Contabilitate n comer exterior

Contabilitate

n

comer

exterior

CURS: 1

12.03.2003

REZULTAT = VENITURI CHELTUIELI Societile comerciale cu activitate de comer exterior angajeaz zilnic operaiuni de natur comercial i financiar att la nivel intern ct i la nivel extern. Contabilitatea trebuie astfel organizat nct s respecte fidel aceste operaiuni. Informaia contabil trebuie s fie relevant, bazat pe documente ce reflect real cheltuielile i veniturile precum i micrile fiecrui element patrimonial n parte. Contabilitatea, prin datele reale, trebuie s ofere imaginea fidel a trecutului, prezentului i viitorului. Societile comerciale, pe baza datelor contabile trebuie s-i poat analiza riscul afacerilor cu partenerii, riscul participaiei la asociere i investiie, riscul pieei valutare .a.m.d. Contabilitatea societilor comerciale cu activitate de comer exterior, la fel ca i celelalte societi, trebuie s sigure cheltuielile, veniturile i rezultatele financiare pe activiti (activitatea de exploatare, financiar i extraordinar). Bilanul contabil trebuie sa fie transparent astfel nct sa nlesneasc cunoaterea situaiei patrimoniului si a rezultatelor, att pentru organele interne, cat si pentru cele din afara societii, in vederea ctigrii credibilitii.

Organizarea contabilitii agenilor economici cu activitate de comer exterior 1. Conceptul de comer exterior 2. Sarcinile contabilitii agenilor economici cu activiti de comer exterior 3. Factorii care influeneaz activitatea agenilor de comer exterior 4. Organizarea general a agenilor economici care desfoar activiti de comer exterior 1. Conceptul de comer exteriorConceptul de comer exterior poate fi definit ca o activitate care are ca obiect operaiile de schimburi de mrfuri, cooperarea economic i tehnico-tiinific n strintate: - vnzarea-cumprarea sau schimbul de mrfuri - prestrile de servicii - transporturi i expediii internaionale - proiectare i executare de lucrri - asistena i colaborarea tehnic - brevete i invenii - reprezentare i comision - operaiuni financiar-valutare - asigurri - turism Obiectul activitii de comer exterior l reprezint schimburile de mrfuri, precum i tranzaciile comerciale care nu au ca obiect schimbul de mrfuri. Definiie: sensul derulrii activitii poate fi importul sau exportul. Derularea tuturor operaiilor de comer exterior trebuie s se bazeze pe principul eficienei.

3. Factorii care influeneaz activitatea agenilor de comer exterior1) Activitatea complex a agenilor economici ce se ocup de comer exterior face posibil ca fiecare agent s fie i exportator i importator. Activitatea de comer exterior poate s fie realizat n nume propriu cnd toate riscurile sunt preluate de agenii cu activitate de comer exterior sau n numele partenerului de afaceri n schimbul unui comision de intermediere cnd riscul afacerii este asumat i de ctre acetia. 2) Un alt factor este sistemul de preturi difereniat n funcie de locul de unde marfa urmeaz s intre n posesia agentului economic sau n posesia partenerului extern, precum i de modalitatea de efectuare a plii, riscul valutar ridicat care necesit constituirea de provizioane specifice. Sistemul de decontare este, de asemenea difereniat. Modalitile de decontare: - creditul documentar acreditivul scrisoare de credit

2. Sarcinile contabilitii agenilor activiti de comer exterior

economici

cu

Contabilitatea n unitile de comer exterior au sarcina s reflecte i s controleze starea i micarea patrimoniului i s se asigure stabilitatea rezultatelor financiare. PATRIMONIU = TOTAL ACTIV DATORII

Contabilitate n comer exterior - incasoul documentar - ordinul de plat a) Creditul documentar este acea modalitate prin care o banca i asum angajamentul de a plti unui cumprtor o anumit sum ce reprezint contravaloarea mrfurilor din documentele de expediie. a.1) Acreditivul este instrumentul de decontare emis de banc din ordinul unui client pentru care banca se angajeaz s-i plteasc beneficiarului exportator suma nscris n acreditivul documentar dac acesta a fcut dovada expedierii mrfii. a.2) Scrisoarea de credit instrumentul de decontare prin care banca emitent se angajeaz fa de exportator s efectueze plata n condiiile din textul scrisorii. De regul, scrisoarea de credit este nsoit de un efect comercial, de obicei cambia. b) Incasoul documentar este modalitatea de decontare prin care transmiterea plii de la cumprtor la vnztor se realizeaz numai dup ce cumprtorul este anunat de ctre banca sa de sosirea documentelor care atest expedierea mrfii de ctre vnztor. c) Ordinul de plat se practic ndeosebi la operaiunile necomerciale la expediii internaionale, comisioane, taxe vamale. Prin ordinul de plat ordonatorul d ordin bncii de a plti o sum determinat n favoarea unui beneficiar pentru a stinge obligaiile bneti provenite din relaiile directe dintre ordonator i beneficiar.

Contabilitate

n

comer

exterior

Contabilitatea financiar care este obligatorie pentru toate unitile se organizeaz dup reguli unitare pe numr de seciuni: contabilitatea capitalurilor, activelor imobilizate, contabilitatea stocurilor, contabilitatea cu terii, contabilitatea trezoreriei, a cheltuielilor, a veniturilor, a angajamentelor sau conturi n afara bilanului. Contabilitatea exportului: - de mrfuri pe cont propriu - n comision Contabilitatea importurilor: - de mrfuri pe cont propriu - n comision Contabilitatea operaiunilor speciale de comer exterior Obiectul contabilitii financiare l constituie reflectarea n expresie bneasc a bunurilor mobile i imobile, disponibilitilor bneti, titlurilor de valoare, drepturile i obligaiile, precum i micrile i modificrile intervenite n urma operaiunilor efectuate, cheltuielile, veniturile i rezultatele obinute de acestea. Unitile cu activitate de comer exterior trebuie s conduc evidena contabil n lei prin transformarea valutei n lei la cursul zilei. Unitile de comer exterior cu activitate n strintate sau mixte organizeaz evidena contabil i n valut. Sistemul de preturi i tarife utilizat n activitatea de comer exterior n cadrul sistemului de preturi i tarife se regsete n expresie bneasc raportul dintre valoarea naional i cea internaional a mrfurilor i serviciilor ce constituie obiectul de activitate al unitilor cu activitate de comer exterior. n actuala conjunctur n structura sistemului de preuri se includ: - preturile de export care sunt preuri externe n valute - preturile interne complete de export n lei Raportul dintre ele constituie cursul de revenire. - pre pentru import - preul complet de import - preul intern de livrare - tarife pentru export de servicii - tarife pentru import de servicii n contabilitate, preul extern n valuta se evideniaz n lei prin transformarea la cursul zilei. El se folosete n evidena creanelor

4. Organizarea general a agenilor economici care desfoar activiti de comer exteriorContabilitatea agenilor economici cu activitate de comer exterior trebuie organizate n conformitate cu prevederile legile contabilitii i a regulamentelor aplicrii acestora. Contabilitatea general denumit i financiar se organizeaz pe baza planului de conturi general i aplicrii normelor obligatorii de organizare n tara noastr. n cadrul acestei contabiliti cheltuielile se evideniaz pe naturi, iar veniturile dup provenien. Obiectul principal este de a furniza informaiile necesare att pentru necesitile proprii ct i pentru asociai, acionari, clieni, furnizori, bnci i alte persoane fizice i juridice. Contabilitatea de gestiune se organizeaz de ctre unitate patrimonial n funcie de specificul activitii i necesitii proprii. Obiectul acesteia este de a stabili costurile, rezultatele i rentabilitatea activitilor i serviciilor executate cu ntocmirea de bugete de venituri i cheltuieli pe feluri de activiti i controlul executrii acestora n scopul cunoaterii i furnizrii datelor necesare fundamentrii deciziilor.

Contabilitate n comer exterior i al obligaiilor externe i pentru determinarea veniturilor i cheltuielilor din exportul de mrfuri. Preul intern complet de export reprezint expresia bneasc a valorii naionale a mrfii i se formeaz prin nsumarea preul intern a mrfii sau a produsului, cheltuielile specifice de export, cheltuielile de circulaie pe parcursul intern. Preul complet de import este constituit din totalitatea cheltuielilor cu achiziia mrfurilor de import: - preul extern franco frontier ara exportatoare - cheltuielile externe de circulaie pn la frontiera roman. n contabilitate, preul extern complet de export se exprim n lei prin transformarea la cursul zilei din momentul primirii mrfii care, de regul, se ia din declaraia vamal. Acest pre se utilizeaz pentru evidenierea datoriilor externe dar i pentru formarea preului de livrare intern. Preul de livrare la intern se formeaz din preul extern transformat n lei + taxele vamale + comisionul vamal + comisionul sau adaosul de societate de comer exterior + TVA. Pentru prestrile de servicii asistena tehnic i service se utilizeaz tarife. Modaliti exterior de realizare a operaiunilor de comer

Contabilitate

n

comer

exterior

acioneaz pe pieele externe, fie n calitate de comisionar, fie pe cont propriu. n condiiile metodei indirecte agenii economici, n calitate de comisionar ncheie contracte externe n numele lui dar pe contul i riscul unitilor productoare. Rezultatele se reflect n gestiunea unitilor productoare. Rezultatele financiare se reflect n gestiunea lor. Cele 2 moduri n care societatea de comer exterior acioneaz pe pieele externe conduc la diferenieri n structura cheltuielilor i veniturilor iar pe de alt parte i metodologia care este diferit. Operaiunile de comision necesit efectuarea a 2 categorii de venituri i cheltuieli: 1. Venituri i cheltuieli necesitate de derularea exportului i importul n comision care sunt egale ntre ele. Nu se reflect n gestiunea societilor de comer exterior, nu genereaz rezultat financiar direct ci indirect, pe seama volumului de activiti i a nivelului cotei de comision. Evidena n contabilitatea societilor de comer exterior se face n scopul urmririi volumului valoric total al operaiunilor de export-import. 2. Veniturile proprii sunt cele constituite din comisioanele de export-import iar cheltuielile proprii sunt cele legate de funcionarea societii de comer exterior. 3. Veniturile din comision sunt generatoare de rezultate financiare. Operaiunile desfurate pe cont propriu conduc la venituri i cheltuieli proprii superioare ntruct includ i costul mrfurilor i produselor ce fac obiectul tranzaciilor precum i celelalte cheltuieli specifice (taxe vamale). Ele genereaz un profit.

Pe plan mondial se cunosc 2 modaliti: - metoda direct - metoda indirect 1) Metoda direct este aceea prin care unitatea productoare organizeaz i desfoar activitatea de comer exterior pe contul i riscul propriu. Avantaje: unitatea productoare intr n relaii directe cu clieni externi i i poate adapta rapid producia la cerinele pieei. Se elimin cheltuielile de intermediere iar n acest fel rezult creterea eficientei. Dezavantaje: - societile cu activitate de comer exterior nu dispun de personal specializat n ncheierea contractelor externe - societile cu activitate de comer exterior nu cunosc legislaia rilor partenere - societile cu activitate de comer exterior nu cunosc preurile 2) Metoda indirect Potrivit acestei metode operaiunile de comer exterior se realizeaz prin intermediul unei societi de comer exterior care

CURS: 2

19.03.2003 Contabilitatea exportului de mrfuri

Exportul de mrfuri reprezint o component a operaiunilor de comer exterior care const n totalitatea operaiunilor comerciale prin care o parte din mrfurile produse sau prelucrate ntr-o ar se duc n alte ri. Operaiunile contabile privind exportul de mrfuri mbrac forme variate n funcie de criteriile dup care acestea se difereniaz. Ele se clasific dup mai multe criterii: 1) Dup modalitile de realizare de ctre societatea de comer exterior a exportului de mrfuri: - export de mrfuri pe cont propriu - export de mrfuri prin comision

Contabilitate n comer exterior 2) Dup termenul de decontare a mrfurilor exploatate: - export cu ncasarea la vedere - export pe credit comercial 3) Dup modalitile de decontare cu clienii externi deosebim: - export cu decontarea prin acreditiv - export cu decontarea prin incaso-ul documentar se realizeaz prin efecte comerciale, de obicei cambia 4) Dup condiiile de livrare care difereniaz nivelul i structura preului extern: - exportul poate fi realizat prin FOB, CAF, CIF 5) Dup natura mrfurilor exportate: - export cu mrfuri generale - export cu mrfuri complexe 6) Dup proveniena mrfurilor: - export cu mrfuri indigene - export cu mrfuri strine sau reexport Fiecare din formulele enumerate difereniaz metodologia contabilitii. Contabilitatea exportului de mrfuri pe cont propriu 1. Contabilitatea exportului de mrfuri cu ncasarea la vedere 2. Contabilitatea exportului de mrfuri pe credit comercial 3. Contabilitatea provizioanelor specifice exportului de mrfuri pe cont propriu Societile comerciale cu activitate de comer exterior, in cazul exportului de mrfuri pe cont propriu au calitatea fie de cumprtori , fie de vnztori. In acest scop societile comerciale de comer exterior ncheie contracte interne cu furnizori interni si contracte externe cu clieni externi. Un element de baza al contractelor comerciale l constituie preul. Preul mrfurilor cumprate de la unitile productoare se negociaz de regula in condiiile franco fabrica iar in anumite cazuri franco frontiera romana. Preturile mrfurilor vndute clienilor externi se negociaz in diferite condiii de livrare. Cele mai frecvente si reprezentative condiii fiind: 4. FOB- portul romanesc de ncrcare 5. CAF sau CIF portul romanesc de descrcare Aceste condiii sunt specifice transportului maritim. Celelalte modaliti de transport cum sunt cel feroviar, rutier, aerian, se

Contabilitate

n

comer

exterior

utilizeaz cuvntul franco urmat de denumirea mijlocului de transport si a locului de delimitare a responsabilitii cu privire la suportarea cheltuielilor de livrare. De exemplu, la transporturile feroviare, in loc de FOB se utilizeaz franco frontiera vnztor. In funcie de condiiile de livrare convenite se delimiteaz nivelul si structura preului extern si anume: 6. FOB reprezint preul mrfii negociat cu clientul extern 7. CAF- preul mrfii + cheltuielile de transport externe 8. CIF preul mrfii + cheltuielile de transport extern + asigurarea pe timpul transportului In toate condiiile de mai sus se mai pot aduga la preturi o serie de comisioane, cote de service, dobnzi si alte cheltuieli. In condiia de livrare FOB: 9. FOB net cuprinde preul mrfii 10. FOB brut cuprinde preul marii si comisioane, dobnzi, service Decontarea mrfurilor se face pe fluxul circulaiei si anume: 11. la cumprare, societatea de comer exterior achita societii productoare preul mrfurilor, fie din fondurile proprii sau din credite bancare 12. la vnzare, societatea de comer exterior ncaseaz de la clienii externi contravaloarea mrfurilor in valuta pe care-i transforma in lei la cursul zilei.. datorita faptului ca ncasarea mrfurilor de la extern au loc ulterior facturrii si cu ocazia ncasrii de la extern se calculeaz diferentele de curs valutar care se calculeaz dup relaia: valuta existenta * (cursul la ncasare cursul la facturare) 1 EURO = 35.000 lei facturare 1 EURO = 35.100 lei ncasare DCV * = 100 lei Aceste diferente pot fi favorabile sau nefavorabile. Pentru serviciile prestate decontarea se face cu unitile pretatoare de servicii in valuta, operaii care conduc , de asemenea, la diferente de curs valutar. O problema importanta de organizare a contabilitii exportului este cea a reflectrii veniturilor si cheltuielilor. La fel ca si celelalte societi si cele comerciale de comer exterior reflecta in contabilitatea financiara cheltuielile dup natura lor iar veniturile dup sursa de provenien. Exista mai multe variante.

*

Diferena de curs valutar

Contabilitate n comer exterior 1) Prima varianta este aceea ca veniturile din vnzri externe se constituie la nivelul preului extern corespunztor condiiei de livrare dar care se reflecta in diferite conturi de venituri: contul 707 Venituri din vnzarea mrfurilor pentru partea preului extern corespunztor valorii FOB si contul 708 Venituri din activiti diverse pentru celelalte componente ale valorii externe: transport, asigurare, comisioane, cu excepia dobnzii externe la exporturile pe credit care de fapt este un venit financiar si se nregistreaz in 767 Venituri din dobnzi. In mod corespunztor se evideniaz si cheltuielile dup natura lor: 607 Cheltuieli privind mrfurile, 613 Cheltuieli privind asigurrile, 624 Cheltuieli de transport. Avantaje: este simpla in aplicare si permite o metodologie unitar pentru toate operaiunile de comer exterior efectuate pe cont propriu. Dezavantaje: 13. majoreaz cifra de afaceri cu diferena dintre CIF si FOB 14. implica reflectarea in cheltuieli a serviciilor prestate la nivelul cursului de schimb de la data facturrii Problem: societatea comercial X cumpr mrfuri de la furnizori interni la cost de achiziie 270 mil, TVA 19 %. Plata mrfurilor cumprate se face din surse proprii. Se vnd mrfuri unui client extern la preul de 10.000 EURO iar cursul de schimb la vnzare este de 35.000 lei, iar la ncasare cursul de schimb este de 35.100 lei. Se pltete in numerar o polia de asigurare pentru marfa exportata la cursul de 35.000 lei in valoare de 100 EURO. Transportul pentru marfa exportata este de 200 EURO. Se primete factura de la unitatea specializata si se achita. Cursul la data nregistrrii este de 1 EURO = =35.000 lei, iar la data pltii 1 EURO = 35.100 lei. 15. cumprarea mrfurilor % = 401 321.300.000 371 270.000.000 4426 51.300.000 16. plata furnizorului 401 = 5121 321.300.000 17. facturare client

Contabilitate 411 = 707

n

comer

exterior

350.000.000 (10.000 EURO * 35.000)

18. ncasarea clientului extern 5124 = % 411 765 351.000.000 350.000.000 1.000.000

19. descrcarea gestiunii de mrfurile vndute 607 = 371 270.000.000

20. pltirea asigurrii 613 = 5311 3.500.000 lei (casa de asigurri in tara) 612 = 5314 3.500.000 devize (casa de asigurri in strintate) 21. plata transportului 624 = 401 7.000.000 % = 5124 7.200.000 401 7.000.000 665 200.000 22. regularizarea TVA 4424 = 4426 51.300.000

23. rambursarea TVA 5121 = 4424 51.300.000

2) A doua varianta reflectarea veniturilor la nivelul preului extern corespunztor condiiei de livrare in totalitatea lor in contul 707 iar cheltuielile cu mrfurile si serviciile efectuate in contul 607. Dezavantaj: se denatureaz cheltuielile dup natur. 3) A treia variant: veniturile si deci cifra de afaceri s se constituie la nivelul valorii externe, respectiv FOB net cu ajutorul contului 707 iar cheltuielile in 607 iar celelalte cheltuieli, respectiv transportul si asigurarea se contabilizeaz cu ajutorul contului 411, 401 si altele. Avantaj: se calculeaz in mod corect cifra de afaceri.

Contabilitate n comer exterior Dezavantaj: se amplific calculele de regularizare a cheltuielilor externe si a diferentelor de curs valutar. Problem: se vnd mrfuri la export in condiia de livrare CIF 10.000 EURO din care asigurarea este 1000 EURO, transportul de 500 EURO. In momentul facturrii mrfurilor cursul unui EURO era de 35.000 iar in momentul ncasrii 35.200. asigurarea se pltete cash iar transportul pe baza de factura cnd cursul EURO era de 35.200. Pre FOB = Pre CIF - Asigurare Transport = 8.500 EURO - vnzare mrfuri 411 = % 707 708 79.000.000 26.500.000 8500 EURO * 35.000 pre FOB 52.500.000

Contabilitate

n

comer

exterior

La evidenierea operaiunilor privind stocurile de mrfuri se folosesc una din urmtoarele metode: - metoda inventarului permanent - metoda inventarului intermitent 1) Metoda inventarului permanent In cazul primei metode contabilitatea analitic a stocurilor se poate organiza dup 3 metode: 1. metoda operaiunii contabile sau pe solduri const in tinerea la locul de depozitare a evidentei bunurilor materiale pe categorii iar la contabilitate evidenta valorica se desfoar pe gestiuni. La sfritul lunii se asigura evaluarea stocurilor prin fisele de magazie care se compara cu contabilitatea. Nu se prea folosete. 2. metoda cantitativ valoric const in tinerea evidenei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare iar in contabilitate se tine si evidenta cantitativ valoric. Periodic se face un punctaj intre cantitile din evidenta contabil si cantitile din fisele de magazie. Este cea mai folosit. 3. metoda probal valoric const in tinerea evidentei numai valoric care se tine la nivelul gestiunii si in contabilitate. Se folosete in comerul en detail. Descrcarea gestiunii se face dup una din metodele cunoscute: LIFO, FIFO, metoda preului mediu ponderat, metoda preului standard. 2) Metoda inventarului intermitent Toate aprovizionrile cu mrfuri se nregistreaz direct in conturile de exploatare, in contul de mrfuri se nregistreaz numai stocurile de la nceputul si sfritul exerciiului financiar. La sfritul exerciiului financiar se exprima deci dup formula: Ieirile = Soldul iniial + Intrri Soldul final. Nu se prea recomand aceast metod. Problem: s se nregistreze urmtoarele operaiuni privind exportul de mrfuri pe cont propriu: stocul de mrfuri la 1.01.N este de 40 mil cost de achiziie din care marfa A 80 kg la cost de achiziie de 12.000 lei / kg. Sursa stocului de mrfuri este capitalul propriu. Se cumpr mrfuri de la furnizori interni in valoare de 35 mil cost de achiziie la 2 momente: X1 100 kg a 13.000 lei / kg si X3 350 kg la 13.500 lei / kg. Se vnd mrfuri la extern in condiia CIF de 2000 EURO din care asigurarea este de 300 EURO si transportul extern de 200 EURO.

- pltirea asigurrii cash 613 = 5311 - transport 624 = 401 17.500.000 35.000.000

- plata transportului % = 5124 401 665 17.600.000 17.500.000 100.000

- ncasare factura cnd cursul este 35.200 5124 = % 411 766 37.000.000 35.000.000 2.000.000

Operaiuni privind stocurile de mrfuri Datorit faptului ca exportul pe cont propriu implic cumprarea si gestionarea prealabil a mrfurilor, operaiunile financiare se difereniaz in doua categorii: - operaii privind stocurile de mrfuri - operaii privind vnzarea mrfurilor la extern

Contabilitate n comer exterior Transportul extern a fost luat in calcul pe baz de date previzibile. Ulterior livrrii s-a primit factura unitii prestatoare de servicii in valoare de 150 EURO. Costul de achiziie al mrfii vndute calculat dup metoda FIFO 31 mil. marfa A a fost livrata la extern o singura data la momentul X2 pentru cantitatea de 100 kg. Factura extern se ncaseaz in exerciiul N + 1. diverse operaiuni de exploatare efectuate in exerciiul N: salarii 4 mil, energie apa 800.000, post si telecomunicaii 300.000. Evoluia cursului de schimb: la facturare in condiia CIF 35.000, ncasarea in exerciiul N + 1 36.200, plata asigurrii 35.000, factura extern de export 35.000, plata 35.100, cursul la 31.12. N 36.000. Sa se nregistreze in evidenta contabil operaiunile de mai sus. - cumprarea mrfurilor de la furnizori interni % = 401 371 4426 41.650.000 35.000.000 6.650.000

Contabilitate - plata asigurrii 401 = 5124 10.500.000 - primirea facturii 624 = 401 5.250.000 = 35.000 * 150

n

comer

exterior

- plata transportului % = 5124 401 665 5.400.000 5.250.000 150.000

- regularizarea diferenei de 50 EURO 708 = 707 1.750.000

- rectificarea de rulaje 708 = 708 1.750.000

- plata mrfurilor 401 = 5121 41.650.000

- vnzarea mrfuri la extern in condiia de livrare CIF. Facem factura externa pentru uz intern Factura externa pentru uz intern Element Valoare in devize Valoare in lei Valoare externa 2000 CIF Asigurare 300 Transport 200 Valoare externa 1500 FOB 411 = % 707 708 70.00.000 52.500.000 pre FOB 1.500*35.000 17.500.000 (300 + 200) * 35.000

Nu trebuie sa avem sume pe credit la cheltuieli si sume pe debit la venituri. Se rectifica rulajul. Apoi se nchid conturile de venituri si cheltuieli. La nchiderea conturilor de cheltuieli si venituri, conturile de cheltuieli nu trebuie sa aib sume pe credit si conturile de venituri pe debit. - rectificarea 708 1.750.00017.500.000 1.750.000 15.750.000 S debitor 613 + Sold debitor 624 = Sold creditor 708 = 15.750.000 10.500.000 613 5.250.000 624

CURS: 3- plata salariilor: obligaiile unitii

26.03.2003

- creana (asigurare) 613 = 401 10.500.000

Contabilitate n comer exterior fondul de salarii brut: 641 Cheltuieli cu remuneraiile personalului = 421 Personal remuneraii datorate 4.000.000 contribuia unitii la asigurrile sociale:

Contabilitate - nregistrri la 31.12.N 411 = 477 411 = 765 2.000.000 (LC) 2.000.000 (de la 1.01.2003) anularea

n

comer

exterior

- ncasarea creanei, nregistrate la 31.12.N

diferentelor

de

conversie

6451 Cheltuieli privind contribuia unitii la asigurrile sociale = 4311.1 Contribuia unitii la asigurrile sociale 24,5% * 4.000.000 = 980.000 contribuia unitii la fondul de omaj:

2000 Euro * 35.000 = 70.000.000 2000 Euro * 36.200 = 72.400.000 DCV = 2.400.000 5124 = % 411 765 72.400.000 70.000.000 2.400.000

6452 Cheltuieli privind contribuia unitii pentru ajutorul de omaj = 4371 Contribuia unitii la fondul de omaj 3,5% * 4.000.000 = 140.000 fondul de asigurri de sntate:

2. Contabilitatea exportului de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial Exportul de mrfuri pe credit comercial este o forma a exportului in care importatorul, respectiv clientul extern, efectueaz plata mrfurilor cumprate la un anumit termen dup intrarea in posesia lor sau in mod ealonat potrivit clauzelor stipulate in contractul extern. In perioada de timp scursa de la primirea mrfurilor si pana la plata lor, importatorul beneficiaz de surse atrase iar exportatorul i imobilizeaz fondurile cu consecine asupra gestiunii sale financiare. Pentru soluionarea acestei situaii in practica comerului exterior au fost puse la punct mecanisme care sa permit desfurarea normala a schimburilor. Instrumentele concepute si aplicate in realizarea exporturilor pe credit comercial vizeaz 2 aspecte: 24. ntregirea la exportator a fondurilor imobilizate in mrfurile exportate, lucru care se realizeaz pe calea finanrii exportului prin credite bancare care sunt purttoare de dobnd 25. recuperarea de ctre exportator a cheltuielilor fcute cu plata dobnzii aferente creditelor bancare primite pe calea dobnzilor externe percepute importatorului. Privind din punctul de vedere al exportatorului, creditele se grupeaz in cadrul relaiilor de creditare astfel: 26. credite comerciale acordate de societile comerciale de comer exterior 27. credite bancare primite de societile de comer exterior O alt categorisire a creditelor:

6451 Cheltuieli privind contribuia unitii la asigurrile sociale = 4313 Contribuia unitii la asigurrile de sntate 7% * 4.000.000 = 280.000 - plata salariilor: obligaiile salariailor contribuia personalului la asigurrile sociale:

421 Personal-remuneraii datorate = 4312 Contribuia personalului la asigurrile sociale 9,5% * 4.000.000 = 380.000 contribuia personalului la fondul de omaj:

421 Personal-remuneraii datorate = 4372 Contribuia personalului la fondul de omaj 1% * 4.000.000 = 40.000 fondul de asigurri de sntate:

421 Personal-remuneraii datorate = 4314 Contribuia personalului la asigurrile de sntate 6,5% * 4.000.000 = 260.000 - cheltuielile cu energie, apa 605 = 401 800.000

Contabilitate n comer exterior - credite pe termen scurt 1 an - credite pe termen mediu 1 5 ani - credite pe termen lung peste 5 ani 2.1. Contabilitatea exportului de mrfuri pe credit comercial pe termen scurt Exportul pe credit comercial pe termen scurt se practica, de regula, pentru mrfurile generale. ncasarea mrfurilor exportate se face la un anumit termen de livrare ce se nscrie de regula in factura. Creditul comercial acordat de societile de comer exterior este purttor de dobnd. Dobnda calculat, chiar daca este nscris in preul extern, nu constituie venit din exploatare ci venit financiar. Formula de calcul este urmtoarea: Ve * P * T D= - dobnda simpla 100 * 365 D dobnda simpla Ve valoarea mrfurilor exportate P procentul T timpul 365 zile, un an Finanarea fondurilor imobilizate in credit comercial se face prin credite bancare in contul curent sau in conturi separate. Creditele sunt purttoare de dobnda a cror sursa de acoperire o reprezint dobnda externa ncasata. Daca in contractul extern se prevede posibilitatea decontrilor anticipate termenului de plata la iniiativa clientului (importatorul) el beneficiaz de discont. Daca pentru decontarea exportului pe credit se utilizeaz efecte comerciale, acestea pot fi ncasate de exportator la vedere, la termen sau vor fi scontate. Pentru reflectarea in contabilitate a exportului pe credit comercial pe termen scurt se utilizeaz conturile exportului pe cont propriu cu ncasarea la vedere la care se adaug conturile de cheltuieli si venituri financiare 666 si 766. Problem: Societatea X in exerciiul N operaiuni privind exportul de mrfuri pe credit comercial pe termen scurt: 1) cumprri de mrfuri la data de 1.10.N de la un furnizor intern la pre de 20.000.000 de lei, TVA 19% 2) pltete mrfurile furnizorului intern din credit de trezorerie cu dobnda de 30% 3) stabilete dobnda pentru creditul folosit pe o durata de 9 luni

Contabilitate

n

comer

exterior

4) livreaz mrfurile la extern pe credit comercial pe termen scurt de 9 luni. Livrarea se face in condiia de livrare CAF de 10.000 Euro, inclusiv dobnda. Cheltuielile externe de transport sunt de 100 Euro, procentul de dobnda extern 4%. ncasarea facturii externe de uz intern la cursul de schimb 36.000 5) se primete factura unitii de prestri servicii (transportul) de 100 Euro si se achit la un curs de 36.100 lei 6) la sfritul exerciiului N se efectueaz inventarierea creanei mai sus menionate si se constat: dobnda aferenta exerciiului N pentru creditul extern si dobnda aferent exerciiului N pentru creditul intern. La 31.12.N cursul este de 36.200. ncasarea la scadent a mrfurilor se face la un curs de 36.400. Sa se nregistreze operaiunile contabile. Factura externa pentru uz intern Valoare in Element Valoare in lei devize 1000 * 36.000 = Valoare externa CAF 2000 36.000.000 Cheltuieli de 200 100 * 36.000 = 3.600.000 transport 28,87 * 36.000 = Dobnda 28,87 1.039.320 871,13 * 36.000 = Valoare extern FOB 871,13 31.366.680 Calculul coeficientului de recalculare = 3,85 % Dobnda = 1000 Euro * 3,85 % * 1) % = 401 371 4426 23.800.000 20.000.000 3.800.000 23.800.000*

100 * 4 100 + 4

=

400 104

=

9 12

= 28,87 Euro

2) 401 = 5121 linie de credite

*

Creditele pe termen mediu si lung se nregistreaz in clasa 1. Creditele pe termen scurt se nregistreaz in clasa 5.

Contabilitate n comer exterior 3) stabilirea dobnzii pentru creditul de 9 luni D= = 5.355.000 100 * 12 666 = 5186 5.355.000 4) 411 = % 707 708 766 36.000.000 31.360.680 3.600.000 1.039.320 23.800.000 * 30 * 9 766 = 766 693.000

Contabilitate - rectificarea conturilor de venituri

n

comer

exterior

- ncasarea contravalorii mrfurilor de la clientul extern 5124 = % 411 765 36.400.000 36.200.000 200.000

- descrcarea gestiunii de mrfurile vndute 607 = 371 20.000.000

CURS: 4

2.04.2003

5) nregistrarea facturii firmei prestatoare de servicii pentru 100 Euro 624 = 401 % = 5124 401 665 3.600.000 3.610.000 3.600.000 10.000

1. Se cumpr marf de la extern in scopul vnzrii pe credit comercial pe termen scurt la valoarea de 100.000.000 lei. Care este articolul contabil? % = 401 371 4426 119 000 000 100 000 000 19 000 000

2. In scopul plii furnizorului se contracteaz la 1.09.N un credit intern pentru achitarea furnizorului, credit care se contracteaz pe 6 luni cu dobnd de 40 %. Plata se efectueaz lunar. 5121 = 5191 119 000 000 contractare credit

6) nregistrri la 31.12.N 411 = 765 200.0001

- plata furnizorului 401 = 5121 119 000 000 40 100 * 6 12 = 23.800.000

- corectarea cheltuielilor privind dobnzile 471 = 666 2 3 * 5.355.000 = 3.570.000

D = 119.000.00 0 *

- rectificarea conturilor de cheltuieli 666 = 666 766 = 4721

- nregistrarea lunara a dobnzii 666 = 5198 3 966 667

3.570.000 2 3 * 1.039.320 = 693.000

23.800.000 6

nregistrez in exerciiul N numai dobnda pe 3 din cele 9 luni, restul de 6 luni le nregistrez in exerciiul N + 1.

3. Se livreaz la export integral mrfuri cumprate pe credit comercial pe termen scurt: 6 luni. Livrarea se face la 1.10.N in condiia de livrare CAF la 4.500 Euro, inclusiv dobnda. Cheltuielile externe de

Contabilitate n comer exterior transport antecalculate 150 Euro. procentul dobnzii externe 4 %. Cursul de revenire 36 000. Factura externa pentru uz intern Valoare in Element Valoare in lei devize 4.500 * 36.000 = Valoare externa CAF 4.500 162.000.000 Cheltuieli de 150 * 36.000 = 5.400.000 150 transport Dobnda 4% 6.237.000 4176,75 * 36.000 = Valoare extern FOB 4176,75 150.363.000 Coeficient de recalculare = 411 = % 707 708 766 100 * 4 = 3,85%

Contabilitate

n

comer

exterior

- crenata se ncaseaz in N + 1 cnd 1 - evaluarea creanei la 31.12.N 411 = 765 4500 900 000

= 36 200

* 36 000 = 162 000 000 4500 * 36 200 = 162 900 000DCV = 900 000 - dobnda externa pe 3 luni 766 = 472 766 = 766 5124 = % 411 765 472 = 766 13 118 500 (pentru 1.01.N + 1 31.04.N + 1) 13 118 500 163 800 000 162 900 000 900 000 3 118 500 pe cont

100 + 4 162 000 000 150 363 000 5 400 000 6 237 000

- descrcarea gestiunii 607 = 371 100 000 000

Se primete factura pentru transport de 150 furnizorului de transport 1 624 = 401 % = 5124 401 665 150 150

2.2. Contabilitatea exportului de mrfuri propriu pe credit comercial pe termen mediu si lung la plata

= 36 100 lei. * 36 000

5 415 000 5 400 000 15 000

* 36 000 = 5 400 000 150 * 36 100 = 5 415 000DCV = - regularizarea TVA 4424 = 4426 19 000 000 15 000

Exportul pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu si lung se practica in majoritatea cazurilor pentru mrfurile complexe cu valoare ridicata decontabile intr-o perioada mai mare de timp. Ca modalitate de plata se practica acreditivul documentar. Efortul financiar ridicat determina ca punerea in fabricaie a produselor sa se fac numai dup ncasarea unui avans convenit prin contractul extern. Cum societile comerciale de comer exterior nu au activitate de producie aceasta transfera avansul in lei unitilor productoare cu care au ncheiate contracte interne Decontarea mrfurilor cu furnizorii interni se face la decontarea la extern dup reinerea prealabil a avansului. Plata se face din credite comerciale pe termen mediu si lung. Decontarea cu clienii externi se face din credite comerciale pe avansul ncasat nainte de producia pentru export. Avansul respectiv se retine de clienii externi din valoarea mrfurilor facturate. Totodat, clienii externi mai rein din valoarea externa FOB o cot de garanie pentru buna execuie, cot care se stabilete procentual in contract. Cota de garanie se restituie

Contabilitate n comer exterior dup expirarea perioadei de garanie sau se retine definitiv dac contractul nu s-a derulat normal. La livrarea mrfurilor se mai ncaseaz o parte din valoarea extern FOB calculat pe baza unei cote procentuale convenite precum si cheltuielile externe in totalitatea lor. Dobnda pentru creditul comercial acordat pe termen mediu si lung se calculeaz dup formula dobnzii compuse si anume: VE1 = VE0 * (1 + k)n VE1 VE0 k n valoarea externa finala ce va fi ncasata valoarea creditului acordat procentul de dobnda numr de ani D = VE1 - VE1 In preul extern al mrfurilor complexe se include in plus fata de preul mrfurilor generale si o cota de asistenta tehnica si de service si o cota de risc. Aceste componente ale preului extern, fiind in afara valorii externe FOB nu se constituie ca venit din vnzarea mrfurilor ci ca venituri din activiti diverse. Pentru cota de garanie se pot constitui provizioane care sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Din punct de vedere contabil reflectarea operaiunilor se face cu ajutorul conturilor folosite la exportul de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt la care se mai aduga conturile: 409 si 419, 472 venituri nregistrate in avans, 461 pentru cota de garantei reinut de clientul extern, 1512 provizioane pentru garaniile acordate, 162, 168 credite si garanii pentru creditul pe termen lung. Problema: Societatea X ncheie la 15.01.N un contract extern pentru reexportul unei instalaii complexe pe credit comercial scadent la 3 ani. Avans: 3% din valoarea FOB, valoarea FOB a instalaiei 10.000 Euro. etapele derulrii contractului si modul de nregistrare sunt urmtoarele: - ncasarea avansului de 20% valoarea FOB la 1.02.N, cursul 1 Euro = 36.000 5124 = 409 72 000 000

Contabilitate 409 = 5121 72 000 000

n

comer

exterior

- la 28.05.N unitatea productoare factureaz mrfurile ctre societatea de comer exterior la preul de 250 000 000 lei + TVA 19% % = 401 607 4426 297 500 000 250 000 000 47 500 000

- la 30.05.N se contracteaz un instrument la banca pentru achitarea facturii. Dobnda de 40% se achita o data cu ratele scadente 1521 = 162 225 500 000 (297 500 000 72 000 000)

- la 1.06.N se pltete factura unitii productoare si se regularizeaz avansul acordat 401 = % 5121 409 297 500 000 225 500 000 72 000 000

- acordarea avansului unitii productoare

Pe data de 31.05.N se factureaz mrfurile clientului extern in condiia CAF pentru 13 848 Euro din care transportul extern costa 1200 Euro, dobnda externa 10 % din creditul comercial la un curs de 36 000 lei. Decontarea mrfurilor livrate pe credit comercial se face astfel: - 20 % din valoarea FOB net avans - 5 % din valoarea FOB net + cheltuielile de transport extern la livrare este garania - diferente, inclusiv dobnda externa se ncaseaz in 3 rate anuale egale, respectiv: - la 1.06.N + 1 - la 1.06.N + 2 - la 1.06.N + 3 Din suma facturat la livrare retine cota de garanie 5 % din valoarea FOB net care se restituie integral la expirarea perioadei de garanie. La 1.06.N se nregistreaz si factureaz unitatea prestatoare de servicii (transport extern) in valoare de 1200 Euro, plata fcnduse la 3.06.N. Evoluia Euro: 31. 05.N 36 000 3.06.N 36 100 31.12.N 36 200 1.06.N 37 000

Contabilitate n comer exterior 1.06.N + 2 38 000 1.06.N + 3 39 000

Contabilitate 624 = 401 43.200.000 43.320.000 43.200.000 120.000

n

comer

exterior

CURS: 5

9.04.2003

5124 = % 401 665

- evaluarea la 31.12.N Factura externa pentru uz intern Valoare in Element Valoare in lei devize 13.484 * 36.000 = Valoare externa CAF 13.848 498.528.000 Cheltuieli de 1200 * 36.000 = 1200 transport 43.200.000 2648 * 36.000 = Dobnda externa 2648 95.328.000 10.000 * 36.000 = Valoarea FOB 10.000 360.000.000 D = VE0 * (1 + k)n VE0 = VEO * [(1 + k)n 1] 13.484 1200 2000 = VE0 = 10.648 * 3,85 = 40.994,8 D = 8000 * (1 + 0,1)3 8000 = 2648 411 = % 707 708 472 498.528.000 360.000.000 43.200.000 95.328.000 411 = 765 2.029.600 D 411 in devize C 13.484 200 500 1200 13.848 3700 Sfc = 10.148

D 411 in lei C 498.528.000 72.000.000 18.000.000 43.200.000 498.528.000 133.200.000 Sfd = 365.328.000 Sfd 411 + 2.029.600 = 367.357.000 - evaluarea creanei imobilizate 267 = 765 100.000 (500 * 200)

- decontarea mrfurilor - reinerile care ni le face clientul: avansul + garania % = 411 419 267 90.000.000 72.000.000 18.000.000 (10% * 10.000

- dobnda aferenta exerciiului N D= 7 * 95 * 325.000 36 = 18.535.500

)

- ncasarea transportului 5124 = 411 43.200.000 (creditul e pentru valoarea FOB, numai pentru mrfurile livrate) - nregistrarea facturii firmei prestatoare de servicii

472 = 766

18.535.500

- nregistrarea valorii dobnzii aferente creditului pe termen lung contractat la intern 666 = 1682

Contabilitate n comer exterior 765 - provizioane pentru garanii sunt deductibile fiscal 6812 = 1512 18.000.000 (valoarea garaniei)

Contabilitate 100.000

n

comer

exterior

DCV = 500 * (39.000 38.800) = 100.000 3. Contabilitatea provizioanelor specifice exportului de mrfuri pe cont propriu Exportul de mrfuri pe cont propriu ii sunt caracteristice 3 categorii de provizioane: - pentru deprecierea stocurilor - pentru deprecierea creanelor in devize - pentru riscuri si cheltuieli Aceste provizioane se constituie in baza principiului prudentei cu ocazia evalurii elementelor patrimoniale ce se efectueaz la inventarierea anuala. In cazul in care din compararea valorii contabile cu valoarea de inventar, aceasta din urma este mai mica dect cea contabila, pentru diferente se constituie provizioane. In cazul stocurilor normele legale prevd calculul deprecierii pe categorii de stocuri (materii prime, materiale, mrfuri, etc.) si apoi se efectueaz regularizarea provizioanelor aferente fiecrui exerciiu financiar. 6814 = 391 391 = 7814 Provizioanele pentru deprecierea creanelor provenite din operaiuni de export se creeaz provizioane pentru deprecierea numai in cazul in care clientul devine incert. 4118 = 4111 1.000.000 6814 = 491 Presupunem ca se ncaseaz parte din acest client incert. 5124 = % 501.000 4118 500.000 765 1.000 Provizionul pentru clientul incert este de 1.000.000 lei. 491 = 7814 500.000

Presupunem ca profitul brut din contul de profit si pierdere este 20.000.000 cheltuieli deductibile sunt cheltuieli aferente veniturilor. Cheltuieli de protocol = 2%*20 mil = 400.000 1.000.000 + 600.000 Sponsorizri 5%*20 mil = 1.000.000 2.000.000 + 1.000.000 Valoare de amortizare 500.000 TVA aferent protocol 80.000 2.180.000 Profit fiscal (impozabil) nu mai este 20 mil ci 20.000.000 + 2.180.000 = 22.180.000. In N + 1 se ncaseaz rata anuala din credit 2500 euro, dobnda 883 *

* 37.000 = 125.171.000 5124 = % 411 765

2648 = 3

779.394,7. Total (credit + dobnda) = 3383

125.171.000 122.464.600 2.706.400

DCV = 3383 * (36.200 37.000) = - 2.706.400 - creditul intern 162 = 5121 75.167

222.500 3

- dobnda interna 666 = 1682 1682 = 5121 90.200.000 (220.500 * 40%) 90.200.000

- nregistrm ca nu mai primim ceilali 500.000 acetia sunt cheltuieli nedeductibile fiscal 654*

= 4118

500.000

- restituirea in totalitate a garaniei dup 3 ani 5124 = % 267 18.100.000 18.000.000

*

Cheltuieli nedeductibile fiscal

Contabilitate n comer exterior - lichidarea provizionului fr obiect sau reluarea provizionului la venituri (neimpozabil) 491 = 7814 500.000 - neimpozabile

Contabilitate

n

comer

exterior

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru garaniile reinute de clientul extern.

CURS: 6 Exportul de mrfuri in comision

16.04.2003

1. Cu plata in rate Caracteristici: In modalitatea de export a mrfurilor in comision societile comerciale de comer exterior au rolul de intermediar. Ele comercializeaz mrfuri la extern in numele lor dar pe contul si riscul unitii productoare. Mrfurile care fac obiectul exportului in comision circula de regula direct de la unitatea productoare la clienii externi. In consecina societile comerciale de comer exterior nu gestioneaz efectiv mrfurile si nu le reflect in conturile lor de stocuri. Prestrile de servicii executate de unitile specializate in vederea realizrii exportului se efectueaz la cererea societilor comerciale de comer exterior dar in contul unitii productoare. Exportul de mrfuri in comision genereaz cheltuieli si venituri ca si exportul pe cont propriu numai ca in calitatea pe care o are societatea de comer exterior de comisionar in gestiunea acestora se nregistreaz doar cheltuielile de exploatare de natura celor administrative si de conducere, iar ca venituri proprii doar comisionul de export. Restul ncasrilor si plilor se fac in contul terilor si se evideniaz direct in conturile de teri, respectiv conturile de trezorerie. Comisionul de intermediere a la societile comerciale de comer exterior se evideniaz in contul 704, ntruct constituie obiectul de acesteia. Spre deosebire de alte societi comerciale cu profil in contul 708. Decontarea mrfurilor livrate de societile de comer exterior in comision se face pe fluxul invers al circulaiei. Societile comerciale

de comer exterior ncaseaz mrfurile de la extern in contul su valutar si le evideniaz la cursul zilei transformndu-le in lei. SCE achit valoarea extern: FOB net comision, unitilor productoare. Apoi SCE achit prestatorii de servicii pe msura primirii facturilor. De la data facturrii la extern unele cheltuieli au fost antecalculate odat cu nregistrarea cheltuielilor efective se efectueaz regularizarea cu unitile productoare ntruct serviciul prestat a fot in contul lor. In msura in care prile convin se poate renuna la regularizarea diferentelor, acestea se reflect in gestiunea SCE, dar aceast procedur nu este in concordant cu operaiunile in comision. Derularea operaiunilor de export de mrfuri in comision se face pe baza urmtoarelor acte juridice printre care: 1. Contracte economice de comision, ncheiate intre SCE si unitile productoare. Aceste contracte pot avea un caracter cadru pe o perioad delimitat. Prin aceste contracte unitile productoare din punct de vedere juridic mputernicesc SCE s ndeplineasc acte de comer in nume propriu, in contul productorului in schimbul unui comision. Obiectul contractului de comision nu l constituie transferul proprietii mrfurilor ci prestarea de servicii cu privire la ncheierea si derularea contractului de vnzare extern. Faptul c prin contractele de comision se stabilesc raporturile obligaionale de mandat si cele financiare, responsabilitile obligatorii ale prilor si modalitatea de colaborare cu privire la realizarea exportului precum si preul serviciilor prestate (comisionul) aceste contracte creeaz temeiul juridic de decontare cu unitile productoare a tuturor serviciilor prestate decontarea direct prin plata sumelor datorate unitilor productoare si decontarea indirect prin reinerea din ncasrile de la extern a unor pli fcute in contul unitii productoare. 1. Contracte economice ncheiate cu clienii externi care conin prevederi concrete privitoare la cantitate, pre, calitate, termene, mod de decontare, responsabiliti pentru neexecutare, etc. Corelarea contractelor externe cu cele de comision se face prin transmiterea de ctre SCE la unitile productoare extrase sau sinteze ale contractului extern care se constituie ca anexe la contractul de comision. De aici concluzia c drepturile si obligaiile unitii productoare izvorsc din contractele externe ncheiate de SCE. 3. Contracte ncheiate cu unitile prestatoare de servicii aa cum s-a mai artat dei SCE apare ca beneficiar pentru unitatea se presteaz in contul unitii productoare.

Contabilitate n comer exterior Organizarea contabilitii pentru reflectarea operaiunilor de comer exterior in comision Pentru reflectarea in contabilitate a operaiunilor economicofinanciare se grupeaz in 4 categorii: 1. livrarea, care presupune facturarea mrfurilor la extern 2. decontarea cheltuielilor externe de circulaie 3. ncasarea mrfurilor 4. calculul cheltuielilor proprii si stabilirea rezultatului financiar Problem: 1) la 1.02.N SC X factureaz pe baza contractului economic ncheiat unui client extern mrfuri intermediate de la furnizorul Y la un pre de livrare CAF = 8000 Euro. Transportul extern estimat 1000 Euro. Comisionul propriu din contractul de comision 5% din valoarea FOB. 1 Euro = 36.000. Elemente Valoarea CAF Transportul Valoarea FOB Comisionul 411 = % 401 408 704 Valoare in devize 8000 E1) 1000 E 7000 E 350 E 288.000.000 239.000.000 36.000.000 12.600.000 Valoare in lei 288.000.000 36.000.000 252.000.000 12.600.000

Contabilitate

n

comer

exterior

3) se primete factura furnizorului de transport la data de 16.02.N si se achit in data de 17.02.N la cursul de 1 E = 36.200 408 = 401 % 401 665 900 E. 408 = % 401 462 704 1200 E. % 408 461 704 = 401 43.200.000 36.000.000 200 E ctig 6.840.000 190 E productor (debitor) 360.000 10 E ai intermediarului 36.000.000 32.400.000 - 100 E ctig 3.420.000 95 E ai productorului 180.000 5 E ai intermediarului 36.000.000 36.200.000 36.000.000 200.000

= 5124

Presupunem c factura furnizorului extern de transport este de

Presupunem c factura furnizorului extern de transport este de

Contabilitatea exportului de mrfuri in comision pe credit comercial Decontarea cu SCE a mrfurilor exportate in comision se face ncasarea acestora de la extern. Asigurarea . revine unitii productoare. Deci exportul de mrfuri in comision pe credit comercial afecteaz situaia gestionar a societii de comer exterior. SCE in aceast situaie are obligaia s urmreasc si s efectueze operaiuni de decontare la extern si intern. Dobnda calculat si facturat clienilor externi pentru creditul comercial acordat se deconteaz unitii productoare pe msura ncasrii de la extern. Modul de reflectare in contabilitate a dobnzii externe este in principiu similar dobnda externa pentru exportul pe cont propriu. Daca dobnda este inclusa in pre la facturarea mrfurilor la extern se nregistreaz prin operaiunea 411 = 401.

2) ncasarea mrfurilor de la clientul extern prin acreditiv documentar cnd 1 E = 36.100 (5412 = 5124 constituirea acreditivului) 5124 = % 288.800.000 411 288.000.000 765 800.000 diferen favorabil 8000 E * 36.000 = 288.000.000 8000 E * 36.100 = 288.800.000 DCV = 800.0001)

Euro

Contabilitate n comer exterior In cazul in care exportul pe credit comercial se deconteaz de partenerii externi naintea termenului de plata fixat scontul cuvenit se retine de ctre SCE din preul extern datorat unitii productoare. La fel se procedeaz si in cazul decontrii exportului prin efecte comerciale. Comisionul bancar si scontul reinut de banc fiind reinute din sumele datorate partenerilor interni. Exemplu: SC X efectueaz in exerciiul N un export de mrfuri in comision pe credit comercial pe termen scurt in urmtoarele condiii: la 1.02.N factureaz mrfurile clientului extern la preul stabilit in condiia de livrare FOB brut de 41.200 E. Perioada de creditare de 9 luni cu dobnda de 4% pe an. Comisionul SCE este de 5% din valoarea extern FOB net.

Contabilitate 665 21.560.000

n

comer

exterior

CURS: 7Elemente de calcul FOB brut Dobnda FOB net Comision Valoare productor Valoare in devize 41.200 1200 40000 2000 38000

7.05.2003Valoare in lei 1.483.200 43.200.000 1.440.000.000 72.000.000 1.368.000.000

FOB net = FOB brut dobnda 41.200x36.000=1.483.200.000 41.200x36.500=1.503.800.000 Diferente de curs valutar= 20.600.000 39.200x36.550=1.432.760.000 411=% 401 1.411.200.000 704 72.000.000 5124=% 1.503.800.000 411 1.483.200.000 765 20.600.000 %=5124 401 1.432.760.000 1.483.200.000

Contabilitatea importurilor de mrfuri contabilitatea importului de mrfuri pe cont propriu - cu plata la vedere - cu plata pe credit comercial contabilitatea provizioanelor specifice contabilitatea importurilor de mrfuri in comision - cu plata la vedere - cu plata pe credit comercial Importul de mrfuri pe cont propriu se realizeaz de societatea comerciala prin aciunea directa pe pieele interne si externe pe contul si riscul lor, ca urmare si rezultatele active de import se reflecta in gestiunea societii de comer exterior importatoare Baza juridica a relaiilor economico-financiare in acest tip de import o constituie contractele externe ncheiate cu furnizorii si societile prestatoare de servicii precum si contractele de livrare interne ncheiate cu clienii. Contractele economie ncheiate cu partenerii externi cuprind ca element preul de livrare care poate fi FOB, CAF sau CIF, cuprind de asemenea modul de efectuare a pltii prin acreditiv, prin incaso documentar sau prin efecte comerciale. Contractele interne cuprind ca element esenial preul mrfii de regula in condiia franco-depozit-furnizor. Preul de vnzare la intern cuprinde: preul in valuta transformat in lei la cursul vmii care este cursul de schimb din ultima zi lucrtoare a sptmnii precedente. - taxele vamale si comisionul vamal accizele adaosul societii de comer exterior importatoare (marja importatorului) Daca la sosirea mrfii in vama nu se cunoate mrimea efectiva a cheltuielilor externe de circulaie se procedeaz la aplicarea unor cote procentuale stabilite de Ministerul Finanelor mpreuna cu departamentul comercial din cadrul Ministerului Industriei A doua componenta a preului de vnzare la intern constituie plile fcute in vama Taxa vamala se calculeaz pentru toate mrfurile prevzute in tariful vamal de import Taxele vamale sunt stabilite in cote procentuale difereniate pe grupe de mrfuri. Cotele aferente se aplica asupra valorii externe transformate in lei. Suma cuvenita se constituie venit la bugetul statului. -

Contabilitate n comer exterior Comisionul vamal se calculeaz pentru toate mrfurile in procent de 0,5% din valoarea externa transformata in lei. Suma calculata constituie venit al Direciei generale a Vmilor. Accizele se calculeaz pentru anumite mrfuri pe baza de cote difereniate prevzute in normele legale ce reglementeaz aceasta forma de impozitare Cotele respective se aplica asupra valorii externe + taxe vamale + comision vamal si constituie venit la bugetul statului A treia componenta o constituie adaosul social de comer exterior Din adaosul comercial practicat de SCE se acoper cheltuielile de administraie, cheltuieli de circulaie interne, riscurile valutare, profit. Trebuie menionat faptul ca in vama SCE pltete TVA-ul care aplica asupra valorii in vama a marfii+taxe vamale+comision+accize. La rndul su SCE adaug TVA-ul la preul total de livrare Evidenta mrfurilor importate se poate tine dup una din cele 2 metode: metoda inventarului permanent metoda inventarului intermitent Ieirea mrfii din gestiune se face dup una din metodele cunoscute (FIFO, LIFO, costul mediu ponderat). Exemplu: SC X efectueaz un import de la furnizorul Y in ziua de 10.06.N la pre FOB 10000. La ntocmirea declaraiei de import si calculul taxelor legale cheltuieli externe de circulaie s-au determinat pe baza unei cote procentuale de 10% din valoarea externa FOB taxa vamala potrivit catalogului vamal 10% comision 0,5% TVA 19% Cursul valutar 1=36000 lei Elemente de calcul FOB Cheltuieli externe de circulaie Valoarea externa in vama = FOB net+cheltuieli de transport Taxe vamale Comision Valoarea in devize 10000 1000 11000 Valoarea in lei 360.000.000 36.000.000 396.000.000 39.600.000 1.980.000

Contabilitate Cost de achiziie in vama TVA Adaosul comercial Preul de vnzare la intern TVA aferent preului de vnzare la intern 371=% 437.580.000 401 360.000.000 408 36.000.000 446 39.600.000 447 1.980.000

n

comer

exterior

432.580.000 83.140.200 87.516.000 525.096.000 99.768.240

% = 5121 124.780.200 446 39.600.000 447 1.980.000 4426 83.140.200

Pe data de 26.06.N se vnd mrfurile importate la diferii clieni fideli iar ncasarea se face in data de 30.06.N 411=% 707 4427 624.864.240 525.096.000 99.768.240

Pe data de 1.06.N se primete factura unitii prestatoare de servicii pentru cheltuielile de transport 1000 la un curs de 36100. Plata se face pe 807 cnd cursul este de 36200 %=401 408 665 36.100.000 36.000.000 100.000 %=5124 408 665 36.200.000 36.000.000 100.000

Presupunem ca factura furnizorului extern este de 900 900x36.000=32.400.000 900x36.100=32.490.000 dif de curs valutar =90.000 %=401 403 665 408=371 607=371 sau 408=707 32.490.000 32.400.000 90.000 3.600.000 3.600.000 3.600.000

Contabilitate n comer exterior - pe data de 1.07.N. se achita furnizorului extern, cand cursul este de 36100 %= 5124 401 665 361.000.000 360.000.000 1.000.000

Contabilitate

n

comer

exterior

- regularizarea TVA 4427=% 4423 4426 99.768.240 16.628.040 83.140.200

CURS: 8

14.05.2003

Contabilitatea operaiilor privind importul de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial Importul de mrfuri pe contul comercial este determinat de lipsa de fonduri financiare la importator. El se practica pentru mrfuri generale cat si pentru mrfuri complexe. Exportatorul percepe pentru creditul acordat dobnda pentru perioada de imobilizare a creanelor sale. La rndul sau importatorul apeleaz la diferite soluii pentru procurarea fondurilor necesare pltii dobnzii externe. Diferena dintre dobnda externa pltit si veniturile obinute se reflecta in rezultatele financiare de import. Particulariti de ordin financiar-concurenial ale importatorului de mrfuri pe credit comercial pe termen scurt. Acest import se practica cu precdere pentru mrfurile generale pentru o perioada de creditare pana la un an. Termenul de creditare este nscris de ctre exportator in factura comerciala. Pentru creditul comercial primit SCE ndatoreaz furnizorul extern cu dobnda calculata dup formula dobnzii simple. Dobnda externa poate fi inclusa in preul extern sau facturata separat de marfa. De regula facturarea dobnzii se face separat de marfa si se constituie ca un element distinct al datoriei externe (de natura financiara). In consecina dobnda nu se ia in calculul costului mrfii deci nu se factureaz clienilor interni. Motivul pentru care se calculeaz separat l constituie faptul ca SCE vinde imediat marfa pe piaa interna. Este de asemenea posibila ca SC importatoare sa vnd marfa pe

credit comercial pentru care si ea ca incasa dobnda, care dup ncasare devine sursa financiara a dobnzii externe. Daca prin contractul extern se convine ca plata mrfii expediate sa se fac anticipat din iniiative import, SCE, beneficiaz de o reducere de pre. De regula acest discount este egal cu dobnda aferenta perioadei in care se face plata anticipata. In aceasta situaie discountul constituie la importator un venit financiar. Plata mrfurilor importate pe credit comercial pe termen scurt se poate face si prin efecte comerciale, in acest caz decontarea se face la scadenta pentru evidenierea importurilor de mrfuri pe termen scurt. Se folosete in plus fata de importul cu plata la vedere urmtoarele conturi: - ct. 666 cheltuieli privind dobnzile : Metodologie de nregistrare a cheltuielilor cu dobnda difer in funcie de faptul ca daca sunt facturi separat de mrfuri sau sunt incluse in preul mrfurilor. a) Dobnda separat de marfa de regula nu se nregistreaz in contabilitate la primirea mrfii, urmnd ca o data cu plata mrfii la termen sa se achite si dobnda. Se nregistreaz cnd se primete extrasul de cont (666=5124) b) Dobnda externa este inclusa in pre. La nregistrarea facturii externe, ea se deduce din preul extern si se nregistreaz ca o cheltuiala financiara (666=401) Daca perioada de creditare se ntinde pe doua exerciii financiare la primirea facturii externe se nregistreaz ca o cheltuiala in avans (471=401) urmnd ca la sfritul fiecrui exerciiu, suma aferenta exerciiului in cauza se evideniaz in cheltuieli curente asimilate (666=471) - Ct. 766 venituri din dobnzi : Este utilizat pentru evidenierea dobnzilor cuvenite SCE pentru disponibilitile bneti din vnzarea mrfurilor de import pstrate la bnci sau acordate in consumul altor firme (512=766) - Ct. 767 venituri din sconturi obinute - utilizat pentru nregistrarea discounturilor obinute de la partener (401=767) Operaiuni privind importul de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial Cu excepiile determinate de particularitile de ordin comercial si financiar. Operaia privind importul de mrfuri pe cont propriu se contabilizeaz dup metodologia importului de mrfuri cu plata la vedere. Exemplu:

Contabilitate n comer exterior SC X importa mrfuri pe credit pe 10 luni. Valoarea importului in condiia CIF = 10000 exclusiv dobnda de 500 cuprinsa separat in factura, taxe vamale 10%, comisiona vamal 2,5%, TVA 19%. Marfa sosete cu factura la 1.10.N cnd cursul este de 35000 lei. Elemente de calcul Valoare CIF Taxe vamale Comision Cost achiziie in vama TVA Valoarea in devize 10000 Valoarea in lei 350.000.000 35.000.000 1.750.000 386.750.000 73.482.500

Contabilitate 607=% 401 446 447 5121=4111 386.750.000

n

comer

exterior

598.302.000 598.302.000

5121 (depozite)=5121 (disponibil)

- primirea mrfurilor in gestiune 371=% 401 446 447 %=5121 446 447 4426 386.750.000 350.000.000 35.000.000 1.750.000 35.000.000 1.750.000 73.482.500

La sfarsitul anului cursul = 36000 lei a) in depozitul exercitiului financiar se inregistreaza dobanda pentru creditul extern aferenta perioadei exercitiuului N (respectiv 3 luni). Plata dobanzii se face cu achitarea creditului extern. b) Se inregistreaza dobanda de incasat pentru depozitele la 31.12.N Dob=150=5.400.000 lei (500/10 luni x 3 luni) 666=401 5.400.000 Dobnda de ncasat = 5187=766 / 19.943.400 Dob = 598.302.000x20x2/100x12=19.943.400 Evaluarea datoriei externe la 31.12.N 10000x36000 lei/ = 360.000.000 10000x35000 lei/ = 350.000.000 DCV = 10.000.000 665=401 \10.000.000 36.500 Decontarea cu furnizorii externi la scadenta cnd cursul este de

In data de 15.10.N mrfurile de vnd la intern si se ncaseaz contravaloarea. La 30.10.N disponibilul obinut se depune intr-un depozit bancar cu o dobnda de 30% pe an. Adaosul SCE este de 30% din valoarea in vama. Elemente de calcul Adaos comercial Pre de livrare la intern TVA 411=% 707 4427 598.302.000 502.775.000 95.527.000 Valoarea in devize Valoarea in lei 116.025.000 502.775.000 95.527.000

10000x36500=365.000.000 10000x36000=360.000.000 DCV = 5.000.000 %=5124 365.000.000 665 5.000.000 401 360.000.000 In M+1 cnd se achita furnizorii externi se plateste si dobnda

Contabilitate n comer exterior 666=5124 / 401=666 666=666 500x36500=18.250.000 409=5124 / 148.000.000

Contabilitate

n

comer

exterior

/ 5.400.000 / 5.400.000

- deschiderea acreditivul documentar 5412=5412 / 222.600.000 Elemente de calcul Valoare CAF Valoarea in devize 42000 Valoarea in lei 1.562.400.000

Contabilitatea importului de mrfuri pe credit comercial pe termen mediu si lung Se practica pentru mrfurile complexe. De obicei se practica sistemul ca anticipat sa se achite un avans din valoarea produselor. Avansul se retine de societatile importatoare din valoarea facturata de furnizorii externi. Din considerente de ordin financiar SCE retine din pretul extern o cota de garantie daca importul s-a desfasurat conform obligatiilor contractuale. Clientii interni retin cota de garantie din valoarea facturata. Clientii interni retin cota de garantie din valoarea facturata de SCE aceasta fiind restituita la expirarea perioadei de grantie. Cotele de garantie retinute de SCE si dobanzile interne sunt asimilate datoriilor si imprumuturilor asimilate (ct. 167) iar creantele asimilate (ct. 267, respectiv 2678). Dobanda facturata de furnizorii externi se calculeaza dupa formula dobanzii compuse. Dobanda se factureaza separat sau poate fi inclus in pret (666=5124 si 666=401) Decontarea marfurilor se face de regula prin acreditiv si esalon (se acorda un avans inainte si apoi etapizat).

- nregistrarea mrfurilor primite din import 357=% 401 446 447 4111=% 707 4427 1.726.452.000 1.562.400.000 156.240.000 7.812.000 2.670.821.244 2.244.387.600 426.433.644 %=5121 446 447 4426 492.077.880 156.400.000 7.812.000 328.025.880

- descrcarea gestiunii 607=357 / 1.726.452.000

Se considera o garanie de 5% din FOB - stingerea datoriei 401=% 223.200.000 409 148.000.000 167 74.400.000 765 800.000 4000x37200= 4000x37100= DCV = 400000 Se achita furnizorii de transport (din acreditiv) 401=5124 / 74.400.000 La 31.12.N 1=38000 sa se nregistreze operaiile corespunztoare exerciiului financiar N D 401 C Avans 4000 42.000 401=% 5412 765 223.000.000 222.600.000 400.000

CURS: 9

21.05.2003

La 1.03.N SCE X achita furnizorului extern un avans de 4000, adic 10% din FOB pentru mrfurile contractate. Cursul 37000 lei. La 1.06.N se mai achita furnizorului extern 4000 si 2000 cheltuieli externe de transport; cursul fiind de 37200, plata se face prin acreditiv documentar deschis la banca furnizorului la 20.05. N cand cursul =37100 La 5.06.N se primesc mrfurile in vama de unde sunt dirijate catreunitatile producatoare. Dobanda externa facturata separat este 2560 respectiv 4% pe an din valoarea creditului comercial acordat pe 2 ani. Taxele platite in vama sunt taxe vamale 10%, comision 0,5%, TVA 19%, adaosul comercial practicat de SCE 30% din valoarea costului in vama. Se inregistreaza in evidenta contabila: - inregistrarea avansului

Contabilitate n Plata acreditiv Transport Garanie

comer exterior 4000 2000 2000 30.000

Contabilitate

n

comer

exterior

30.000 * 38.000 = 1.140.000.000 30.000 * 37.200 = 1.116.000.000 DCV = 24.000.000 - 31. 12.N 665 = 401 665 = 165 666 = 401 24.000.000 1) 1.600.0002) 28.373.333 (2560 - 24 luni; 1746 - 7 luni)

Se constituie de regula anual, potrivit principiului prudentei pentru deprecierea stocurilor de mrfuri care se nregistreaz in contul 6814 = 39 la sfritul anului cnd se face inventarierea si diferena preturilor + nu se nregistreaz in contabilitate. Pentru - se fac provizioane. Provizioane pentru garanii acordate clienilor 6812 = 1512 In societile de construcii provizioanele se constituie la nivelul garaniei reinute. In ntreprinderea productoare se face pe baz de % (ponderea cheltuielilor realizate din activitatea de comer exterior). Se mai constituie provizioane pentru deprecierea creanelor din clieni inceri: 6814 = 491 (cu toat valoarea, dar deductibile sunt doar cele pentru care s-a declarat falimentul). 6812 = 1511 pentru litigii Contabilitatea importului de mrfuri prin comision Particulariti: SCE nfptuiesc acte de comparare pe pieele externe in numele lor dar pe riscul si contul beneficiarului importului. Ca urmare rezultatele importului se reflect in gestiunea beneficiarului importului. Relaiile economice au la baz: contracte de comision cu beneficiarul importului contracte externe cu furnizori externi Pentru cunoaterea condiiilor in care s-au ncheiat contractele externe si pentru luarea msurilor care decurg din prevederile acestora SCE trimit beneficiarului importului sinteze sau doar contractele externe in copie. Decontarea ncepe cu ncasarea de la beneficiarul importului a unui avans in lei la nivelul aproximativ al plilor ce urmeaz s se efectueze de SCE. Din suma ncasat o parte este folosita de SCE pentru cumprarea valutei necesare plilor ctre furnizorii externi. De asemenea, din acel avans se retine comisionul bancar pentru operaiunile de cumprare a valutei. Decontarea mrfurilor cu furnizorii externi se face potrivit condiiilor de plata din contractele externe, prin acreditiv, incasso sau efecte comerciale. De asemenea, se efectueaz plile in vam in lei si plile ctre unitile externe pentru prestrile de servicii pe parcursul extern. Decontrile cu beneficiarii de import are loc dup facturarea ctre acesta a mrfurilor si const in fapt in regularizarea diferenei intre valoarea facturii de SCE si avansul acordat mai puin reinerile fcute de SCE pentru comisionul bancar si transferul valutar.

- plata furnizorului pentru mrfuri 1 = 39.000 % = 5124 1.170.000 401 1.140.000.000 665 30.000.000 - dobnda 666 = 5124 99.840.000 (2560 * 39.000 = 99.840.000) 30.000 * 39.000 30.000 * 38.000 DCV = 30.000.000

- stornez in N + 1 401 = 666 28.373.333

- lichidez garania % = 401 167 665 5124 = 4111 78.000.000 74.400.000 3.600.000 2.670.821.244

DCV = 39.000 * 2000

Contabilitatea provizioanelor importului pe cont propriu

Nu mai folosim 476 forma simplificata. Am adus datoria fata de furnizor la 1 = 38.000 2) 2000 * (38.000 37.200) = 1.600.0001)

Contabilitate n comer exterior Conturi folosite in importul de mrfuri De regul, se utilizeaz conturile de import de mrfuri pe cont propriu cu urmtoarele excepii: NU se utilizeaz conturile de mrfuri/stocuri pentru c nu sunt gestionate de SCE. Ca intermediar SCE-ul utilizeaz pentru creanele interne urmtoarele conturi in corespondent cu conturile de angajament externe si interne, care sunt: 401, 446, 446, 461, 462. Avansurile ncasate de la clienii interni in lei se reflect in contul 419 clieni creditori. Diferente de curs valutar si cheltuieli externe de circulaie se regularizeaz cu beneficiarul importului dac s-a convenit astfel: conturile 461, 462. Cheltuieli externe - luate in calcul valorii in vam pe baz de cot procentual se evideniaz cu 408 urmnd ca pe parcursul sosirii documentelor s se recalculeze obligaiile respective iar diferentele se regularizeaz cu beneficiarii de import (461, 462). Cheltuieli proprii de exploatare se evideniaz cu ajutorul conturilor clasei 6 iar comisionul perceput se nregistreaz in contul 704.

Contabilitatevama 6 Comision SCE (valoarea in vama: CAF) 7 TVA comision SCE (m duc cu el in 4423) - 8 Pre livrare TVA in vama - 9

n

comer

exterior

20.350.000 (5% * 6) 3.866.500 (18% * 7) 555.401.150 (6+7+8+9) 85.449.650 (18%*6)

CURS: 10

28.05.2003

411 = % 401 408 446 447 4427 704 % = 5121 446 447 4426

555.401.150 370.000.000 1) 37.000.000 2) 40.700.000 2.035.000 85.316.150 (vama + comision) 20.350.000 (comisionul pentru SCE) 137.184.650 40.700.000 2.035.000 85.449.650 (TVA in vama)

SC X efectueaz un import de mrfuri in comision cu plata la vedere in urmtoarele condiii: - la 5.06. N se primesc mrfuri in vama si factura externa; importul se face in condiia CAF. La sosirea mrfurilor in vama se cunosc cheltuielile externe de transport, valoarea in vama aplicndu-se cu o cota de 10% asupra FOB de 10.000 , TV 10%, comision 0,5, TVA in vama 18%, comisionul societii de comer exterior 5%. Cursul in vama 1 = 37.000 CIF = CAF + asigurareElemente de calcul Valoarea FOB 1 Cheltuieli externe 2 Valoarea CAF 3 (asupra valorii in vama) 4 Comision vamal 5 Costul de achiziie in Valoare in devize 10.000 1.000 11.000 (1 + 2) Valoare in lei 370.000.000 37.000.000 407.000.000 40.700.000 (10 * 3) 2.035.000 449.735.000 (3+4+5)1)2)

- se primete factura externa pentru transport in 20.06. plata facturii se realizeaz in data de 12.06 cnd 1 = 37.100. valoarea facturii este 1000 408 = 401 % 401 461 = 5124 37.000.000 37.100.000 37.000.000 100.000

3)

Consideram ca factura externa este de 1200 . % = 401 1200

Obligaie fata de furnizorul extern; SCE nu are marfa in stoc Pentru ca cheltuielile de transport s-au apreciat, urmeaz sa-mi vina factura deci nu folosesc 401) 3) Se suporta de ctre beneficiarul importului

Contabilitate n comer exterior 408 1000 461 200 - plata facturii % 401 461 = 5124 1200 1000 200 (DCV)

Contabilitate

n

comer

exterior

- 15.06 se cumpr de pe piaa interbancar 10.000 necesari plii facturii externe - procurarea valutei 581 (sau 5125) = 5121 5124 = 581 370.000.000

370.000.000 = 10.000

- nregistrarea comisionului bancar de 10 461 = 5124 370.000 = 10 - pe seama beneficiarului - plata furnizorului extern 1 = 37.200 % 401 461 = 5124 372.000.000 370.000.000 2.000.000

- decontarea mrfurilor cu beneficiarul de import 419 = 411 210.085.000

ncasarea de avansuri de la beneficiarul de importuri necesar efecturii plilor. In cazul importului de mrfuri pe termen mediu si lung anterior acestor avansuri se mai ncaseaz si cota procentuala prevzut in . Extern nceperea fabricaiei. Dobnda perceputa de furnizor pentru creditul acordat se calculeaz: - dup formula dobnzii simple pentru importul pe credit pe termen scurt - dup formula dobnzii compuse pentru importul pe credit pe termen mediu si lung Dobnda nu constituie element al costului de achiziie al mrfurilor. In cazul importurilor complexe SCE retine de la furnizorul extern din valoarea FOB net a cotei de garanie care se restituie la expirarea perioadei de garanie in condiiile prevzute de contract. La rndul lor, beneficiarii de importuri rein din suma facturata de SCE cota de garanie pe care o restituie la expirarea perioadei de garanie. Decontarea mrfurilor si a dobnzii aferente cu furnizorul extern se face la termenele stabilite prin contractele externe. In cazul importului pe termen scurt plata mrfurilor si a dobnzii aferente se efectueaz intr-o singura rata. In cazul importului pe termen mediu si lung plile se fac ealonat in urmtoarea ordine: - se acorda avansul furnizorului extern nainte de napoierea fabricaiei apoi plile la livrare in cota stabilita fata de valoarea contractata La examen: 1 problema teoretica lecia I 1 problema exportul in comision pe cont propriu 1 problema importul in comision pe cont propriu

- regularizarea cu beneficiarul 5121 = % 461 4114)

24.216.500 5) comision SCE + TVA

Contabilitatea importului de mrfuri pe comision pe credit comercial. Particulariti financiar - contabile

4) 5)

Toate diferentele + comisionul meu 20.350.000 + 3.866.500

Contabilitate n comer exterior

Contabilitate

n

comer

exterior