contabilitatea activelor materiale pe termen lung

31
Contabilitatea activelor materiale pe termen lung 1.Componenţa, caracteristica şi clasificarea activelor materiale pe termen lung. Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă materială, cu o durată de funcţionare utilă mai mare de un an, care pot fi utilizate în activitatea întreprinderii pentru a obţine un avantaj economic sau care se află în proces de creare şi nu sînt destinate vînzării. Activele materiale pe termen lung reprezintă active ce sînt în majoritatea cazurilor absolut necesare pentru a începe o afacere, pentru a menţine procesul de activitate şi chiar pentru a lichida în caz de necesitate afacerea. După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în următoarele grupe principale: (121) Active materiale în curs de execuţie (1211) Constructii in curs de executie (1212) Utilaj destinat instalarii (1213) Utilaj si alte obiecte pina la punerea in functiune (1214) Investitii capital ulterioare (122) Terenuri (1221) Terenuri fara constructii (1222) Terenuri cu constructii (1223) Terenuri cu zacaminte (123) Mijloace fixe (1231) Cladiri (1232) Constructii special (1233) Masini, utilaje si instalatii de transmisie (1235) Animale de munca si productie (1236) Plantatii perene (1237) Alte mijloace fixe (1238) Mijloace fixe arendate pe termen lung (124) Uzura mijloacelor fixe (1241) Uzura cladirilor (1242) Uzura constructiilor special (1243) Uzura masinilor,utilajelor si instalatiilor de transmisie (1244) Uzura mijloacelor de transport (1245) Uzura plantatiilor perene

Upload: valerie-iordati

Post on 08-Feb-2016

10 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

1.Componenţa, caracteristica şi clasificarea activelor materiale pe termen lung.

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă materială, cu o durată de funcţionare utilă mai mare de un an, care pot fi utilizate în activitatea întreprinderii pentru a obţine un avantaj economic sau care se află în proces de creare şi nu sînt destinate vînzării. Activele materiale pe termen lung reprezintă active ce sînt în majoritatea cazurilor absolut necesare pentru a începe o afacere, pentru a menţine procesul de activitate şi chiar pentru a lichida în caz de necesitate afacerea.

După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în următoarele grupe principale:

(121) Active materiale în curs de execuţie (1211) Constructii in curs de executie (1212) Utilaj destinat instalarii (1213) Utilaj si alte obiecte pina la punerea in functiune (1214) Investitii capital ulterioare

(122) Terenuri (1221) Terenuri fara constructii (1222) Terenuri cu constructii (1223) Terenuri cu zacaminte

(123) Mijloace fixe (1231) Cladiri (1232) Constructii special (1233) Masini, utilaje si instalatii de transmisie (1235) Animale de munca si productie (1236) Plantatii perene (1237) Alte mijloace fixe (1238) Mijloace fixe arendate pe termen lung

(124) Uzura mijloacelor fixe (1241) Uzura cladirilor (1242) Uzura constructiilor special (1243) Uzura masinilor,utilajelor si instalatiilor de transmisie (1244) Uzura mijloacelor de transport (1245) Uzura plantatiilor perene (1246) Uzura altor mijloace fixe (1247) Uzura mijloacelor fixe arendate pe termen lung

(125) Resurse naturale

(126) Epuizarea resurselor naturale

Page 2: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

Activele materiale în curs de execuţie reprezintă cheltuielile privind achiziţionarea şi crearea activelor pe termen lung. În componenţa acestora pot fi incluse şi investiţiile capitale ulterioare, în rezultatul cărora întreprinderea obţine un avantaj economic.

Mijloace fixe reprezintă active materiale al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie 6000 lei, planificate pentru utilizare în prestarea serviciilor, sînt destinate închirierii sau în scopuri administrative.Mijloacele fixe pot cuprinde unele active aferente după natura lor celor nemateriale, de exemplu, programele informatice, care reglează funcţionarea utilajului tehnologic sau a altui utilaj, în cazul cînd acestea constituie o parte integrantă a utilajului şi în documentele primare valoarea acestora nu este evidenţiată (identificată). Amortizarea programelor informatice se calculează, pornind de la durata de funcţionare utilă a utilajului respectiv. Obiectele de mijloace fixe (obiectele de inventar) pot cuprinde un ansamblu de obiecte (părţi componente), cu diferite durate de funcţionare utilă. În astfel de cazuri pentru părţile componente ale obiectului de inventar general se stabilesc diferite durate de funcţionare utilă, norme ale uzurii şi metode de calculare a acesteia.

În unele ramuri ale economiei naţionale mijloacele fixe pot cuprinde obiecte, valoarea unitară a cărora este mai mică decît plafonul stabilit, de exemplu, în industria vinicolă - butoaie şi butii; în agricultură - unelte de muncă (pluguri, grape, alte unelte de prelucrare a solului, precum şi astfel de mijloace de transport cum sînt căruţele), animale productive (oi, capre, porci, vite etc.) şi de muncă (boi, cai, cîini pentru pază etc.); în construcţii - instrumente de construcţie şi alte instrumente similare. In cadrul intreprinderii « Crist-Valg » sint prezente urmatoarele mijloace fixe : oficiul utilizat in arenda, 4 elevatoare, dintre care : « Elevator - Tigheci », « Elevator - Cainari », « Combifuraj-Vulcanesti », « Cereale Vulcanesti »,terenuri agricole, magazine amplasate in diferite raioane si sate, moara, tehnica si utilaj specializat in agricultura (combainere, tractoare, pluguri,remorci,semanatori,pompe,masini de semanat, etc), tehnica performanta de calcul si analiza a calitatii produselor agricole din laboratoarele elevatoarelor, computere de ultima generatie, etc.

2 Constatarea şi evaluarea activelor materiale pe termen lung.

Constatarea activelor materiale pe termen lung are o deosebită importanţă în determinarea situaţiei patrimoniale şi financiare a întreprinderii.

Obiectul se constată ca activ material pe termen lung în cazul cînd:a) există o certitudine întemeiată că în urma utilizării acestuia întreprinderea va obţine un

avantaj economic (profit);b) valoarea activului poate fi evaluată cu un grad înalt de certitudine.Dacă condiţiile menţionate nu se îndeplinesc, consumurile aferente procurării (creării)

obiectului se constată ca cheltuieli ale perioadei. Întreprinderea poate fi certă în obţinerea avantajului economic viitor în cazul în care la ea

au trecut integral toate riscurile şi recompensele aferente obiectului procurat (creat). Însă această condiţie de constatare a activelor nu poate fi aplicată tuturor tipurilor de obiecte fără a lua în considerare rolul şi destinaţia lor în activitatea întreprinderii. În particular, întreprinderea poate procura instrumente pentru reglarea utilajului, precum şi mobilă sau alt inventar pentru oficiu. Este puţin probabil că din utilizarea acestora va fi obţinut nemijlocit un avantaj economic, dar ele sînt necesare întreprinderii, întrucît fără ele nu poate să funcţioneze impecabil utilajul sau să-şi onoreze ireproşabil obligaţiunile sale personalul de conducere. Din aceste considerente obiectele, din utilizarea cărora în ansamblu cu alte active întreprinderea va obţine avantaj economic, trebuie constatate ca active materiale pe termen lung.

Page 3: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

Vorbind de evaluarea mijloacelor fixe distingem evaluare iniţială şi ulterioară.

Evaluarea iniţială . Această evaluare are loc în momentul constatării obiectului respectiv drept activ la valoarea de intrare. Valoarea de intrare constă din valoarea de cumpărare, taxele vamale, valoarea serviciilor pentru procedurile vamale, impozitele prevăzute de legislaţie (cu excepţia im-pozitelor recuperabile) şi consumurile aferente creării şi aducerii activului în stare delucru. Rabatu-rile comerciale şi scontul (înlesnirile) acordate de furnizor se scad din valoarea de cumpărare.

Consumurile aferente aducerii activului în stare de lucru, precum şi procurării acestuia cuprind:

a) cheltuielile aferente pregătirii şantierului de construcţie;

b) cheltuielile de transport şi achiziţionare;

c) cheltuielile de montaj şi instalare;

d) cheltuielile aferente achitării serviciilor prestate de terţi (ingineri, arhitecţi etc.);

e) cheltuielile aferente reparaţiei obiectului procurat.

Activele materiale pe termen lung, cu excepţia obiectelor create de însăşi întreprinderea « Crist-Valg » şi care necesită montaj şi instalare, precum şi a obiectelor care necesită consumuri aferente pregătirii spre utilizare, se înregistrează la valoarea de intrare. Astfel de active se reflectă la valoarea de intrare în limita valorii de recuperare. În limitele valorii de recuperare se capitalizează de asemenea consumurile aferente reparaţiei capitale şi investiţiile capitale ulterioare în cazul cînd în urma efectuării acestora întreprinderea intenţionează să obţină un avantaj economic suplimentar.

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe în perioada de creare o constituie:1. obiectele create de întreprindere-costul efectiv, inclusiv impozitele prevăzute de legislaţie;2. clădirile şi construcţiile speciale construite prin modul de antrepriză- valoarea contractuală negociată de ambele părţi;3. obiecte procurate de la persoane juridice şi fizice terţe:clădirile şi construcţiile speciale- la valoarea de achiziţionare, inclusiv cheltuielile la reparaţia şi aducerea acestora în starea de lucru;

maşinile şi utilajele la valoarea de cumpărare (fără rabatul oferit de către furnizor), inclusiv cheltuielile la achiziţionarea acestora (asigurare, taxa vamală, serviciile vamale, alte impozite şi taxe, cheltuieli de transport), cheltuielile de montare, instaulare şi montare.

În cazul cînd la transportare sau la montare maşina sau utilajul este parţial deteorat, cheltuielile pentru remanierea deteorării nu se includ în valoarea de intrare ci se trec la cheltuieli de reparaţie.

Valoarea de bilanţ - suma la care activele materiale pe termen lung sînt evaluate la data întocmirii bilanţului. Valoarea de bilanţ a activelor uzurabile (epuizabile) este egală cu valoarea de intrare, valoarea corectată sau valoarea reevaluată diminuată cu uzura (epuizarea) acumulată, iar a activelor neuzurabile (terenurilor şi activelor materiale în curs de execuţie) - cu valoarea de intrare sau valoarea reevaluată.

În cazul efectuării reevaluării activelor materiale pe termen lung valoarea de bilanţ a acestora se determină ţinînd cont de rezultatele reevaluării. Valoarea reevaluată - valoarea activelor materiale pe termen lung determinată în urma reevaluării acestora.

Valoarea rămasă - suma netă (valoarea bunurilor materiale utile) pe care întreprinderea preconizează să o obţină din activ la expirarea duratei de funcţionare utilă a acestuia. Ea se determină de întreprindere de sine stătător în momentul punerii activului în funcţiune, ţinînd cont de experienţa utilizării activelor similare.

Valoarea probabilă rămasă a mijloacelor fixe poate fi determinată în momentul punerii acestora în funcţiune în procente faţă de valoarea de intrare.

În cazul cînd la întreprindere lipseşte experienţa de utilizare a activelor similare valoarea

Page 4: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

probabilă rămasă a acestora se determină, ţinînd cont de experienţa altor întreprinderi. Dacă această experienţă lipseşte şi la alte întreprinderi, valoarea probabilă rămasă se determină de către experţii independenţi.

La determinarea valorii probabile rămase se ia în considerare, de exemplu, ce cantitate de fier vechi sau ce piese de schimb va obţine întreprinderea la ieşirea maşinilor (utilajului), ce materiale de construcţie utilizabile şi în ce cantităţi se preconizează a obţine în cazul demolării clădirii (construcţiei speciale) etc.

Valoarea uzurabilă - valoarea de intrare a obiectului de mijloace fixe sau altă sumă care înlocuieşte valoarea acestuia în rapoartele financiare cu scăderea valorii probabile rămase în momentul procurării obiectului.

Dacă întreprinderea consideră că la ieşirea obiectului de mijloace fixe nu va obţine bunuri materiale utilizabile, adică valoarea rămasă a acestuia este neesenţială, valoarea uzurabilă este egală cu valoarea de intrare.

Valoarea corectată (ajustată) a mijloacelor fixe - valoarea mijloacelor fixe determinată după efectuarea investiţiilor capitale ulterioare în cazul îmbunătăţirii stării activelor.

Evaluarea ulterioară prevede două metode:

1. metoda recomandată de S.N.C. 162. metoda alternativă admisibilă de S.N.C. 16.

Prima metodă prevede ca activul să fie evaluat la valoparea iniţială diminuind-o cu suma uzurii calculate. În afară de aceasta, întreprinderea periodic trebuie să verifice dacă valoarea de bilanţ a ac-tivului respectiv n-a devenit mai mare ca valoarea de recuperare. Dacă apare această situaţie, valoa-rea de bilanţ a activului trebuie să fie micşorată pănă la valoarea de recuperare. Suma diminuării se consideră drept cheltuieli ale activităţii de investiţii.

Metoda alternativă admisibilă prevede de a evalua activele pe parcursul utilizării acestora cu suma uzurii calculate la data întocmirii bilanţului. Ecartul de reevaluare se trece la majorarea valorii activelor materiale pe termen lung concomitent majorînd capitalul propriu privind postul de bilanţ “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. Micşorarea valorii activelor din reevaluare se reflectă ca micşorare a capitalului propriu pe acelaşi post de bilanţ.

3.Contabilitatea mijloacelor fixe.3.1. Contabilitetea intrării mijloacelor fixe

Modul de înregistrare în contabilitate a intrării mijloacelor fixe depinde de condiţiile şi modul de achiziţonare şi creare a acestora. Mijloacele fixe pot intra prin următoarele căi:

-procurarea contra plată de la alte persoane fizice şi juridice;-achiziţionate prin schimb;-constatate ca plusuri la inventariere;Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerat data punerii în funcţiune a

obiectului. De la această dată începe calcularea uzurii mijloacelor fixe.Durata probabilă de funcţionare utilă a unui obiect sau a unui grup de obiecte omogene de

mijloace fixe este determinată de întreprindere de sine stătător în momentul punerii acestora în funcţiune.

Durata de funcţionare utilă a obiectelor de mijloace fixe se determină, ţinînd cont de efectuarea sau neefectuarea reparaţiei capitale a acestora. Astfel, durata de funcţionare utilă a strungului fără efectuarea reparaţiei capitale poate constitui 5 sau 6 ani, iar, ţinînd cont de efectuarea reparaţiei capitale, - 10 ani. În afară de această, la determinarea duratei de funcţionare utilă a obiectului de mijloace fixe trebuie să se ia în considerare intensitatea probabilă a exploatării şi condiţiile păstrării acestuia. Este evident că utilajul exploatat într-un schimb va avea o durată de funcţionare utilă mai mare decît în cazul utilizării acestuia în două sau trei schimburi, iar cel exploatat în procese

Page 5: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

tehnologice nocive - o durată de serviciu mai mică decît utilajul utilizat în condiţii care nu se consideră nocive.

Durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe, în primul rînd, a maşinilor tehnologice şi utilajului se determină, ţinînd cont şi de uzura (învechirea) morală. Astfel, în condiţiile unei concurenţe acute, cînd cererea la produsele fabricate cu utilizarea unui anumit utilaj se reduce, este necesară schimbarea tehnologiei şi nu este exclus faptul că utilajul utilizat nu va putea fi adaptat la tehnologia nouă.

Durata de funcţionare utilă a obiectului de mijloace fixe este determinată de perioada în cursul căreia acesta este util întreprinderii. De exemplu, în cazul cînd utilajul din punct de vedere fizic poate fi utilizat în decurs de 10 ani, însă peste 8 ani încetează de a fi util întreprinderii (de a aduce avantaj economic), durata de funcţionare utilă va constitui 8 ani.

Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 123 “ Mijloace fixe”.Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice şi juridice sunt reflectate în contabilitate în

felul următor:-dacă mijloace fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu momentul

procurării, valoarea de cumpărare, precum şi cheltuielile de procurare şi aprovizionare, sunt incluse nemijlocit în debitul contului 123 “ Mijloace fixe”.

Cazul 1: S.A. „Tutun-CTC” a primit de la firma Data „Comp” în baza facturii fiscale seria AU Nr.000506 un perforator cu valoarea totală inclusiv TVA 4284,17 lei, care s-a înregistrat în contabilitate astfel:

Debit contul 121 ”Active materiale în curs de execuţie”, subcontul 1213”Utilaje şi alte obiecte pînă la punerea în funcţiune” – 4284,17 lei

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 ”Datorii privind TVA” – 856,83 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 5141,00 lei.În baza procesului verbal de primire predare a mijloacelor fixe nr.213 s-a înregistrat punerea în funcţiune a perforatorului:

Debit contul 123 „Mijloace fixe”, subcontul 1233 „Maşini utilaje şi instalaţii de transmisie” – 4284,17 lei

Credit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”, subcontul 1213 ”Utilaje şi alte obiecte pînă la punerea în funcţiune” – 4284,17 lei.

-dacă mijloacele fixe nu necesită montaj, iar data procurării acestora nu coincide cu momentul punerii în funcţiune, atunci cheltuielile acumulate la achiziţionare sunt iniţial colectate în contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”.

La punerea în funcţiune a mijloacele fixe, cheltuielile acumulate sunt decontate din creditul contului 121 “ Active materiale în curs de execuţie” în contrapartidă cu contul 123 “ Mijloace fixe”.

Exemplu 6 Întreprinderea a procurat utilaj la valoarea 54000 lei, inclusiv TVA-20% 9000 lei. Suma cheltuielilor la montare a constituit 480 lei.

Debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 45000 leiCredit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”-45000 lei Debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - 9000 leiCredit contul 521 “ Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”-9000 lei Debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 480 lei Credit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” - 480 lei Debit contul 123 “ Mijloace fixe” la punerea în funcţiune a utilajului - 45480 leiCredit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 45480 lei - mijloace fixe ce necesită montaj sau o perioadă îndelungată pănă la punerea lor în

funcţiune (construirea caselor, construirea drumurilor, podurilor, făntănilor), cheltuielile de achiziţionare anticipat îţi ţin evidenţa la contul sintetic 121 “Active materiale în curs de execuţie”.

Mijloacelor fixe procurate de la persoane juridice intră în contabilitatea înterprinderii pe baza

Page 6: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

facturii fiscale scrise de furnizor. În contabilitate se îndeplineşte procesul verbal de recepţie-predare şi se îndeplineşte fişa de inventar.

Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe se întocmeşte de către o comisie, componenţa căreia este stabilită prin ordinul conducătorului întreprinderii în momentul predării în folosinţă a mijlocului fix. Procesul verbal întocmit se semnează de membrii comisiei şi se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică a mijloacelor fixe. Evidenţa analitică se organizează în fişa de inventar deschisă pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene în cazul cînd mijloace fixe au intrat în aceeaşi zi, au aceeaşi valoare, destinaţie.

Cazul 2: Astfel la 20.07.2005 S.A. «Tutun CTC» a procurat de la firma “DataComp”, str. Calea Orheiului 114, cod fiscal 10003600030528, un perforator la preţul 3570 lei. TVA costituie 20% 714,03 lei. În baza acestor date au fost îndeplinite: factura fiscală seria AU Nr.0005061 din 20.03.2005, proces de primire-predare nr.213 din 22.03.2005 şi fişa de inventar.

În cazul procurării mijloacelor fixe de la persoane fizice cu aceştea în prealabil se încheie un contract în care se indică părţile contractante, obiectul contractului, valoarea obiectului. În baza contractului se încheie actul de achiziţie a mărfurilor şi actul de primire predare a mijloacelor fixe.

Dacă mijloacele fixe sunt intrate la întreprindere pe calea schimbului în contabilitate este necesar să fie prezentat contractul cu privire la schimb, actul de constatare a valorii a obiectului de schimb. Ambele părţi îndeplinesc facturile fiscale în care indică obiectele de schimb, valoarea fiecărui obiect şi cantitatea.

-intrările de mijloace fixe cu titlu gratuit; În acest caz mijloacele fixe se evaluează la valoarea venală( la valoarea reală deterninată de piaţă în momentul intrării) şi se contabilizează prin formula contabilă:

Cazul 3 S.A. „Tutun CTC” a primit donaţie un computator cu valoarea venală 57080 lei, cheltuielile de transport au fost achitate în numerar în sumă de 2391 lei.

Debit contul 123“ Mijloace fixe” – 57080 leiCredit contul 622” Venituri din activitatea financiară” – 57080 leiCheltuielile de transport:Debit contul 123 „Mijloace fixe” – 2391 leiCredit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” – 2391 lei.Dacă preţul de piaţă al cărui obiect nu este confirmat, valoarea de intrare a acestuia este

determinată de o expertiză independentă sau conform datelor din actele de primire-predare. Este evident ca în baza actelor de primire-predare, în cazul intrării mijloacelor fixe parţial uzate, valoarea de intrare a acestora o constituie valoarea de bilanţ.

Atunci cînd obiectul de mijloace fixe intrat cu titlu gratuit necesită cheltuieli (reparaţie, montej, instaulare) aferente pregătirii acestuia pentru explotare, în componenţa valorii de intrare a unui atare obiect se includ şi consumurile apărute.

Exemplu 7 Întreprinderii a fost transmis strungul cu titlu gratuit care necesita montaj.Valoarea venală este egală cu 20000 lei, TVA-4000 lei, cheltuielile de transport cu transportul

propriu constituie 500 lei, iar la montajul strungiului au avut loc următoarele cheltuieli:-salariu calculat muncitorilor 600 lei-fondul social 23% - 144 lei-valoarea materialelor consumate 500 lei.1. Se înregistrează strunghiul primit cu titlu gratuit în componenţa utilajului ce necesită montaj la

valoarea venală:Debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 20000 leiCredit contul 622 “Venituri din activitatea financiară” - 20000 lei2. Reflectarea cheltuielilor aferente transportării strungiului:Debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 500 leiCredit contul 812 “Activităţi auxiliare” - 500 lei3. La salariul muncitorilor:Debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 600 leiCredit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retrebuirea muncii” - 600 lei

Page 7: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

4. Pentru asigurările sociale la salariul calculat muncitorilor:Debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 144 leiCredit contul 533 “Datorii privind asigurările” - 144 lei5. La valoarea materialelor consumate:Debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 500 leiCredit contul 211 “Materiale” - 500 lei6. Punerea obiectului în funcţiune la cost efectiv:Debit contul 123 “Mijloace fixe” - 21744 leiCredit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” - 21744 lei- primite de la fondatori sub forma de aport în capitalul statutar; Obiectele de mijloace

fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul statutar al întreprinderii se reflectă la valoarea coordonată de conducerea întreprinderii cu fondatorii.

Această valoare trebuie să fie orientată la preţul de piaţă în vigoare, la momentul intrării acestora. În acest caz se ia în considerare starea fiecărui obiect în parte pentru utilizarea ulterioară, necesitatea efectuării reparaţiei, gradului de uzură şi resursa de valori întruchipată în aceasta.

Sub formă de aporturi ale fondatorilor, aduse la capitalul statutar, pot intra atăt mijloace fixe noi, căt şi cele parţial uzate.

Dacă obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj şi momentul punerii în funcţiune coincide cu momentul depunerii sub forma de aport în capitalul statutar, se întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 123 “ Mijloace fixe”-la valoarea obiectelor fără TVACredit contul 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul”- la suma TVACredit contul 313 “ Capital nevărsat” la valoarea obiectelor inclusiv şi TVAIntrarea mijloacelor fixe ce necesită montaj este reflectată prin formula contabil:Debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”, subcontul 1212 „Utilaj ce necesită

montaj” – 12000 lei- la valoarea obiectului fără TVADebit contul 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul”- la suma fără TVA şi separat la suma

TVA dacă este.Credit contul 313 “Capital nevărsat” 12000 lei la valoarea obiectelor inclusiv şi TVAToate cheltuielile aferente montării obiectelor primite se acumulează în debitul contului 121

“Active materiale în curs de execuţie”, ca exemplu servesc cazurile de mai sus, iar în cazul punerii în funcţiune se creditează contul 121 “Active materiale în curs de execuţie” cu debitarea contului 123 “ Mijloace fixe”.

Debit contul 123 “ Mijloace fixe”, subcontul 1233 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”-12000 lei

Credit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”, subcontul 1212 „Utilaj ce necesită montaj”-12000 lei

Obiectele de mijloacele fixe constatate cu ocazia inventarierii se înregistrează majorînd concomitent veniturile din activitatea de investiţii.

Obiectul depistat ca surplus la inventariere se evaluiază la valoarea de bilanţ în momentul depistării. Valoarea de bilanţ se determină pe baza preţului de piaţă, ţinîndu-se cont de gradul de uzură fizică şi morală.

Exemplu 8 În urma inventarierii petrecute în anul 2005 la intreprindere a fost depistat plusul unui autocamion Zil MMZ 4502 a cărui an de fabricare este de 1996 cu valoarea de intrare de 60000 lei, comisia a constatat că gradul de uzură este de 54000 lei . Autocamionul a fost înregistrată în contabilitate la valoarea de bilanţ de 6000 lei şi a fost dată formula contabilă:

Debit contul 123 “Mijloace fixe” - 1320 leiCredit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii” - 1320 leiEvidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine în fişe de inventar deschisă pe fiecare obiect de

inventar. Obiectul de inventar reprezintă un obiect sau un complex de obiecte care separat sau împreună execută respectiv o funcţie din activitatea întreprinderii. Fiecărui obiect de inventar i se atribuie un număr de inventar care este fixat cu un jeton de metal sau se scrie cu vopsea pe mijlocul

Page 8: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

fix respectiv. Fiecare întreprindere elaborează desinestătător modalitatea de stabilire a numerelor de inventar.

Evidenţa sintetică a intrării mijloacelor fixe se ţine în diferite registre, în funcţie de căile de intrare a acestora şi forma de contabilitate utilizată de întreprindere.

3.2 Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe.

Uzura mijloacelor fixe - repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe în cursul duratei de funcţionare utilă a acestora. Întreprinderea calculează uzura mijloacelor fixe, decontînd lunar sumele corespunzătoare la consumuri sau cheltuielile perioadei.

Uzura mijloacelor fixe se determină şi se contabilizează de toate întreprinderile, indiferent de forma de proprietate, pe toate tipurile de mijloace fixe aflate în exploatare, reparaţie, rezervă, precum şi în timpul efectuării modernizării acestora.

Nu se calculează uzura următoarelor obiecte de mijloace fixe: terenurilor; fondurilor de bibliotecă; cinematecilor; valorilor din muzee şi de artă; clădirilor şi construcţiilor speciale considerate ca monumente de arhitectură şi artă; animalelor productive şi de muncă (cu excepţia cailor şi cîinilor speciali pentru pază); plantaţiilor perene care n-au intrat în perioada de rodire; mijloacelor fixe conservate în conformitate cu legislaţia în vigoare; mijloacelor fixe ale întreprinderii în timpul reconstrucţiei sau reînzestrării tehnice a acesteia - în cazul stopării totale a lucrărilor; mijloacelor fixe la care s-a calculat integral uzura, dar care continuă să fie exploatate;activelor materiale pe termen lung în curs de execuţie.

Întreprinderea alege de sine stătător metodele de calculare a uzurii şi le reflectă în politica sa de contabilitate. Metodele alese trebuie să fie întemeiate din punct de vedere economic şi să asigure repartizarea valorii uzurabile a activelor în conformitate cu schema obţinerii avantajului economic (profitului) din utilizarea acestora în decursul întregii durate de funcţionare utilă.

Dacă întreprinderea intenţionează să obţină uniform un avantaj economic din utilizarea activului pus în funcţiune pe toată durată de funcţionare a acestuia, şi uzura trebuie calculată de asemenea uniform. În acest caz este necesar să se aplice metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile.

Dacă întreprinderea planifică să obţină din utilizarea activului procurat un avantaj economic mai mare în prima jumătate a duratei de funcţionare utilă a acestuia decît în cea de-a doua jumătate, uzura trebuie calculată proporţional cu volumul producţiei fabricate sau prin una din metodele casării accelerate a valorii uzurabile. În cazul cînd întreprinderea nu este în stare să determine schema obţinerii avantajului economic din utilizarea activului procurat la data punerii acestuia în funcţiune, ea trebuie să aplice metoda casării liniare a valorii uzurabile.

Metoda de calculare a uzurii stabilită de întreprindere se aplică an de an, dacă nu se produc modificări în schema (modelul) obţinerii avantajului economic din utilizarea activului respectiv.

Suma uzurii pe fiecare obiect de mijloace fixe se calculează în modul următor:a) se determină valoarea probabilă rămasă;b) se calculează valoarea uzurabilă prin scăderea valorii probabile rămase din valoarea de

intrare;c) se calculează suma uzurii pornind de la valoarea uzurabilă prin aplicarea metodei

respective de calculare a uzurii.Uzura mijloacelor fixe se calculează începînd cu luna care urmează după luna intrării (punerii în

funcţiune) acestora şi se termină din luna care urmează după luna ieşirii. Uzura mijloacelor fixe poate fi calculată după una din următoarele metode:

- metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile; - metoda proporţional cu volumul produselor fabricate, serviciilor prestate (metoda de

producţie);

Page 9: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

- metoda degresivă cu rată descrescătoare (cumulativă), - metoda soldului degresiv.Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabileMetoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile prevede casarea (repartizarea) ultimei în

cursul duratei de serviciu a obiectului de mijloace fixe, care depinde de durata termenului de funcţionare utilă. Mărimea uzurii pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează prin împărţirea valorii uzurabile a obiectului la numărul perioadelor de gestiune (anilor) de exploatare a obiectului. Norma uzurii este constantă pe toată durata de funcţionare utilă şi se calculează ca raportul dintre 100 şi durata de funcţionare utilă (în ani).

Cazul 4 : Valoarea de intrare a perforatorului constituie 4284.17 lei, valoarea probabilă rămasă a acestuia - 42 lei, durata de funcţionare utilă - 2 ani, iar norma uzurii - 50%. În cazul dat suma lunară a uzurii de calculat este de :

Valoarea uzurabilă1=4284,17-42=4242.17

Uzura lunară=Valoarea uzurabilă/Nr.de luni=4242,17÷24luni=176,77

După expirarea duratei de funcţionare utilă valoarea de bilanţ a strungului este egală cu valoarea probabilă rămasă .

Tabelul Calcularea uzurii strungului prin metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile(în lei)

Data Valoarea de intrare

Uzura anuală Uzura acumulată

Valoarea de bilanţ

La data procurării

4284,17 - - 4284,17

La finele anului 4284,17 2121,09 2121,09 2121,08

4284,17 2121,08 4284,17 42

Datele din tabelul de mai sus arată că: - în cursul celor 2 ani de exploatare a strungului mărimea uzurii calculate este aceeaşi; - uzura acumulată se majorează uniform; - valoarea de bilanţ a strungului se micşorează uniform pînă la atingerea de către aceasta a

mărimii valorii probabile rămase determinată în momentul procurării strungului.

Conform codului fiscal normele de uzură pentru categoriile de proprietate sunt următoarele: Tabel

Denumirea Categoria Norma de amortizare

Clădiri I 5%Instaulaţii II 8%Automobile III 10%Autobuze şi autovehicole IV 20%Maşini şi utilaje V 30%

În scopul impozitării suma uzurii mijloacelor fixe se determină prin aplicarea la baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune, raportată la categoria de proprietate, a normei uturii corespunzătoare.

Valoarea mijloacelor fixe la începutul perioadei gestionare, raportate la orice categorie de proprietate, se reduce cu mărimea deducerii uzurii pentru o categorie sau alta, calculată în perioada de gestiune precedentă.

Exemplul 9 La întreprindere calculă uzura mijloacelor fixe conform prevederilor codului fiscal pentru mijloace de proprietate din categoria IV(autobuze). Valoarea rămasă a mijloacelor din categoria IV este de 28600 lei. Conform tabelului de mai sus norma de uzură este de 20%. Se

Page 10: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

calculă uzura anuală 28600 X 20% =5720 lei.5720 / 12 luni = 476,67 lei pe lunăÎn cele de mai jos aş vrea să mă refer la alte metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe

caracteristice altor întreprinderi.Metoda calculării uzurii proporţional cu volumul produselor fabricate, serviciilor prestate

(metoda de producţie)Metoda calculării uzurii mijloacelor fixe proporţional cu volumul produselor fabricate,

serviciilor prestate (metoda de producţie) prevede calcularea mărimii uzurii în funcţie de volumul lucrărilor (serviciilor), fără a ţine cont de durata perioadei de exploatare a obiectului.

Pentru calcularea uzurii diverselor tipuri de mijloace fixe această metodă trebuie aplicată în mod diferenţiat, întrucît, conform condiţiilor acesteia, durata probabilă de funcţionare utilă a obiectului se determină prin numărul de unităţi de produse (articole), adică în fiecare caz concret este necesar să se determine, dacă metoda examinată se potriveşte sau nu cu obiectul respectiv. De exemplu, volumul producţiei (cantitatea de articole sau piese) fabricate poate fi considerat drept bază pentru calcularea uzurii maşinilor tehnologice şi utilajului, iar numărul orelor de exploatare (kilometri parcurşi) - pentru calcularea uzurii mijloacelor de transport sau a altor obiecte.

Este important a lua în considerare gradul de participare directă a fiecărui obiect de mijloace fixe la fabricarea unui anumit tip de produse sau la prestarea serviciilor. Metoda dată se recomandă a fi aplicată în cazurile cînd dependenţa avantajului economic obţinut de intensitatea utilizării activului în cursul duratei de funcţionare utilă poate fi determinată cu o exactitate suficientă.

Exemplul 10 Cu ajutorul strungului procurat (valoarea de intrare a unui strung 9000 lei, valoarea probabilă rămasă 2000 lei, durata de funcţionare utilă 6 ani) în cursul duratei de funcţionare utilă a acestuia pot fi fabricate 40000 de piese. Uzura calculată pentru o piesă este egală cu 0,175 lei (7000 : 40000). Să presupunem că în procesul exploatării strungului în primul an au fost fabricate 10000 piese, în cel de-al doilea - 8000, în cel de-al treilea – 6000, în cel de-al patrulea - 6000, în cel de-al cincilea an - 5000 de piese, în cel de-al şaselea an-5000.

Rezultatele calculelor sînt prezentate în tabel.

Tabel

Calcularea uzurii strungului proporţional cu volumul producţiei fabricate (în lei)Data Valoarea de

intrareCantitat

ea pieselor fabricate (bucăţi)

Uzura anuală

Uzura acumulată

Valoarea de bilanţ

La data procurării

9000 - - 9000

La finele anului

9000 10000 1750 1750 7250

9000 8000 1400 3150 5850

9000 6000 1050 4200 4800

9000 6000 1050 5250 3750

Page 11: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

9000 5000 875 6125 2875

9000 5000 875 7000 2000

După cum se observă, suma uzurii acumulate depinde nemijlocit de numărul de unităţi de produse fabricate. Valoarea de bilanţ a strungului se micşorează anual direct proporţional cu numărul de unităţi de produsen fabricate pînă la atingerea de către aceasta a valorii probabile rămase determinată la procurarea obiectului.

În cazul cînd cantitatea planificată de piese (40000 unităţi) va fi fabricată în curs de 6 ani, după fabricarea acestei cantităţi de piese uzura nu se va mai calcula.

Metodele casării accelerate a valorii uzurabileMetodele casării accelerate a valorii uzurabile se bazează pe presupunerea că unele tipuri de

mijloace fixe funcţionează mai eficient atîta timp cît sînt noi şi în primii ani de exploatare a acestora volumul avantajului economic obţinut este mai mare decît în anii ulteriori. Conform acestei presupuneri, cea mai mare parte a valorii uzurabile a mijloacelor fixe urmează a fi trecută la consumuri sau cheltuieli în primii ani de exploatare a acestora. Utilizarea metodelor casării accelerate a valorii uzurabile este condiţionată de uzura morală a unor tipuri de maşini şi utilaje. Din această cauză utilajul procurat anterior trebuie înlocuit cu mult mai devreme decît acesta se va uza fizic. Totodată cheltuielile aferente reparaţiei, de regulă, sînt mai mari în a doua jumătate a duratei de funcţionare utilă (în comparaţie cu prima jumătate).

Este posibilă aplicarea a două metode de casare accelerată a valorii uzurabile a mijloacelor fixe:

- metoda degresivă cu rată descrescătoare (cumulativă); - metoda soldului degresiv.Metoda casării accelerate a valorii uzurabile cu rată descrescătoare (metoda cumulativă)

prevede determinarea uzurii calculate ca produsul dintre coeficientul de calcul şi valoarea uzurabilă a obiectului. Acest coeficient se calculează ca raportul dintre numărul anilor rămaşi pînă la finele duratei de serviciu a obiectului (în ordine inversă) şi suma anilor duratei de serviciu a acestuia.

Rata descrescătoare (numărul anilor de exploatare) sau aşa-numitul număr cumulativ (S), poate fi determinată de asemenea în modul următor:

S = {{N x (N+1)} : 2}, unde N - numărul de ani al duratei probabile de utilizare a obiectului.Exemplul 11. Suma numerelor (numărul cumulativ) pentru strungul procurat, conform

exemplului 10, este egală cu 21 (6 + 5 + 4 + 3 + 2 + 1). Rezultatel calculării uzurii după metoda examinată sînt prezentate în tabel.

TabelCalcularea uzurii strungului prin metoda degresivă cu rată descrescătoare (metoda cumulativă)

(în lei)Data Valoarea de

intrareUzura anuală Uzura

acumulatăValoarea de

bilanţ

La data procurării

9000 - - 9000

La finele anului

1. 9000 6:21x7000=2000

2000 7000

2. 9000 5:21x7000=1667

3667 5333

3. 9000 4:21x7000=1333

5000 4000

Page 12: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

4. 9000 3:21x7000=1000

6000 3000

5. 9000 2:21x7000=667 6673 2327

6. 9000 1:21x7000=327 7000 2000

Conform metodei cumulative suma uzurii calculată în primul an este cea mai mare, iar ulterior - an de an - aceasta se micşorează. Uzura acumulată creşte esenţial în primii ani de exploatare a obiectului de mijloace fixe, iar valoarea de bilanţ se micşorează pînă la mărimea probabilă a valorii rămase determinată la data punerii în funcţiune.

Metoda soldului degresiv se bazează pe aplicarea unei rate (norme) fixe a uzurii care poate fi majorată nu mai mult decît de două ori în comparaţie cu norma prevăzută la aplicarea metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile. Întreprinderea poate să aplice, după caz, metoda soldului degresiv pentru calcularea uzurii diverselor tipuri de maşini tehnologice şi electrotehnice, strungurilor şi utilajelor cu destinaţie industrială, de construcţie, agricolă etc., tractoarelor, combinelor şi altei tehnici agricole, transportului auto, precum şi a altor mijloace fixe, cu excepţia clădirilor şi construcţiilor speciale, inventarului şi a altor obiecte similare.

Exemplul 12. Conform condiţiilor din exemplul 10, norma uzurii strungului procurat la aplicarea metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile este egală cu 20%. Să presupunem că întreprinderea a decis să dubleze această normă şi să o aducă pînă la 40%. Rezultatele calculării uzurii prin metoda soldului degresiv sînt prezentate în tabel.

TabelCalcularea uzurii strungului prin metoda soldului degresiv(în lei)

Data Valoarea de intrare

Uzura anuală Uzura acumulată

Valoarea de bilanţ

La data procurării

9000 - - 9000

La finele anului

1. 9000 40% x9000=3600

3600 5400

2. 9000 40% x5400=2160

5760 3240

3. 9000 1240 7000 2000

Suma uzurii calculată prin metoda soldului degresiv, spre deosebire de alte metode de calculare a uzurii, în primul an de exploatare a obiectului se determină din valoarea de intrare (9000 lei). Pentru fiecare an ulterior drept bază de determinare a uzurii serveşte valoarea de bilanţ a obiectului la finele anului precedent. De exemplu, pentru cel de-al doilea an de exploatare uzura se calculează, pornind de la valoarea de bilanţ la finele primului an (5400 lei).

Uzura calculată a strungului pentru cel de-al treilea an se determină ca diferenţa dintre valoarea de bilanţ la finele celui de-al patrulea an şi valoarea probabilă rămasă şi constituie 1270 lei (3240 - 2000).

Valoarea probabilă rămasă a obiectului (cu excepţia ultimului an de exploatare) nu se ia în considerare la calcularea uzurii. Norma majorată a uzurii se aplică întotdeauna faţă de valoarea de bilanţ la finele anului precedent. Cea mai mare sumă a uzurii se calculează în primul an de exploatare a obiectului, iar apoi, an de an, aceasta se micşorează. În ultimul an de exploatare a obiectului suma uzurii nu depăşeşte valoarea probabilă rămasă.

Indiferent de metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe, se întocmeşte calcul respectiv lunar. Conform acestui calcul, suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se repartizează şi se include în

Page 13: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

consumuri sau cheltuieli, în fucţie de destinaţia lor:Debit contul 112 “ Active nemateriale în curs de execuţie “,Debit contul 121” Active materiale în curs de execuţie ”-la uzura mijloacelor fixe utilizate la

crearea activelor nemateriale şi materiale pe termen lung,Debit contul 141 “ Cheltuieli anticipate pe termen lung ”,Debit contul 251 “ Cheltuieli anticipate curente ”- la uzura mijloacelor fixe utilizate la

executarea lucrărilor privind recultivarea terenului, pregătirea şi valorificarea noilor tipuri de producţie, procese tehnologice etc.,

Debit contul 342 “ Subvenţii pentru întreprinderile de stat”- cu uzura mijloacelor fixe provenute din subvenţii de stat,

Debit contul 712 “ Cheltuieli comerciale “-cu uzura mijloacelor fixe ce deservesc procesul de desfacere a produselor finite, mărfirilor,

Debit contul 813 “ Consumuri indirecte de producţie”- cu uzura obiectelor subdiviziunilor,Debit contul 714 “ Alte cheltuieli operaţionale”- cu uzura mijloacelor fixe oferite în arendă

curentă,Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative” –la suma uzurii mijlocelor fixe cu

destinaţie generală a întreprinderii.Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”- cu suma totală a uzurii mijloacelor fixe ale

întreprinderiiÎnregistrarea contabilă pentru uzura lunară a perforatorului este :Debit contul 813“Consumuri indirecte de producţie” subcontul 8131 « Uzura şi cheltuielile

privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie » - 176,77 (lunară)Credit contul 124 « Uzura mijloacelor fixe » subcontul 1243 « Uzura maşinilor, utilajelor şi

instalaţiilor de transmisie » - 176,77 (lunară).

a. Evidenţa reparaţiei mijloacelor fixe la întreprindere.

Pentru susţinerea mijloacelor fixe în condiţii normale de funcţionare aceste au nevoie de o anumită reparaţie.

Obiectele mijloacelor fixe supuse reparaţiei se determină de o comisie sau de specialişti competenţi respectivi.

În funcţie de complexitatea, volumul şi periodicitatea executării lucrărilor de reparaţie, distingem reparaţia curentă, medie şi capitală a mijloacelor fixe.

Reparaţia curentă reprezintă schimbul unor piese neesenţiale, reparaţia neînsemnată, lichidarea deteriorărilor fără demontarea maşinii sau utilajului, vopsirea, văruirea clădirilor etc.

Reparaţia medie a mijloacelor fixe, efectuată periodic pănă la un an, aparţine reparaţiei curente. Reparaţia curentă are scopul de a păstra obiectele de mijloace fixe în starea normală de lucru pe parcursul duratei de funcţionare utilă şi nicidecum nu aduce întreprinderii vre-un avantaj economic suplimentar.

Reparaţia capitală repreţintă schimbul pieselor esenţiale cu descompletarea totală a utilajului, mijloacelor de transport, îmbunătăţirea posibilităţilor de explotare a obiectelor reparete. Pentru clădiri reparaţie capitală se consideră schimbul uşilor şi ferestrelor, podelei şi tavanului etc. Reparaţia capitală, în unele cazuri, poate să aducă întreprinderii un avantaj economic suplimentar.

Reparaţia curentă. Toate cheltuielile la reparaţia curentă a mijloacelor fixe respective se acumulează în contul 812 “ Activităţi auxiliare”, în conformitaze cu documentele primare şi centralizatoare ( ordinul de luctu în acord, fişa-limită, bonul de consum a materialelor, pieselor de schimb etc.). Cheltuielile acumulate se decontează şi se includ în consumurile şi cheltuielile perioadei curente, în funcţie de destinaţia utilizării obiectelor reparate.

Suma cheltuielilor efective pentru reparaţia curentă a mijloacelor fixe se contabilizează în debitul acelor conturi , în care se reflectă cheltuielile pentru explotarea şi întreţinerea lor în funcţie de destinaţia de folosire în activitatea de producere şi administrativă a întreprinderii. La finisarea

Page 14: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

reparaţiei se întocmeşte « Proces-verbal de recepţie-predare a obiectelor reparate » .Reparaţia obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală ale întreprinderii (clădirea biroului

întreprinderii, depozitele centrale ale întreprinderii se reflectă prin formula contabilă:Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”Credit contul 211 “Materiale”Credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retrebuirea muncii”Credit contul 533 “Datorii privind asigurările”Cazul 5: La întreprindere s-a efectuat reparaţia curentă a clădirii administrative şi s-a înregistrat

consumul de materiale în acest scop :Debit contul 713 « Cheltuieli generale şi administrative », subcontul 713.1  « Cheltuieli privind

uzura, repararea şi întrţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie generală » - 2445,08 leiCredit contul 211 « Materiale »Subcontul 2115 « Piese de schimb » - 420,36 lei,Subcontul 2116 « Alte materiale » - 278,38 lei,Subcontul 2118 « Materiale de construcţie » - 1746,34 . La cheltuielile de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe ale subdiviziunilor întreprinderii (maşini

şi utilaje, transport intern al secţiilor, clădiri şi instalaţii ale producţiei de bază şi alte activităţi auxiliare) se va întocmi formula contabilă:

Debit contul 813 “ Cheltuieli indirecte de producere”Credit contul 211 “ Materiale”Credit contul 531 “ Datorii faţă de personal privind retrebuirea muncii”Credit contul 533 “ Datorii privind asigurările” .

Cazul 6: S-a efectuat reparaţia pompei 3K-6a şi consumul de materiale în acest scop s-a contabilizat astfel :

Debit contul 813 « Consumuri indirecte de producţie », subcontul 8131 « Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie » - 511,57 lei

Credit contul 211 « Materiale » subcontul 2116 « Alte materiale » - 462,49 lei,subcontul 2115 « Piese de schimb » - 47,15 leiCredit contul 213 « Obiecte de mică valoare şi scurtă durată », subcontul 2132 «Obiecte de mică

valoare şi scurtă durată » - 1,93 le.Cazul 7: S-a efectuat reparaţia staţiei termice vechi :

Debit contul 813 « Consumuri indirecte de producţie », subcontul 8131 « Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie » - 149,28 lei

Credit contul 211 « Materiale » subcontul 2116 “Alte materiale” – 124,94 lei,subcontul 2118 “Materiale de construcţie” – 18,84 lei,subcontul 2115 « Piese de schimb » - 5,5 lei.

Cazul 8: S-a efectuat reparaţia staţiei termice noi :Debit contul 813 « Consumuri indirecte de producţie », subcontul 8131 « Uzura şi cheltuieli

privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie » - 1473,70 leiCredit contul 211 « Materiale »subcontul 2116 “Alte materiale” – 82,97 lei,subcontul 2118 “Materiale de construcţie” – 1008,23 lei,subcontul 2115 « Piese de schimb » - 382,5 lei.

Cazul 9: S-a efectuat reparaţia reţelei de canalizare:Debit contul 813 « Consumuri indirecte de producţie », subcontul 8131 « Uzura şi cheltuieli

privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie » - 108,86 leiCredit contul 211 « Materiale »subcontul 2118 “Materiale de construcţie” – 108,86 lei.

Cazul 10: S-a efectuat reparaţia reţelei termice:Debit contul 813 « Consumuri indirecte de producţie », subcontul 8131 « Uzura şi cheltuieli

privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie » - 159,31 lei

Page 15: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

Credit contul 211 « Materiale »subcontul 2115 « Piese de schimb » - 120,53 lei,subcontul 2112 «Semifabricate cumpărate şi articole de completate » - 0,01 lei,subcontul 2116 “Alte materiale” – 38,77 lei.

Cazul 11: S-a efectuat reparaţia reţelei termice de încălzire:Debit contul 813 « Consumuri indirecte de producţie », subcontul 8131 « Uzura şi cheltuieli

privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie » – 4411,78 lei,Credit contul 2116 “Alte materiale” – 601,28 lei,Credit contul 2118 “Materiale de construcţie” – 3810,5 lei.

Pentru îndeplinirea lucrărilor de reparaţie prin antrepriză înprealabil se încheie un contract special. Cînd lucrările de reparaţie sunt executate, se întocmeşte un proces-verbal de primire predare a lucrărilor în baza căruia se scrie factura fiscală . Ea serveşte ca bază pentru înregistrarea contabilă:

Debit contul 712 ”Cheltuieli comerciale”,Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”,Debit contul 813 “Cheltuieli indirecte de producere” în funcţie de destinaţia obiectului reparat-

la valoarea lucrărilor de reparaţie fară TVA,Debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “ –la TVA aferentă valorii acestor

lucrări Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale “-la valoarea totală

inclusiv şi TVA.Cheltuielile de reparaţia capitală a mijloacelor fixe se contabilizează în dependenţă de

contrebuţia reparaţiei la obţinerea unui avantaj economic suplimentar faţă de volumul calculat la punerea obiectului în funcţiune.

La efectuarea reparaţiei capitale a mijloacelor fixe, cheltuielile supuse capitalizării în prealabil îşi ţin evidenţa în contul 812 “Activităţi auxiliare”.

Exemplul 13. La data de 6.06.2008 întreprinderea decide de a moderniza şi repara secţia de reparaţie. La reparaţie au fost utilizate aşa materiale ca : ciment-2600 lei, cotileţ-3600 lei, nisip-384 lei, prundiş-100 lei. Au fost calculate salariile muncitprilor-2000 lei, s-au calcular comtribuţii pentru asigurările sociale-580 lei.

Formulele contabile:Debit contul 812 “Activităţi auxiliare” - 9264 leiCredit contul 211 “Materiale”- la costul pieselor de schimb utilizate şi a materialelor de reparaţie

- 6684 leiCredit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retrebuirea muncii”- la salariile muncitorilor

ce repară aceste obiecte - 2000 leiCredit contul 533 “Datorii privind asigurările”- cu suma contribuţiilor pentru asigurările sociale -

580 leiCheltuielile acumulate în conturile indicate se capitalizează prin formula contabilă:Debit contul 123 “Mijloace fixe” - 9264 leiCredit contul 812 “Activităţi auxiliare” - 9264 leiLa ectuarea reparaţiei capitale în regie proprie, livrarea pieselor de schimb de la depozit se

perfectează prin fişa-limită, salariile calculate muncitorilor implicaşi la reparaţie- ordinul de lucru în acord.

La reparaţia înfăptuită în antrepriză între client şi antreprenor se întocmeşte un contract, unde se indică volumul lucrărilor, valoarea stabilită prin înţelegere, modul de achitare. La finisarea lucrărilor antreprenorul scrie o factură privind valoarea reparaţiei şi o prezintă clientului spre achitare.

Exemplul 14. Întreprinderea încheie un contract de muncă cu persoana fizică Onefreiciuc Anatol pentru efectuarea reparaţiei capitale a strunghiului. Pentru lucrul indeplinit lui Onefreiciuc va fi salariet cu 2500 lei. Cînd lucrările de reparaţie s-au terminat se îndeplineşte un act de primire-

Page 16: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

predare în care se enumeră lucrările executate.

Indiferent de metoda înfăptuirii lucrărilor la finisarera reparaţiei capitale, pentru fiecare obiect reparat în parte sau reconstruit se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare a lucrărilor executate.

E necesar de acordat o atenţie deosebită includerii cheltuielilor de reparaţii în componenţa cheltuiielilor întreprinderii. Conform Codului Fiscal al R.M. baza valorică pentru calcularea sumei cheltuielilor pentru întreţinere, reparaţie şi recondiţionarea proprietăţii pe contul mijloacelor fixe ce depăşeşte limita stabilită, reprezintă valoarea lor la începutul perioadei gestionare.

Mărimea sumei cheltuielilor pentru întreţinerea, repaţia şi reconstrucţia şi reconstrucţia proprietăţii, ce depăşeşte limita stabilită de 10% din valoarea lor la începutul perioadei gestuonare, se consideră drept cheltuieli pentru recondiţionarea mijloacelor fixe şi swe referă la majorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la finile perioadei gestionare în scopul impozitării.

Exemplul 15 S-a consumat 15000 lei pentru reparaţia clădirii administrative. În corespundere cu art 27 (8) al codului se permite deducerea cheltuielilor în scopul impozitării în mărime de 10% din valoarea clădirii la începutul perioadei gestionare-130000 lei, ce alcătuieşte 13000 lei. Dat fiind că de-facto s-a consumat 15000 lei atunci mărimea depăţirii 2000 lei (15000-13000) se consideră drept cheltuieli pentru recondiţionarea şi se atribuie la majorarea bazei valorice a clădirii administrative pentru calcularea uzurii în scopul impozitării în scopul impozitării în perioada respectivă.

3.4. Contabilitatea ieşirii din patrimoniu a mijloacelor fixe.

Mijloace fixe pot ieşi din următoarele cauze:-scoaterea din funcţiune din cauza uzurii totale;-comercializării;-schimbului;-lichidării;La ieşirea obiectelor de mijloace fixe din motivul uzurii totale întreprinderea reflectă casarea

uzurii acumulate şi intrarea valorilor materiale utilizabile (fier vechi, materiale de construcţie etc.) în mărimea valorii probabile rămase. În cazul cînd valoarea bunurilor intrate efectiv depăşeşte valoarea probabilă rămasă, diferenţa se reflectă ca venituri ale activităţii de investiţii. Dacă, însă, valoarea materialelor (pieselor de schimb) înregistrate la intrări este mai mică decît valoarea probabilă rămasă, diferenţa se reflectă ca cheltuieli ale activităţii de investiţii.

a. În cazul scoaterii din funcţiune din cauza uzurii totale îtreprinderea întocmeşte un proces-verbal de casare a mijloacelor fixe, în fişa de inventar reflectă casarea sumei privind uzura calcu-lată, prin bonul de intrare-primirea materialelor. Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe cu-prinde valoarea de intrare care se mai numeşte şi act de casare a mijloacelor fixe, în care se arată casării valorii bunurilor, valoarea de intrare, suma uzurii acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor materiale obţinute din lichidare.

Procesul verbal se întocmeşte de o comisie numită prin ordinul conducătorului şi se transmite la contabilitate. Comisia semnează acest proces dacă este de acord cu lichidarea mijlocului fix în urma uzurii. Acest document se întocmeşte numai în cazul cînd mijlocul fix iese prin uzură.

Page 17: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

Înregistrările contabile:

la decontarea uzurii calculateDebit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe” subcontul 124 “Uzura altor mijloacelor fixe” - 3268

lei

Credit contul 123 “Mijloace fixe” subcontul 1237“ Alte mijloace fixe” - 3268 lei.

Casarea valorii de bilanţDebit contul 721 “ Cheltuieli ale activităţii de investiţii – 2 leiCredit contul 123 “Mijloace fixe” –2 leiExemplul 16 Este casat utilajul a cărui valoare constituie 48000 lei, suma uzurii 44000, valoarea

rămasă 4000, iarv valoarea materialelor efectiv primite 1920. La scoaterea din uz au avut loc următoarele cheltuieli: salariu muncitorilor-150lei, contribuţii pentru asigurările sociale la salariile calculate-43.50, au fost consumate materiale-88 lei

- la decontarea uzurii calculateDebit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe” - 44000 leiCredit contul 123 “Mijloace fixe” - 44000 lei- înregistrarea materialelor la intrări:Debit contul 211 “Materiale”- la valoarea efectivă a materialelor primate - 1920 leiDebit contul 721 “ Cheltuieli ale activităţii de investiţii”- la diferenţa depăşirii valorii rămase

probabile peste valoarea efectivă a materialelor primite - 2080 leiCredit contul 123 “Mijloace fixe” –la valoarea rămasă probabilă – 2,0 lei- înregistrarea cheltuielilor efective la scoaterea din uz a mijloacelor fixeDebit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”- la suma totală a cheltuielilor - 281,50 leiCredit contul 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuţia muncii”- la suma salariilor

muncitorilor privind demontarea utilajului - 150 leiCredit contul 533 “Datorii privind asigurările”- la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale

43,50 leiCredit contul 211 “Materiale” - 88 leiLa vînzarea mijloacelor fixe preţul de vănzare se negociază de ambele părţi, însă el se stabileşte

la nivelul celui de piaţă. Ca document justificator la vînzarea mijloacelor fixe serveşte factura fiscală.

Mijloacele fixe pot fi vîndute cumpărătorilor la preţul egal, mai mic sau mai mare decît valoarea de bilanţ. Mijloacele fixe pot fi vănzute cumpărătorilor la preţul egal, mai mic sau mai mare decît valoarea de bilanţ. În funcţie de aceasta, întreprinderea –vănzîtor, în primul caz, nu va avea nici venit, nici pierderi în cazul al doilea-va obţine pierderi, în al treilea –venit.

Venitul se va înregistra în creditul contului 621 “Venituri din activitatea de investiţii”. Ăn cazul pierderilor în debitul contului 721 “ Cheltuieli ale activităţii de investiţii”

Rezultatul din ieşirea mijloacelor fixe din motivul vînzării se determină ca diferenţa dintre sumele constatate ca venituri şi valoarea de bilanţ la momentul ieşirii, constatată ca cheltuieli, şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare.

Exemplul 17 Întreprinderea SA“Tutun-CTC” a vîndut o casă de locuit cu valoarea de bilanţ de 32831,38 lei, suma uzurii acumulate constituie 3021,07 lei, preţul de vînzare cu TVA 36900 lei.

1. Casarea uzurii şi valorii de bilanţDebit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” – 32831,38 lei.Debit contul 124 “Mijloace fixe” – 3021,07 lei.Credit contul 123 “Mijloace fixe” – 35852,45 lei.2. Înregistrarea vînzării mijlocului fixDebit contul 229 “Materiale” – 36900 lei.Credit contul 534 “Mijloace fixe” – 6150 lei.Credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – 30750 lei.Exemplul 18 La data de 28 februarie 2006 SA“Tutun-CTC” vinde o semiremorcă ODAZ-8713

Page 18: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

ME a cărei valoarea de bilanţ este de 416,67 lei. Suma TVA este de 83,33 lei. În contabilitate se dă formula contabilă:

-la casarea valorii de bilanţDebit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - 416,67 lei Credit contul 123 “Mijloace fixe” - 416,67 lei -la suma TVADebit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - 83,33 leiCredit contul 123 “Mijloace fixe” - 83,33 lei Înregistrarea vînzării mijlocului fixDebit contul 229 “Materiale” – 1680 lei.Credit contul 534 “Mijloace fixe” – 480 lei.Credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – 1400 lei.Cazul 13: În luna 09.2005 de la magazinul Nr.35 din Briceni s-a transferat spre depozitul central

din Chişinău conform facturii de expediţie Nr.BB 202470 (un aparat de casă şi un sistem de alarmă:Debit contul 123 „Mijloace fixe” (depozit central) 3110,96 leiCredit contul 123 „Mijloace fixe” (magazinul nr.35 din Briceni) 3110,96 lei.

În contabilitate se întocmeşte „Bon de transfer intern” Mijloace fixe pot fi schimbate pe alte obiecte de mijloace fixe, terenuri, active nemateriale,

resurse naturale etc.În funcţie de comun acord dintre părţile independente, valoarea obiectului oferit în scimb este

egală, mai mare sau mai mică decît valoarea venală a obiectului achiziţionat în schimb, deosebindu-se schimb deplin şi parţial.

Întrucît shimbul mijloacelor fixe se efectuiază în baza valorii venale a obiectului achiziţionat sau a obiectului oferit în aceeaşi măsură, în operaţiile de schimb se foloseşte termenul- rabat de compensare.

Rabatul de compensare reprezintă valoarea obiectului acordat, evaluată la valoarea venală în compensarea valorii obiectului primit în schimb.

Deplin se consideră schimbul în care rabatul de compensare a obiectului acordat este egal cu valoarea venală a obiectului primit în schimb.

Exemplul 19 În baza contractului de schimb a mijloacelor fixe SA“Tutun-CTC” şi S.R.L. “Diar” s-a convenit de a schimba automobilul Gar 31-10 , care aparţinea S.R.L. “Diar” pe transformator Tp-320 kw, care aparţinea SA“Tutun-CTC” . Deoarece bunurile au valoare echivalentă schimbul s-a realizat fără plată suplimentară din careva parte contractantă. În cazul dat SRL “ Diar” scrie o factură fiscală pentru SA“Tutun-CTC” pentru automobilul Gaz 31-10 de valoarea de 26115,13 lei, iar SA“Tutun-CTC” scrie o factură fiscală pentru SRL “ Diar” pentru transformator de valoarea de 26115,13 lei.

Parţial reprezintă schimbul la care rabatul de compensare al obiectului acordat e mai mare sau mai mic decît valoarea venală a obiectului primit în schimb.

În afară de cazurile enumerate mai sus mijloacele fixe mai pot ieşi din patrimoniul întreprinderii prin următoarele căi:

- predate cu titlu gratuit; Predarea cu titlu gratuit a obuiectelor de mijloace fixe prezintă li -vrare impozabilă cu TVA. Suma TVA ulterior este virată bugetului. Obiectele se evaluiază la valoa-rea venală.

Casarea uzurii şi valorii de bilanţDebit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”Debit contul 124 “Mijloace fixe”Credit contul 123 “Mijloace fixe”.Înregistrarea la cheltuieli a sumei TVA din valoarea obiectului la preţ de piaţă în sumă de 5000

lei(30 000 : 6) :Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”

Page 19: Contabilitatea Activelor Materiale Pe Termen Lung

- predarea mijloacelor fixe în achitarea cotei în capitalul statutar al fondatorilor; Predarea mijloacelor fixe de către un proprietar altuia se socoate livrare impozabilă cu TVA. Prin urmare unitatea patrimonială ce predă mijlocul fix reflectă toate operaţiile de casare a acestuia şi de micşor-are a capitalului propriu prin diminuarea cotei respective a fondatorului şi suma respectivă a TVA. Înregistrările contabile vor fi următoarele:

Casarea uzurii şi valorii de bilanţDebit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”Debit contul 124 “Mijloace fixe”Credit contul 123 “Mijloace fixe”.Constatarea veniturilor din predarea mijlocului fix în aportul fondatorului depus la capitalul

statutar :Debit contul 229 “Materiale”Credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii”.Reflectarea valorii mijlocului fix drept investiţii (acţiuni sau cotă de participaţie):Debit contul 131 « Investiţii pe termen lung în părţi nelegate »Credit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”.- lipsuri constatate la inventariere; Mijlloacele fixe sunt casate în perioada gestionară în care

au fost constatate , întocmindu-se un proces-verbal (Anexa 18).La întreprindere în rezultatul in-ventarierii nu s-au constatat diferenţe de inventar, deaceea în continuare va fi prezentat un exemplu convenţional.

Exemplul 20 Ex: La întreprindere în timpul inventarierii s-au depistat lipsuri de conteiner în valoarea de bilanţ de 3189 lei, suma uzurii acumulate constituie 6811 lei, este stabilită persoana vinovată care va plăti paguba.

1. Decontarea valorii de bilanţ şi uzurii a containerului lipsă :Debit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” – 3189 leiDebit contul 124 “Mijloace fixe” - 6811 leiCredit contul 123 “Mijloace fixe” –10000 lei2. Înregistrarea la cheltuieli a sumei TVA din valoarea obiectului la preţ de piaţă în sumă de

531,5 lei(3189: 6) :Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”3. Reflectarea creanţelor şi veniturilor privind recuperarea daunei materiale Debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” subcontul 227.4 “Creanţe pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale” – 3826,80 lei.Credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – 3189 lei.Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – 637, 80 lei.4. Achitarea daunei materiale de către lucrător în casieirie :Debit contul 241 “Casa” – 3826,80 lei.Credit contul227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 “Creanţe pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale” – 3826, 80 lei