contabilitate publica

23

Click here to load reader

Upload: citeste-biblia

Post on 24-May-2015

422 views

Category:

Services


6 download

DESCRIPTION

Contabilitate publica

TRANSCRIPT

Page 1: Contabilitate publica

STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE

CONTABILITATE PENTRU SECTORUL PUBLIC

Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) emise de IFAC

Asigura nevoia unui limbaj comun pe care intreaga comunitate financiara internationala o doreste;

Usureaza activitatea celor ce pregatesc, auditeaza sau utilizeaza situatii financiare;

Este puntea de legatura intre entitatile publice si cele private;

Contribuie la asigurarea unei baze comune pentru contabilitate si raportare in toate tarile, rezultand o mai buna si mai eficienta analiza financiara;

Contribuie la reducerea costurilor deoarece contabilii, auditorii, analistii financiari, investitorii, si organismele de reglementare nu vor ma fi obligati sa converteasca sau sa reconcilieze situatiile fiannciare dintr-un set de standarde in alt set de standarde.

În 1996, IFAC – prin Comitetul pentru sectorul public PSC a lansat un proiect de dezvoltare a unui set de standarde contabile pentru entităţile din sfera sectorului public, cunoscute sub denumirea de IPSAS.Dupa 31 Iulie 1998, PSC a publicat 20 de Standarde IPSAS de inspiraţie IAS, având la bază modelul de contabilitate pe bază de angajamente şi care privesc următoarele domenii:

IPSAS 1 Prezentarea situaţiilor financiareIPSAS 2 Tabloul fluxurilor de numerar

Page 2: Contabilitate publica

IPSAS 3 Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori şi modificări fundamentale în politicile contabile IPSAS 4 Efectele modificărilor ratelor de schimb valutareIPSAS 5 Costul îndatorăriiIPSAS 6 Situaţiile financiare consolidate şi contabilitatea entităţilor controlateIPSAS 7 Contabilitatea investiţiilor în entităţi asociateIPSAS 8 Raportarea financiară a participaţiilor în societăţile mixte IPSAS 9 Veniturile din tranzacţii comercialeIPSAS 10 Raportarea financiară în economiile hiperinflaţionisteIPSAS 11 Contractele de construcţiiIPSAS 12 StocuriIPSAS 13 Leasing IPSAS 14 Evenimente ulterioare datei închiderii exerciţiuluiIPSAS 15 Instrumente financiare: conţinut şi prezentareIPSAS 16 Investiţii imobiliare IPSAS 17 Proprietăţi, plantaţiile şi echipamenteleIPSAS 18 Raportarea pe segmenteIPSAS 19 Provizioane, active şi datorii contingenteIPSAS 20 Informaţii de furnizat privind părţile legaleIPSAS 21 Depreceierea activelor generatoare de alte fluxuri decât cele de trezorerieIPSAS 22 Publicarea situaţiilor financiare ale sectorului “ Administraţie Publică”IPSAS 23 Venituri din alte tranzacţii decât cele de schimbIPSAS 24 Prezentarea informaţiilor din buget în situaţiile financiareIPSAS 25 Beneficiile angajaţilorIPSAS 26 Deprecierea activelor generatoare de numerarIPSAS 27 AgriculturaIPSAS 28 Prezentarea instrumentelor financiareIPSAS 29 Instrumente finaciare-recunoaştere şi evaluareIPSAS 30 Instrumente financiare- raportareIPSAS 31 Active necorporaleIPSAS 32 Acorduri de concesiune a seriviciilor- Concendent

Page 3: Contabilitate publica

IPSAS 1. Prezentarea situaţiilor financiare

Situaţiile financiare sunt o reprezentare structurală a poziţiei financiare şi a performanţei financiare a unei entităţi. Obiectivul situaţiilor financiare de uz general este de a oferi informaţii despre poziţia financiară, performanţa şi fluxurile de trezorerie ale unei entităţi, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice.Maiexact, obiectivul raportării financiare în sectorul public trebuie să fie oferirea informaţiilor utile luării deciziilor şi demonstrarea răspunderii entităţii pentru resursele încredinţate ei prin:a) Oferirea informaţiilor privind resursele, alocarea şi utilizările resurselor financiare;b) Oferirea informaţiilor privind modul în care entitatea şi-a finanţat activităţile şi şi-aacoperit necesarul de numerar;c) Oferirea informaţiilor utile în evaluarea capacităţii entităţii de a-şi finanţaactivităţile şi de a-şi onora datoriile şi angajamentele;d) Oferirea informaţiilor privind situaţia financiară a entităţii şi modificările ei;e) Oferirea informaţiilor agregate utile în evaluarea performanţei entităţii în termenide costuri ale serviciilor, eficienţă şi realizări.Situaţiile financiare de uz general pot avea şi un rol predictiv sau prospectiv,oferind informaţii utile în prognozarea nivelului de resurse necesar pentru continuareaactivităţii, resursele ce ar putea fi generate de activitatea continuă, precum şi riscurile şiincertitudinile asociate.Raportarea financiară poate oferi utilizatorilor informaţii:a) Care să indice dacă resursele au fost obţinute şi utilizate în conformitate cubugetul legal adoptat;b) Care să indice dacă resursele au fost obţinute şi utilizate în conformitate cucerinţele legale şi contractuale, inclusiv limitele financiare stabilite de cătreautorităţile legislative corespunzătoare.Pentru a atinge acest obiectiv, situaţiile financiare oferă informaţii despre:a) Activele;b) Datoriile;c) Capitalurile proprii;d) Veniturile şi cheltuielile, inclusiv câştigurile şi pierderile;e) Alte schimbări în capitalurile proprii;f) Fluxurile de trezorerie ale entităţii.Pentru ca situaţiile financiare să reflecte o imagine fidelă a modului în care aufost finanţate unităţile şi activităţile la care acestea se referă, se impune, în prealabil,efectuarea câtorva operaţiuni obligatorii, şi anume:- verificarea respectării tuturor normelor şi regulilor contabile de înregistrare adocumentelor primare în conturile contabile;- realitatea şi exactitatea soldurilor contabile din balanţa de verificare contabilă,corespondenţa acestora cu balanţele analitice şi cu rezultatul inventarieriipatrimoniale a tuturor conturilor de activ şi de pasiv;- dacă inventarierea patrimoniului s-a efectuat faptic în conformitate cu normelelegale, dacă au fost valorificate rezultatele inventarierii prin înregistrareaplusurilor şi minusurilor de inventar, dacă au fost efectuate casările şi declasările

Page 4: Contabilitate publica

de bunuri şi dacă evaluarea s-a făcut cu respectarea prevederilor legale.Astfel, la baza întocmirii situaţiilor financiare ale unităţilor bugetare stauurmătoarele principii: principiul realităţii şi al exactităţii datelor înscrise în documentele de sinteză, ceeace presupune că datele evidenţei contabile sintetice şi analitice corespundrealităţii; principiul respectării normelor legale în vigoare cu privire la completarea tuturorformularelor ce compun situaţiile financiare, conform normelor emise deMinisterul Finanţelor Publice referitoare la închiderea exerciţiului financiar; principiul bunei informări, deoarece situaţiile financiare constituie pentruordonatorul de credite suportul efectuării analizei modului de utilizare a fondurilorbugetare în limita creditelor bugetare aprobate.De asemenea, bilanţul contabilreprezintă suportul informaţional necesar întocmirii bugetului de venituri şicheltuieli aferent anului următor.Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu deinventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi a celorlate bunuri şi valoriaflate în gestiune şi administrare, potrivit normelor emise în acest scop de MinisterulFinanţelor Publice.Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ce se întocmesc de către instituţiilepublice se semnează de conducătorul insituţiei şi de către conducătorulcompartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplineascăaceastă funcţie.

IPSAS 2. Situatia fluxurilor de trezorerie

Obiectivul standarduluiSituaţia fluxurilor de trezorerie identifică sursele de intrări de numerar, elementelepentru care numerarul a fost cheltuit în perioada de raportare, precum şi soldulnumerarului la data raportării.Informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale uneientităţi sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare în obţinerea de informaţiireferitoare la răspundere şi scopurile deciziilor. Informaţiile referitoare la fluxurile detrezorerie permit utilizatorilor să determine modul în care o entitate din sectorul public aacumulat numerarul necesar pentru a-şi finanţa activităţile şi modul în care respectivulnumerar a fost utilizat.Pentru a lua şi evalua deciziile privind alocarea resurselor, cum arfi susţinerea activităţilor entităţii, utilizatorii trebuie să înţeleagă momentul şi siguranţarealizării fluxurilor de trezorerie.Obiectivul acestul Standard este de a impune oferirea deinformaţii referitoare la modificările istorice ale numerarului şi echivalentelor de numerar, prin intermediul unei situaţii a fluxurilor de trezorerie care împarte fluxurile de trezorerie ale perioadei în fluxuri din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

Prezentarea unei situaţii a fluxurilor de trezorerieSituaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie aleperioadei, clasificate în funcţie de activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare.Clasificarea în funcţie de activităţi oferă informaţii care permit utilizatorilor săevalueze impactul acestor activităţi asupra poziţiei financiare a entităţii, precum şi suma

Page 5: Contabilitate publica

de numerar şi de echivalente de numerar.Aceste informaţii pot fi utilizate şi pentruevaluarea relaţiilor dintre aceste activităţi.O singură tranzacţie poate să includă fluxuri de trezorerie care sunt clasificatediferit.De exemplu, când rambursarea în numerar a unui împrumut include atâtdobânda, cât şi capitalul, elementul de dobândă poate fi clasificat drept o activitate deexploatare, iar elementul de capital este clasificat drept o activitate de finanţare.

IPSAS 3-Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori fundamentale şimodificări ale politicilor contabile

Obiectivul acestui Standard este de a stabili clasificarea, modul de prezentareşi tratamentul contabil al anumitor elemente din situaţiile financiare, astfel încât toateentităţile să întocmească şi să prezinte aceste elemente pe o bază consecventă.Acestlucru sporeşte gradul de comparabilitate atât cu situaţiile financiare ale entităţii, cât şi cusituaţiile financiare ale altor entităţi.În consecinţă, acest Standard prevede clasificarea şi informaţiile de furnizatprivind elementele extraordinare, precum şi evidenţierea anumitor elemente din cadrulprofitului sau pierderii din activităţile curente.De semenea, Standardul prevede,tratamentul contabil pentru modificări în estimări contabile, modificări ale politicilorcontabile aplicate, precum şi pentru corectarea erorilor fundamentale.

Aria de aplicabilitateO entitate care întocmeşte şi prezintă situaţiile pe baza contabilităţii deangajamente trebuie să aplice acest Standard la prezentarea surplusului sau deficituluirezultat din activităţile curente şi din elemente extraordinare în situaţia performanţeifinanciare, precum şi în contabilizarea modificărilor apărute în estimările contabile, aerorilor fundamentale şi a modificărilor politicilor contabile.

Surplusul sau deficitul net al perioadeiToate elementele de venituri şi cheltuieli recunoscute în cursul unei perioadetrebuie incluse în determinarea surplusului sau deficitului net al perioadei, cu excepţiasituaţiei în care un IPSAS cere sau prevede altceva.În mod normal, toate elementele veniturilor şi cheltuielilor recunoscute în cursulunei perioade sunt incluse în determinarea surplusului sau deficitului net alperioadei.Acestea includ elemente extraordinare şi efectele modificărilor în estimărilecontabile.Oricum, pot exista împrejurări în care anumite elemente pot fi excluse din surplusul sau deficitul net al perioadei.Acest Standard tratează două astfel deîmprejurări: corectarea erorilor fundamentale şi efectul modificării politicilor contabile.Surplusul sau deficitul net al perioadei conţine următoarele elemente28, fiecaredintre acestea trebuind să fie prezentate în situaţia performanţei financiare:a) Surplusul sau deficitul din activităţile curente;b) Elemente extraordinar

Page 6: Contabilitate publica

IPSAS 4 – Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar

ObiectivO entitate poate desfăşura activităţile din străinătate în două moduri.Ea poateefectua tranzacţii în valută sau poate efectua operaţiuni din străinătate.Pentru a puteainclude tranzacţiile valutare şi operaţiunile din străinătate în declaraţiile fiscale ale uneientităţi, tranzacţiile trebuie exprimate în moneda de raportare a entităţii şi situaţiilefinanciare ale operaţiunilor din străinătate trebuie transformate în moneda de raportare aentităţii.Principalele probleme în contabilitatea tranzacţiilor valutare şi a operaţiunilor dinstrăinătate sunt de a decide cursul de schimb ce se va folosi şi cum vor fi recunoscute însituaţiile financiare efectele variaţiei cursurilor de schimb.Arie de aplicabilitateO entitate care întocmeşte şi prezintă situaţii financiare pe baza contabilităţii deangajamente trebuie să aplice acest Standard:a) În contabilizarea tranzacţiilor în valută (incluzând raportarea ulterioară aelementelor monetare şi nemonetare); şib) În conversia situaţiilor financiare ale operaţiunilor din străinătate care sunt incluseîn situaţiile financiare ale entităţii prin consolidare, consolidare proporţională saumetoda punerii în echivalenţă.O tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau care necesitădecontarea în valută, inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:Cumpără sau vinde bunuri sau servicii, al căror preţ este exprimat în valută;Împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează a fi plătitesau încasate sunt exprimate în valută;Devine parte a unui contract de schimb valutar nerealizat; Achiziţionează sau cedează active, contractează sau achită datorii exprimate învalută.O tranzacţie în valută trebuie înregistrată în momentul recunoaşterii iniţiale înmoneda de raportare, aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda deraportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei.Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede. Cursul deschimb la data tranzacţiei este adesori denumit cursul spot (la vedere).Din motivepractice, este deseori folosit un curs care aproximează cursul actual de la data efectuăriitranzacţiei, de exmplu un curs mediu calculat pentru o săptămână sau o lună poate fifolosit pentru toate tranzacţiile efectuate în fiecare valută survenite în aceaperioadă.

IPSAS 5 – Costurile indatorării

ObiectivAcest Standard prescrie tratamentul contabil al costurilor îndatorării.Standardulde faţă cere, în general, evidenţierea imediată a costurilor îndatorării ca ocheltuială.Totuşi, Standardul permite, ca tratament contabil alternativ, capitalizarea

Page 7: Contabilitate publica

costurilor îndatorării care sunt atribuibile în mod direct achiziţionării, construirii sauproducerii unui activ cu ciclu lung de producţie.Costurile indatorării cuprind dobânda şi alte costuri suportate de o entitate înlegătură cu împrumuturile de fonduri.Costurile îndatorării pot include:a) Dobânzile corespunzătoare descoperirilor de cont şi împrumuturilor pe termenscurt şi lung;b) Amortizarea reducerilor sau primelor aferente împrumuturilor;c) Amortizarea cheltuielilor complementare realizate în scopul obţineriiîmprumuturilor;d) Cheltuielile de finanţare aferente contractelor de leasing financiar; şie) Diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor în valută, în măsura în careacestea sunt privite ca o ajustare a cheltuielilor cu dobânda.

IPSAS 6 Situaţiile financiare consolidate şi contabilitatea entităţilor controlate

solicită tuturor entităţilor ce deţin un control asupra altor entităţi să pregătească situaţii financiare consolidate care să consolideze toate entităţile controlate prin aplicarea metodei integrării globale. Standardul prezintă de asemenea o prezentare detaliată a conceptului de control şi modalitatea sa de aplicare în cazul sectorului public şi oferă îndrumări cu privire la determinarea existenţei controlului în vederea aplicării standardului .

IPSAS 7 Contabilitatea investiţiilor în entităţi asociate solicită ca toate investiţiile în entităţi asociate să fie cuprinse în situaţiile financiare consolidate utilizând metoda punerii în echivalenţă, cu excepţia cazului în care investiţia este achiziţionată şi deţinută numai în vederea vânzării sale în viitorul apropiat, în acest din urmă caz se utilizează metoda costului.

IPSAS 8 Raportarea financiară a participaţiilor în societăţile mixte

solicită consolidarea proporţională ca tratament de bază contabil a părţii deţinute de entităţi din sectorul public în societăţi mixte. Ca tratament alternativ contabil al părţilor deţinute poate fi aplicată metoda punerii în echivalenţă.

IPSAS 9 – Venituri din tranzacţii de schimb

Obiectivul acestui Standard este de a prescrie tratamentul contabil al veniturilorgenerate de evenimente şi tranzacţii de schimb.Un element de primă importanţă în contabilizarea venitului din activităţi curenteeste determinarea momentului la care trebuie recunoscut un astfel de venit.Venitul dinactivităţi curente este recunoscut atunci când există probabilitatea că entităţii îi vor

Page 8: Contabilitate publica

reveni în viitor anumite beneficii economice sau potenţial de servicii şi când acestebeneficii pot fi evaluate credibil.Aria de aplicabilitateAcest Standard se aplică la contabilizarea veniturilor provenite din următoareletranzacţii şi evenimente de schimb70:a) prestarea serviciilor;b) vânzarea bunurilor;c) utilizarea de către alţii a activelor entităţii producătoare de dobânzi, redevenţe şi dividende.Acest Standard nu tratează veniturile care rezultă din tranzacţiile care nu implicăschimbul.Entităţile din sectorul public pot genera venituri din tranzacţiile care implică saucare nu implică schimbul.O tranzacţie care implică schimbul este cea în care entitateaprimeşte activele sau serviciile sau stinge datoriile şi dă celeilalte părţi în schimb ovaloare aproximativ egală (în primul rând sub forma bunurilor, serviciilor sau utilizareaactivelor).Exemple de tranzacţii care implică schimbul:Achiziţionarea sau vânzarea bunurilor sau serviciilor;Leasingul imobilizărilor corporale, la preţurile de piaţă.În diferenţierea între veniturile din tranzacţii care implică şi cele care nu implicăschimbul, trebuie mai degrabă luat în considerare economicul tranzacţiei decât juridiculacesteia.Exemple de tranzacţii care nu implică schimbul includ veniturile din exercitareaputerilor guvernamentale (de exemplu, impozite directe şi indirecte, taxe şi amenzi),subvenţii şi donaţii.

IPSAS 10 Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste

descrie caracteristicile unei astfel de economii şi oferă îndrumări cu privire la retratarea situaţiilor financiare a entităţilor pentru a asigura furnizarea unei informaţii utile.

IPSAS 11 - Contracte de construcţii

Obiectivul Standardului este de a prescrie tratamentul contabil pentru veniturileşi costurile aferente contractelor de construcţii.Standardul:· Identifică contractele care pot fi clasificate ca şi contracte de construcţii;· Oferă îndrumare cu privire la tipurile de contracte de construcţii care apar însectorul public; · Specifică baza de recunoaştere şi prezentare a cheltuielilor contractului şi, dacăeste relevant, a veniturilor contractului.Contractul de construcţie reprezintă un contract sau un alt angajamentnegociat în mod particular pentru construirea unui activ sau a unui complex de activecare se află într-o strânsă interconexiune sau interdependenţă în ceea ce priveşteproiectarea, tehnologia şi funcţionarea sau scopul ori utilizarea lor finală.Un contract de construcţii poate fi negociat pentru construirea unui singur activ,cum ar fi un pod, o clădire, un baraj, o conductă, un drum, un vas sau un tunel. Uncontract de construcţii se poate ocupa, de asemenea, de construirea unui număr deactive care se află într-o strânsă legătură sau interdependenţă în ceea ce priveşte

Page 9: Contabilitate publica

proiectarea, tehnologia şi funcţionarea sau scopul ori utilizarea lor finală; exemple deastfel de contracte includ contractele pentru construirea unei reţele de furnizare a apei,a rafinăriilor sau a altor active complexe ale infrastructurii.Contractele de construcţii includ55:a) Contractele pentru prestarea de servicii ce sunt aferente în mod direct construiriiactivelor, de exemplu, serviciile proiectanţilor şi ale arhitecţilor; şib) Contracte pentru casarea sau reabilitarea activelor şi reabilitarea mediului înurma casării activului.Contractele de construcţii sunt clasificate ca fiind contracte cu preţ fix şi contractecost plus sau pe bază de cost.Unele contracte de construcţii pot conţine caracteristiciatât ale contractelor cu preţ fix, cât şi ale contractelor.

IPSAS 12 Stocuri

prescrie tratamentul contabil aplicabil stocurilor deţinute de entităţile din sectorul public şi face diferenţierea între stocurile deţinute în vederea vânzării lor în cadrul unor tranzacţii comerciale şi anumite stocuri deţinute în vederea consumului sau distribuirii. Standardul nu tratează serviciile prestate deoarece având în vedere specificul serviciilor prestate de către entităţile ce aparţin sectorului public ele vor face obiectul unui standard viitor.

IPSAS 13-Contracte de leasing

Obiectivul acestui Standard este de a stabili pentru locatari şi locatori politicilecontabile şi prezentările potrivite care trebuie aplicate pentru contractele de leasingfinanciar şi operaţional.

Aria de aplicabilitateO entitate care întocmeşte şi prezintă situaţiile financiare conform contabilităţii deangajamente ar trebui să aplice acest Standard în contabilitatea pentru contracte deleasing, altele decât35:a) Acorduri de leasing pentru explorarea sau pentru utilizarea resurselor naturale,cum ar fi petrolul, gazul, lemnul, metalele şi alte drepturi mineraliere; şib) Acorduri de licenţiere pentru elemente cum ar fi filme de cinematograf, înregistrărivideo, piese de teatru, manuscrise, patente şi drepturi de copyright.Leasingul este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbulunei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un activ pentru o perioadă convenită detimp.Clasificarea operaţiunilor de leasing se bazează pe măsura în care riscurile şiavantajele aferente titlului de proprietate a unui bun în regim de leasing revin locatoruluisau locatarului.Riscurile includ posibilitatea de a se înregistra pierderi, ca urmare a unuigrad scăzut de utilizare a bunului sau a uzurii morale şi a unor variaţii ale venituluidatorate modificării condiţiilor economice.Avantajele pot fi reprentate de estimarea potenţialului de servicii sau activităţilor

Page 10: Contabilitate publica

profitabile pe durata de viaţă economică a activului şi a unor câştiguri rezultate dincreşterea valorii sau din realizarea valorii reziduale.Operaţiunile de leasing pot fi:operaţiuni de leasing financiar şi operaţiuni deleasing operaţional.Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă, în maremăsură, toate riscurile şi avantajele neprăvăzute aferente dreptului de proprietateasupra activului.Titlul de proprietate poate fi transferat în cele din urmă, sau nu.Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categorialeasingului financiar, adică nu transferă în mare măsură, toate riscurile şi avantajeleaferente titlului de proprietate.Clasificarea unei operaţiuni de leasing ca leasing financiar sau operaţionaldepinde mai curând de fondul economic al tranzacţiei al tranzacţiei decât de formajuridică a contractului.Cu toate că cele de mai jos sunt exemple ale situaţiilor care arduce în mod normal la clasificarea unui contract de leasing ca fiind leasing financiar, unleasing nu trebuie să îndeplinească toate aceste criterii pentru a fi clasificat ca leasingfinanciar:a) Leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra activului până lasfârşitul duratei contractului de leasing;b) Locatarul are opţiunea de a cumpăra activul la un preţ estimat a fi suficient demic faţă de valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfelîncât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea căopţiunea va fi exercitată;c) Durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţăeconomică a activului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;d) La începutul contractului de leasing, valoarea actualizată a plăţilor minime deleasing este cel puţin egală cu aproape întreaga valoare justă a activului în regimde leasing;e) Activele ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială,astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore; şif) Activul în leasing nu poate fi uşor înlocuit de un alt activ.

IPSAS 14 Evenimente ulterioare datei închiderii exerciţiului (IAS 10), conţine anumite amendamente cu privire la necesitatea prezentării mediului în care activează sectorul public. Standardul stabileşte criteriile ce stau la baza luării deciziei cu privire la necesitatea ajustării situaţiilor financiare în cazul apariţiei unui eveniment ulterior datei de raportare.

IPSAS 15 Instrumente financiare: conţinut şi prezentare

se bazează pe IAS 32 cu acelaşi nume, şi cuprinde cerinţele de conţinut privind reflectarea instrumentelor financiare în situaţiile financiare şi clasifică instrumentele financiare ca active financiare, datorii sau capitaluri proprii.

IPSAS 16 – Investiţii imobiliare

Page 11: Contabilitate publica

Investiţia imobiliară este acea proprietate (teren sau construcţie – sau parte aunei construcţii – sau amândouă) deţinută mai degrabă pentru a lua chirii sau pentruaprecierea capitalului sau pentru amândouă, decât pentru:a) Utilizarea în producţia sau furnizarea de bunuri sau servicii sau pentru scopuriadministrative; saub) Vânzarea în cursul normal al activităţii.Există mai multe cazuri în care entităţile sectorului public pot deţine proprietăţipentru a câştiga chirie sau pentru aprecierea capitalului.De exemplu, o entitate a unuisector public poate fi înfiinţată pentru a administra portofoliul de investiţii al guvernuluipe bază comercială.În acest caz, investiţia deţinută de către entitate, alta decât investiţiadeţinută pentru a fi revândută în activitatea obişnuită a entităţii, îndeplineşte definiţiaunei investiţii imobiliare.Alte entităţi ale sectorului public pot, de asemenea, să deţinăinvestiţii pentru a le închiria sau pentru aprecierea capitalului şi pentru a utilizanumerarul generat pentru a-şi finanţa alte activităţi (prestare de servicii).De exemplu, ouniversitate sau un guvern local deţine o clădire în scopul de a o da în leasing, pe obază comercială unei părţi externe, pentru a genera fonduri, mai degrabă decât pentru aproduce sau furniza bunuri şi servicii.Această investiţie ar îndeplini, de asemenea,definiţia investiţiilor imobiliare.

Investiţia imobiliară este deţinută în scopul închirierii, pentru creşterea valoriicapitalului sau ambele.Prin urmare, o investiţie imobiliară generează fluxuri de trezoreriecare sunt în mare măsură independente de alte active deţinute de o entitate.Acest lucrudiferenţiază investiţia imobiliară de alte proprietăţi imobiliare.Exemple de investiţii imobiliare: Terenurile deţinute mai degrabă în scopul creşterii valorii capitalului pe termenlung decât în scopul vânzării într-un timp foarte scurt, pe parcursul desfăşurăriinormale a activităţii.De exemplu, terenul deţinut de un spital pentru apreciereacapitalului, care ar putea fi vândut la un moment benefic în viitor; Terenurile deţinute pentru a fi utilizate într-un viitor nedeterminat.Dacă o entitatenu a hotărât că va utiliza terenul fie ca pe un tip de proprietate imobiliară utilizatăde posesor, inclusiv ocuparea pentru a oferi servicii cum ar fi cele oferite de cătreparcurile naţionale generaţiilor actuale şi viitoare, fie în scopul vânzării rapide peparcursul desfăşurării normale a activităţii, atunci terenul este privit ca fiinddeţinut în scopul creşterii valorii capitalului; O clădire aflată în proprietatea entităţii (sau deţinută de entitate în baza unuicontract de leasing financiar) şi închiriată în baza unuia sau mai multor contractecomerciale de leasing operaţional.De exemplu, o universitate s-ar putea să deţinăo clădire pe care o dă în leasing terţilor pe o bază comercială; O clădire care este liberă, dar care este deţinută spre a fi închiriată terţilor în bazaunuia sau mai multor contracte de leasing operaţional

Page 12: Contabilitate publica

IPSAS 17 Proprietăţi, plantaţiile şi echipamentele stabileşte tratamentul lor contabil, incluzând baza şi perioada recunoaşterii lor iniţiale, şi determinarea amortizării şi deprecierii lor. Standardul nu solicită sau interzice recunoaşterea bunurilor de patrimoniu.

IPSAS 18 Raportarea pe segmente

stabileşte principiile prezentării situaţiilor financiare cu privire la tipurile de activităţi ale unei entităţi din cadrul sectorului public în vederea evaluării performanţelor anterioare privind atingerea obiectivelor propuse şi în vederea luării deciziilor privind viitoarele alocări de resurse.

IPSAS 19-Provizioane, datorii contingente şi active contingenteObiectivul acestui Standard este de a defini provizioanele, datoriile contingenteşi activele contingente, de a identifica circumstanţele în care provizioanele ar trebuirecunoscute, modul în care ar trebui evaluate şi prezentările care ar trebui făcute înlegătură cu acestea.Aria de aplicabilitateO entitate care întocmeşte şi prezintă situaţiile financiare în baza contabilităţii deangajamente ar trebui să aplice acest Standard în contabilizarea provizioanelor,datoriilor contingente şi activelor contingente, cu excepţia:a) Acelor provizioane şi datorii contingente apărute de pe urma beneficiilor socialeoferite de o entitate pentru care aceasta nu primeşte, direct de la beneficiari,contravaloarea aproximativ egală cu valoarea acelor bunuri şi servicii oferite;b) Celor generate de instrumente financiare care sunt reflectate la valoarea justă;c) Celor rezultate din contracte executorii, cu excepţia contractelor oneroase;d) Celor rezultate din activitatea întreprinderilor de asigurări în relaţia cu clienţiiasiguraţi;e) Celor care constituie obiectul altui IPSAS;f) Celor apărute în relaţie cu impozitul pe profit sau cu echivalente ale acestuia;g) Celor apărute de pe urma beneficiilor angajaţilor, cu excepţia beneficiilor de laterminarea contractului de angajare care apar ca rezultat al unei restructurări.Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă30.Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din creditecomerciale sau angajamente contabile, datorită factorului de incertitudine legat deexigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei.Spre deosebirede acestea:a) Datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sauserviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fostfacturate, sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii;b) Angajamentele contabile sunt obligaţii de plată pentru bunuri şi servicii care aufost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite,facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile

Page 13: Contabilitate publica

datorate angajaţilor.Provozioanele se constituie pentru elemente cum sunt:- litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii incerte;- cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi de altecheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;- alte provizioane.Un provizion ar trebui recunoscut numai în momentul în care;a) O entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;b) Este probabil ca o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice saupotenţial de servicii să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şic) Poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.

IPSAS 20 Părţile afiliate

solicită prezentarea existenţei relaţiilor dintre părţile afiliate când există control între ele

şi prezentarea de informaţii cu privire la tranzacţiile dintre entitate şi părţile afiliate în anumite circumstanţe. Informaţiile sunt necesare în vederea înţelegerii corecte a poziţiei financiare şi a performanţei entităţii raportoare.