P

P

5491 Vărsăminte de efectuat pentru asigurările de viaţă 5492 Vărsăminte de efectuat pentru asigurările generale 55 ACREDITIVE ŞI AVANSURI DE TREZORERIE 551 Acreditive 5511 Acreditive privind asigurările de viaţă 55111 Acreditive în lei 55112 Acreditive în valută 5512 Acreditive privind asigurările generale 55121 Acreditive în lei 55122 Acreditive în valută 552 Avansuri de trezorerie 5521 Avansuri de trezorerie privind asigurările de viaţă 5522 Avansuri de trezorerie privind asigurările generale 56 VIRAMENTE INTERNE 561 Viramente interne 5611 Viramente interne privind asigurările de viaţă 5612 Viramente interne privind asigurările generale 58 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE 580 Amortizări privind imobilizările necorporale 5801 Amortizări privind imobilizările necorporale privind asigurările de viaţă 58011 Amortizarea cheltuielilor de constituire 58013 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 58015 Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare 58017 Amortizarea fondului comercial 58018 Amortizarea altor imobilizări necorporale 5802 Amortizări privind imobilizările necorporale privind asigurările generale 58021 Amortizarea cheltuielilor de constituire 58023 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 58025 Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare 58027 Amortizarea fondului comercial 58028 Amortizarea altor imobilizări necorporale 581 Amortizări privind imobilizările corporale 5811 Amortizarea privind imobilizările corporale aferente asigurărilor de viaţă 58112 Amortizarea echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 58113 Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare 58114 Amortizarea mijloacelor de transport 58116 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale 5812 Amortizări privind imobilizările corporale aferente asigurărilor generale 58122 Amortizarea echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 58123 Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare 58124 Amortizarea mijloacelor de transport 58126 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale 59 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR ŞI ALTOR ACTIVE MATERIALE 590 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale


221

P

P P

P P P

P P

P P P P

P

P P

P

P

P

P P

P P P P P

P P P P

P

5901 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale privind asigurările de viaţă 59013 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare 59015 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare 59017 Ajustări pentru deprecierea fondului comercial* 59018 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale 5902 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale privind asigurările generale 59023 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare 59025 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare 59027 Ajustări pentru deprecierea fondul comercial 59028 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale 591 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale de exploatare 5911 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale privind asigurările de viaţă 59112 Ajustări pentru deprecierea echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 59113 Ajustări pentru deprecierea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare 59114 Ajustări pentru deprecierea mijloacelor de transport 59116 Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi altor active corporale 5912 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale privind asigurările generale 59122 Ajustări pentru deprecierea echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 59123 Ajustări pentru deprecierea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare 59124 Ajustări pentru deprecierea mijloacelor de transport 59126 Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi altor active corporale 592 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs 5921 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs privind asigurările de viaţă 59211 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs 59213 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs 5922 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs privind asigurările generale 59221 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs 59223 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs 593 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 5931 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile privind asigurările de viaţă 5932 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile privind asigurările generale


222

P

P

P

P

P

P

A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A

A A A A

A

A

A A

594 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 941 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar privind asigurările de viaţă 5942 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar privind asigurările generale 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate 5961 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate privind asigurările de viaţă 5963 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate privind asigurările generale CLASA 6 CONTURI DE CHELTUIELI 60 CHELTUIELI DE EXPLOATARE 601 Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă directe 6011 Cheltuieli privind daunele 6013 Cheltuieli privind anuităţile 6014 Cheltuieli privind răscumpărările 6018 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă directe 602 Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale directe 6021 Cheltuieli privind daunele 6023 Cheltuieli privind anuităţile 6024 Cheltuieli privind recuperările 6028 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale directe 604 Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă acceptări 6041 Cheltuieli privind daunele 6043 Cheltuieli privind anuităţile 6044 Cheltuieli privind răscumpărările 6048 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă acceptări 605 Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale acceptări 6051 Cheltuieli privind daunele 6053 Cheltuieli privind anuităţile 6054 Cheltuieli privind recuperările 6058 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale acceptări 61 CHELTUIELI PRIVIND REZERVELE TEHNICE AFERENTE ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ ŞI A REZERVEI DE PRIME LA ASIGURĂRI GENERALE 611 Cheltuieli privind rezerva matematică 6111 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor directe 6112 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă acceptărilor în reasigurare 612 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor de viaţă 6121 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor directe 6122 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă acceptărilor în reasigurare 613 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă 6131 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor directe


223

A A A

A

A

A A A A A P

P P P P

P P P P

P P P

P P P

P P P

P P P

P

A

A

6132 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente acceptărilor în reasigurare 6133 Cheltuieli privind rezerve pentru prime nealocate 614 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 6141 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului pentru asigurările directe 6142 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului pentru acceptările în reasigurare 615 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor generale 6151 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor directe 6152 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă acceptărilor în reasigurare 618 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă 6181 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor directe 6182 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă acceptărilor în reasigurare 619 Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice privind asigurările de viaţă şi rezerva de prime la asigurările generale 6191 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice 61911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 61912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 6192 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă 61921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 61922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 6193 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă 61931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 61932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 6194 Partea cedată reasigurătorului din rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 61941 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 61942 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 6195 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferente asigurărilor generale 61951 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 61952 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 6196 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participarea la beneficii şi risturnuri aferente asigurărilor generale 61961 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 61962 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 6198 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferente asigurărilor de viaţă 61981 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 61982 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 62 CHELTUIELI PRIVIND REZERVELE DE DAUNE AFERENTE ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ ŞI GENERALE 626 Cheltuieli privind rezerva de daune aferente asigurărilor de viaţă


224

A A A

A A A

A A A A

A A P

P

P

P

P

P

P

A

A A

A

A A A A A

A

A A A

6261 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate 62611 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă asigurărilor directe 62612 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă acceptărilor în reasigurare 6262 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate 62621 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă asigurărilor directe 62622 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă acceptărilor în reasigurare 627 Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor generale 6271 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate 62711 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă asigurărilor directe 62712 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă acceptărilor în reasigurare 6272 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate 62721 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă asigurărilor directe 62722 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă acceptărilor în reasigurare 629 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune aferente asigurărilor de viaţă şi generale 6296 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor de viaţă 62961 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor directe 62962 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă acceptărilor 6297 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor generale 62971 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor directe 62972 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă acceptărilor 63 CHELTUIELI PRIVIND ALTE REZERVE TEHNICE AFERENTE ASIGURĂRILOR GENERALE 632 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri 6321 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor directe 6322 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă acceptărilor în reasigurare 633 Cheltuieli privind rezerva de catastrofă 6331 Cheltuieli privind rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe 6332 Cheltuieli privind rezerva de catastrofă aferentă acceptărilor în reasigurare 634 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate 6341 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate aferente asigurărilor directe 6342 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate aferente acceptărilor în reasigurare 635 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice 6351 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor directe 6352 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente acceptărilor în reasigurare


225

P P

P P P P P P P P

A A A A A A

A A A A A

A A A A A A A A A A A A A

A A A A A

A

A

638 Cheltuieli privind rezerva de egalizare 639 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale 6391 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă 63911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 63912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 6392 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru riscuri neexpirate 63921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 63922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 6393 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice 63931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe 63932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL, IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 641 Cheltuieli cu salariile personalului 6411 Cheltuieli cu salariile personalului privind asigurările de viaţă 6412 Cheltuieli cu salariile personalului privind asigurările generale 642 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 6421 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială aferentă asigurărilor de viaţă 64211 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale 64212 Contribuţia angajatorului pentru ajutorul de şomaj 64213 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 64218 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 6422 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială aferentă asigurărilor generale 64221 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale 64222 Contribuţia angajatorului pentru ajutorul de şomaj 64223 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 64228 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 643 Cheltuieli cu fondurile speciale privind activitatea de asigurare 6431 Cheltuieli cu fondurile speciale privind asigurările de viaţă 64311 Cheltuieli privind taxa de funcţionare 64312 Cheltuieli privind contribuţia la fondul de garantare 64318 Cheltuieli privind contribuţii la alte fonduri speciale 6432 Cheltuieli cu fondurile speciale privind asigurările generale 64321 Cheltuieli privind taxa de funcţionare 64322 Cheltuieli privind contribuţia la fondul de garantare 64323 Cheltuieli privind contribuţia procentuală din primele pentru asigurarea obligatorie RCA 64324 Cheltuieli privind contribuţia la fondul de protejare a victimelor străzii 64325 Cheltuieli privind contribuţia la fondul de compensare 64328 Cheltuieli privind contribuţii la alte fonduri speciale 644 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 6441 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate privind asigurările de viaţă 6442 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate privind asigurările generale 645 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor


226

A

A

A A A A A A A A A A A A A A A A A

A

A A A A A

A A A

A A


6451 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor privind asigurările de viaţă 6452 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor privind asigurările generale 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 651 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare 6511 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare privind asigurările de viaţă 6512 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare privind asigurările generale 652 Cheltuieli cu materialele consumabile 6521 Cheltuieli cu materialele consumabile privind asigurările de viaţă 65211 Cheltuieli cu materialele consumabile 65212 Cheltuieli privind combustibilul 65214 Cheltuieli privind piesele de schimb 65218 Cheltuieli cu alte active materiale consumabile 6522 Cheltuieli cu materialele consumabile privind asigurările generale 65221 Cheltuieli cu materialele consumabile 65222 Cheltuieli privind combustibilul 65224 Cheltuieli privind piesele de schimb 65228 Cheltuieli cu alte active materiale consumabile 653 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 6531 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar aferente asigurărilor de viaţă 6532 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar aferente asigurărilor generale 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 6541 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi privind asigurările de viaţă 6542 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi privind asigurările generale 655 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi 6551 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi privind asigurările de viaţă 65511 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 65512 Cheltuieli cu revedenţele, locaţiile de gestiune şi chirii 65513 Cheltuieli cu primele de asigurare 65514 Cheltuieli cu studiile şi cercetările 65515 Cheltuieli privind energia şi apa 6552 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi privind asigurările generale 65521 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 65522 Cheltuieli cu revedenţele, locaţiile de gestiune şi chirii 65523 Cheltuieli cu primele de asigurare 65524 Cheltuieli cu studiile şi cercetările 65525 Cheltuieli privind energia şi apa 656 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi 6561 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi privind asigurările de viaţă 65611 Cheltuieli cu colaboratorii 65612 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 65613 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 65614 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 65615 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări


227

A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A


65616 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 65617 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 65618 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 6562 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi privind asigurările generale 65621 Cheltuieli cu colaboratorii 65622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 65623 Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate 65624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 65625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 65626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 65627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 65628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 657 Variaţia cheltuielilor de achiziţie reportate 6571 Variaţia cheltuielilor de achiziţie reportate privind asigurările de viaţă 6572 Variaţia cheltuielilor de achiziţie reportate privind asigurările generale 658 Alte cheltuieli de exploatare 6581 Alte cheltuieli de exploatare privind asigurările de viaţă 65811 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 65812 Donaţii şi subvenţii acordate 65813 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 65818 Alte cheltuieli de exploatare 6582 Alte cheltuieli de exploatare privind asigurările generale 65821 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 65822 Donaţii şi subvenţii acordate 65823 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 65828 Alte cheltuieli de exploatare 66 CHELTUIELI CU PLASAMENTELE ŞI ALTE CHELTUIELI 662 Pierderi din creanţe legate de participaţii 6621 Pierderi din creanţe legate de participaţii la asigurările de viaţă 6622 Pierderi din creanţe legate de participaţii la asigurările generale 663 Cheltuieli privind plasamentele 6631 Cheltuieli privind plasamentele cedate la asigurările de viaţă 66311 Cheltuieli privind plasamentele în imobilizări corporale şi în curs cedate 66312 Cheltuieli privind plasamentele în imobilizări financiare cedate 66314 Pierderi privind plasamentele financiare pe termen scurt cedate 66315 Pierderi privind plasamentele cedate aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 66316 Minusvalori privind plasamentele aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 66317 Minusvalori aferente altor plasamente 6632 Cheltuieli privind plasamentele cedate la asigurările generale 66321 Cheltuieli privind plasamentele în imobilizări corporale şi în curs cedate 66322 Cheltuieli privind plasamentele în imobilizări financiare cedate 66324 Pierderi privind plasamentele financiare pe termen scurt cedate 66327 Minusvalori aferente altor plasamente 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 6651 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar privind asigurările de viaţă 6652 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar privind asigurările generale 666 Cheltuieli privind dobânzile


228

A A A A A A A

A A A

A

A

A

A

A A A A

A

A A A A

A

A

A

A

A

A

A

A

6661 Cheltuieli privind dobânzile – asigurări de viaţă 6662 Cheltuieli privind dobânzile – asigurări generale 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 6671 Cheltuieli privind sconturile acordate la asigurările de viaţă 6672 Cheltuieli privind sconturile acordate la asigurările generale 668 Alte cheltuieli similare 6681 Alte cheltuieli similare la asigurările de viaţă 6682 Alte cheltuieli similare la asigurările generale 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare 6711 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare aferente asigurărilor de viaţă 6712 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare aferente asigurărilor generale 68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere aferente asigurărilor de viaţă 68111 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 68113 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 68114 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 68115 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea altor elemente de activ 6812 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere aferente asigurărilor generale 68121 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 68123 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 68124 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 68125 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea elementelor de activ 682 Cheltuieli privind ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare privind plasamentele 6821 Cheltuieli cu ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare privind plasamentele pentru asigurările de viaţă 68211 Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea plasamentelor în terenuri şi construcţii 68214 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 68216 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele în imobilizări financiare 68217 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele financiare pe termen scurt 68218 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind alte plasamente financiare 6822 Cheltuieli cu ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare privind plasamentele pentru asigurări generale


229

A

A

A

A

A

A

A

P P P P

P


A

A A A A A A A A

68221 Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea plasamentelor în terenuri şi construcţii 68226 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele în imobilizări financiare 68227 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele financiare pe termen scurt 68228 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind alte plasamente financiare 686 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor 6861 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor la asigurările de viaţă 6862 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor la asigurările generale 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit CLASA 7 CONTURI DE VENITURI 70 VENITURI DIN EXPLOATARE 701 Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe 702 Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe 703 Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările de viaţă 704 Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările generale 705 Venituri din servicii prestate 7051 Venituri din servicii prestate privind asigurările de viaţă 70511 Venituri din comisioane de reasigurare 70512 Venituri reprezentând daune care au intrat în sarcina reasigurătorului 70513 Venituri reprezentând participarea la profitul reasigurătorului 70518 Alte venituri din servicii prestate 7052 Venituri din servicii prestate privind asigurările generale 70521 Venituri din comisioane de reasigurare 70522 Venituri reprezentând daune care au intrat în sarcina reasigurătorului 70523 Venituri reprezentând participarea la profitul reasigurătorului 70528 Alte venituri din servicii prestate 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 7061 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii privind asigurările de viaţă 7062 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii privind asigurările generale 708 Prime brute subscrise anulate 7081 Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de viaţă 70811 Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor directe 70812 Prime brute subscrise anulate aferente acceptărilor în reasigurare 7082 Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor generale 70821 Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor directe 70822 Prime brute subscrise anulate aferente acceptărilor în reasigurare 709 Prime brute subscrise cedate


230

A A A P P P P P P P P P P P

P P P

P

P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P

7091 Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor de viaţă directe 7092 Prime brute subscrise cedate aferente acceptărilor la asigurări de viaţă 7093 Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor generale directe 7094 Prime brute subscrise cedate aferente acceptărilor la asigurări generale 72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI 721 Venituri din producţia de imobilizări aferentă asigurărilor de viaţă 7211 Venituri din producţia de imobilizări necorporale 7212 Venituri din producţia de imobilizări corporale 722 Venituri din producţia de imobilizări aferentă asigurărilor generale 7221 Venituri din producţia de imobilizări necorporale 7222 Venituri din producţia de imobilizări corporale 73 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 731 Venituri din subvenţii de exploatare aferente asigurărilor de viaţă 732 Venituri din subvenţii de exploatare aferente asigurărilor generale 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 753 Venituri din recuperări aferente asigurărilor generale 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 7541 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi aferente asigurărilor de viaţă 7542 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi aferente asigurărilor generale 758 Alte venituri din exploatare 7581 Alte venituri din exploatare aferente asigurărilor de viaţă 75811 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 75812 Venituri din donaţii şi subvenţii primite 75813 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 75814 Venituri din subvenţii pentru investiţii 75815 Alte venituri din exploatare 7582 Alte venituri din exploatare aferente asigurărilor generale 75821 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 75822 Venituri din donaţii şi subvenţii primite 75823 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 75824 Venituri din subvenţii pentru investiţii 75825 Alte venituri din exploatare 76 VENITURI DIN PLASAMENTE ŞI ALTE VENITURI 761 Venituri din plasamente 7611 Venituri din plasamente aferente asigurărilor de viaţă 76111 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţile afiliate 76112 Venituri din interese de participare 76117 Venituri din alte plasamente 76118 Venituri din plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferata contractantului 7612 Venituri din plasamente aferente asigurărilor generale 76121 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţile afiliate 76122 Venituri din interese de participare 76127 Venituri din alte plasamente 762 Venituri din creanţe imobilizate 7621 Venituri din creanţe imobilizate privind asigurările de viaţă 7622 Venituri din creanţe imobilizate pricind asigurările generale


231

P P P P P P

P

P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P

P

P

P

P P P P P

P P P

763 Alte venituri privind plasamentele 7631 Alte venituri privind plasamentele aferente asigurărilor de viaţă 76311 Venituri privind plasamentele în imobilizări corporale şi în curs cedate 76312 Venituri privind plasamentele în imobilizări financiare cedate 76314 Câştiguri privind plasamente financiare pe termen scurt cedate 76315 Câştiguri privind plasamentele cedate aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 76316 Plusvalori privind plasamentele aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului 76317 Plusvalori aferente altor plasamente 7632 Alte venituri privind plasamentele aferente asigurărilor generale 76321 Venituri privind plasamentele în imobilizări corporale şi în curs cedate 76322 Venituri privind plasamentele în imobilizări financiare cedate 76324 Câştiguri privind plasamente financiare pe termen scurt cedate 76327 Plusvalori aferente altor plasamente 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 7651 Venituri din diferenţe de curs valutar aferente asigurărilor de viaţă 7652 Venituri din diferenţe de curs valutar aferente asigurărilor generale 766 Venituri din dobânzi 7661 Venituri din dobânzi aferente asigurărilor de viaţă 7662 Venituri din dobânzi aferente asigurărilor generale 767 Venituri din sconturi obţinute 7671 Venituri din sconturi obţinute aferente asigurărilor de viaţă 7672 Venituri din sconturi obţinute aferente asigurărilor generale 768 Alte venituri financiare 7681 Alte venituri financiare aferente asigurărilor de viaţă 7682 Alte venituri financiare aferente asigurărilor generale 77 VENITURI EXTRAORDINARE 771 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 7711 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare aferente asigurărilor de viaţă 7712 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare aferente asigurărilor generale 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7811 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare aferentă asigurărilor de viaţă 78113 Venituri din provizioane 78114 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 78115 Venituri din ajustări pentru deprecierea altor elemente de activ 78116 Venituri din fondul comercial negativ* 7812 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare privind activitatea de exploatare aferentă asigurărilor generale 78123 Venituri din provizioane 78124 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 78125 Venituri din ajustări pentru deprecierea altor elemente de activ


232

P P

P P P

P

P

P

P

P

P

P

P

78126 Venituri din fondul comercial negativ* 782 Venituri din ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare privind plasamentele 7821 Venituri din ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare privind plasamentele aferente asigurărilor de viaţă 78211 Venituri din ajustări pentru depreciere privind plasamentele în imobilizări corporale 78214 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind plasamentele aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferata contractantului 78216 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind plasamentele în imobilizări financiare 78217 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind plasamentele financiare pe termen scurt 78218 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind alte plasamente financiare 7822 Venituri din ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare privind plasamentele aferente asigurărilor generale 78221 Venituri din ajustări pentru depreciere privind plasamentele în imobilizări corporale 78226 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind plasamentele în imobilizări financiare 78227 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind deprecierea altor plasamente financiare pe termen scurt 78228 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind deprecierea altor plasamente financiare CLASA 8 "CONTURI SPECIALE" 80 ANGAJAMENTE PRIMITE SI DATE 801 Angajamente primite 8010 Angajamente contractuale 8011 Angajamente legale 802 Angajamente date 8020 Avaluri, cauţiuni şi garanţii de credite contractuale date 80201 Societăţi afiliate 80202 Participaţii 80203 Alte avaluri, cauţiuni şi garanţii de credite contractuale date 81 ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE 811 Titluri de primit 8111 Titluri vândute cu posibilitate de răscumpărare 8112 Alte titluri de primit 812 Titluri de livrat 8121 Titluri cumpărate cu posibilitate de răscumpărare 8122 Alte titluri de livrat 82 ANGAJAMENTE DIVERSE 821 Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate 822 Titluri primite în garanţie 823 Alte angajamente diverse 8231 Alte angajamente date 8232 Alte angajamente primite


233

P P P P P P P P P P P P P P P

A A A

A/P

83 CONTURI DE EVIDENŢĂ 831 Imobilizări corporale luate cu chirie 832 Valori primite în păstrare sau custodie 833 Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare 834 Alte conturi de evidenţă 8341 Alte valori primite 8342 Alte valori date 8343 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă 835 Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a imobilizărilor corporale 89 BILANŢ 891 Bilanţ de deschidere 892 Bilanţ de închidere * Acest cont apare numai în situaţiile financiare consolidate ** Acest cont este menţinut până la închiderea soldului existent la data aplicării prezentelor Reglementări *** Acest cont apare doar până la scoaterea din evidenţă a imobilizărilor corporale în valoarea cărora au fost incluse aceste provizioane. Ca urmare, aceste provizioane nu se mai pot constitui în baza prezentelor reglementări. ****Acest cont apare, de regulă, în situaţiile financiare consolidate

PLANUL DE CONTURI PENTRU:

BROKERII DE ASIGURARE CLASA 1 CONTURI DE CAPITALURI 10 CAPITAL SI REZERVE 101 Capital social 1011 Capital social nevărsat 1012 Capital social vărsat 104 Prime de capital 1041 Prime de emisiune 1042 Prime de fuziune/divizare 1043 Prime de aport 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 105 Rezerve din reevaluare 106 Rezerve 1061 Rezerve legale 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1064 Rezerva de valoare justă* 1065 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 1068 Alte rezerve 108 Interese minoritare* 1081 Interese minoritare – rezultatul exerciţiului financiar 1082 Interese minoritare – alte capitaluri proprii 109 Acţiuni proprii 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 1092 Acţiuni proprii deţinute pe termen lung 11 REZULTATUL REPORTAT


234

A/P A/P

A/P

A/P

A/P A

P P P P P P P P P

P P P P

P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P

117 Rezultatul reportat 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită 1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29** 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene 12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI 121 Profit sau pierdere 129 Repartizarea profitului 13 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII 131 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii 132 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investii 133 Donaţii pentru investiţii 134 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 138 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii 15 PROVIZIOANE 151 Provizioane 1511 Provizioane pentru litigii 1513 Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea*** 1514 Provizioane pentru restructurare 1515 Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 1516 Provizioane pentru impozite 1518 Alte provizioane 16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1611 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni convertibile 1614 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni 1615 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci 1617 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1618 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 162 Credite bancare pe termen lung 1621 Credite bancare pe termen lung 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 1623 Credite externe guvernamentale 1624 Credite bancare externe garantate de stat 1625 Credite bancare externe garantate de bănci 1626 Credite de la trezoreria statului 1627 Credite bancare interne garantate de stat 1628 Alte credite pe termen lung 164 Datorii care privesc imobilizările financiare 1641 Datorii faţă de societăţile afiliate 1642 Datorii faţă de societăţile care deţin interese de participare 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung


235

P P P

A A A A A A A A A A A A A A A A A

A A A A

A A A A A A A A A A A A A P P P

P

1685 Dobânzi aferente datoriilor faţă de societăţile afiliate 1686 Dobânzi aferente datoriilor faţă de societăţile care deţin interese de participare 1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor CLASA 2 CONTURI DE IMOBILIZĂRI 20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE 201 Cheltuieli de constituire 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare 207 Fond comercial 2071 Fond comercial pozitiv* 2072 Fond comercial negativ* 208 Alte imobilizări necorporale 21 IMOBILIZĂRI CORPORALE 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 2133 Mijloace de transport 214 Mobilier, aparatura birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 23 IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI 231 Imobilizări corporale în curs 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 233 Imobilizări necorporale în curs 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 26 IMOBILIZĂRI FINANCIARE 261 Titluri de participare deţinute la societăţi afiliate 263 Interese de participare 264 Titluri puse în echivalenţă* 265 Alte titluri imobilizate 267 Creanţe imobilizate 2671 Sume datorate de societăţile afiliate 2672 Dobânzi aferente sumelor datorate de societăţile afiliate 2673 Creanţe legate de interesele de participare 2674 Dobânzi aferente creanţelor legate de interesele de participare 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung 2678 Alte creanţe imobilizate 2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 2691 Vărsăminte de efectuat privind titlurile de participare deţinute la societăţile afiliate 2692 Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare


236

P P P P P P P P P P P

P

P P P

P P P P P P P P P P P P P P P P P

P

A A A A A A

2693 Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare 28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE 280 Amortizări privind imobilizările necorporale 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare 2807 Amortizarea fondului comercial* 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 281 Amortizări privind imobilizările corporale 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 2812 Amortizarea construcţiilor 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport 2814 Amortizarea altor imobilizări corporale 29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR 290 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 2903 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare 2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare 2907 Ajustări pentru deprecierea fondului comercial* 2908 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale 291 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri 2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport 2914 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale 293 Ajustări pentru deprecierea imobilizări în curs 2931 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs 2932 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs 296 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a titlurilor de participare deţinute la societăţi afiliate 2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare 2963 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate 2964 Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de societăţi afiliate 2965 Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de participare 2966 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung 2968 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate CLASA 3 CONTURI DE MATERIALE ŞI STOCURI 30 MATERIALE ŞI STOCURI 302 Materiale consumabile 3021 Materiale consumabile 3022 Combustibili 3024 Piese de schimb 3028 Alte active materiale şi stocuri


237

P P

P

P A/P

A

A

P P A P P

A/P A/P A/P

P P P P P P P P

A/P A/P A/P

A/P A/P

A/P A/P

P A A P

303 Materiale de natura obiectelor de inventar 39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA MATERIALELOR ŞI STOCURILOR 392 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 393 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar CLASA 4 CONTURI DE TERŢI 40 DECONTĂRI CU TERŢII PRIVIND ACTIVITATEA DE INTERMEDIERE 401 Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate 402 Decontări cu colaboratorii privind primele intermediate şi activităţi asimilate 403 Decontări din activitatea de despăgubire în numele asigurătorilor externi 41 DECONTĂRI PRIVIND ACTIVITATEA DE INTERMEDIERE 411 Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere 412 Decontări privind alte sume cuvenite din alte operaţiuni aferente activităţii de intermediere 42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 421 Personal – salarii datorate 423 Personal – ajutoare materiale datorate 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Reţineri din salarii datorate terţilor 428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul 4281 Alte datorii în legătură cu personalul 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE 431 Asigurări sociale 4311 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 4313 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate 4314 Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate 437 Ajutor de şomaj 4371 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 438 Alte datorii şi creanţe sociale 4381 Alte datorii sociale 4382 Alte creanţe sociale 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE 441 Impozitul pe profit/venit 4411 Impozitul pe profit 4418 Impozitul pe venit***** 442 Taxa pe valoarea adăugată 4423 TVA de plată 4424 TVA de recuperat


238

A/P P P P P A A A A P P

A/P A/P A/P


P P P A P

A/P A/P A/P

A P P A

A P

A/P

A/P A/P

P P

P

4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă 443 Fonduri speciale privind activitatea de intermediere 4431 Taxa de funcţionare 4438 Alte taxe şi fonduri asimilate 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 445 Subvenţii 4451 Subvenţii guvernamentale 4452 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii 4458 Alte sume primite cu caracter de subvenţii 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 447 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate 448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 4481 Alte datorii faţă de bugetul statului 4482 Alte creanţe privind bugetul statului 45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI 451 Decontări între societăţile afiliate 4511 Decontări între societăţile afiliate 4518 Dobânzi aferente decontărilor între societăţile afiliate 452 Decontări privind interesele de participare 4521 Decontări privind interesele de participare 4528 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 455 Sume datorate acţionarilor/asociaţilor 4551 Acţionari/Asociaţi – conturi curente 4558 Acţionari/Asociaţi – dobânzi la conturi curente 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 457 Dividende de plată 458 Decontări din operaţii în participaţie 4581 Decontări din operaţii în participaţie-activ 4582 Decontări din operaţii în participaţie-pasiv 46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI 461 Debitori diverşi 462 Creditori diverşi 463 Efecte de plătit 464 Efecte de primit 47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans 473 Decontări din operaţii în curs de clarificare 48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII 481 Decontări între unitate şi subunităţi 482 Decontări între subunităţi 49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor privind activitatea de intermediere 495 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări între societăţile afiliate şi cu acţionarii/asociaţii 496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi


239

A A A A A A A A A A P P P

A A A A A A A A

A/P A/P A/P

P P P P P P P P

A A A A A A

A A A A

A

CLASA 5 ALTE ELEMENTE DE ACTIV 50 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 501 Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 506 Investiţii în titluri cu venit fix 5061 Obligaţiuni cotate 5062 Obligaţiuni necotate 5063 Alte titluri cu venit fix 5064 Dobânzi la obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix 508 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 5081 Alte titluri de plasament 5088 Dobânzi la alte titluri de plasament 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt 5091 Vărsăminte de efectuat pentru titlurile de participare deţinute la societăţile afiliate 5092 Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt 51 CONTURI LA BĂNCI 511 Valori de încasat 5111 Cecuri de încasat 5112 Efecte de încasat 5113 Efecte remise spre scontare 512 Conturi curente la bănci 5121 Conturi la bănci în lei 5124 Conturi la bănci în valută 5125 Sume în curs de decontare 518 Dobânzi 5181 Dobânzi de plătit 5182 Dobânzi de încasat 519 Credite bancare pe termen scurt 5191 Credite bancare pe termen scurt 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă 5194 Credite externe garantate de stat 5195 Credite externe garantate de bănci 5196 Credite de la trezoreria statului 5197 Credite interne garantate de stat 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53 CASA 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 5321 Timbre fiscale şi poştale 5328 Alte valori 54 ACREDITIVE ŞI AVANSURI DE TREZORERIE 541 Acreditive 5411 Acreditive în lei 5412 Acreditive în valută 542 Avansuri de trezorerie


240

P

P

P

P

A A A A A A

A

A A A A

A A A A A A A A

A

A A A A A A A A A A A

58 VIRAMENTE INTERNE 581 Viramente interne 59 AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE 591 Ajustări pentru pierderea de valoare a titlurilor de participare deţinute la societăţile afiliate 595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a investiţiilor în titluri cu venit fix 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate CLASA 6 CONTURI DE CHELTUIELI 60 CHELTUIELI PRIVIND MATERIALELE ŞI STOCURI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 6021 Cheltuieli cu materialele consumabile 6022 Cheltuieli cu combustibilul 6024 Cheltuieli cu piesele de schimb 6028 Cheltuieli cu alte active materiale şi stocuri 603 Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar 61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI 611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările 615. Cheltuieli privind energia şi apa 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 633 Cheltuieli cu fondurile speciale privind activitatea de intermediere 6331 Cheltuieli cu taxa de funcţionare 6338 Cheltuieli privind alte taxe şi fonduri asimilate 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL 641 Cheltuieli cu salariile personalului 642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 6451 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale 6452 Contribuţia angajatorului pentru ajutorul de şomaj 6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate


241

A A A A A A

A A A A A A A A

A

A

A A A A A

A

A

A

A

A

P P P P P P P P

6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 658 Alte cheltuieli de exploatare 6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 6582 Donaţii şi subvenţii acordate 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 6588 Alte cheltuieli de exploatare 66 CHELTUIELI FINANCIARE 663 Pierderi din creanţe legate de participaţii 664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 6642 Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666 Cheltuieli privind dobânzile 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 668 Alte cheltuieli financiare 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare 68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea altor active 686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierderea de valoare 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a altor active 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus CLASA 7 CONTURI DE VENITURI 70 VENITURI DIN EXPLOATARE 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 707 Venituri din activitatea de intermediere în asigurări 7071 Venituri din comisioane 7072 Venituri din efectuarea inspecţiilor de risc 7073 Venituri din activitatea de regularizări de daune 7074 Venituri din activitatea de comisariat de avarii 7075 Venituri din alte activităţi în legătură cu obiectul de activitate


242

P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P

P

P P P P P P

72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI 721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 74 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 741 Venituri din subvenţii de exploatare 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 758 Alte venituri din exploatare 7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 7588 Alte venituri din exploatare 76 VENITURI FINANCIARE 761 Venituri din imobilizări financiare 7611 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţile afiliate 7613 Venituri din interese de participare 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 763 Venituri creanţe imobilizate 764 Venituri din investiţii financiare cedate 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 7642 Venituri din investiţii pe termen scurt cedate 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 766 Venituri din dobânzi 767 Venituri din sconturi obţinute 768 Alte venituri financiare 77 VENITURI EXTRAORDINARE 771 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812 Venituri din provizioane 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea altor elemente de activ 7815 Venituri din fondul comercial negativ 786 Venituri financiare din ajustări pentru pierderi de valoare 7863 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind imobilizările financiare 7864 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind investiţiile pe termen scurt CLASA 8 "CONTURI SPECIALE" 80 ANGAJAMENTE PRIMITE SI DATE 801 Angajamente acordate 8011 Giruri şi garanţii acordate 8018 Alte angajamente acordate 802 Angajamente primite 8021 Giruri şi garanţii primite 8028 Alte angajamente primite


243

81 ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE 811 Titluri de primit 8111 Titluri vândute cu posibilitate de răscumpărare 8112 Alte titluri de primit 812 Titluri de livrat 8121 Titluri cumpărate cu posibilitate de răscumpărare 8122 Alte titluri de livrat 82 ANGAJAMENTE DIVERSE 821 Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate 822 Titluri primite în garanţie 823 Alte angajamente diverse 8231 Alte angajamente date 8232 Alte angajamente primite 83 CONTURI DE EVIDENŢĂ 831 Imobilizări corporale luate cu chirie 832 Valori primite în păstrare sau custodie 833 Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare 834 Alte conturi de evidenţă 8341 Alte valori primite 8342 Alte valori date 8343 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă 835 Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a imobilizărilor corporale 89 BILANŢ 891 Bilanţ de deschidere 892 Bilanţ de închidere * Acest cont apare numai în situaţiile financiare consolidate ** Acest cont este menţinut până la închiderea soldului existent la data aplicării prezentelor Reglementări *** Acest cont apare doar până la scoaterea din evidenţă a imobilizărilor corporale în valoarea cărora au fost incluse aceste provizioane. Ca urmare, aceste provizioane nu se mai pot constitui în baza prezentelor reglementări. ****Acest cont apare, de regulă, în situaţiile financiare consolidate *****Se utilizează pentru evidenţierea impozitului pe venitul microîntreprinderilor, definite conform legii.


244


245

BIBLIOGRAFIE

Andrew Chambers, Graham Rand, The Operational Auditing Handbook: Auditing Business Processes. John Wiley & Soons, 1997.

Anthony Boardman, David Greenberg, Aidan Vining, David Weimer, Analiză, Cost-Beneficiu, ed. a II-a, Editura Arc, Chişinău, 2003.

Arens Loebbecke, Audit, O abordare integrată, ed. a VIII-a, Editura Arc, Chişinău, 2003. Camelia Iuliana Lungu, Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea

situaţiilor financiare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007. Cicilia Ionescu, Contabilitate-Bazele teoriei şi practicii contabile, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2004. Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Ana Maria Ungureanu, Daniela Grădişteanu,

Tratat de asigurări, Editura Semne ’94, Bucureşti, 1999. Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Oana Niculescu, Stănel Niţă, Auditul intern,

Editura Semne ’94, Bucureşti, 1999. Dan Anghel Constantinescu, Reglementarea şi supravegherea asigurărilor în Uniunea

Europeană, Editura Semne ’94, Bucureşti, 2004. Dan Anghel Constantinescu, Tratat de asigurări, Vol.I+II, Editura Economică, Bucureşti,

2004. Dan Anghel Constantinescu, Andreia Rotaru, Cristina Protopopescu, Octavian Bratu,

Adriana Manea, Management financiar în asigurări, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

Dumitru Badea, Luminiţa Ionescu, Asigurările de personal şi reflectarea lor în contabilitate, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

Iulian Văcărel, Florian Bercea, Asigurări şi reasigurări, ediţia a IV-a, Editura Expert, Bucureşti, 2007.

Marinică Dobrin, Luminiţa Ionescu, Contabilitatea societăţilor de asigurări, Editura Semne’94, Bucureşti, 2000.

Marinică Dobrin, Mihaela Găliceanu, Asigurări şi reasigurări, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

Marinică Dobrin, Asigurări şi reasigurări, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

Marinică Dobrin, Contabilitatea specifică domeniului asigurărilor, Editura Bren, Bucureşti, 2005.

Marinică Dobrin, Paul Tănăsescu, Teoria şi practica asigurărilor, ed.a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

Marinică Dobrin, Contabilitate baze, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

Marinică Dobrin, Managementul contabilităţii în asigurări, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2006.


246

Mihai Ristea, coordonator, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

Mircea Boulescu, Marcel Ghiţă, Valerică Mareş, Controlul fiscal şi auditul financiar-fiscal, Editura CECCAR, Bucureşti, 2003.

Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică Bucureşti, 1998.

Oprea Călin, Marinică Dobrin, Bazele contabilităţii-Caiet de lucrări practice, monografii contabile şi teste grilă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

Prezentare IAS-concepte generale, Şerban Toader Audit Manager, Financial Services, KPMG, 1999.

Rapoartele anuale ale CSA – 2000-2006.

Legislaţie

Legea nr. 503 din 17.11.2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (Publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 1193 din 14 decembrie 2004).

Legea nr. 212 din 27.05.2004 asigurărilor private de sănătate (Publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 505 din 04 iunie 2004).

Legea nr. 32 din 03.04.2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor (Publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000) OBS: modificată şi completată prin:

Ordonanţa de urgenţă nr. 201/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 1191 din 29 decembrie 2005). Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr.562

din 30 iunie 2005), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.283/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 897 din 07 octombrie 2005) - potrivit art.VI, se abrogă art.37 alin. (2) si (3) din Legea nr.32/2000. Legea nr. 503/2004 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr.1193 din

14 decembrie 2004). Legea nr. 403/2004 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 976/25

octombrie 2004) Legea nr. 76/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000

privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 193/26 martie 2003) Ordonanţa de urgenţă nr. 51/2001 („Monitorul Oficial”, Partea I,

nr. 175/06 aprilie 2001) Ordonanţa de urgenţă nr. 116/2000 („Monitorul Oficial”, Partea I,

nr. 311/05 iulie 2000) Legea nr. 136 din 29.12.1995 privind asigurările şi reasigurările în România

(Publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995). OBS: modificata şi completată prin:

Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr.562 din 30 iunie 2005), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.283/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr.897 din 07 octombrie 2005). Legea nr. 172/2004 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 473 din

26 mai 2004)


247

Legea contabilităţii nr.82/1991, publicată în („Monitorul Oficial”, partea I, nr. 6291/26.08.2002, cu modificările şi completările ulterioare. Ordin nr. 3129 din 21.12.2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 1187 din 29 decembrie 2005), modificat şi completat prin:

Ordinul nr. 7/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor.

Ordin nr. 4 din 2.05.2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea, I nr. 344 din 21 mai 2007) Ordin nr. 5 din 2.05.2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări de viaţă, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2007) Ordin nr. 113119/2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind informaţiile minime care trebuie publicate anual de către asigurători (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 630 din 21 iulie 2006) Ordinul Nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute. („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 960 din 29 noiembrie 2006) Ordinul Nr.113130 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind activele admise să acopere rezervele tehnice brute pentru asigurătorul care practică activitatea de asigurări generale, dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute, precum şi coeficientul de lichiditate. („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 960 din 29 noiembrie 2006) Ordin nr. 3124 din 10.11.2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind redefinirea structurii activelor lichide ale asigurătorilor şi a calculului coeficientului de lichiditate (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr.1165 din 22 decembrie 2005) Ordin nr. 3123 din 12.10.2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind cota procentuală pentru contribuţia asigurătorilor la Fondul de protecţie a victimelor străzii pentru anul 2005 (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr.931 din 19 octombrie 2005) Ordin nr. 3114 din 17.06.2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind calculul solvabilităţii ajustate a societăţilor de asigurare (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 615 din 15 iulie 2005) Ordin nr. 3109 din 17.06.2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurările generale, activele admise să le acopere, precum şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 615 din 15 iulie 2005). OBS: Modificat şi completat prin:

Ordinul nr.113129/6.11.2006 privind modificarea şi completarea Ordinului nr. 3.109/2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul şi evidenţă a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 960 din 29 noiembrie 2006)









Colecţii de reviste:

xxx Accounting developments – Issues relating to IASB insurance project “phase I”/IAS 39 proposals, MARKT/03, Insurance Commitee, noiembrie 2003.

xxx Business Insurance, 2003. xxx Piaţa financiară, Finmedia SA, 2000-2007.

xxx Tribuna Economică, Editura Tribuna economică SA, 2000 – 2007. xxx Colecţia Capital, 2000 – 2007. xxx Finanţe, bănci, asigurări, Bucureşti, 2000 – 2007. xxx Finanţe, Credit şi Contabilitate, Bucureşti, 2000 – 2007. xxx Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, 2000 – 2007. xxx Risk and Insurance, L.R.P. Publication Company, Horsham, 2000-2007. xxx Revista Primm, Bucureşti, 2000 – 2007. xxx „Monitorul Oficial”, 2000-2007. Websiteuri utile:

» www.ceccar.ro » www.csa-ics.ro. » www.mfinante.ro. » www.contab-audit.ro » www.accountancyage.com » www.ins.ro » www.capital.ro » www.economist.org » www.1asig.ro » www.europa.eu.int » www.iasb.org.uk » www.iasplus.com » www.capital.ro


http://www.csa-ics.ro/

http://www.mfinante.ro/

http://www.contab-audit.ro/

http://www.accountancyage.com/

http://www.ins.ro/

http://www.capital.ro/

http://www.1asig.ro/

http://www.europa.eu.int/

http://www.iasb.org.uk/

http://www.iasplus.com/

contabilitatea societatilor de asigurari (facultate c.i.g. - anul iii )

Documents