contabilitatea decontărilor cu salariaţii, asigurările sociale şi protecţia socială (pe...

8/17/2019 Contabilitatea decontărilor cu salariaţii, asigurările sociale şi protecţia socială (pe exemplul S.C. Niciman S.A. Iaşi)

1/128

1


2/128

CUPRINS

Introducere..................................................................................................................4

Capitolul 1 Bazele teoretice şi juridice ale sistemului de salarizare, a asigurărilorsociale şi protecţiei sociale.........................................................................................8

1.1 Generalităţi privind munca si piaţa de muncă..................................................81. !istemul de salarizare.....................................................................................1"

1..1. Consideraţii generale..............................................................................1"1... #rincipiile sistemului de salarizare.........................................................111..$. Componentele sistemului de salarizare..................................................1$1..$ %ormele de salarizare...........................................................................1&

1.$ !istemul premial.............................................................................................1'1.4 !istemul de sporuri.........................................................................................181.& Inde(area salariului.........................................................................................11.) *sigurările sociale si protecţia socială...........................................................$

1.).1 Contri+uţia la asigurările sociale.............................................................$1.). Contri+uţiile la asigurările sociale de sănătate........................................&1.).$ Contri+uţiile la ondul de somaj.............................................................&1.).4 Contri+uţiile la asigurarea pentru accidente şi +oli proesionale.............)

1.' Impozitul pe venituri de natura salariilor........................................................'

1.8 Cadrul legal privind salarizarea, drepturile şi o+ligaţiile aerente................81.- !istemul de salarizare al unităţii.....................................................................$

Capitolul . #rezentarea !.C. /ICI0*/ !.* Iaşi.................................................$&.1 !curt istoric.....................................................................................................$&. !tructura organizatorică şi unctională...........................................................$&.$ rganizarea compartimentului inanciar 2 conta+il.....................................41.4 rganizarea +iroului personal 2salarizare......................................................4$.& #rezentarea principalilor indicatori economico inanciari...........................44

Capitolul $ 3electarea n conta+ilitate a decontărilor cu salariaţii, asigurărilesociale şi protecţia socială........................................................................................4'

$.1 rganizarea conta+ilitaţii decontărilor ocazionate de olosirea orţei demuncă....................................................................................................................4'$. !istemul purtătorilor primari de inormaţii privind drepturile de personal,asigurări sociale şi protecţia socială.....................................................................48$.$ Conta+iltatea decontărilor cu personalul........................................................&4

$.$.1 Conta+ilitatea salariilor datorate personalului........................................&&$.$. Conta+ilitatea ajutoarelor materiale datorate personalului......................&)$.$.$ Conta+ilitatea participării personalului la proit......................................&'


3/128

$.$.4 Conta+ilitatea avansurilor acordate personalului...................................&8$.$.& Conta+ilitatea drepturilor de personal neridicate.....................................&-$.$.) Conta+ilitatea reţinerilor din salarii datorate terţilor...............................)"$.$.' Conta+ilitatea altor datorii şi creanţe n legătură cu personalul..............)"

$.4 Conta+ilitatea asigurărilor sociale şi protecţia socială.................................)$.4.. Conta+ilitatea cotri+uţiei la ondul de somaj .........................................)'$.4.$ Conta+ilitatea altor datorii si creanţe sociale...........................................)-

Capitolul 4 *naliza c5eltuielilor salariale şi controlul decontărilor cu salariaţii...'14.1. *naliza structurii personalului.......................................................................'14.. *naliza situaţiei generale a c5eltuielilor salariale.........................................'$4.$. Controlul intern al modului de calcul si plată a o+ligaţiilor aţă de salariaţi.'4

Capitolul & #rototip de sistem e(pert pentru selecţia drepturilor personalului..... ...''&.1. Importanţa sistemului inormaţional conta+il................................................''&.. 6escrierea sistemului inormatic al unităţii...................................................'-&.$. *plicaţie 2 prototip de !istem 7(pert n domeniul analizei economicoinanciare a resurselor umane...............................................................................8

Concluzii.................................................................................................................1"-

Bi+liograie.............................................................................................................111

*/77...................................................................................................................11&


4/128

Introducere

*ctivitatea economică reprezintă un domeniu undamental pentru e(istenţa societăţii

omeneşti, pentru ameliorarea continuă a condiţiei umane. mul nu poate e(ista ără să producă,

aşa cum la r9ndul său, producţia nu are raţiune ără consum. 6esăşurarea şi inalitatea oricărui

act economic sunt inluenţate de procesul conducerii, de calitatea deciziei ela+orate la momentul

oportun.

:a orice nivel sar ala managerul gestionează domeniul său de responsa+ilitate,

declanş9nd acţiuni n scopul o+ţinerii unui eect ma(im cu eort minim. ;oate eorturile şi

acţiunile intreprinse pe plan economic au o trăsătura comuna< pot i e(primate pecuniar, ceea ce

nseamnă implicit intervenţia conta+ilităţii. =7videnţa conta+ilă sau conta+ilitatea consemnează,

cuantiicată şi controlează printro du+la reprezentare ansam+lul mişcarilor de valori care produc

modiicari n mărimea si structura patrimoniului, inclusiv rezultatele acestor modiicari.>1

Conta+ilitatea tre+uie nţeleasă ca ansam+lu de inormaţii agregate, undamentate pe

principii şi postulate veriicate pe practica economica. !istemul de principii, norme şi convenţii

conta+ile asistă producerea unei oerte inormaţionale imperecte, dar credi+ile şi de neinlocuit.

0arele g9nditor german, ?. %r. !c5@r percepe conta+ilitatea ancorată n cele trei timpuri ale

e(istenţei unei ntreprinderi, declar9nd ca =este judecatorul drept al trecutului, consilierul

prezentului si g5idul indispensa+il al viitorului. parte importantă a conta+ilităţii, legată devaloriicarea actorului munca este relectarea decontărilor cu salariaţii. In teoria şi practica

economica, pro+lematica salarizării este legată de relaţiile ocazionate de angajarea, utilizarea şi

plata muncii ca actor de producţie, suscită puternic si perpetuu atenţia, deoarece de modul n care

se realizează recompensarea muncii depinde asigurarea cu mijloace de e(istenţă a unei parţi

semniicative din populaţia planetei.

;ranziţia la economia de piaţă a generat, ntre altele , şi reorma sistemului conta+il

rom9nesc, nsă preocupările pentru perecţionarea conta+ilităţii n ţara noastră continuă şi n prezent.

An cadrul acestui proces de reormă, demarat n anul 1--", se disting urmatoarele etape<

• perioada 1--"1--4 caracterizată prin ncercari de adaptare a vec5iului sistem de

conta+ilitate monist la cerinţele economiei de piaţă

1 oromnea, 7., Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde,aplicaţii, vol. I, 7ditura. !edcom :i+ris, Iasi, ""1, p. $-.

Budugan, 6., Georgescu, I., Bazele contabilitatii, 7ditura !edcom :i+ris, Iasi""$, p.1


5/128

perioada 1--41--- caracterizată prin acceptarea , pe plan doctrinar, a necesitaţii

unei reorme conta+ile de prounzime . 7a sa produs n plan reglementar şi aplicativ

prin trecerea de la sistemul conta+il monist la sistemul conta+il dualist, speciic

ţarilor 7uropei continentale .#ractic, in această etapă sa urmarit armonizareanormelor conta+ile rom9nesti cu directivele europene D6irectiva a IEa, adoptată n

1-'8 privind conturile anuale, 6irectiva a EIIa adoptata in 1-8$ privind conturile

consolidate si 6irectiva a EIIIa, adoptată n 1-84 privind caliicarea proesională a

e(pertilor conta+ili.F

perioada 1--- p9na n prezent se remarca prin eorturile de armonizare a legislaţiei

conta+ile cu directivele europene i de asimilare a !tandardelor Internationale de

Conta+ilitate Dsunt avute in vedere at9t standardele conta+ile internanţionale c9t şi

interpretarile reeritoare la unele din standardele conta+ile intrenationaleF. *ceste

standarde reprezintă un ansam+lu de principii, reguli şi metode conta+ile corelate

ntre ele , a(ate pe o temă principală +ine delimitată.In plan uncţional, ele reprezintă

instrumentele de inluenţare a reglementărilor naţionale n domeniul conta+ilitatii şi

practicilor conta+ile. !pre deose+ire de normele conta+ile , standardele conta+ile

internaţionale sunt verita+ile instrumente de reerinţa.

#rogramul de armonizare conta+ilă din 3om9nia in concordantă cu 6irectivele europene

şi cu !tandardele Internaţionale de Conta+ilitate, alate in curs de implementare , se inscrie intrun

amplu proces de normalizare conta+ilă ce se desăsoară din nevoia de utilizare a unui lim+aj

conta+il universal . *stel , n anul 1--- 0inisterul %inantelor #u+lice ela+orează 3eglementări

conta+ile armonizate cu 6irectiva IEa a Comunitaţii 7conomice 7uropene DC77F şi cu

!tandardele de Conta+ilitate Internaţionala apro+ate prin .0.%.# nr.4"$."4.1---.

*plicarea 3eglementărilor conta+ile armonizate a impus modiicarea si completarea

:egii conta+ilitaţii nr.81--1 care a ost repu+licată$ si :egea nr. $1" din .1"."", pu+licată

n 0onitorul icial al 3om9nie, #artea I, nr. )- din )."8."".

Ancep9nd cu data de 1 ianuarie "") persoanele juridice care ndeplinesc cel puţin două

dintre urmatoarele criterii


6/128


7/128

larg pentru undamentarea deciziilor economico- financiare . An sc5im+, conta+ilitatea de

gestiune urnizează inormaţii ce pot i utilizate numai de catre manageri şi organismele proprii de

supraveg5ere , analiza şi control intern .

An zilele noastre , termenul contabilitate i este atri+uit şi sensul de compartiment

specializat in care se realizează sistemul de inormaţii conta+ile .

*ceste compartimente specializate pot să aparţina unei anumite entitaţi economico

sociale sau pot i entităţi cu statut de societaţi independente. *cestea din urmă tre+uie să ie

a+ilitate şi să ie ncadrate cu specialişti mem+ri ai Corpului 7(pertilor şi conta+ililor autorizaţi

din 3om9nia .


8/128

Capitolul !azele teoretice "i #uridice ale sistemului desalarizare$ a asigurărilor sociale "i protecţiei sociale

% &eneralităţi pri'ind munca si piaţa de muncă

%actorul muncă, n calitate de conditie generală a oricarei activităţi, se asigură, ca şi ceilalţi

actori de producţie, prin intermediul pieţei.

#iaţa muncii se intemeiază, de asemenea, pe nt9lnirea şi conruntarea cererii cu oerta.7a

unctionează i iecare ţară, pe dierite grupuri de tări şi la scară mondială.

rice activitate, care se iniţiază sau e(istă n societate, generează nevoia de muncă. *ceasta

reprezintă volumul total de muncă necesar activităţilor dintro tară pe o perioadă dată. 6ar ea nuconstituie nintregime o cerere care se e(primă pe piaţa muncii. Condiţia generală pentru că

nevoia de muncă să ia orma cererii de munca este remunerarea sa, salarizarea ei. 6e aceea, n

cererea de muncă nu se includ activităţile care se pot realiza de către emeile casnice, militarii n

termen, studenţi, alţi nesalariaţi.

Cererea de muncă reprezintă nevoia de munca salariată care se ormează la un moment

dat ntro economie de piată.

Cererea se e(primă prin intermediul numarului de locuri de muncă.!atisacerea nevoii de muncă se realizează pe seama utilizării disponi+ilităţilor de muncă

e(istente n societate, adică a volumului de muncă ce poate i depus de populaţia aptă de muncă a

ţării respective, n perioada dată. i n acest caz, tre+uie să avem n vedere ca nu toate

disponi+ilităţile de muncă se constituie n oertă, ci numai acelea care urmează să ie remunerate,

salarizate.

ferta de muncă este ormată din munca pe care o pot depune mem+rii societăţii n

condiţii salariale. #rin urmare, n oerta de muncă nu se includ emeile casnice, studenţii, militarii

n termen alţi oameni care depun activităţi nesalariale.

erta de muncă se e(primă prin numărul celor apţi de muncă sau populaţia aptă disponi+ilă

din care se scade numărul emeilor casnice, al studenţilor şi al celor care nu doresc să se angajeze

n nici o activitate, ntruc9t, au resurse pentru e(istenţă sau au alte preocupări.


9/128


10/128

de irmă, iar oerta se delimitează şi ea pornind de la programul de muncă, număr de ore

suplimentare pe care salariaţii acceptă să le eectueze sau nu, n uncţie de nevoile şi aspiraţiile

lor, de situaţia socială si economică etc. la momentul respectiv. 6in conruntarea cererii cu oerta

de muncă la acest nivel se determină marimea şi dinamica salariului nominal. Insuicienţa oertei

la acest nivel se traduce pritro cerere suplimentară care se maniestă pe prima treaptă, iar

insuicienţa cererii, printro oertă suplimentară pe aceeasi treaptă.

% Sistemul de salarizare

/oţiunea de salarii cuprinde remunerarea ntregului personal angajat printrun contract de

muncă. rice persoană angajată pentru contri+uţia la desăşurarea unei activităţi sociale are

dreptul să primeasca un salariu, reprezentat printro sumă de +ani sau produse n natură. !alariulreprezintă venitul, ndeose+i su+ ormă +ăneasă, distri+uit posesorului orţei de muncă pentru

serviciile aduse economiei şi societăţii).

3ezultatele preocupărilor teoreticienilor n domeniu n ncercarea de a deini sistemul de

salarizare, converg către ormula că acesta constituie un ansam+lu coerent de măsuri, generat de

legea cererii şi a oertei, pe +aza unor principii economice şi sociale.

6aca ntreprinderile cu capital majoritar de stat, n conceperea sistemului de salarizare,

sunt marcate puternic de acţiunea cadrului instituţional, irmele private au avantajul de aşiconcepe li+er propriile sisteme de salarizare. 6ar, indierent de natura capitalului, n această

privinţă, se are n vedere salariul minim pe economie şi consultarea sindicatelor.

%%% Consideraţii generale

6in punct de vedere etimologic, termenul de salariu este de orgine latină, =salarium>

desemn9nd suma de +ani plătită soldaţilor DromaniF alaţi su+ arme n vederea ac5iziţionării sării

pentru alimentaţie. An ceea ce priveşte deinirea noţiunii de salariu n prezent se acceptă aproape unanim

ormularea potrivit careia acesta reprezintă suma de bani pe care o primeşte orice persoană

angajată pentru contribuţia la desfăşurarea unei activităţi sociale.

#rin deiniţie, pentru cel ce ncasează salariul, acesta reprezintă un venit, iar pentru cel

care plăteste acest salariu, reprezintă un cost. 6in această mprejurare, din aptul că salariul

reprezintă n acelasi timp cost şi venit, rezultă două lucruri <

) Ignat, I., #o5oaţă, I., :uţac, G., #ascariu, G., Economie politica, 7ditura 7conomica, Bucureşti "", p.&.


11/128

prin nsăşi natura sa, salariul relectă o relaţie conlictuală ntre angajator şi

angajat şi, de aceea, mărimea sa va relecta dimensiunea raportului tensional

dintre cererea şi oerta de muncă

distri+uţia salariului vizează perimetrul microeconomiei mărimea sa concretăse sta+ileşte la acest nivel, unde se poate cunoaşte contri+uţia concretă a

iecarui salariat la rezultatele economice.

%%% Principiile sistemului de salarizare

7ste un lucru ştiut de toată lumea ca veniturile variază n uncţie de calitatea, cantitatea,

importanţa si =raritatea> muncii depuse.;oate acestea ţin de apartenenţa la o categorie

proesională, de moştenirea sau do+9ndirea unor aptitudini deose+ite, de talent, inspiraţie etc. itoate aceste deose+iri produc dierenţieri salariale'.6intre cele mai importante reţinem<

aF Diferenţierile compensatorii

0uncile dieră ntre ele din punct de vedere al atractivităţii sau, respective, al peni+ilităţii.

0unca silvicultorului, proesorului, preotului, avocatului, poliţistului etc. este o muncă =curată> şi

ără riscuri directe, iminente. *lte munci sunt nsă mai puţin atrăgătoare. i totuşi, societatea are

nevoie de munca vidanjorului şi a măturătorului de stradă de salvamontişti şi de spălătorii de

geamuri la zg9rienori, de meteorologi izolaţi n v9rul muntelui şi de mineri pentru a scoatecar+unele din su+teran de petrolişti pe o platormă n largul mării şi de scaandri pentru a sonda,

la nevoie ad9ncul apelor. *semenea munci, care presupun riscuri, eort izic sau psi5ic deose+it,

rezistenţă la stres, prestigiu social scazut, cu perioade de inactivitate sau care implica activităţi in

timpul legal de odi5nă sau desăşurate pe mai multe sc5im+uri etc. şi de care societatea are

nevoie, tre+uie să primeasca o dierenţă compensatorie pentru a deveni, c9t de c9t atractive, cel

puţin din punct de vedere inanciar.

+F 6iferenţieri determinate de capitalul uman

%undamentală n dierenţierea salarială răm9ne calitatea muncii.6aca ne reerim n primul

r9nd la ceea ce oamenii moştenesc, e +ine să stim că nu ne naştem egali şi nici nu răm9nem

egali.>/orocoşii>, care se vor ala n v9rul piramidei salariale, vin pe lume cu un talent aparte cu

o propensiune specială pentru un anumit domeniu de activitate. 6e aceea un pictor talentat şi

consacrat, un sculptor, un c5irurg renumit, un prezentator ;E de e(cepţie, un actor sau c5iar un

matematician cu rezultate iesite din o+işnuit etc. vor c9ştiga ininit mai mult decat un coleg deal

' Ignat, I., #o5oaţă, I., :uţac, G., #ascariu, G., Economie politica, 7ditura7conomica, Bucureşti "", p.)1.


12/128

lor de +reaslă, dar cu rezultate medii. !ă inţelegem +ine, e vor+a de ructul unui talent solicitat,

recunoscut de piaţă.

Capitalul uman se poate nsă şi nsuşi. 6eci e diicilă o partajare netă ntre ceea ce

nseamnă zestre nativă şi ceea ce sa adăugat la acea zestre. Jn lucru e clar< se poate acumula

capital uman numai pe un ond pregătit, o minimă dotare nativă este necesară.

*cumularea de capital uman se ace cu eorturi materiale, de timp şi +ani. Ca să poată i

socotită renta+ilă, această investiţie tre+uie, cel puţin, recuperată. Calculele arată ca, n general,

investiţia n capital uman este proita+ilă. Cel care astăzi a c5eltuit timp şi +ani pentru a se

perecţiona, sacriic9nd din veniturile posi+ile de do+9ndit, va compensa şi va c9ştiga n viitor pe

seama unui salariu mult mai mare.

cF Diferenţe determinate de lipsa concurenţei între grupurile profesionale

#iaţa muncii nu este un tot omogen. 6impotrivă, ea se prezintă ca un comple( de pieţe pe

care se maniestă o diversitate de proesii. diviziune naturală, dar şi n detaliu a muncii i separă

pe strungari de zidari, pe medici de jurişti de economişti etc. #e aceste pieţe secundare salariile

variază oarte mult de la o proesie la alta. /u se compară, de e(emplu, salariul inginerului cu al

t9mplarului. :a o analiză atentă constatăm ca aceste grupuri sunt neconcurente. 3elaţia dintre

cerere şi oertă capătă tensiune doar n interiorul unui grup proesional. ;recerea unui individ de

la un grup la altul este diicilă sau c5iar imposi+ilă n cele mai multe cazuri.

#utem spune, cu alte cuvinte, că prin zestre de plecare, prin cunoştinţele do+9ndite şi prin

propensiunea pentru un anumit domeniu, iecare individ intră ntro anumită categorie

proesională n cadrul careia şi va consuma energia şi talentul multă vreme. dată intrat ntrun

anumit grup proesional, el intră şi su+ incidenţa mecanismului cerereoertă din acel domeniu şi,

graţie acestuiapt, venitul lui va creşte şi va scadea n uncţie de situaţia din perimetrul proesiei

sale. 3elaţia cu veniturile altor categorii proesionale este sla+ă. 6oar o politica statală poate

uniormiza şi aduce salariul medicului la nivelul celui al paznicului. 6ar acest lucru este

neconsonant cu regulile pieţei li+ere. :a piaţă se nt9mplă ca anumite categorii proesionale săşiv9ndă serviciile pe segmente specializate ale orţei de muncă, segmente separate prin +ariere greu

de trecut şi pe care jocul cererii şi al oertei c9ştigă o anumită autonomie.

dF Diferenţieri determinate de discriminarea religioasă, socială sau seuală

6ierenţierea şi stratiicarea salarială au ost şi sunt considerate normale, ireşti. #iaţa l

aşează pe iecare acolo unde i este locul şi din punctul de vedere al veniturilor do+9ndite. 6aca

dierenţierea salarială se datorează unor motive logice sau măsura+ile, cum ar i nivelul de

caliicare, vec5imea n muncă, cantitatea +unurilor realizate etc. totul este +ine. 0ai puţin +ine şigreu de nţeles este atunci c9nd dierenţierea operează după criterii irelevante, cum ar i se(ul,


13/128

aparteneţa etnica, religia etc. An această situaţie dierenţierea se +azează pe ceea ce se numeşte

discriminare%

6eşi legislaţia din cele mai multe ţări interzice n mod categoric discriminarea pe orice

considerente, n mod voalat, su+til, ea se practica. Cel mai adesea ea constă n e(cluderea

anumitor grupuri de la acuparea unor sluj+e +ine plătite. dată e(clus, grupul respectiv intră intr

un cerc vicios. 0em+rii săi sunt o+ligaţi să accepte posturi mai prost plătite. C9ştigurile mici i

marginalizează n planul condiţiilor de viaţă si educaţie. #regătirea proesională precară a

urmasilor i condamnă la a perpetua o oertă de munca cu o produictivitate marginală scazută care

nu se va int9lni decat cu cerere redusă. Cauza şi sursa unei asemenea stări de apt rezidă n

mprejurarea ca, din start, anumite minorităţi au ost e(cluse şi nu pentru ca, n sine, ele nu pot

pro+a aceleasi calităţi ca grupurile majoritare şi deci Kmerită> salarii mai mici.

An aară de discriminarea pe considerente religioase, se(uale sau rasiale şi a cărei victime

cad emeile, populaţia de culoare, 5ispanica sau aro asiatica, prejudicaţile pot juca şi ele un

anumit rol. 6eşi se pot mări proiturile prin angajarea unui grup minoritar, prost plătit, e(istă şi

patroni care, su+jugaţi de prejudecaţi, sacriica renta+ilitatea irmei n olosul prejudecaţilor.

*lteori, sursa discriminării se poate situa la nivelul gusturilor consumatorilor. 7ste vor+a de

consumatorii de servicii pentru ca e greu de crezut ca pe cineva l interesează culoarea pielii celui

care a croit costumul pe care l cumpără de la supermarLet. 6ar e presupus ca e(istă clienţi

consumatori pe care i interesează rasa, se(ul sau etnia medicului curant, a rizerului etc.

%%*% Componentele sistemului de salarizare

#rivit DstrictF ca număr de unităţi monetare de care +eneiciază personalul salariat n

sc5im+ul muncii prestate, avem dea ace cu ceea ce stiinţa economica deineşte ca iind salariu

nominal . *cesta reprezintă suma de +ani pe care angajatul o primeşte n sc5im+ul muncii depuse.

An str9nsă legatura cu noţiunea de salariu nominal se ală cea de salariu real, deinită

drept cantitatea +unuri şi servicii ce ar putea i procurată, la un moment dat, cu ajutorul salariuluiniminal. +servăm ca mărimea salariului real depinde de mărimea salariului nominal şi de nivelul

preţurilor.

!alariul real se ală n relaţie direct proporţională cu salariul nominal şi n relaţie invers

proporţională cu nivelul preţurilor


14/128

In ceea ce priveşte conţinutul salariului n condiţiile economiei de piaţă, acesta este

relieat de analiza următoarelor aţete ale acestuia<

aF preţ al muncii Dsau al orţei de muncăF

+F element important al costurilor

cF venit principal al majorităţii populaţiei ocupate

aF An susţinerea ormulării de = preţ al muncii > operează aptul ca plata salariului la anumite

intervale de timp i crează acestuia apartenenţa de preţ al muncii depuse, iar variaţia cuantumului

salarial depinde de volumul de muncă depus.

Cu toate acestea, teoreticienii domeniului contestă această viziune asupra salariului ca preţ al

muncii. *ceştia susţin că o+iectul relaţiilor dintre salariat şi patron nu este munca, ci orţa de

muncă. Caliicarea noţiunilor de muncă şi orţă de muncă a permis statuarea aptului că n

condiţiile economiei de piaţă, orţa de muncă este o mară, iar conţinutul salariului poate i deinit

ca preţul acestei mări.

*şadar salariul, prin conţinutul său, e(primă relaţiile dintre patron şi salariaţi cu privire la

angajarea şi utilizarea orţei de muncă n activitatea economică, precum şi la repartizarea

rezultatelor o+ţinute prin activitatea respectivă.

b) Salariul ca element important al costurilor , este dat de suma c5eltuielilor eectuate de

ntreprinzător cu salariile şi contri+uţiile legate de acestea, iind caracterizat de următoarele

particularităţi<

este element al c5eltuielilor primare

este element al costurilor varia+ile Dondul de salarii al unei ntreprinderi

evoluează n uncţie de volumul producţiei sau serviciilor realizate şi de

productivitatea munciiF

este c5eltuială directă, el repartiz9nduse cu precizie pe unitatea de produs, dar

şi c5eltuială indirectă 2 c9nd se repartizează pe produs prin intermediul unor

coeicienţi

este o c5eltuială care, din punct de vedere al sursei de recuperare, serveşte

reacerii orţei de muncă salariatului şi intreţinerii amiliei sale.

cF Salariul ca venit principal al majorităţii populaţiei ocupate

An cazul ţărilor cu economie dezvoltată salariul reprezintă cea mai mare parte a venitului

populaţiei ocupate 2 cel mai adesea ntre $ si $4 din populaţia ocupată. An cazul 3om9niei se

tinde spre pragul minim al marjei menţionate. *stăzi salariul individual sau personal se dovedeşte


15/128

a i insuicient n raport cu ceea ce se consideră o e(istenţă normală, intr9nd n uncţiune

modalităţi de completare al lui cu resurse care au revenit iniţial ntreprinderii sau societăţii.

In acest el, pe l9ngă salariul individual sau personal sau mai constituit salariul colectiv şi

cel social .

Salariul colectiv9 este atri+uit tuturor salariaţilor unei intreprinderi, ca participare la

rezultatele acesteia Dla proitF sau su+ orma dieritelor acilităţi.

Salariul social se o+ţine n urma redistri+uirii venitului naţional n vederea asigurării de

venituri unor categorii de salariaţi care se conruntă cu pro+leme deose+ite sau se ală ntro

situaţie materială precarăDşomaj, accidente de muncă, +oli proesionale, etc.F.

An orice sistem de recompensare e(istă două părţi+

1. o parte i(ă, incompresi+ilă Dsalariul de +azăF , su+ nivelul careia nu se poate co+or ără a

provoca diverse urmări

. o parte varia+ilă ormată din diverse complemente salariale.

An 3om9nia, acte normative speciale, reglementează o divizare de genul<

aF salariul de +ază

+F adaosurile ormate din< plusul de acord, premiile acordate din ondul de salarii, cota parte din

proitul net, alte adaosuri

cF sporurile la salariul de +ază< pentru condiţii deose+ite de muncă, grele, periculoase sau peni+ile

pentru condiţii nocive de muncă pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de

muncă pentru lucru n zilele li+ere şi săr+ătorile legale pentru vec5ime n muncă pentru lucru n

timpul nopţii etc.

3ealizarea uncţiilor salariului depinde n măsură importantă de politicile de personal şi

cele salariale de la nivelul companiilor, de politica iscală şi socială a statului şi de

comportamentele partenerilor sociali.

%%* ,ormele de salarizare#entru a pune n relaţie c9t mai directă rezultatele, cantitative n regie, n acord, pe bază

de cote procentuale%

%iecare din cele trei orme uzuale de salarizare şi are avantajele şi dezavantajele ei. 6e

multe ori, aceeasi irmă, n virtutea autonomiei sale uncţionale, poate proceda la o com+inare de

elemente aparţin9nd a două sau c5iar trei orme de salarizare. #oate practica, altel spus, o

salarizare mi(tă. 6e asemenea, n aplicarea politicii de salarizare, iecare irmă pleaca şi de la

- Ignat, I., #o5oaţă, I., :uţac, G., #ascariu, G., Economie politica, 7ditura7conomica, Bucureşti "", p.8".


16/128

premise ca proprii săi angajaţi pot i coparticipanţi la salariul colectiv sau social pot i

+eneiciarii sistemului de participare la mpărţirea proiturilor etc.

% Salarizarea după timpul lucrat(n regie) salarizarea n regie sau după timpul de

lucru se practica n acele unităţi sau pentru acele categorii de salariaţi, unde rezultatele muncii nu

sunt pe deplin comensura+ile< nvăţăm9nt, sănătate, justiţie, apărare naţională, administraţie, etc.

Eenitul se determină, aici, ca un produs intre tariul orar şi numărul de ore prestate. %iecarui

lucrător i sunt i(ate, n mod individual, printro işă a postului, sarcinile şi responsa+ilităţile cei

revin. An uncţie de modul cum şi le ndeplineşte, se i(ează tariul orar precum şi eventualele

recompenseDpremii, gradaţii, gratiicaţii, etc.F, iar dacă este cazul eventualele sancţiuni sau

diminuări de salariu.

!alarizarea n regie denumită şi = salarizare după timpul lucrat =, este cea

mai vec5e şi mai simplă ormă de salarizare. *ceastă ormă de salarizare nu este stimulativă

veniturile personalului salarizat n această ormă sunt inerioare aţă de cele ale personalului plătit

după alte orme de salarizare. An practica, această ormă de salarizare predomină n companiile

prestatoare de servicii D regii autonome sau societăţi comerciale F şi presupune determinarea

mărimii salariului ţin9nd seama de timpul lucrat si de preţul muncii pe unitatea de timpD salariul

orar F. /ivelul salariului orar dieră n uncţie de gradul de caliicare, uncţia ndeplinită, vec5ime

etc., astel ca, la regimuri lunare egale, personalul poate primi salarii inegale, c5iar n condiţiile

aceluiaşi timp de muncă prestat.

% Salarizarea n acord este aplica+ilă n acele sectoare de activitate n care munca

poate i normată, avantajele ei ac9ndo preera+ilă salarizării in regie<

plăţile lucrătorilor se corelează mai +ine cu contri+uţia lor la rezultatele companiei

salariul iind = legat = de rezultatele muncii se stimulează eortul personalului, disciplina si

sporirea productivităţii.

!alarizarea n acord se practică la irmele a caror activitate este relativ omogenă, iar rezultatele muncii sunt pe deplin măsura+ile. *cordul ia orma unei nţelegeri ntre cele două

părţi< irma, pe de o parte, care are lucrări de e(ecutat, şi o ormaţiune de lucru, pe de altă parte,

care se angajează ca ntrun anumit interval de timp să e(ecute lucrarea la parametrii cantitativi şi

calitativi descrisi. ;ariul se i(ează pe unitate izica de lucrare e(ecutatăD+ucată, metru pătrat,

metru cu+, piesă, ansam+lu, su+ansam+lu etc.F.

C9nd se practică acelaşi tari pentru toate elementele ce compun lucrarea, salarizarea se

numeşte n accord direct. C9nd de la un animit număr de piese, +ucaţi etc. n sus tariul creşte

progresiv, salarizarea ia orma acordului progresiv. #rima ormă este consonantă cu teoria


17/128

o+iectivă a valorii, după care, n intervale de timp egale, munci egale creează valori egale. Ca

urmare, tariul tre+uie să ie liniar. Cea dea doua ormă se pliază pe teoriei su+iective a valorii

potrivit căreia pe muncitor nul costă, izic şi psi5ic, n aceeaşi măsură, ultima oră de lucru şi

prima. *ltel spus, pe măsură ce timpul de muncă se prelungeşte şi numărul de piese e(ecutate

creşte, gradul de peni+ilitate al muncii creşte şi el. 3ecompensa tre+uie să ie, de aceea, pe

măsură. Jltimele piese e(ecutate tre+uie plătite mai +ine.

An s9rsit, c9nd se i(ează o sumă glo+ală pentru e(ecuţia unei lucrări n ansam+lul său,

salarizarea se numeşte ăn accord glo+al. !uma respectivă se mparte lucrătorilor, n mod

individual, n uncţie de contri+uţia adusă de iecare la e(ecuţia lucrării.

*% Salarizarea n cote procentuale se practica ndeose+i, n unităţile comerciale. #entru

a i stimulaţi n promovarea imaginii şi v9nzarea mărurilor şi serviciilor, lucrătorii acestor unităţi

sunt salarizaţi n cote procentuale aplicate valorii v9nzărilor. *ceastă ormă de salarizare

presupune eectuarea unor calcule asemănătoare acordului direct, veniturile personalului

depinz9nd direct de nivelul de realizare a sarcinilor sta+ilite. Cotele procentuale sunt aplicate la

valoarea ac5iziţiilor, desacerii de măruri sau prestării de servicii

%* Sistemul premial

#remiile sunt adaosuri care se acordă n uncţie de aportul Dindividual şisau colectivFla

realizarea veniturilor 1" . !ursele din care se plătesc premiile pot i<

ondul de premiere constituit din veniturile realizate după acoperirea c5eltuielilor

ma(im ./ din ondul lunar plătit su+ ormă de salarii, inclusiv sporurile

acordate

ondul de participare a angajaţilor rămas după plata impozitului datorat potrivit

legii de p9nă la ./ %#remiile acordate din ondul de salarii sunt considerate eicace dacă <

relectă n mod o+iectiv importanţa aportului adus de catre salariatul premiat

au o anumită consistentă

se acordă promt.

#remiile se acordă lunar, cu condiţia realizării rezultatelor economice şi n uncţie de

posi+ilitaţile inanciare ale irmei. Andepărtarea momentului acordării premiilor aţă de cel al

realizărilor deose+ite diminuiază motivaţia salariaţilor .1" Ignat,I., ş.a., Economie politica, 7ditura 7conomica, Bucureşti, 1--8, p. ').


18/128

#remiile acordate din proitul anual este sta+ilit de catre *dunarea Generală a

*ctionarilor după nc5iderea situaţiilor inanciare. !ocietaţile comerciale pot constitui un ond de

stimularea salariaţilor de apro(imativ ./ din proitul net.

#9nă la 0./din acest ond poate i acordat salariaţilor n timpul anului , iar dierenţa la

srsitul anului. !istemul este vala+il si pentru regii autonome , cu e(cepţia celor

cu speciic deose+it cu reglementări distincte . 6e asemenea , proitul constituie

sursa acordării premiilor pentru invenţii realizate n cursul anului precedent.

%1 Sistemul de sporuri

!porurile la salarii plătite angajaţilor, ie ca o suma i(ă, ie su+ orma cotelor procentuale

aplicate salariilor tariare de +ază , au de regulă , acelaşi aspect precuniar ca şi salariile. 7le indica

speciicitatea veniturilor salariale , iind grupate astel11<

• grupa2 sporuri ce se pot acorda n uncţie de locul de muncă , pentru timpul

lucrat n aceste condiţii<

spor pentru lucru n su+teran

spor pentru lucru pe platormele marine de oraj si e(tracţie

ndemnizaţie de z+or spor pentru condiţii grele de muncă

spor pentru condiţii nocive

spor pentru condţii periculoase

pentru activitate n su+teran

pentru producerea su+stanţelor e(plozive

spor pentru timpul lucrat n timpul nopţii

spor de santier.

• grupa ! alte sporuri<

spor pentru ore lucrate suplimentar peste timpul lunar de lucru, indierent de modul de

organizare al programului de lucru

spor pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru Din locul sporului pentru ore

suplimentareF

11 Băcescu, *.,Car+unari, #ompendiu de macroeconomie, 7ditura 7conomica,Bucureşti , ""&, p. $)-.


19/128

spor pentru e(ercitarea unei unctii suplimentare

spor pentru utilizarea cel putin a unei lim+i straine acolo unde necesitatile postului o

impun

spor de 'ec3ime n muncă%6enumirle sporurilor nominalizate mai sus, po i adaptate prin contractul colectiv de

munca la speciicul dieritelor activităţi, mentin9nduse conţinutul şi cuantumul mediu al sporului

respectiv.

/ivelul sporurilor , ie n sume i(e , ie procentuale, prevazute n legislaţie sunt ma(ime.

Cele n sume i(e, se corectează n aceeaşi propoţie n care se apro+ă cresterea salariului minim

+rut pe ţară şi categoriile de personal carora li se acordă sporurile , se sta+ilesc prin contractele

colective de muncă.!porurile la salariile de +ază se acordă n raport cu rezultatele o+ţinute şi condiţiile

concrete n care se desasoară activitatea .

#entru locurile la care e(istă situaţii comple(e , Consiliul de *dministracţie al unităţii

poate apro+a plata cumulată a sporurilor pentru condiţiile grele de muncă , periculoase sau

nocive.

Contractele colective de muncă nc5eiate şi aplicate pe anumite ramuri n ultimii ani, mai

relevă şi alte tipuri de sporuri, cum sunt<

spor pentru producţie specială constituie un supliment la sporurile acordate pentru

productia proprizisă, pentru a ncuraja ridicarea calităţii produselor, a simţului de

răspundere şi a păstrării secretului de a+ricaţie. !e acordă tuturor salariaţilor ocupaţi tot

timpul n programul de realizare a producţiei speciale din orice ntreprindere.

spor pentru obiective speciale se acordă dierenţiat , n raport cu importanta o+iectivului

şi cu gradul de raspundere.!por de izolare n procent de p9nă la "M din salariul de +ază ,

corespunzator timpului lucrat n locurile de munăa respective, pentru<

personalul de la staţiunile de supraveg5ere şi dirijare a navigaţiei

presonalul de la releele de televiziune

personalul de la staţiile meteorologice

alte locuri de muncă izolate.

Indemnizaţiile de imersiune se acorda scaandrilor n suma i(a pe ora de scuundare.

!por pentru consemnare la domiciliu nu reprezintă salariul pentru o muncă prestată , ci

indemnizaţie care compensează privaţiunea parţială de li+ertate ntre anumite ore c9nd un


20/128

salariat, desi alat la domiciliul sau , este la dispoziţia ntreprinderii care il poate solicita n orice

moment pentru intrvenţii urgente.

spor de delegat - se acordă n sumă i(ă unor delegaţi care nsotesc transporturi eroviare

sau rutiere , av9nd n vedere raspunderea cresc9ndă pe timpul unor misiuni. Criteriile deacordare se sta+ilesc de Consiliul de *dministraţie la propunerea direcţiei ntreprinderii.

spor pentru personalul de pază se acordă n unele nrteprinderi pentru creşterea

personalului respectiv n prevenirea sustragerilor DrauduloaseF de +unuri. /ivelul acestui

spor este de &M din salariul de ncadrare .

6upa 1--", nu se mai pune pro+lema e(istenţei unor diicultaţi in atragerea şi menţinerea

ortei de muncă , unele societaţi naţionale şi regii autonome depăsesc cu mult aceste valori .

6e altel , la nivelul acestora , ansam+lu sporurilor ca pondere n masa salarială , depăşeşte

recvent &")"M. 6in necesitaţi o+iective dar ca urmare a presiunii sindicale , sa e(tins D uneori

nejustiicat F aplicarea unor sporuri consistente pentru orele lucrate peste programul lunar de lucru

D aşa numite ore suplimentare F sau pentru lucru sistematic peste programul lunar. *cestea , cu

toate ca disciplinele ergonomice şi psi5ologia muncii semnalează posi+ilă apariţie a unor

inconveniente< supra solicitarea organismului uman poate conduce la m+olnaviri şi, respectiv

costuri cu plata concediilor medicale , după cum pot apare unele consecinţe economice negative

pe termen lung < scaderea perormanţei personalului ori c5iar pierderea capacitaţii de mună ce se

poate solda cu pensionări anticipate D medicaleF, sporirea c5eltuielilor din +ugetul asigurărilor

sociale

sla+irea interesului ată de muncă n timpul programului o+işnuit de lucru sper9nduse o+ţinerea

unui spor de salariu n orele de după program , situaţie care , in inal, conduce la scaderea

productivitaţii muncii si creşterea costurilor privind resurslele umane. #ot i redate , cu titlu de 1

Sporurile minime ce se acordă sunt<

pentru condiţii deose+ite de muncă , grele , periculoase sau peni+ile ,1"M din salariul de

+ază pentru condiţii nocive de muncă, 1"M din salariul minim negociat la nivel de unitate

pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate n zilele li+ere şi n zilele de săr+ători

legale se acordă un spor de 1""M din salariul de +ază , p9nă la 1" de oresalariat an ce

depăşeşte 1"oresalariat an se plăteşte cu un spor de &"M din salariul de +ază

pentru vec5ime n muncă, minimum &M pentru $ ani vec5ime si ma(imum &M la o

vec5ime de peste " ani, din salariul de +ază

pentru lucrul in timpul noptii, &M din salariul de +ază


21/128

pentru e(ercitarea şi a unei alte uncţii se poate acorda un spor de p9nă la &"M din salariul

de +ază al uncţiei nlocuite cazurile n care se aplică această prevedere şi cuantumul se

vor sta+ili prin negocieri la contractele colective de muncă la nivel de ramură, grupuri de

unitaţi sau su+unitaţi .

%0 Inde4area salariului

%enomenul inlaţionist a constituit dintotdeauna o pro+lemă diicilă cu incidenţa asupra

teoriei şi practicii salariale.

;re+uie amintit că a apărut şi sa dezvoltat c5iar o teorie n acest sens şi anume teoria

cercului vicios al preţurilor şi salariilor numită şi ,, teoria spiralei inlaţioniste a preţurilor Nsau aciclului inernal al preţurilor si salariilor.

#otrivit acestei teorii , mărimea salariilor muncitorilor determină direct cresterea preţurilor

, conduc9nd la scumpirea vieţii şi la necesitatea unor noi şi noi majorării de salarii, nc5iz9nduse

astel cercul vicios şi realiz9nduse spirala inlaţionistă.

#roesorul rancez, laureat al premiului /o+el , 0aurice *llais , in cartea sa ,,:N import

sur le capitel et la reorme monnetaireNN deinea inlaţia in modul următor ,, inlaţia NN, ca

enomen economic , are ca eect modiicarea considera+ilă a reparţiei veniturlor . 7a se produce prin deposedarea deţinatorilor de creanţe n olosul de+itorilor acestora sau prin

deposedarea celor ce economisesc şi a pensionarilor , n olosul salariaţilor , precum şi

prin deposedarea acelor salalariaţi ale căror salarii nu cresc dec9t cu ntarziere , n olosul

celor care sunt n masura să o+ţină cresterea salariilor naintea altoraNN .

6atorită unor enomene n procese care, prin rezultatele lor , conduc la sporirea indecelui

preţurilor ,inlatia constă n ,, distorsiunea puternică e(istentă ntre procesele monetare şi

procesele ceconomice reale , n masa monetară şi masa mărurilor şi serviciilor puse n circulaţie ,

ntre cresterea preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a +unurilor , cu eecte majore n sera

producţiei şi pe ansam+lul macro socialNN.

!u+ toate ormele ei latentă , desc5să sau galopantă inlatia actionează D n masura

dierităF asupra salariilor n sensul diminuării puterii de cumpărare a acestora .

Inde(area este una din modalitaţile practice utilizate pentru prevenirea sau atenuarea

eroziunii puterii de cumpărare a salariilor şi c5iar pentru cresterea acestora . Cu ajutorul inde(ării

se realizează progresia salariilor n raport cu rezultatele producţiei irmei ,ramurii şi ale

economiei naţionale n general.


22/128

Inde(area este o modalitate te5nică , prin care veniturile salariaţilor şi pensionarilor sunt

crescute DactualizateF prin adaugarea unui procent de crestere .

!uma primită va i dierită n unctie de veniturile iecărui +eneiciar . Inde(area este ometoă speciică ţarilor cu economie de piată , via+ilă ,n care cresterile de preţuri sunt cunoscute .

Principalele avantaje sunt :

evită nivelarea veniturilor , păstr9nd dierenţele impuse de poziţia iecăruia n viaţa

economică

presiunile asupra +ugetului de stat sunt mai reduse şi am9nate n timp

este le(i+ilă şi măreşte veniturile pentru toate perioada următoare

poate i negociată ntre participanţii la viaţa economico socială , guvern patronat

sindicat.6eşi des aplicată inde(area ,are şi unele dezavantaje cum ar i<

aplicată pentru o perioadă indelungată la creşteri de preţuri mari , poate să duăa la

nasterea şi dezvoltarea spiralei inlaţioniste

pe perioade indelungate ace ca dierenţele de venit dintre participanţii la viaţa

economică să se ad9nceasă astel că i avantajează pe cei cu venituri mari

se aplică pentru viitor la o crestere de preţuri deja trecută . Cu alte cuvinte ntre cresterea

de preţ şi inde(area e(istentă mereu o perioadă , uneori destul de mare nu acoperă ntotdeauna n ntregime cresterile de preţ, n uncţie de puterea economică ,

un stat poate acoperi prin inde(are 5./ %

din cresterile de pret , asa cum un altul poate acoperi numai 0.-6./%

Inde(area are şi un eect secundar , acela de a transmite presiunile inlaţioniste asupra

costurilor , asupra ocupării , asupra prţurilor şi renta+iliţătii , asupra investiţiilor şi cererii glo+ale.

Inde(area reprezintă corelaţiile dintre salarii şi preţuri , dintre salarii şi costul veţii, dintre

salarii şi productivitate , dintre salarii şi venitul naţional , dintre salarii şi cresterea economică.In principal , salariile ar tr+ui inde(ate n unctie de nivelul #/B, de nivelul general al

preţurilor sau de alte varia+ile . In practică , modiicarile salariale sunt aproape ntotdeauna legate

de modiicările apărute n nivelul preţurilor de consum .

;e5nicile de inde(are , datorită multiplelor orme pe care le m+raăa , sunt capa+ile să se

adapteze la derite situaţii naţionale şi să contri+uie la soluţionarea pro+emelor de care se lovesc

negocierile colective n perioada de inlaţie .

%ormulele utilizate de ajustare a salariilor n cadrul inde(arii se incadrează , n linii mari ,n categorii+


23/128

ajustarea proporţională e(primă recvent n procente are avantajul că, n mod evident

, este neută , deoarece asiguă ca ierar5ia salariilor să răm9nă nemodiicată , pro+lema

dintotdeauna diicilă n cadrul negocierilor

ajustarea de tip uniorm pentru toţi lucrătorii D compensarea n sume i(e F tinde săretragă evantaiul remuneraţiilor , respectiv să inducă la nivelarea lor, deoarece

aplicanduse aceaşi sumă a+soluă pentru toţi , ea reprezinăa evident ,un procent mai

ridicat de crestere n cazul salariilor mai mici.

#artizanii acestei ormule su+liniază aptul , că, cresterea preturilor i aectează mai dur pe

cei mai deavorizaţi deoarece , prin eectul ponderii, indicele preţurilor atri+uite , n general o

valoare mai importantă pentru articolele de primă necesitate - alimente , m+racaminte ,

c5rie,ntreţinerea locuinţeiF.

1.) *sigurările sociale si protecţia socială

6esăşurarea oricărei activităţi sociale este de neconceput ără intervenţia muncii.

%olosirea orţei de muncă de către unităţi generează relaţii de decontare cu salariaţii proprii,

+ugetul statului, +ugetul asigurărilor sociale şi cu unele onduri special constituite la dispoziţia

organismelor pu+lice.

%6% Contribuţia la asigurările sociale

Contribuţia la asigurările sociale (C2S) se datorează către +ugetul asigurărilor sociale

de stat, pe +aza acesteia determininduse apoi dreptul la dierite tipuri de pensii acordate de stat ,

7a se datorează lunar de către persoanele angajate pe +aza unui contract de mună şi uncţionarii

pu+lici.

Cota contri+uţiei de asigurări sociale datorată de contri+ua+ili este dierenţiata n uncţie

de doi actori, astel <

condiţia de mună n care şi desasoară activitatea contri+ua+ilii

tipul de contri+ua+ili .

Contri+uţia la asigurările socialeDC*!F constituie pentru unitate o c5eltuială de

e(ploatare , care se determiăa prin aplicarea unor cote procentuale la ondul de salarii, datorat

angajaţilor cu contract de mună . Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează NNC*!O nu


24/128

poate i mai mare dec9t produsul dintre numărul mediu de asiguraţi din lună pentru care se

calculează contri+uţia şi valoarea corespunzatoare a cinci salarii medii +rute pe economie.

#entru anul ""), :egea +ugetului asigurărilor sociale de stat pe anul "")1 sta+ileste

urmatoarele cote pentru contri+uţia de asigurări sociale 1$<

pentru grupa Ia de muncă Dcondiţii speciale de muncăF

*./ -(5$0/7.%80/) 95$80/

pentru grupa IIa de muncă Dcondiţii deose+ite de muncăF

*0/ -(5$0/ 7.$80/)9 1$80/

pentru grupa IIIa de muncă Dcondiţii de muncă specialeF

1./ -(5$0/7.$80/) 9 - (5$0/7.$0/ 9 5$80/

Indierent de grupa de muncă n care sunt ncadraţi , salariaţii contri+uie cu o cotă de

5$0/ la asigurarile sociale din veniturile +rute realizate lunar, iar dierenţa p9nă la nivelul cotelor

menţionate este suportată de unitate .

An uncţie de tipul de contri+ua+il, contri+uţia de asiguări sociale se calculează pe +aza <

cotei contri+uţiei individuale de asigurări sociale

dierenţei dintre cota contri+uţiei de asiguări sociale şi cota

contri+utiei individuale de asigurări sociale

cota contri+uţiei de asigurări sociale.

;ermenele de plată a contri+uţiei pentru asigurările sociale este data de & a lunii

urmatoare celei pentru care se datorează contri+uţia. ;ot p9nă la această dată angajatorii sunt

o+ligaţi să depună la casa de #ensii n raza căreia 9şi au sediul o 6eclaraţie privind evidenta

nominală a asigurarilor şi a o+ligaţiilor de plată la +ugetul asigurărilor sociale de stat.

Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate (,NU2SS) - ncep9nd cu data de

1 ianuare ""), cota de contri+uţie pentru concedii şi ndemnizaţii,destinată,e(clusiv inanţării

c5eltuielilor cu plata drepturilor prevazute de prezenţa ordonantă de urgentă, este de .$80/,

aplicată la ondul de salarii sau, după caz , la drepturile reprezent9nd ndemnizaţie de somaj ori

asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, şi se ac5ită la +ugetul %ondului national unic de

asigurari sociale.

1 HHH :egea nr. $8"1&.1.""& privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul $%%& , pu+licată in 0onitorul icial al

3om9niei, partea I, nr. .11&"""&1$ HHH :egea nr.')"" privind sistemul asigurărilor pentru şomaj si stimularea ocupării forţei de munca, pu+licată in0onitorul icial al 3om9niei, partea I, nr. .1"$"""


25/128

#ersoanele juridice sau izice au o+ligaţia plăţii cotei de contri+uţie pentru concedii şi

ndemnizaţii de .$80/, aplicată la ondul de salarii realizat , cu respectarea prevederilor

legislaţiei inanciar iscale n materie . #rin ondul de salarii realizat , n sensul prezentei

ordonanţe de urgentă , se ntelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata

drepturilor salariale sau de natură salarială.

%6% Contribuţiile la asigurările sociale de sănătate

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate14 angajatorii au o+ligaţia să calculeze , să

reţină şi să vireze lunar n contul desc5is la unitaţile teritoriale ale ;rezoreriei !tatului n a căror

rază sunt luaţi n evidenţă ca platitori de impozite şi ta(e ,contri+uţia de 'M datorată pentru

asigurarea sănătaţii personalului din unitatea respectivă ,raportat la ondul de salarii realizat .

#rin ondul de salarii realizat , n sensul prezentelor norme metodologice , se nţelege

totalitatea sumelor constituite şi utilizate de persoane izice şi juridice pentru plata drepturilor

salariale sau şi drepturilor asimilate salariaţilor , asa cum sunt deinite n legislaţia iscală.

Contribuţia asiguţtilor contri+uţia lunară a persoanelor asigurate se sta+ileşte su+ orma

unei cote de 6$0/, se aplică asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora , care sunt

supuse impozitului pe venit .

*ngajatorul are o+ligaţia calcularii , reţinerii şi viăarii lunare integrale a contri+uţiei

datorate de catre persoana asigurată n contul desc5is pe seama Casei /ationale de *sigurări de

sănătate la unitaţile teritoriale ale ;rezoreriei !tatului n a căror rază angajatorii sunt luaţi n

evidentă ca platitori de impozite .

!unt considerate venituri din salarii toate veniturile n +ani şisau n natură o+ţinute de o

persoană izică ce desasoară o activitate n +aza unui contract individual de muncă sau a unui

statut special prevazut din lege, indierent de perioada la care se reeră , de denumirea veniturilor

ori de orma su+ care ele se acordă , inclusiv ndemnizatiile pentru incapacitate temporară de

muncă.

%6%* Contribuţiile la fondul de soma#

Contribuţia unitaţii la ondul de somaj se constituie n scopul plăţii ndemnizaţiilor de

somaj n cazul neericit n care o persoană nusi poate gasi un loc de muncă.

0ecanismul de unctionare a contri+uţiei de asigurări pentru somaj este asemănător celui

al contri+uţiei pentu asigurările sociale . *stel , acesta se calculează prin aplicarea unei cote la o

+ază de impozitare, si anume<

14 #antea, I.#, #ontabilitate financiara, 7ditura Intercredo, 6eva, ""), p.)&.


26/128

2S9 Cota 4 fondul de salarii

An ceea ce priveste cota de contri+uţie , acesta se dierenţiază n uncţie de categoria de

contri+ua+ili , astel nc9t putem vor+i de e(istenţa a două tipuri de cote<

cota de contri+uţie individuală de asigurări pentru somaj,

cota de contri+uţie de asiguări de somaj platită de angajatori

!peciic pe tipuri de plăţi , cotele platite de acestea , cu e(empliicarea pentru anul "") şi

+aza impoza+ilă la care se aplică sunt<

cota de contri+uţie , pentru persoanele angajate pe +aza unui contract

individual de muncă este de / la salariul de +ază +rut lunar.

cota de contri+uţie de asigurări de somaj platită de angajator este de $0/ la

ondul de salarii+rute lunare.Cota de / reprezintand contri+uţia individuală la +ugetul asigurărilor de somaj, nu se

plaste pe perioada n care raporturile de mucă sau de serviciu ale persoanelor asigurate sunt

suspendate potrivit legii, cu e(cepţia perioadei de incapacitate temporară de muncă , dacă acesta

nu depăseste $" zile.

#lata contri+uţiei pentru asigurarea de somaj tre+uie acută p9nă cel t9rziu la data de & a

lunii urmatoare celei pentru care se datorează contri+uţia . #9nă la aceaşi dată, angajatorul este

o+ligat să depună la *genţia ?udeţeană pentru cuparea %oţtei de 0ună n raza căreia 9si are

sediul , 6eclaraţia lunară privind evidenţa nominală a asigurăţilor şi a o+ligaţiilor de plată la

+ugetul asigurărilor pentru somaj.

%6%1 Contribuţiile la asigurarea pentru accidente "i boli profesionale

Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă !i boli proesionale este garantată

de stat şi cuprinde raporturi speciice prin care se asigură protecţia sociaă mpotriva urmatoarelor

categorii de riscuri proesionale< pierderea , diminuarea capacitaţii de muncă şi decesul ca urmare

a accidentelor de muncă şi a +olilor proesionale1& .!e datorează numai de angajatori şi de persoanele izice care nc5eie , n condiţiile legii,

contracte de asigurare pentru accidente de muncă şi +oli proesionale şi care sunt asigurate n

sistemul pu+lic de pensii. Contri+uţia lunaă de asigurare pentru accidente de muncă şi +oli

proesionale datorate de angajatori se determină , ncepand din ianuarie ""), după urmatoarea

ormula


27/128

C9(:R;,s)


28/128

asigurările sociale de sănătate ,contri+uţia individuală de asiguăari sociale , precum şi alte

contri+uţii o+ligatorii sta+ilite de lege , după cazF şi urmatoarele elemente<

1F =educerea personală acordată pentru luna respecti'ă % 6educerea personaăa se

acordă pentru persoanele zice care au un venit lunar +rut de p9nă la %... RN .inclusiv , astel +

pentru contri+ua+ilii care nu au persoane n ntreţinere - 0. RN >

pentru contri+ua+ili care au o persoană n ntreţinere - *0. RN>

pentru contri+ua+ilii care au două persoane n ntreţinere -10. RN>

pentru contri+ua+ilii care au trei persoane n ntreţinere -00. RN>

pentru contri+ua+ilii care au patru sau mai multe persoane n ntreţinere 60. RN%

#entru contri+ua+ilii care realizează venituri +rute lunare din salarii cuprinse ntre

%...$.. 3/ şi inclusiv , deducerile personale sunt degresive ată de cele de mai sus şi se

sta+ilesc prin ordin al ministerului inantelor pu+lice.

#entru contri+ua+ilii care realizează venituri +rute lunare de peste *%... RN nu se

acordă deducere personală.

) Cotizaţia sindicală platită pentru luna respecti'ă >

*) Contribuţiile la sc3emele facultati'e de pensii ocupationale, astel nc9t la nivelul

anului să nu se depasească ec5valentul n RN .. euro

b) pentru 'eniturile obţinute n celelalte cazuri $ prin aplicarea cotei de 1)M asupra

+azei de calcul determinată ca dierentă ntre venitul +rut şi contri+uţiile o+ligatorii pe iecare loc

de realizare a venitului .

%? Cadrul legal pri'ind salarizarea$ drepturile "i obligaţiile aferente

:i+ertatea muncii este garantată prin Constituţie, astel ca orice persoană este li+eră n

alegerea locului de muncă şi a proesiei, meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze,

n cadrul relaţiilor de muncă uncţionează principiul egalităţii de tratament aţă de toţi salariaţiişi angajatorii. 3elaţia dintre salariat, care se o+ligă să presteze munca si angajator se +azează pe

contractul individual de muncă pe durată nedeterminată1).

#rin derogare de la regula de mai sus, angajatorii au posi+ilitatea de a angaja personal

salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată, contract individual de muncă

pe timp parţial contractul individual de muncă la domiciliu, contract de muncă temporară. la nivel

naţional se nc5eie contractul colectiv de muncă unic ce cuprinde drepturile şi o+ligaţiile

1) HHH :egea $8"""& privind +ugetul asigurărilor de stat pe anul ""), pu+licatăin 0onitorul icial al 3om9niei, partea I, nr. 11&"1-.1.""&


29/128

patronilor şi ale salariaţilor cu privire la condiţiile generale de muncă şi se nc5eie pe o perioadă

de un an1'.

!alariul de +ază minim +rut negociat pentru un program complet de lucru de 1'" de ore, n

medie, este de **. RN, adică 1.-4 3/ oră, ncep9nd cu 1 ianuarie ""&.

#ărţile contractante sunt de acord ca n perioada următoare să acţioneze pentru includerea

unor sporuri n salariul de +ază, care să reprezinte retri+uţia pentru munca prestată si condiţiile de

la locul de munca, astel nc9t salariul de +ază să ai+ă pondere majoritară n salariu.

!porurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse n salariul

de +ază. Sporurile minime ce se acordă sunt+

pentru condiţii deose+ite de muncă, grele, periculoase sau peni+ile, ./ din salariul de +ază

pentru condiţii nocive de muncă, ./ din salariul minim negociat la nivel de unitate

pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate n zilele li+ere şi n zilele de săr+ători legale

se acordă un spor de ../ din salariul de +ază, p9nă la 1" de oresalariatan ceea ce

depăşeşte 1" de oresalariatan se plăteşte cu un spor de 0./ din salariul de +ază

pentru vec5ime n muncă, minimum 0/ pentru $ ani vec5ime şi ma(imum 0/ la o

vec5ime de peste " de ani, din salariul de +ază

pentru lucrul n timpul nopţii, 0/ din salariul de +ază

pentru e(ercitarea şi a unei alte uncţii se poate acorda un spor de p9nă la 0./ din salariul de

+ază al uncţiei nlocuite, cazurile n care se aplică această prevedere şi cuantumul se vor

sta+ili prin negocieri la contractele colective de muncă la nivel de ramură, grupuri de unităţi

sau unităţi.

%daosurile la salariul de bază sunt'

adaosul de acord

premiile acordate din ondul de premiere, calculate ntro proporţie de minimum $0/ din

ondul de salarii realizat lunar alte adaosuri, convenite la nivelul unităţilor şi instituţiilor.

%lte venituri sunt:

cotăparte din proit ce se repartizează salariaţilor, care este de p9nă la ./ n

cazul societăţilor comerciale şi de p9nă la 0/ n cazul regiilor autonome

tic5etele de masă acordate conorm prevederilor legale şi nţelegerii părţilor.

1' HHH rdonanţa de Jrgenţă a Guvernului 3om9niei, nr. 1&8 din 1'.11.""&

privind concediile si indemnizaţiile si asigurările sociale de sănătate, pu+licată in0onitorul icial al 3om9niei, partea I, nr. 1"'4-.11.""&


30/128

Condiţiile de dierenţiere, diminuare sau anulare a participării la ondul de stimulare din

proit sau la ondul de premiere, precum şi perioada pentru care se acordă cota de proit

salariaţilor, care nu poate i mai mare de un an, se sta+ilesc prin contractul colectiv de muncă la

nivel de unitate.

#atronul va asigura condiţiile necesare realizării de catre iecare salariat a sarcinilor ce i

revin, n cadrul programului zilnic de muncă sta+ilit. In situaţia n care patronul nu poate asigura

pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizării sarcinilor de serviciu, el este

o+ligat să plăteasca salariaţilor salariul de +ază pentru timpul c9t lucrul a ost ntrerupt.

An cazuri e(cepţionale, c9nd din motive te5nice sau din alte motive activitatea a ost

ntreruptă, salariaţii vor primi 80/ din salariul de +ază individual avut, cu condiţia ca ncetarea

lucrului să nu se i produs din vina lor şi dacă n tot acest timp au rămas la dispoziţia unităţii. #rin

negocieri la nivelul unităţii se va sta+ili modul concret de realizare a prevederii de a răm9ne la

dispoziţia unităţii, prezenţi n incinta unităţii n aşteptarea reluării activităţii sau la domiciliu, de

unde să poată i convocaţi de unitate.

;oate drepturile +ăneşti cuvenite salariaţilor se plătesc naintea oricaror o+ligaţii +ăneşti

ale unităţii.

Salariaţii vor beneicia de următoarele ajutoare:

n cazul decesului salariatului, un ajutor, acordat amiliei, de un salariu mediu lunar

pe unitate

dacă decesul a survenit din cauza unui accident de muncă, a unui accident n

legătură cu munca sau a unei +oli proesionale, cuantumul ajutorului acordat

amiliei va i de cel puţin $ salarii de +ază dierenţa de salarii se va plăti după

sta+ilirea, n condiţiile legii, a cauzei decesului

un salariu de +ază, plătit de unitate mamei, pentru naşterea iecarui copil dacă

mama nu este salariată, soţul acesteia +eneiciază de plata unui salariu de +ază

un salariu de +ază plătit de unitate la decesul soţului sau soţiei ori la decesul unei

rude de gradul I alate n ntreţinerea salariatului.

#rin contractele colective de muncă se poate sta+ili ca, n raport cu posi+ilităţile

economicoinanciare ale unităţii, pe l9ngă ndemnizaţia de concediu, să se plătească şi o primă de

vacanţă.

An aara concediului legal plătit pentru ingrijirea copiilor n v9rstă de p9nă la doi ani,

salariata mamă poate +eneicia de nca un an concediu ără plată.


31/128

Contractul individual de muncă este contractul n temeiul caruia o persoană izică,

denumită salariat, se o+ligă să presteze munca pentru şi su+ autoritatea unui angajator, persoană

izică sau juridică ,n sc5im+ul unei remuneraţii denumite salariu.

dată cu nregistrarea salariilor, unităţile patrimoniale mai au şi o+ligaţia calcului şi virării

o+ligaţiilor de natură destinate constituirii ondurilor din care se plătesc pensiile, ajutoarele de

şomaj sau se acoperă alte c5eltuieli pu+lice. Contribuţiile unităţii sunt<

contri+uţia la asigurările sociale

contri+uţia de asigurare pentru accidente de muncă şi +oli proesionale

contri+uţia unităţii la ondul de şomaj

contri+uţia unităţii la ondul de asigurări sociale de sănătate

comisionul plătit Inspectoratului ;eritorial de 0uncă.

Contribuţia la asigurările sociale se e(ercită prin cotele de contri+uţii şi sunt dierenţiate

n uncţie de condiţiile de muncă n normale, deose+ite sau speciale. In anul "") cotele de

contri+uţii de asigurări sociale sunt prezentate ntrun paragra anterior.

Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contri+uţia de asigurări sociale, o

constituie ondul total de salarii +rute lunare realizate şi nu poate i mai mare decat produsul

dintre numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contri+uţia şi valoarea

corespunzătoare.Contribuţia de asigurări pentru accidentele de muncă !i boli proesionale este garantată

de stat şi cuprinde raporturi speciice prin care se asigură protecţia socială mpotriva

următoarelor categorii de riscuri proesionale< pierderea, diminuarea capacităţii de muncă şi

decesul ca urmare a accidentelor de muncă şi a +olilor proesionale.

!e datorează numai de angajatori şi de persoanele izice care nc5eie, n condiţiile legii,

contracte de asigurare pentru accidente de muncă şi +oli proesionale şi care sunt asigurate n

sistemul pu+lic de pensii. Contri+uţia lunară de asigurare pentru accidente de muncă şi +oli proesionale datorată de angajatori se determină, ncep9nd din ianuarie ""), după următoarea

ormulă<

C 9 (:R 4 ,s)


32/128

contri+uţiei la asigurarea pentru accidente de muncă si +oli proesionale se sta+ileşte n uncţie

de riscuri pe sectoare economice, ntre limitele de .$0/ si 1 /$ iar contri+uţia aerentă noii cote

se virează la +ugetul asigurărilor sociale de stat.18

Contribuţia unităţii la ondul de !omaj asigură constituirea ondului necesar pentru

plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare proesională şi a alocaţiei de sprijin

contri+uţii ale unităţilor patrimoniale. *ngajatorii au o+ligaţia de a plăti lunar o contri+uţie la

+ugetul asigurărilor pentru şomaj, n cotă de %0/, aplicată asupra ondului total de salarii +rute

lunare realizate.

Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate alimentează ondul necesar

sistemului principal de ocrotire a sănătăţii populaţiei, sunt o+ligatorii şi uncţionează

descentralizat, coneră dreptului alegerii li+ere de catre asiguraţi a medicului, a unităţii sanitare

şi a casei de asigurări de sănătate. *siguraţii din sistemul asigurărilor sociale de sănătate

datorează o contri+uţie n cotă de 'M datorată de angajator i aplicată asupra ondului de salarii

+rute lunare.

Comisionul datorat "nspectoratului #eritorial de $unca pentru prestarea serviciilor

prevăzute n lege 6irecţiile generale de muncă şi protecţie socială vor percepe un comision,

sta+ilit la .$80/ din ondul lunar de salarii, angajatorilor carora le păstrează şi le

completează carnetele de muncă si .$0/ din ondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le

prestează servicii const9nd n veriicarea şi certiicarea legalităţii nregistrărilor eectuate de către

aceştia.

%5 Sistemul de salarizare al unităţii

!istemul de salarizare al societăţii este sta+ilit prin contractul colectiv de muncă, sistem ce

are ca scop ameliorarea continuă a condiţiilor de muncă, avoriz9nd crearea unui cadru necesar

pentru oerirea unor servicii calitativ superioare, depun9nduse eorturile necesare n vederea

implementării unui sistem de muncă organizat.Conorm Contractului colectiv de muncă19 la nivel naţional ormele de organizare a

muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele<

1. n regie sau după timp

. n acord

18 HHH (orme metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidentede munca si boli profesionale din %).*$.$%%+, pu+licat in 0onitorul icial al3omaniei, #artea I, nr. & din "4."1.""&.

1- HHH Contract colectiv de munca inc5eiat intre !.C. /iciman !.*. si angajaţii proprii.


33/128

$. pe +ază de tarie sau cote procentuale din veniturile realizate

4. alte orme speciice unităţii.

%ormele de organizare a muncii şi de salarizare ce urmează să se aplice iecarei activităţi

se sta+ilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. %orma de organizare a muncii şi

de salarizare la !# ("#"-( !- este n acord pentru toate categoriile de personal.

%iecare salariat are dreptul la un salariu ce cuprinde salariul tariar de ncadrare, sporurile

şi adaosurile, care sunt nregistrate n carnetul de muncă.

Sporurile care se acordă de societate sunt următoarele+

& spor de vec'ime$ care se determină prin aplicarea unei cote speciice vec5imii n muncă

asupra salariului tariar de ncadrare a iecarui salariat n parte<

Sporurile de vec'ime acordate de SC ("C"$%( S% "asi

@ec3ime in munca Spor (/)

* A 0 ani 0

0 A . ani .

. A 0 ani 0

0 A . ani .

Peste . ani 0

& spor pentru ore suplimentare de 0/%

An cursul anului se acordă premii, care sunt n valoare de 1"M din proitul societăţii.

Concediile de odi5nă se acordă n uncţie de vec5imea n muncă, astel<

1 zile de concediu, pentru salariaţii cu o vec5ime n muncă de " 2 & ani

$ zile de concediu, pentru salariaţii cu o vec5ime n muncă de & 2 1" ani

& zile de concediu, pentru salariaţii cu o vec5ime n muncă de 112 " ani

' zile de concediu, pentru salariaţii cu o vec5ime n muncă de peste " ani.

Concediul de odi5na se va acorda n trei etape, din care doua i(e n perioada săr+ătorilor

de #aşti şi de Crăciun Dpentru care se rezerva 1" zileF şi una la solicitarea persoanei pe +aza de

programare.Concediul şi ndemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de +oli

o+işnuite sau de accidente n aara muncii, +oli proesionale sau accidente de muncă se acordă

conorm legii pe +aza certiicatului medical. Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate

temporara de muncă se determină prin aplicarea unui procent de 80/ la +aza de calcul sta+ilită

conorm legii, sau ../ n unele situaţii speciale D +oli proesionale, accidente de muncă, !I6*,

+oli inectocontagioase din grupa *, tu+erculoza, cancer de orice tipF.

#lata salariilor se ace n tranşe lunare n zilele de 8 si $ ale iecarei luni.An vederea

sta+ilirii concrete a drepturilor şi o+ligaţiilor salariaţilor, angajarea se ace prin nc5eierea


34/128

contractului individual de muncă, n care se prevede şi salariul de +ază. Anc5eierea contractului

individual de muncă se ace n +aza condiţiilor sta+ilite de lege, cu respectarea drepturilor

undamentale ale omului si numai pe criteriul aptitudinilor şi competenţei proesionale.


35/128

Capitolul % - Prezentarea S%C% NICIB2N S%2 Ia"i

% Scurt istoric

!C /iciman !* a luat iinţă n anul 1--$, prin privatizarea unei sectii din cadrul !C

Bucium !* .Cu timpul, sau ac5izitionat utilaje noi ,mult mai productive, şi sa cautat ca

desacerea să se aca ntro retea distri+uita gen 0etro ,Carrerour,!elgros,#ractiLer. An această

perioadă,au crescut veniturile o+tinute pe piaţa internă de la &.) miliarde lei la ') miliarde lei n

""4. 7voluţia veniturilor pe piaţa e(ternă a ost, n cea mai mare parte, crescatoare, cu unele

scaderi n anii 1--&1--). :a nivelul anului 1---, c9nd a nceput şi activitatea de e(port,

veniturile din e(port erau de 1.8 miliarde lei, iar la nivelul anului """ de '.8 miliarde lei. #entrua ajunge la aceste realizări, irma a cautat săşi atragă cea mai +ună orţă de muncă, ără a i

nevoie săsi sporească oarte mult numărul personalului. *stel, de la cei 1"" salariaţi, din anul

niinţării, irma are n prezent $8 de angajaţi.

% Structura organizatorică "i functională

#rocesul de organizare constă n guparea activităţilor necesare pentru ndeplinirea

o+iectivelor unei irme şi atri+uirea iecarei grupe unui manager, care are autoritatea necesară

pentru orientarea, antrenarea şi coordonarea oamenilor ce realizează aceste activităţi."

* organiza activitatea unei irme nseamnă a realiza o diviziune a muncii, at9t pe verticală

c9t si pe orizontală. 6iviziunea verticală a muncii presupune sta+ilirea ierar5iilor, a liniilor de

autoritate, precum şi lu(ul de comunicaţii din interiorul organizaţiei. 6iviziunea orizontală a

muncii porneşte de la aptul ca munca specializată este mai eicientă, realiz9nduse prin

departamentareasepararea activităţilor şi gruparea lor n posturi şi departamente.

!tructura organizatorică poate i caracterizată prin< posturi, sera de autoritate a

managerilor, departamente, niveluri ierar5ice si relaţii interumane.

Identiicarea şi caracterizarea structurilor organizatorice se poate realiza după criteriul

uncţionalităţii si nt9lnim structura clasiăa, comportamentală, circumstanţială, sau criteriul de

departamentare cu stuctura simplă, uncţională, geograica, pe unităţi descentralizate de proit, pe

unităţi strategice de proit, matriceală, sau de conglomerat.

" #anaite, /., #rodan, *., Itimescu,*., anagement concepte si aplicaţii practice, ediţia a Ea, 7ditura. !edcom :i+ris, Iasi, "", pp. )' $"4.


36/128

SC ("C"$%( !- are o structură organizatoric de tip uncţională, permite centralizarea

controlului strategic al rezultatelor, este +ine adaptată activităţii irmei, permiţ9nd dezvoltarea

uncţională.

%irma este organizată ca o societate pe acţiuni, conducerea este asigurată de *dunarea

Generala a *cţionarilor D*G*F. In ane(a nr .1 este redata rganigrama SC% NICIB2N S2

I2SI

%) %dunarea enerală a %cţionarilor este organul de conducere al societăţii, care

decide asupra activităţii acesteia şi i asigură politica economica şi comercială. *ceasta se

compune din toţi proprietarii a cel puţin o acţiune, caresi e(ercită dreptul la vot. *G* are

următoarele atribuţii principale+

alege mem+rii Consiliului de *dministraţie sta+ileşte competenţele şi răspunderile Consiliului de *dministraţie

apro+ă si modiica programele de activitate si +ugetul de venituri si c5eltuieli al societăţii

5otărăşte cu privire la contractarea de mprumuturi +ancare şi la acordarea de garanţii

e(aminează, apro+ă sau modiica Bilanţul si Contul de proit şi pierderi după analizarea

rapoartelor Consiliului de *dministraţie şi 3aportului de veriicare şi certiicare a +ilanţului

conta+il *udit, apro+ă repartizarea dividendelor ntre acţionari

5otărăşte cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modiicarea numărului deacţiuni sau a valorii nominale a acestora

5otărăşte cu privire la adoptarea sau modiicarea statutului, precum şi la transormarea

ormei juridice a societăţii

5otărăşte cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea precum şi lic5idarea societăţii

5otărăşte sc5im+area o+iectului de activitate, a sediului, participarea la constituirea altor

societăţi comerciale

5otărăşte cu privire la acţionarea in justiţie a mem+rilor Consiliului de *dministraţie,directorilor şi, a comisiei de cenzori pentru eventualele pagu+e pricinuite societăţii 5otărăşte

n orice alte pro+leme privind societatea.

*)Comisia de cenzori este ormată din $ mem+ri, controlează gestiunea societăţii prin

mijloace speciice, conorm normelor legale şi proesionale, veriica şi certiica +ilanţul conta+il,

e(ecut9nd misiunea ncredinţată de *G*.


37/128

C)Consiliu de %dministraţie ormat din & persoane alese de *G* dintre acţionarii

care posedă peste """ de acţiuni, pentru o perioadă de ani, cu posi+ilitatea de a i realesi pe noi

perioade de sau 4 ani.

2tribuţiile principale ale Consiliului de 2dministraţie sunt+ alege şi revoca directorul general al societăţii şi sta+ileşte remuneraţia

apro+ă structura organizatorica a societăţii, numărul de posturi, precum şi normativul de

constituire a compartimentelor uncţionale şi gestiunilor

apro+ă 3egulamentul de rganizare şi %uncţionare al societăţii

apro+ă angajarea şi revocarea directorilor comercial, respectiv economic ai societăţii ,

sta+ileşte competenţele, drepturile şi o+ligaţiile acestora

apro+ă angajarea şi concedierea salariaţilor, negociază cu aceştia salariile de ncadraredirectnegociază Contractul Colectiv de 0unca cu reprezentanţii salariaţilor societăţii şi

sindicatele

sta+ileşte strategia şi politica societăţii pe termen scurt şi pe termen lung

5otărăşte cu privire la e(ecutarea de reparaţii capitale şi realizarea de noi investiţii

apro+ă scoaterea din uz a mijloacelor i(e amortizate integral, precum şi a celor cu durată

de olosinţă neindeplinită

sta+ileşte modul de valoriicare al acestorapune la dispoziţia acţionarilor, prin aişare şi

pu+licare cu cel puţin 1& zile nainte de *dunarea Generală rdinară, +ilanţul şi contul de

proitşsi pierderi pe anul precedent, precum şi proiectul +ugetului de venituri şi c5eltuieli pe

anul următor

le supune apro+ării *dunării Generale.

+) +irectorul general este ales de Consiliul de *dministraţie al societăţii din r9ndul

mem+rilor săi şi are rolul de a asigura conducerea, organizarea şi uncţionarea societăţii

comerciale n condiţii de eicienţă economică, duc9nd la ndeplinire toate 5otăr9rile *dunării

Generale a *cţionarilor, 5otăr9rile redactate n 3aportul de audit inanciar şi 5otăr9rile Consiliului

de *dministraţie.

6irectorul General al societăţii coordonează activitatea directorilor comercial, respectiv

economic ai societăţii.

6irectorul General al societăţii are următoarele atri+uţii, competenţe şi responsa+ilităţi, e(ercitate

direct sau prin intermediul delegărilor si mputernicirilor acordate, după cum urmează


38/128

organizează şi conduce, prin actorii de decizie, toate activităţile economice, sociale şi de

altă natură ale societăţii comerciale răspunde n aţa *dunării Generale a *cţionarilor şi a

Consiliului de *dministraţie de activitatea managerială a societăţii comerciale

angajează, prin semnătură, societatea n relaţ

contabilitatea decontărilor cu salariaţii, asigurările sociale şi protecţia socială (pe...

Documents