contabilitatea la Întreprinderile mici și mijlocii

CONTABILITATEA

ÎNTREPRINDERILOR

MICI ȘI MIJLOCII

Elaborat:

conf.univ., dr.

Lidia Cauș

Întreprindere a micului business reprezintă o întreprindere cu statut de persoană juridică sau fizică în care numărul mediu anual de salariaţi, volumul producţiei (vînzărilor) şi alţi indicatori nu depăşesc limitele stabilite pentru agenţii micului business de legislaţia în vigoare (p.5 al SNC 4 “Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”).

Criteriile de raportare la sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii sînt determinate de Legea Republicii Moldova nr. 206-XVI din 07.07.2006 "Privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”. La sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii entităţile:

- numărul mediu anual de salariaţi pînă la 250 de persoane, - suma anuală a veniturilor din vînzări pînă la 50 milioane lei, - valoarea totală anuală de bilanţ a activelor pînă la 50 milioane

lei.

Ce este întreprindere a micului business ?

Categoria întreprinderi

i

Numărul mediu de salariaţi

Venitul din vînzări

Valoarea de bilanţ a activelor

Mijlocie ≤249 persoane

≤50 milioane lei

≤50 milioane lei

Mică ≤49 persoane ≤ 25 milioane lei

≤25 milioane lei

Micro ≤ 9 persoane ≤ 3 milioane lei

≤ 3 milioane lei

Clasificarea întreprinderilor micului business

Denumirea indicatorilor

Numărul de unităţi

Numărul de salariaţi

Venituri din vînzări

mii unităţiponderea în

total pe republică, %

mii pers.ponderea în

total pe republică, %

mil. lei

ponderea în total

pe republică, %

Total întreprinderi mici şi mijlocii, din care:

41.1 97.6 328.1 57.3 64984.1 37.1

- întreprinderi mijlocii1.7 4.0 125.5 21.9 23306.2 13.1

- întreprinderi mici8.3 19.8 120.2 21.0 33598.7 19.2

- întreprinderi micro31.1 73.8 82.4 14.4 8079.2 4.8

Indicatori privind activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova în anul

2011

Întreprinderile mici și mijlocii ţin contabilitatea în conformitate cu actele normative și legislative în

vigoare:

- Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007,

- Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare nr.174 din 25.12.1997

- Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor nr.174 din

25.12.1997

- SNC și comentariile privind aplicarea SNC,

SNC 4 “Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business” nr.32 din 03.03.2000

SNC 62 „Contabilitatea în partidă simplă” nr.104 din 27.11.2002,

- Codul Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.97 ,

- Regulamentul privind inventarierea nr.60 din 29.05.2012,

- alte acte normative.

www.minfin.md

Acte normative

Legea contabilităţii în art. 7 prevede că entităţile sunt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoarte financiare în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

În conformitate cu art. 18 al Legii contabilităţii ciclul contabil al entităţilor cuprinde etapele următoare: întocmirea documentelor primare şi centralizatoare; evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile; reflectarea informaţiilor în conturile contabile; inventarierea elementelor contabile; întocmirea balanţei de verificare, Cărţii mari şi

rapoartelor financiare.

Etapele ciclului contabil

Sisteme contabile Conform art.15 „Sisteme de ţinere a contabilităţii şi de

prezentare a rapoartelor financiare” al Legii Contabilităţii entităţile cu răspundere limitată şi entităţile cu răspundere nelimitată pot organiza şi utiliza pentru ţinerea contabilităţii următoarele sisteme contabile:

sistem în partidă simplă - SNC 62

„Contabilitatea în partidă simplă” - în vigoare din 01.01.2003

sistem simplificat în partidă dublă - SNC 4

“Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business” - în vigoare din 01.01.2000

sistem complet în partidă dublă

Sistemul contabil în partidă simplă poate fi aplicat de entităţile care nu depăşesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă:

totalul veniturilor din vânzări - 3 mil.lei

valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung - 1 mil.lei

numărul mediu scriptic al personalului - 9 pers.

Sistemul contabil simplificat în partidă dublă poate fi aplicat de entităţile care nu depăşesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă:

totalul veniturilor din vânzări - 15 mil.lei

totalul bilanţului contabil - 6 mil.lei

numărul mediu scriptic al personalului - 49 pers.

Sisteme contabile

Documente primare

Borderouri analitice şi

registre sintetice

Balanța de verificare

Cartea Mare

Rapoarte financiare complete

Sistemul contabil complet în partidă dublă

Sistemul complet în partidă dublă va fi folosit de entităţile care nu se încadrează în limitele prevăzute și este obligatoriu pentru:- instituţiile publice, - entităţile de interes public, - entităţile în al căror capital social cota proprietarului (asociatului, participantului, acţionarului) persoană juridică, ce nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, depăşeşte 35 %, cu excepţia organizaţiilor necomerciale,- entităţile importatoare de mărfuri supuse accizelor, - organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, alte instituţii financiare,- casele de schimb valutar şi lombardurile, - întreprinderile în domeniul jocurilor de noroc. Circuitul documentar în sistemul complet în partidă dublă

Alegerea sistemului contabil

Sistemul contabil şi varianta de ţinere a evidenţei sunt alese de fiecare entitate de sine stătător pornind de la necesităţile informaţionale, particularităţile activităţii, limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi alţi factori.

Drept dovadă de îndeplinire a condiţiilor prevăzute de Legea contabilităţii pentru alegerea sistemului contabil în partidă simplă sau simplificat în partidă dublă servesc datele rapoartelor financiare anuale pe ultimii doi ani consecutivi la data încheierii perioadei de gestiune (31 decembrie). Entitatea nou-creată aplică unul din sistemele de ţinere a contabilităţii în conformitate cu datele din planul de afaceri şi politica de contabilitate aprobată.

Entitatea care are dreptul să utilizeze sistemul contabil în partidă simplă poate aplica sistemul simplificat sau complet în partidă dublă.

Entitatea care are dreptul să utilizeze sistemul simplificat în partidă dublă poate utiliza sistemul complet în partidă dublă. Totodată, sistemul contabil complet poate fi aplicat de către toate entităţile, indiferent de volumul activităţii, tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.

Dacă entităţile care aplică sistemul contabil în partidă simplă sau simplificat în partidă dublă vor depăşi limitele criteriilor prevăzute, în decursul a doi ani consecutivi, ele vor fi obligate să schimbe sistemul contabil.

La alegerea sistemului contabil urmează de întreprins următoarele acţiuni: de întocmit un plan de afaceri cu determinarea indicatorilor principali ce

caracterizează întreprinderea şi activitatea preconizată (veniturile din vînzări anuale, numărul de lucrători, etc.),

de comparat indicatorii ce caracterizează activitatea întreprinderii cu cerinţele actelor normative referitoare la aplicarea sistemelor contabile şi cu specificul fiecărui sistem,

de determinat sistemul contabil ce corespunde cerinţelor înaintate.

La această etapă pot fi întîlnite următoarele cazuri în care, conform prevederilor legale, întreprinderea:

urmează a utiliza sistemul complet în partidă dublă, respectiv ea este obligată să utilizeze anume acest sistem;

poate să utilizeze sistemul în partidă simplă sau sistemul simplificat în partidă dublă şi la alegerea întreprinderii este utilizat unul din aceste sisteme;

poate să utilizeze sistemul în partida simplă sau sistemul simplificat în partidă dublă, însă necesităţile entității dictează aplicarea sistemul simplificat sau sistemului complet în partidă dublă.

Alegerea sistemului contabil

Politica de contabilitate reprezintă un document care cuprinde o totalitate de principii, convenţii, reguli, metode şi procedee adoptate de conducerea întreprinderii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

Modul de elaborare şi dezvăluire a politicii de contabilitate este stabilit de prevederile:

- SNC 1 „Politica de contabilitate”,- Comentariile cu privire la aplicarea SNC 1 „Politica de contabilitate”- SNC 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”

Politica de contabilitate trebuie să respecte principiile: continuitatea activităţii, contabilitatea de angajamente, permanenţa metodelor, separarea patrimoniului şi datoriilor, necompensării, consecvenţa prezentării.

Politica de contabilitate la întreprinderile mici și mijlocii

În politica de contabilitate a întreprinderii micului business trebuie menţionat:

- sistemul contabil utilizat (complet, simplificat în partidă dublă, în partidă simplă);

- varianta aleasă a sistemului contabil simplificat în partidă dublă;

- regulile circulaţiei documentelor şi modul prelucrării informaţiei contabile;

- planul de conturi contabile simplificat;

- metodele de evaluare a activelor şi datoriilor;

- metodele de calcul a uzurii şi amortizării activelor pe termen lung;

- modul de constatare şi contabilizare a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare;

- numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune;

- data trecerii întreprinderii la sistemul contabil simplificat în partidă dublă sau partidă simplă;

- alte aspecte organizatorico-metodice ale evidenţei contabile.

Politica de contabilitate a întreprinderii este un document care poate fi adus la cunoştinţa tuturor utilizatorilor interni şi externi de informaţii contabile şi constituie o parte componentă a rapoartelor financiare anuale.

Politica de contabilitate la întreprinderile mici și mijlocii

Documente primareRegistrul de evidenţă

a veniturilor şi cheltuielilor

Rapoarte statisticeDeclaraţii fiscale

Sistemul contabil în partidă simplă

Sistemul contabil în partidă simplă reprezintă sistemul contabil care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice, utilizînd înregistrarea în partidă simplă conform metodei „intrare-ieşire”. Acest sistem nu prevede utilizarea înregistrării duble şi conturilor contabile din Planul de conturi contabile.

La aplicarea sistemului respectiv entităţile întocmesc documente primare, registre de evidenţă.

Agenţii economici care vor ţine evidenţa în partidă simplă nu vor prezenta rapoarte financiare, dar vor întocmi şi prezenta rapoarte fiscale şi statistice.

Circuitul documentar în sistemul contabil în partidă simplă

Sistemul contabil în partidă simplă nu poate fi folosit de:

agenţii economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă; unităţile în al căror capital statutar cota acţionarilor (fondatorilor) care

nu sînt agenţi ai micului business depăşeşte 35%; întreprinderile producătoare şi importatoare de mărfuri supuse

accizelor; companiile fiduciare şi de asigurare; fondurile de investiţii; băncile şi alte instituţii financiare; întreprinderile de schimb valutar şi lombardurilor; participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare; fondurile nestatale de pensii; întreprinderile care desfăşoară activitate în domeniul jocurilor de noroc.


Orice operaţiune economică trebuie înregistrată simultan, de două ori, în registre diferite sau chiar

în acelaşi registru.

SNC 62 recomandă registrele:

Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) - încasările şi plăţile

sînt constatate concomitent cu veniturile şi cheltuielile, reflectîndu-se atît în rubrica de venituri sau cheltuieli, cît şi în

rubrica de încasări sau plăţi,

Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii,

Borderoul de evidenţă a activelor,

Borderoul de evidenţă a producţiei proprii.

Entitățile pot să adapteze de sine stătător registrele contabile recomandate la specificul activităţii sale şi să întocmească registre suplimentare cu:

respectarea bazei metodologice unice a contabilităţii aplicînd principiul contabilităţii de angajamente;

reflectarea completă a tuturor operaţiunilor economice în registrele în baza documentelor justificative.


Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) - document generalizator pentru înregistrarea încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor). Registrul reflectă situaţia privind: operaţiile economice efectuate, încasările şi plăţile întreprinderii, soldul mijloacelor băneşti, veniturile şi cheltuielile, rezultatul financiar.

Registrul poate fi deschis pe fiecare lună sau pe anul de gestiune.

La începutul anului rezultatul financiar este egal cu zero, iar soldul mijloacelor băneşti este egal cu soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei de gestiune precedente.

Rezultatul financiar (profit sau pierdere) se determină după fiecare operaţiune economică, ca diferenţă dintre venituri şi consumuri sau cheltuieli.

Încasările şi plăţile se înregistrează în momentul efectuării acestora în baza documentelor justificative (dispoziţiilor de încasare şi plată, ordinelor de plată).

Impozitele, taxele şi alte defalcări obligatorii se reflectă în Registru în coloanele „Plăţi” şi „Consumuri şi cheltuieli ale activităţii operaţionale”. Impozitul pe venit se înregistrează în Registrul specificat ca cheltuieli din alte activităţi.


La utilizarea sistemului contabil simplu trebuie respectate principiile:

principiul contabilităţii de angajamente, conform căruia veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în evidenţă în perioada în care au avut loc, indiferent de momentul încasării sau plăţii mijloacelor băneşti;

principiul separării patrimoniului, care prevede că patrimoniul şi datoriile agentului economic există separat de patrimoniul şi datoriile proprietarilor acestui agent economic şi altor agenţi economici.


Pentru constatarea, evaluarea şi evidenţa activelor SNC 62 prevede aceleaşi reguli utilizate în sistemul complet .

Active pe termen lung (imobilizări) care au o durată de funcţionare utilă mai mare de un an: terenuri, clădiri, maşini şi utilaje de producţie, instrumente, mijloace de transport, animale de muncă (cai, măgari, boi) şi de producţie (vaci, capre, porci etc.), plantaţii de vii şi livezi.

Activele pe termen lung se constată ca activ dacă se respectă criteriile:1. există o certitudine întemeiată că în rezultatul utilizării activului întreprinderea va obţine avantaj

economic;

2. valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.

Valoarea de intrare a activelor pe termen lung constă din valoarea de cumpărare sau de fabricare, inclusiv taxele vamale, impozitele nerecuperate prevăzute de legislaţie și cheltuielile privind aducerea activului achiziţionat în stare de lucru pentru utilizarea acestuia.

Plafonul valorii de intrare a mijloacelor fixe 6000 lei.

Cheltuielile privind achiziţionarea şi aducerea activului în stare de lucru cuprind: • cheltuielile pentru pregătirea şantierului de construcţie, • cheltuielile de achiziţionare şi transport, • cheltuielile de montaj şi instalare, • cheltuielile de salarizare a specialiştilor, de exemplu, a arhitecţilor, inginerilor etc.


SNC 62 recomandă de calculat uzura mijloacelor fixe conform modului de calculare a uzurii în scopuri fiscale prevăzut în art.26 al Codului Fiscal.

Terenurile pot fi utilizate în activitate în scopuri de producţie, pentru închiriere sau ca investiţii. Pămîntul, are o durată de serviciu nelimitată, de aceea uzura lui nu se calculează.

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sînt active, valoarea unitară a cărora este mai mică decît plafonul stabilit de legislaţie (6000 lei), indiferent de durata de exploatare sau cu o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi.

OMVSD reprezintă mijloacele de muncă utilizate în activitatea de producţie, cum sunt: instrumentele şi utilajele, mobila, tehnica de măsurare şi calcul, îmbrăcămintea şi încălţămintea specială etc.

Uzura OMVSD se înregistreză la cheltuieli sau consumuri în funcţie de destinaţia acestora în mărime de 100%.


Categoria de proprietate Norma de uzură, %

I 5

II 8

III 12,5

IV 20

V 30

Activitatea de producţie prevede consumul diverselor valori materiale (materii prime şi materiale, combustibil, material semincer şi săditor, mijloace chimice de protecţie a plantelor, medicamente şi biopreparate pentru animalelor, îngrăşăminte etc.).

Valoarea materialelor şi serviciilor procurate în scopuri de producţie se constată drept consumuri, indiferent dacă au fost consumate integral într-un singur ciclu de producţie sau nu.

La sfîrşitul perioadei de gestiune valoarea materialelor procurate dar neutilizate în stoc, se scade din consumuri.

Valoarea stocurilor se determină prin inventariere la finele anului în baza listelor de inventariere.

Stocurile se evaluează la: valoarea de achiziţie - mărfurile şi materiale procurate pentru revînzare sau producţie, costul efectiv - produsele finite, producţia în curs de execuţie.

Valoarea de achiziţie - valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale şi de import, impozitele prevăzute de legislaţie (cu excepţia impozitelor restituite agentului economic de către organele fiscale), cheltuielile privind aducerea activului în starea de lucru, cheltuielile de transport legate de achiziţionare şi valoarea serviciilor prestate de terţi.

Costul efectiv - suma totală a consumurilor efective pentru fabricarea unui bun, care se determină la sfîrşitul perioadei de gestiune.


Stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă la costul acestora care cuprinde cheltuielile de achiziţionare, cheltuielile pentru prelucrare şi aducerii lor la locul păstrării şi în starea de utilitate.

Stocurile ieşite în producţie sau vînzare sunt evaluate prin:- metoda de identificare - metoda costului mediu ponderat.

În comerţ mărfurile pot fi evaluate la:- preţul de vînzare cu amănuntul (inclusiv adaosul comercial) - valoarea de achiziţie.

Produsele, producţia în curs de execuţie, prăsilai obţinută din producţie proprie şi animalele la creştere şi îngrăşat pot fi evaluate prin metoda costului normativ (standard).

Costul normativ cuprinde suma normativă a consumurilor directe de materiale, consumurilor directe privind retribuirea muncii şi consumuril indirecte de producţie.

Stocurile de mărfuri, materiale, animalele la creştere şi îngrăşat se evaluează la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Obiectele de construcţie de lungă durată în curs de execuţie, plantaţiile perene tinere în perioada de creştere se evaluează la costul de producţie efectiv stabilit la sfîrşitul perioadei de gestiune.


Metoda de identificare determină costul stocurilor prin delimitarea costului fiecărui articol din stoc, utilizîndu-se pt materialele care nu-s reciproc substituibile.

Exemplu. La 31 august 20XX stocurile au alcătuit 50 de unităţi din stocurile de la 1 august, 80 unităţi cumpărate la 15 august şi 70 unităţi cumpărate la 26 august. La 31 august, costul stocurilor va constitui 246 lei, determinat prin metoda de identificare astfel:

1 leu x 50 unităţi = 50 lei

1,4 lei x 80 unităţi = 112 lei

1,2 lei x 70 unităţi = 84 lei

Total 200 unităţi = 246 lei

La 31 august costul stocurilor de 200 unităţi constituie 246 lei.

Metoda costului mediu ponderat determină valoarea stocurilor ieşite şi rămase în stoc la sfîrşitul perioadei în baza costului mediu ponderat al unităţilor aflate în stoc la începutul perioadei şi intrate în cursul acestei perioade. Costul mediu ponderat poate fi calculat pentru o perioadă de timp (lună, an) sau pe măsura intrării unităţilor.

Exemplu. Modul de calcul al costului mediu ponderat determinat lunar

Stocuri la 1 august: 50 unităţi x 1 leu = 50 lei

S-au procurat la 9 august: 70 unităţi x 1,2 lei = 84 lei



S-au vîndut la 28 august: 150 unităţi x 1,3 lei = 195 lei

Total intrări: 230 unităţi la valoarea totală = 314 lei

Total ieşiri: 150 unităţi la valoarea totală = 95 lei

Stocuri la 31 august: 130 unităţi x 1,3 lei = 169 lei

Costul mediu ponderat lunar pe o unitate (50+314) lei : (50+230) unități = 1,3 lei

Costul stocurilor la 31 august - 169 lei (130 unităţi x 1,3 lei)


Cheltuielile se constată în momentul primirii valorilor achiziţionate de la terţi sau prestării serviciilor, indiferent de momentul plăţii efective a acestora.

Veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate în perioada în care au fost livrate produsele şi prestate serviciile, indiferent de momentul efectiv al încasării mijloacelor băneşti.

Acestea se înregistrează în baza documentelor justificative în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor).

Mijloacele băneşti pot fi plătite de agentul economic în cazul cînd:

- momentul plăţii mijloacelor băneşti şi constatării cheltuielilor coincid,

- mijloacele băneşti s-au transferat în avans, dar cheltuielile n-au fost constatate (materialele şi mărfurile n-au fost primite),

- cheltuielile au fost constatate (materialele şi mărfurile au fost primite), însă mijloacele băneşti n-au fost plătite.

Mijloacele băneşti pot fi încasate de agentul economic în cazul cînd: - momentul încasării mijloacelor băneşti şi constatării veniturilor coincid,

- încasarea mijloacelor băneşti a avut loc în avans, însă veniturile nu s-au constatat (produsele, mărfurile, serviciile n-au fost livrate),

- veniturile au fost constatate (produsele, mărfurile şi serviciile au fost livrate), însă mijloacele băneşti n-au fost încasate.


Consumurile anului de gestiune aferente cultivării culturilor de toamnă pentru roada anului următor, lucrărilor de pregătire a solului pentru semănatul culturilor de primăvară şi altor culturi în anul viitor se consideră producţie în curs de execuţie și se reflectă separat la sfîrşitul anului de celelalte consumuri. Aceste consumuri nu participă la calcularea venitului.

La începutul perioadei de gestiune următoare consumurile specificate se înregistrează în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca consumuri ale perioadei aferente.

Veniturile şi cheltuielile anticipate pe termen scurt şi lung se scad la sfîrşitul perioadei de gestiune din veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune. La începutul următoarei perioade de gestiune veniturile anticipate se trec la venituri, iar cheltuielile anticipate - la cheltuieli.

Cheltuielile anticipate sînt suportate în perioada de gestiune curentă, dar aferente perioadelor viitoare, de exemplu: arenda plătită în avans pe o perioadă mai mare de un an; cheltuielile legate de abonarea la literatura de specialitate; plăţile achitate în avans pe un termen de peste un an pentru asigurarea recoltei, bunurilor; cheltuielile aferente:

- construcţiei serelor de primăvară cu caracter necapital,

- construcţiei gropilor şi tranşeelor pentru siloz şi fînaj, uscătoriilor pentru tutun şi altor construcţii speciale provizorii,

- tratării solului cu var şi ghips,

- îmbunătăţirii primare a pămînturilor ameliorate prin lucrări agrotehnice etc.

Veniturile anticipate sînt calculate în perioada de gestiune, însă aferente perioadelor viitoare, de exemplu:

- pretenţiile înaintate, recunoscute de furnizori şi antreprenori sau adjudecate care vor fi recuperate în termen de peste un an;

- lipsurile de valori materiale, recunoscute de persoanele vinovate sau stabilite prin judecată spre încasare etc.


Entitățile care ţin contabilitatea în partidă simplă în evidenţa sa dezvăluie: valoarea mijloacelor fixe pe tipuri; valoarea şi suprafaţa terenurilor agricole pe tipuri; valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pe tipuri; consumurile şi cheltuielile perioadei de gestiune; valoarea produselor obţinute în cursul anului de gestiune pe grupe distincte; veniturile perioadei de gestiune; profitul net (pierderea) perioadei de gestiune obţinut de entitate; sumele impozitelor şi taxelor calculate şi achitate; numărul de persoane angajate; informaţia referitoare la componenţa grupelor (subgrupelor) de animale şi plante; recolta la 1 ha de plante (în fitotehnie) şi productivitatea animalelor (în

zootehnie) pe tipuri de produse agricole; informaţiile privind condiţiile şi scopurile subvenţiilor de stat primite în cursul

anului de gestiune, cauzele neîndeplinirii condiţiilor de acordare a subvenţiilor etc.


Sistemul contabil simplificat în partidă dublă prevede reflectarea faptelor economice în baza dublei înregistrări și contabilităţii de angajamente.

SNC 4 recomandă variantele de ţinere a registrelor contabile: Registrul – jurnal de evidenţă a operaţiilor economice

Borderouri de evidenţă a operaţiilor economice pe conturi (grupe

de conturi) contabile

SNC 4 prevede elaborarea:

- variantei simplificate a planului de conturi de lucru

- rapoartelor financiare simplificate: Bilanţul contabil simplificat (formularul nr. 1-BS, anexa 16 la SNC4) Raportul de profit şi pierdere (anexa 17 la SNC4) Nota explicativă simplificată

Sistemul contabil simplificat în partidă dublă

Componența rapoartelor financiare anuale complete - conform SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”: Bilanţul contabil; Raportul de profit şi pierdere; Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti; Raportul privind fluxul capitalului propriu; Anexa la Bilanţul contabil; Anexa la Raportul de profit și pierderi; Nota explicativă.

Instituţiile publice şi entităţile de interes public ţin contabilitatea şi întocmesc rapoarte financiare în baza Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (S.I.R.F.)

Rapoartele financiare anuale : se semnează de director sau preşedinte se confirmă prin raportul Comisiei de Cenzori se aprobă la Adunarea generală se publică

Rapoartele financiare anuale se prezintă: organelor teritoriale pentru statistică proprietarilor altor organe

RAPOARTELOR FINANCIARE ANUALE COMPLETE

deţin o poziţie dominantă pe piaţa internă de mărfuri conform avizului organului de stat care efectuează reglementarea

antimonopolsînt create din cote de participaţie şi partea comună a

fondatorilor, care nu se încadrează în categoria de agenţi ai micului business, care depăşeşte 35 % în patrimoniul ei

(capitalul social)

au depăşit în perioada de gestiune indicatorii stabiliţi de legislaţia în vigoare pentru agenţii micului business

persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza patentei de întreprinzător


Sistemul contabil simplificat în partidă dublă nu poate fi folosit de entităţile micului business care:

SNC 4 “Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business” în p. 6 stipulează că, în funcţie de volumul muncii contabile conducătorul poate:

să creeze un serviciu contabil, ca subdiviziune structurală separată condusă de şeful serviciului contabil;

să prevadă în statele întreprinderii funcţia de contabil; să transmită în baze contractuale ţinerea contabilităţii unei firme specializate de audit; să ţină contabilitatea personal, dacă studiile lui corespund cerinţelor prevăzute de

legislaţia în vigoare.

La aplicarea acestui sistem contabil întreprinderile micului business trebuie să:♦ elaboraze şi să aplice Planul de conturi contabile simplificat;♦ utilizeze formularele de registre contabile recomandate de SNC 4 cu posibilitatea

adaptării acestora la specificul activităţii sau elaborării registrelor suplimentare;♦ întocmească rapoarte financiare simplificate conform formularelor prevăzute de SNC

4.

Dubla înregistrare constă în reflectarea operaţiei efectuate concomitent în debitul unui cont şi creditul altui cont la aceeaşi sumă.

De exemplu, procurarea stocurilor de materiale se reflectă concomitent în contul de evidenţă a valorilor cumpărate ca intrare a materialelor şi contul de evidenţă a datoriilor faţă de furnizor ca majorare a datoriilor întreprinderii faţă de furnizor. Astfel va fi întocmită înregistrarea contabilă:

Debit contul 211 "Materiale" Credit contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale".


Sistemul contabil simplificat în partidă dublăResponsabilitatea pentru asigurarea controlului asupra operaţiilor economice

efectuate şi înregistrării acestora în documentele primare o poartă conducătorul întreprinderii.

Întreprinderile micului business pot utiliza formulare de documente tipizate şi elaborate de sinestătător (cu excepţia documentelor de strictă evidenţă), aprobate în modul stabilit, care trebuie să conţină toate elementele obligatorii prevăzute de legislaţia în vigoare.

Documentele contabile primare trebuie să conţină elementele obligatorii: denumirea şi numărul documentului; data întocmirii documentului; denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al întreprinderii în numele căreia este

întocmit documentul; denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului, iar pentru persoane

fizice – codul personal; conţinutul faptelor economice; etaloanele cantitative şi valorice în care sunt exprimate faptele economice; funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile de

efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.

În conformitate cu p.3 al SNC 4 planul de conturi contabile simplificat reprezintă un nomenclator de conturi stabilit de întreprinderea micului business în condiţiile aplicării sistemului contabil simplificat pentru contabilizarea activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor activităţii.

Entitatea poate să deschidă de sinestătător subconturi pentru conturile sintetice ale Planului de conturi contabile simplificat.

De exemplu, pentru contul sintetic 123 "Mijloace fixe" pot fi deschise următoarele subconturi: 1231 "Terenuri", 1232 "Active materiale în curs de execuţie", 1233 "Mijloace fixe de producţie", 1234 "Mijloace fixe neproductive" şi 1235 "Resurse naturale".

Pentru contul sintetic 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" pot fi deschise următoarele subconturi: 5341 "Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice", 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată", 5343 "Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice" ş.a.

În cadrul aplicării sistemului contabil simplificat în partidă dublă contul 215 “Producţia în curs de execuţie” îmbină funcţiile conturilor 215 "Producţia în curs de execuţie" şi 811 "Activitatea de bază” și este destinat pentru generalizarea informaţiei privind reflectarea producţiei nefinisate, consumurile pentru obţinerea produselor şi prestarea serviciilor, precum şi pentru determinarea costului efectiv al acestora.

La contul 215 "Producţia în curs de execuţie" pot fi deschise subconturile:

- 2151 “Produse în curs de execuţie”,

- 2152 “Servicii în curs de execuţie”.


Contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” îmbină funcțiile conturilor de venituri şi cheltuieli de către întreprinderile cu un singur tip de activitate (de exemplu, comerţ sau intermediere). Astfel veniturile se reflectă în Ct 333, iar cheltuielile în Dt 333.

La contul 333 ”Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” pot fi deschise subconturile următoare:

- 3331 “Veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune”,

- 3332 “Utilizarea profitului perioadei de gestiune”, - 3333 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”.

La întreprinderile care desfăşoară mai multe tipuri de activităţi operaţională, de investiţii, financiară se recomandă ţinerea evidenţei veniturilor şi cheltuielilor în conturile: 611 “Venituri din vînzări”, 621 “Venituri din activitatea de investiții”, 622 “Venituri din activitatea financiară”, 711“Costul vînzărilor”, 721 “Cheltuieli ale activității de investiții”, 722 “Cheltuieli ale activității financiare”.


Pentru întreprinderile, activitatea cărora nu necesită stocuri mari de materiale, contabilizarea creanţelor şi datoriilor, iar procesul de fabricare şi de vînzare a produselor se încheie în decursul lunii de gestiune se recomandă varianta de ţinere a registrelor contabile în baza Registrului-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice (ateliere de cusut, tîmplărie, reparaţie a îmbrăcămintei, încălţămintei, tehnicii de uz casnic, gherete, chioşcuri, gospodăriile ţărăneşti).

Registrul-jurnal reprezintă un borderou contabil combinat de evidenţă analitică şi sintetică, ce conţine toate conturile utilizate de entitate.

În baza acestui registru se determină rulajele şi soldurile activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare la o dată concretă.

În baza acestui registru se întocmesc rapoartele financiare simplificate.


Conform p.25 al SNC 4 varianta cu utilizarea Borderourilor de evidenţă a operaţiilor economice pe conturi (grupe de conturi) contabile poate fi aplicată de întreprinderile care în procesul de fabricare a producţiei sau de prestare a serviciilor suportă cheltuieli materiale şi de muncă considerabile; care au stocuri mari de materiale, produse şi mărfuri; efectuează decontări cu debitorii şi creditorii prin intermediul băncilor comerciale.

Suma fiecărei operaţii economice se reflectă concomitent în două borderouri: într-un borderou în Debitul contului corespondent, iar în alt borderou în Creditul contului corespondent.

În cadrul acestei variante întreprinderile înregistrează documentele primare în borderouri de evidenţă. Pentru evidenţa operaţiilor pe un cont sau o grupă de conturi contabile este destinat un borderou separat:

Borderoul de evidenţă a activelor pe termen lung şi a uzurii (amortizării) acestora, (formularul S-2) destinat pentru evidenţa conturilor 111, 113, 123, 124;

Borderoul de evidenţă a stocurilor de mărfuri şi materiale, (formularul S-3) – 211, 216, 217; Borderoul de evidenţă a animalelor şi păsărilor, (formularul S-4) – 212; Borderoul de evidenţă a consumurilor şi cheltuielilor, (formularul S-5) – 215, 121, 251, 713, 731; Borderoul de evidenţă a mijloacelor băneşti şi investiţiilor, (formularul S-6) – 241, 242, 131, 231; Borderoul de evidenţă a decontărilor cu cumpărătorii şi alţi debitori, (formularul S-7) – 221, 224, 225, 227, 229; Borderoul de evidenţă a capitalului propriu, (formularul S-8) – 311, 321, 332, 333, 341, 342; Borderoul de evidenţă a decontărilor cu furnizorii, (formularul S-9) – 521; Borderoul de evidenţă a retribuţiilor, (formularul S-10) – 531; Borderoul de evidenţă a decontărilor cu bugetul, (formularul S-11) – 534; Borderoul de evidenţă a decontărilor cu alţi creditori, (formularul S-12) – 423, 511, 523, 533, 537, 539; Borderoul de evidenţă a vînzărilor şi rezultatelor financiare, (formularul S-13) – 611, 711, 333; Balanţa de verificare (şah) (formularul S-14); Balanţa de verificare a conturilor sintetice (formularul S-15) .


Extras din Codul Fiscal cap. 71 REGIMUL FISCAL AL AGENŢILOR ECONOMICI SUBIECŢI AI SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

[Cap.71 introdus prin Legea nr.267 din 23.12.2011, în vigoare 13.01.2012]

Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.

Cota impozitului pe venit - 3% din venitului din activitatea operaţională (contul 611, 612).

Calcularea impozitului se efectuează trimestrial.

Achitarea la buget se efectuează în termen de o lună de la încheierea trimestrului corespunzător.

Agenţii economici care la 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100000 lei utilizează regimul de impozitare din venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală de declarare.

Agenţii economici care la 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100000 la 600000 lei pot alege regimul de impozitare:

1. Venitul operaţional obţinut în perioada fiscală de declarare,

2. Venitul mpozabil - regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistraţi benevol în calitate de plătitori de TVA.

Codul Fiscal – prevederi pentru ÎMM

Venit din activităţi operaţionale

pînă la 100000 lei 100000 - 600000 lei mai mult 600000 lei

Impozit 3 % 1) 3%2) 12%

12%

Declarația Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională

-Darea de seamă privind IVO - Declarația cu privire la impozitul pe venit

Declarația cu privire la impozitul pe venit

Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională se prezintă pînă la 31 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare.

Declarația cu privire la impozitul pe venit (modificată prin Hotărîrea guvernului nr.596 din 13.08.2012) se prezintă pînă la 31 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare

Suma totală a impozitului pe venit se determină:

a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:

- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 26700 lei;

- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 26700 lei;

b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.

Particularităţile impozitării întreprinderilor mici și mijlocii

Impozitului pe venit - 3% din venitului din activitatea operaţională

Contul 611 Venituri din vînzări (activitatea de bază)

-Vînzarea mărfurilor, produselor-Prestarea serviciilor (reparație, transport, comunicații)-Executarea slucrărilor de construcție-montaj-Operațiuni de arendă

Contul 612 Alte venituri operaționale (nu constituie activitate de bază)

-Vînzarea și ieșirea activelor curente-Venituri din arenda operațională-Plusurile de active curente, recuperarea prejudiciului material-Amenzi, penalități, despăgubiri primite-Decontarea datoriilor cu termenul de prescripție expirat


În contabilitatea întreprinderii care utilizează Borderourile de evidență a operațiilor economice pe conturi (grupe de conturi), calcularea şi achitarea impozitului pe venit se reflectă în baza Notei contabile prin înregistrările contabile:

1. Calcularea impozitului pe venit pe fiecare trimestru:

Dt 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”;

2. transferarea la buget datoriilor privind impozitul pe venit:

Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”

Ct 242 “Conturi curente în valută naţională”;

3. Decontarea cheltuielilor privind impozitul pe venit la finele anului:

Dt 351 “Rezultat financiar total”

Ct 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

4. Înregistarea profitului (excedentului):

Dt 351 "Rezultat financiar total"

Ct 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune”

Înregistarea pierderii deficitului:

Dt 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune”

Ct 351 "Rezultat financiar total".

În contabilitatea întreprinderii care utilizează Registrul-jurnal de evidență a operațiilor economice calcularea şi achitarea impozitului pe venit se reflectă în baza Notei contabile prin înregistrarea contabilă:

Dt 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune”, subcontul 3332 „Profit (pierdere) şi utilizarea acestuia”

Ct 242 “Conturi curente în valută naţională”.


Calcularea taxelor şi impozitelor se reflectă :

1. în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu bugetul care utilizează varianta Borderourilor de evidență a operațiilor economice pe conturi:

- Calcularea taxelor şi impozitelor:

Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

- Achitarea taxelor şi impozitelor :


Ct 242 “Conturi curente în valută naţională”

2. În Registrul de evidență a operațiilor economice calcularea şi achitarea taxelor şi impozitelor se reflectă prin înregistrarea contabilă:

Dt 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune”,

subcontul 3332 „Profit (pierdere) şi utilizarea acestuia”


Calcularea amenzilor și sancțiunilor la impozite și taxe se reflectă:

Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Achitarea amenzilor și sancțiunilor la taxe şi impozite:



SNC 4 în p.43 “Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business” prevede că “întreprinderea care aplică sistemul contabil simplificat întocmeşte şi prezintă următoarele formulare de rapoarte financiare simplificate:

Bilanţul contabil simplificat (formularul nr. 1-BS, anexa 16 la SNC 4),

Raportul de profit şi pierdere (anexa 17 la SNC 4),

Nota informativă privind avansurile, investițiile, împrumuturile și decontările cu clienții externi (anexa 18 la SNC 4),

Nota explicativă simplificată.

Rapoarte financiare simplificate

Lucrări premergătoare întocmirii rapoartelor financiare simplificate

Pentru întocmirea rapoartelor financiare veridice la finele anului de gestiune se

desfăşoară o activitate de pregătire, care cuprinde etapele:

I. Inventarierea generală a patrimoniului

II. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile

III. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli

IV. Întocmirea balanţei de verificare şi/sau completarea Cărţii Mari

V. Întocmirea rapoartelor financiare

La etapa II se verifică corectitudinea reflectării tuturor operaţiunilor economice, corespondenţei conturilor și soldurilor conturilor de activ şi pasiv.

Se verifică concordanţa datelor din conturile analitice cu cele sintetice.

Se trec la cheltuieli şi venituri curente sumele corespunzătoare de cheltuieli şi venituri anticipate.

Se repartizează cheltuielilor indirecte. Se reevaluează activele pe termen lung (cînd valoarea de bilanț

diferă de valoarea venală) la necesitate.Se reflectă diferențele de curs valutar aferente mijloacelor

bănești, creanțelor și datoriilor existente conform cursului BNM la 31 decembrie.

La etapa III se închid conturile de venituri şi cheltuieli, se determină rezultatul financiar

La etapa IV se întocmește Balanţa de verificare şi/sau se completează Cartea Mare

Lucrări premergătoare

La etapa I se efectuează inventarierea în baza documentelor: Ordin privind efectuarea inventarierii Declaraţia întocmită de fiecare gestionar Procesul-verbal de sigilare

Elementele de activ şi datorii supuse inventarierii se înscriu în formularele-tip:

1) INV-1 “Lista de inventariere a imobilizărilor”

2) INV-2 “Lista de inventariere a stocurilor (cantitativ-valorică)”

3) INV-3 “Lista de inventariere a stocurilor (valorică)”

4) INV-4 “Lista de inventariere a bunurilor transmise temporar unor entităţi”

5) INV-5 “Lista de inventariere a activelor în curs de execuţie”

6) INV-6 “Lista de inventariere a animalelor înregistrate separat”

7) INV-6.1 “Lista de inventariere a animalelor înregistrate în grup”

8) INV-7 “Proces-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti”

9) INV-8 “Lista de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim special”

10) INV-10 “Lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor”

În rezultatul constatării lipsurilor şi plusurilor se întocmeşte INV-11 “Registru de verificare a rezultatelor inventarierii”

Comisia de inventariere întocmeşte Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii

Soldurile efective ale creanţelor şi datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi INV-9 “Extras de cont” sau acte de verificare a decontărilor reciproce.

Recuperarea benevolă a prejudiciului material se efectuează în baza acordului dintre entitate şi persoana vinovată:

- entitatea emite Acordul de recuperare, - persoana vinovată prezentă Angajamentul de plată.

Lucrări premergătoare întocmirii rapoartelor financiare simplificate

1. Publicitatea și dezvăluirea politicii de contabilitate

2. Informația privind corespunderea rapoartelor financiare cu cerițele SNC

3. Analiza situației financiare și patrimoniale 4. Alte informații

Nota explicativă la raportul financiar trebuie să conțină compartimentele:

Vă multumesc

pentru atentie!

contabilitatea la Întreprinderile mici și mijlocii

Education