DISCIPLINE DE SPECIALITATE Contabilitate

1.Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valoricab. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimonialec. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniuluid. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniuluie. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens

contrar

ANS: D2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii. Una

dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta?a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturib. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analiticec. functia de legatura intre cont si bilantd. functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturie. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.ANS: E

3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?

a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitateab. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevantac. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatead. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitateae. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitateaANS: C

4. În sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul din enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?

a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelorb. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de

activ si de pasivc. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatiid. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor

la veniturie. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric

ANS: B

1

5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 3.071 u.m.; amenajari de terenuri 5.234 u.m.; imobilizari necorporale 2.711 u.m.; impozit pe salarii 2.628 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 5.999 u.m.; furnizori-debitori 2.347 u.m; produse finite 3.627 u.m; casa in lei 1.784 u.m.; creditori diversi 8.361 u.m.; ambalaje 2.401 u.m.; contributia la asigurari sociale 3.047 u.m.Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?

a. 13.230 u.m. si 16.988 u.m.b. 7.812 u.m. si 11.674 u.m.c. 10.159 u.m. si 20.035 u.m.d. 8.375 u.m. si 22.382 u.m.e. 13.230 u.m. si 11.674 u.m.

ANS: C6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:

a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod obisnuit

b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de contabilitate

c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresitd. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusae. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv

ANS: C7. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care

dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventariereab. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificarec. bilantul, contul, analiza, evaluaread. contul, analiza, sinteza, calculatiae. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

ANS: A8. In structura activelor circulante nu se includ:

a. stocurileb. creantelec. investitiile financiare pe termen scurtd. casa si conturile la bancie. cheltuielile in avans

ANS: E9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea

pozitiei financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este:

2

a. capital propriu = activ - datoriib. activ = pasivc. trezoreria neta = incasari – platid. capital propriu – pasiv = active. mijloace economice = surse de finantare

ANS: A10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:

a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice

b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice

c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice

d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic

e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera

ANS: E11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 1.769 lei; 101 Capital social

1.734 lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.738 lei; 419 Clienti-creditori 2.812 lei; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 3.745 lei; 5311 Casa in lei 2.682 lei; 105 Rezerve din reevaluare 1.930 lei; 461 Debitori diversi 3.172 lei; 121 Profit si pierdere (sold debitor) 1.493 lei; 411 Clienti 3.962 lei.Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?

a. 7.707 lei si 5.157 leib. 10.879 lei si 2.171 leic. 7.797 lei si 3.664 leid. 10.879 lei si 5157 leie. 7.707 lei si 2.171 lei

ANS: B12. Acreditivele reprezinta:

a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor

b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderiic. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din

care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor

d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii

e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce

3

vor fi primite in cursul exercitiului urmator

ANS: C13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor

contabile romanesti. Care este aceasta?

a. capital si rezerveb. subventii pentru investitiic. rezerve din reevaluared. rezervee. rezultatul exercitiului

ANS: B14. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor

financiare sunt:

a. costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aportb. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizatac. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabilad. costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabilae. costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justaANS: B

15. Capitalul propriu nu cuprinde:

a. provizioanele pentru riscuri si cheltuielib. capitalul socialc. rezerveled. rezervele din reevaluaree. rezultatul reportatANS: A

16. În categoria stocurilor nu se includ:a. materiile prime b. materialele consumabilec. acreditiveled. produsele finite e. avansurile pentru cumparari de stocuri

ANS: C17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in

situatiile financiare trebuie:

a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilorb. sa aibe valori semnificativec. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilord. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderiie. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma

lor juridica

4

ANS: E18. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului.

Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valoricab. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrarc. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza

dubla reprezentare a patrimoniuluid. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniuluie. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimoniale

ANS: C19. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de

la un furnizor.Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a. A + x = P + xb. A - x = P - xc. A = P + x - xd. A + x - x = Pe. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect

ANS: A20. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in

debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:

a. articol contabilb. inregistrare cronologicac. corespondenta conturilord. formula contabilae. inregistrare sistematica

ANS: D21. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?

a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut

b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitatic. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomiced. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiaree. functia de comunicare financiara externa

ANS: B22. In structura disponibilitatilor nu se includ:

a. conturile la bancib. casac. acreditiveled. investitiile financiare pe termen scurt

5

e. avansurile de trezorerie

ANS: D23. Creantele comerciale includ:

a. creantele fata de clienti si efectele de primitb. creantele in cadrul grupuluic. creantele din interese de participared. alte creantee. creantele privind capitalul subscris si nevarsat

ANS: A24. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:

a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar

b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar

c. anul calendaristicd. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lore. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor

ANS: A25. O informatie este semnificativa daca:

a. are o valoare considerabilab. are o natura neobisnuitac. nu este neglijabilad. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in

lipsa acesteiae. este relevanta

ANS: D26. Veniturile din exploatare nu cuprind:

a. cifra de afaceri netab. variatia stocurilorc. venituri din interese de participared. productia imobilizatae. alte venituri din exploatare

ANS: C27. Veniturile extraordinare reprezinta:

a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor

b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor

c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor

d. venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita

6

e. venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita

ANS: B28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin:

a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiareb. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilorc. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelord. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporalee. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare

ANS: E29. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre formele de

mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?a. forma bilantiera a contuluib. forma unilaterala a contuluic. forma lista a contuluid. forma sah a contuluie. forma contului cu duble valori

ANS: C30. Imobilizarile corporale nu cuprind:

a. terenuri si constructiib. instalatii tehnice si masinic. alte instalatii, utilaje si mobilierd. cheltuieli de dezvoltaree. avansuri si imobilizari corporale in cursANS: D

31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

ANS: C32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

7

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exteriorb. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor salec. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindered. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,

sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

ANS: A33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

ANS: E34. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca

necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit: 

a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidereb. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasivc. principiul pragului de semnificatied. principiul unicitatii bilantuluie. principiul costului istoric

ANS: D35. Capitalul propriu reprezinta:

a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

8

tuturor datoriilor acesteiac. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea

tuturor datoriilor acesteiad. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa

deducerea tuturor datoriilor acesteiae. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa

incasarea tuturor creantelor acesteia

ANS: B

36. Ce semnifica inregistrarea contabila:

2133 = 456a. aportul la capitalul social a unui mijloc de transportb. restituirea catre asociati a unui mijloc de transportc. casarea unui mijloc de transportd. amortizarea unui mijloc de transporte. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport

ANS: A

37. Imobilizarile necorporale nu cuprind:

a. cheltuielile de constituireb. cheltuielile de cercetarec. cheltuielile de dezvoltared. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similaree. alte imobilizari necorporale

ANS: B38. Formula contabila de mai jos reprezinta:

5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei

a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 leib. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a

provenit (contul de la banca)c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 leid. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 leie. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

ANS: C39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta?

a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sinteticeb. functia de instrument de verificare, de controlc. functia de legătura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si

bilantd. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturie. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului

ANS: E

9

40. Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a. omisiunile de inregistrare b. erorile de intocmire a balantei de verificarec. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compused. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finalee. erorile de inregistrare in Cartea-mareANS: A

41. Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la:a. completarea tuturor elementelor cerute de documentb. folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnatec. respectarea legalitatii operatiei consemnata in documentd. existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelore. existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite

in mai multe exemplare)

ANS: C42. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda:

a. informatii referitoare la salariib. informatii referitoare la salariatic. prezentarea politicilor contabile utilizated. informatii generale despre entitatee. informatii referitoare la conducerea entitatii

ANS: E43. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7.

Care este acesta?

a. plati privind impozitul pe profitb. plati in numerar catre si in numele angajatilorc. incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau serviciid. plati efectuate pentru achizitionarea de participatiie. incasari din contracte incheiate in scop de plasament

ANS: D44. Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza:

a. legalitatea operatieib. economicitatea operatieic. relevanta operatieid. necesitatea operatieie. realitatea operatiei

ANS: C45. Un activ necorporal se prezinta in bilant:

a. la cost de achizitieb. la cost de productie c. la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoared. la valoarea justae. la valoarea de aport

10

ANS: C46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?

a. capital subscris varsatb. rezervec. credite bancare pe termen lungd. prime de capitale. rezerve din reevaluare

ANS: C47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate

pe feluri de activitati, astfel :

a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancarab. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiarac. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinarad. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiarae. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare

ANS: C

48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in:

a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancarab. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asiguraric. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiarad. venituri din activitatea de exploatare, financiara¸ extraordinarae. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantareANS: D

49. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:

a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelorb. metoda amortizarii lineare, regresive si acceleratec. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerated. metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresivee. metoda amortizarii lineare, degresive si regresiveANS: C

50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?a. capital subscris varsatb. rezervec. subventii pentru investitiid. prime de capitale. rezultatul exercitiului

ANS: C51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?

a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari

b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata,

11

adica stabilirea formulei contabilec. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care

urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizatad. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizeie. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente

ANS: E52. Planul de conturi general reprezinta:

a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

e. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

ANS: B53. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia:

Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei.a. A = P + x - xb. A + x = P + xc. A + x - x = Pd. A - x = P - xe. niciun raspuns de mai sus nu este corect

ANS: D54. Gestiunea documentelor nu se refera la:

a. reconstituirea documentelor contabileb. verificarea de forma si de fond a documentelor contabile c. organizarea circulatiei documentelord. arhivarea documentelor contabilee. utilizarea si evidenta documentelor contabile

ANS: B55. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta?

a. taxele nerecuperabileb. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne)c. pretul de cumparared. cheltuielile de transport-aprovizionaree. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune

a bunului respectiv

ANS: B

12

56. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta?a. taxa pe valoarea adaugatab. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza) c. costul de achizitie al materiilor prime consumated. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie,

aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productiee. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de

fabricatia bunului respectivANS: A

57. Ce semnifica inregistrarea contabila: % = 401 3.570 lei 357 3.000 lei 4426 570 leia. marfuri cumparate, sosite si receptionate;b. nu se poate face o astfel de inregistrare;c. marfuri primite spre vanzare in consignatie;d. marfuri cumparate pe credit din import ;e. marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.

ANS: E58. În conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui

stoc de materii prime, in valoare de 119.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 19%) este:

a. % = 401 141.610 lei301 119.000 lei

4426 22.610 lei

b. % = 401 141.610 lei601 119.000 lei

4426 22.610 lei

c. % = 401 119.000 lei601 100.000 lei

4426 19.000 lei

d. % = 401 119.000 lei301 100.000 lei

4426 19.000 lei

e. % = 404 119.000 lei601 100.000 lei

4426 19.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

13

ANS: C59. O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si

beneficiaza de urmatoarele reduceri din partea furnizorului : rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%. Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%:

a. 12.500 lei ; c. 8.550 lei ; e. 12.718 lei .b. 12.825 lei ; d. 10.687,5 lei ;

ANS: B60. O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a

carei valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt:

a. % = 2131 150.000 lei2813 135.000 lei6583 15.000 lei131 = 7584 15.000 lei

b. 2813 = 2131 150.000 lei131 = 7584 15.000 lei

c. % = 2131 150.000 lei2813 135.000 lei6583 15.000 lei

d. % = 2131 150.000 lei2813 135.000 lei6583 15.000 lei131 = 7584 10.000 lei

e. 2813 = 2131 135.000 lei131 = 7584 10.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: D61. O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si care

practica un adaos comercial de 30% a vandut si incasat marfuri in suma de 26.299 lei, pret de vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute:

14

a. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei

15

5.100 lei 378 4.199 lei 4426

b. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei 5.100 lei 397 4.199 lei 4428

c. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei 5.100 lei 378 4.199 lei 4428

d. 17.000 lei 607 = 378 26.299 lei 5.100 lei 371 4.199 lei 4428

e. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei 5.100 lei 378 4.199 lei 4427

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: C62. O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA

19%, societatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. Înregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor sunt:

a. % = 401 23.800 lei 371 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 10.940 lei 378 6.000 lei 4428 4.940 lei

b. % = 401 23.800 lei 371 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 7.140 lei 378 6.000 lei 4428 1.140 lei

c. % = 401 23.800 lei 371 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 10.940 lei 378 6.000 lei 4427 4.940 lei

16

d. % = 401 23.800 lei 371 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 7.140 lei 378 6.000 lei 4427 1.140 lei

e. % = 401 23.800 lei 607 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 10.940 lei 378 6.000 lei 4428 4.940 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: A63. SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie.

Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. Înregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel:

a. 212 = % 100.000 lei231 30.000 lei722 70.000 lei

b. 6xx = 722 100.000 lei 212 = 231 100.000 lei

c. 212 = 722 100.000 lei

d. 212 = % 100.000 lei 231 70.000 lei 722 30.000 lei

e. 212 = 231 100.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: D64. Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din

contract si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 19 %; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 19%?

a. 4111 = % 7.735 lei

17

418 7.140 lei701 500 lei4427 95 lei

b. 418 = % 595 lei701 500 lei4427 95 lei

c. 4111 = 418 7.140 lei 4428 = 4427 1.140 lei 4111 = % 595 lei

701 500 lei4427 95 lei

d. 4111 = % 7.735 lei701 6.500 lei4427 1.235 lei

4428 = 4427 1.235 lei

e. 4111 = % 595 lei701 500 lei4427 95 lei

4428 = 4427 1.140 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: C65. O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener

extern la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000 lei/euro. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se efectueaza la incasarea creantei?

a. % = 4111 40.200 lei5124 40.000 lei665 200 lei

b. 5124 = % 40.200 lei4111 4.000 lei765 200 lei

c. % = 4111 40.200 lei5121 40.000 lei665 200 lei

d. 5124 = % 40.200 lei4111 40.000 lei766 200 lei

18

e. 5124 = % 40.200 lei461 40.000 lei765 200 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: B66. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala

de 5.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca, cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ?a. 5124 = 4111 15.750 lei

b. 5124 = 4111 14.750 lei

c. % = 4111 15.750 lei 5124 14.750 lei 665 1.000 lei

d. % = 4111 15.750 lei 5124 14.750 lei 667 1.000 lei

e. 5124 = % 15.750 lei 4111 14.750 lei 765 1.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: C67. SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N :

- sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut) ;- sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent) ;- venituri din dividende incasate 500 lei;- amenzi si penalitati platite 1.500 lei ;- profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil. Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de 16% ?a. 1.440 lei ; b. 1.120 lei ; c. 1.280 lei ; d. 1.650 lei ; e. 1.056 lei .ANS: E

68. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de viata – 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare – 55.000 lei; rabat – 1 %, remiza – 2 %. În conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in anul N si formula contabila corespunzatoare:

Notă : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se calculeaza in cascada.

a. 16.335,00 lei 6811 = 2813 16.335,00 lei

19

b. 16.008,30 lei 6811 = 2813 16.008,30 leic. 5.445,00 lei 6811 = 2813 5.445,00 leid. 5.336,10 lei 6811 = 2813 5.336,10 leie. 4.851,00 lei 6811 = 2813 4.851,00 lei

ANS: D69. Situatia inainte de cresterea capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei

impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1,20 lei actiune. Care este valoarea matematica contabila noua a unei actiuni, marimea DS-ului, raportul actiuni vechi / actiuni noi si formula contabila?

a.

Valoarea matematica 1,60 lei /act.

d.

Valoarea matematica 1,60 lei /act.DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,20 lei

Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 1/2456 = % 6.000

1011 5.000 456 = 1011 5.0001041 1.000

b.

Valoarea matematica 1,60 lei /act.

e.

Valoarea matematica 1,077 lei /act.DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,723 lei

Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 2/1456 = 1011 6.000 456 = 1012 5.000

c.

Valoarea matematica 1,077 lei /act.DS - ul 0,723 lei

Raport actiuni 2/1456 = % 6.000

1011 5.0001041 1.000

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: A70. O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si

practica un adaos comercial de 50%. În cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.140 lei, pret de vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute :

a. 607 = 371 7.140 lei ;

b. 607 = 371 7.140 lei ; 4428 = 4427 1.140 lei ;

c. % = 371 7.140 lei

20

4428 1.140 lei 378 2.000 lei 607 4.000 lei

d. % = 371 7.140 lei 607 6.000 lei 4428 1.140 lei

e. % = 371 7.140 lei 4428 1.357 lei 371 2.891 lei 607 2.892 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: C71. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000

lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel:- in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni × 1,20 lei / actiune pret de emisiune;- in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni. Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt:

DS - ul DA - ul DS - ul DA - ula. 0,20 lei 0,10 lei d. 0,723 lei 0,10 leib. 0,20 lei 0,30 lei e. 0,723 lei 0,30 leic. 0,20 lei 0 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: A72. O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de 1.000

lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in valoare de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei:a. 900 lei; c. 400 lei; e. 360 lei.b. 600 lei; d. 540 lei;

ANS: D73. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului

N – 18.000 lei, din care dividende cuvenite – 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile – 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane – 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N – 800 lei, din care platit – 500 lei. Cota de impozit pe profit – 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N:

21

Impozit datorat: Impozit de platit:a. 2.128 lei 1.628 leib. 3.175 lei 2.375 leic. 2.128 lei 1.500 leid. 2.000 lei 1.628 leie. 3.175 lei 2.675 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: A74. O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 5.950 lei, TVA inclusa, in

vederea prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 19%. Cum se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ?a. 5121 = 419 5.950 lei % = 4111 6.000 lei 419 5.950 lei 5121 50 lei

b. 5121 = 419 5.950 lei % = 4111 8.090 lei 419 5.000 lei 4427 950 lei 5121 2.140 lei

c. 5121 = % 5.950 lei419 5.000 lei4427 950 lei

% = 4111 7.140 lei 419 5.000 lei 5121 2.140 lei

d. 5121 = % 5.950 lei419 5.000 lei4427 950 lei

% = 4111 7.140 lei 419 5.000 lei 4427 950 lei 5121 1.190 lei

e. 4111 = % 7.140 lei704 6.000 lei4427 1.140 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: D

22

75. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de 8.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca, cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ?a. 401 = 5124 23.200 lei

b. 401 = 5124 24.800 lei

c. % = 5124 24.800 lei 401 23.200 lei 667 1.600 lei

d. % = 5124 24.800 lei 401 23.200 lei 665 1.600 lei

e. 401 = % 24.800 lei5124 23.200 lei765 1.600 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: D76. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale – 60.000 lei,

din care venituri din dividende cuvenite – 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane – 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%: a. 6.400 lei c. 9.600 lei e. 6.080 leib. 6.720 lei d. 9.280 lei

ANS: E77. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social

subscris nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005, marimea capitalurilor proprii este:

a. 70 000 lei c. 68 000 lei e. 55 000 leib. 52 000 lei d. 62 000 lei

ANS: A78. Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii  :

valoarea externa FOB – 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 19%.

23

a. 301 = 401 3.650 lei 

b. 301 = 401 3.650 lei  624 = 401 365 lei 

c. 301 = % 4.818 lei 401 4.015 lei 446 803 lei 

d. 301 = % 4.818 lei 401 4.015 lei 446 803 lei 

% = 5121 1.718 lei  446 803 lei  4426 915 lei 

e. 301 = % 4.453 lei 401 3.650 lei 446 803 lei 

624 = 401 365 lei  % = 5121 1.718 lei  446 802 lei  4426 915 lei 

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: D79. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de

transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. În conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in exercitiul N este:

a. 6812 = 2813 6.000 leib. 6811 = 2813 6.000 leic. 6812 = 2813 24.000 leid. 6811 = 2813 24.000 leie. 6811 = 2813 30.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: B80. O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei. Cheltuielile

efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 19%. Înregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este:a. % = 401 151.130 lei

2131 120.000 lei

24

624 5.000 lei628 2.000 lei4426 24.130 lei

b. % = 404 151.130 lei2131 127.000 lei4426 24.130 lei

c. % = 401 151.130 lei2131 127.000 lei4428 24.130 lei

d. % = 404 151.130 lei2131 120.000 lei624 5.000 lei628 2.000 lei4426 24.130 lei

e. % = 401 151.130 lei2131 127.000 lei4426 24.130 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: B81. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si

materii prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un pret de 40.000 lei, TVA 19%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este :

a. % = 4426 7.600 lei 4427 6.080 lei 4424 1.520 lei

b. % = 4427 7.600 lei 4426 6.080 lei 4423 1.520 lei

c. 4427 = % 7.600 lei 4426 6.080 lei

4423 1.520 lei

d. 4427 = 4426 6.080 lei

e. 4427 = 4426 7.600 lei

25

ANS: C82. O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de

140.000 lei si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv consumata este de 7 ani. Metoda de amortizare folosita : acccelerata (in primul an s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei, TVA 19%.

Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice :

a. 461 = % 11.900 lei 7583 10.000 lei 4427 1.900 lei

6583 = 2131 140.000 lei

b. 461 = % 11.900 lei 7583 10.000 lei

4427 1.900 lei 2813 = 2131 140.000 lei

c. 462 = % 11.900 lei

7583 10.000 lei 4427 1.900 lei % = 2131 140.000 lei 2813 119.000 lei

6583 21.000 lei

d. 461 = % 11.900 lei 7584 10.000 lei 4427 1.900 lei % = 2131 140.000 lei2813 119.000 lei

6582 21.000 lei

e. 461 = % 11.900 lei 7583 10.000 lei 4427 1.900 lei % = 2131 140.000 lei 2813 119.000 lei

6583 21.000 lei

ANS: E83. O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui

provizion in valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1 sunt urmatoarele :

a. 7814 = 491 20.000 lei

26

491 = 6814 2.000 lei

b. 6812 = 1511 20.000 lei 6812 = 1511 2.000 lei

c. 6814 = 491 20.000 lei 491 = 7814 2.000 lei

d. 6812 = 1511 20.000 lei 1511 = 7812 2.000 lei

e. 7812 = 1511 20.000 lei 1511 = 6812 2.000 lei

ANS: D84. Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este

de 10 lei / obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei / actiune. Indicati formula contabila corecta:a. 161 = % 100.000 lei

1011 90.000 lei1044 10.000 lei

b. 161 = % 100.000 lei1012 90.000 lei1044 10.000 lei

c. 161 = % 100.000 lei1012 90.000 lei

1068 10.000 lei

d. 161 = % 100.000 lei1012 90.000 lei 169 10.000 lei

e. 161 = % 100.000 lei 1012 90.000 lei 1061 10.000 lei

ANS: B85. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie

fiind: pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale care este costul de achizitie:

27

a. 106.000 lei c. 94.000 lei e. 100.000 lei b. 76.000 lei d. 82.000 lei

ANS: E86. Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2

lei/obligatiune; pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea obligatiunilor emise:

a. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei      1012 500 lei

b. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei      768 500 lei

c. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei      1041 500 lei

d. 1 500 lei 161 = 505 1 500 lei

e. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei      169 500 lei

ANS: B87. O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000

lei; reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiară 5 % (scont de decontare), TVA 19 %. In conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului, care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:

Notă : reducerile (comerciala si financiara) au fost acordate la facturare si se calculeaza în cascada.

a. 45.000 lei 231 = 404 53.122,50 lei 8.122,50 lei 4426       2.250 lei 404 = 767 2.250 lei

b. 45.000 lei 212 = 404 50.872,50 lei 8.122,50 lei 4426   767 2.250 lei

c. 42.750 lei 231 = 404 53.122,50 lei8.122,50 lei 4426      

d. 50.000 lei 212 = 404 59.500 lei 9.500 lei 4426       2.250 lei 404 = 767 2.250 lei

e. 45.000 lei 231 = 401 53.122,50 lei

28

8.122,50 lei 4426      

ANS: A88. O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei,

amortizat liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4:

a. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

b. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei10.000 lei 105 = 117 10.000 lei

c. 10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei10.000 lei 105 = 117 10.000 lei

d. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei 2.500 lei 105 = 106 2.500 lei

e. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei 12.500 lei 105 = 117 12.500 lei

ANS: A89.

Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune 6.000 lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea corecta a scoaterii din evidenta a constructiei:

a. % = 213 6.000 lei 281 3.600 lei

471 2.400 lei

b. % = 212 6.000 lei 281 4.400 lei

6583 1.600 lei

c. % = 212 6.000 lei 281 3.600 lei 6583 2.400 lei

d. % = 212 6.000 lei 281 4.100 lei 6583 1.900 lei

e. % = 212 6.000 lei

29

281 3.600 lei 1068 2.400 lei

ANS: D90. Se achiziţionează pe 30 august anul N o instalaţie la costul de 700.000 lei, valoarea

reziduală estimată 40.000 lei. Instalatia e amortizată liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este:a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei

ANS: A

91. SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele condiţii: numărul de obligaţiuni 20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligaţiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaţiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaţiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadenţei; rata dobanzi 20% pe an. Cum se înregistrează subscrierea obligaţiunilor şi dobanda (cuponul) aferentă primului serviciu?

a. % = 161 2.400.000 lei461 1.800.000 lei169 600.000 lei666 = 1681 480.000 lei

b. % = 161 2.000.000 lei461 1.800.000 lei169 200.000 lei666 = 1681 400.000 lei

c. 461 = 161 2.400.000 lei666 = 1681 400.000 lei

d. % = 161 2.400.000 lei461 1.800.000 lei169 600.000 lei666 = 1681 400.000 lei

e. % = 161 2.400.000 lei461 1.800.000 lei169 600.000 lei6868 = 169 120.000 lei666 = 1681 400.000 lei

ANS: D

30

92. SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele condiţii: numărul de ogligaţiuni 20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligaţiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaţiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaţiune, durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadenţei, rata dobânzii 20% pe an. Cum se înregistrează încasarea prin bancă a obligaţiunilor subscrise şi amortizarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor în primul serviciu?

a. 5121 = 461 2.000.000 lei6868 = 169 120.000 lei

b. 5121 = 461 1.800.000 lei6868 = 169 120.000 lei

c. 5121 = 461 2.400.000 lei6868 = 1681 400.000 lei

d. 5121 = 461 1.800.000 lei666 = 169 120.000 lei

e. 5121 = 461 2.000.000 lei6868 = 169 40.000 lei

ANS: B93.

SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele condiţii: numărul de obligaţiuni 20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligaţiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaţiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaţiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadenţei; rata dobanzi 20% pe an. După 3 ani împrumutul este rambursat prin răscumpărare de pe piaţa de capital; preţul de răscumpărare 110 lei/obligaţiune. Cum se înregistrează în contabilitate rambursarea prin anularea obligaţiunilor?

a. % = 505 2.200.000 lei161 2.000.000 lei668 200.000 lei

b. % = 505 2.200.000 lei161 1.800.000 lei668 400.000 lei

c. 161 = % 2.400.000 lei505 2.200.000 lei766 200.000 lei

d. 161 = % 2.400.000 lei

31

505 2.200.000 lei768 200.000 lei

e. 161 = % 2.000.000 lei505 1.800.000 lei768 200.000 lei

ANS: D94.

SC TATA SA achiziţionează un echipament tehnologic pe 12 mai N pentru care a făcut următoarele cheltuieli:- preţ net factura furnizorului 30.000 lei;- cheltuieli de transport 1.000 lei;- taxe vamale 800 lei;- comision vamal 200 lei;- TVA plătită în vamă 6.080 lei;- cheltuieli de montaj şi punere în funcţiune 6.000 lei.

Montajul şi punerea în funcţiune a durat 4 luni.Instalaţia are o durată de utilizare de 10 ani şi o valoare reziduală de 3.000 lei, iar

cheltuielile pentru dezafectare recunoscute printr-un proviziona (de riscuri şi cheltuieli) sunt estimate la 1.000 lei. Metoda de amortizare utilizată liniară.

Să se stabilească conform IAS 16 Imobilizări corporale următoarele:Costul istoric Valoarea amortizabilă Cheltuieli cu

amortizarea în anul N

a. 45.080 lei 42.080 lei 1.052 leib. 39.000 lei 36.000 lei 900 leic. 39.000 lei 39.000 lei 975 leid. 38.000 lei 35.000 lei 875 leie. 38.000 lei 34.000 lei 850 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: B95.

SC LDI SA deţine o construcţie în proprietate având o valoare contabilă de intrare de 2.000.000 lei, durată de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniară. SC LDI SA închiriază construcţia unei întreprinderi pe o perioadă de 3 ani. Chiriaşul cu acordul proprietarului realizează lucrări de modernizare a construcţiei în sumă de 100.000 lei, pe care le amortizează liniar pe perioada contractului în proporţie de 50%. Ştiind că după expirarea contractului de închiriere durata de utilizare rămasă este de 20 ani să se stabilească înregistrările contabile făcute de proprietarul construcţiei la expirarea contractului de închiriere şi înregistrarea anuităţii amortizării în anul următor.a. % = 404 59.500 lei

212 50.000 lei4426 9.500 lei

32

6811 = 2812 80.000 lei

b. % = 404 59.500 lei212 50.000 lei4426 9.500 lei212 = 2812 50.000 lei

c. % = 404 59.500 lei212 50.000 lei4426 9.500 lei212 = 2812 50.000 lei

6811 = 2812 80.000 lei

d. % = 404 59.500 lei212 50.000 lei4426 9.500 lei212 = 2812 50.000 lei6811 = 2812 82.500 lei

e. % = 404 119.000 lei212 100.000 lei4426 19.000 lei6811 = 2812 82.500 lei212 = 2812 50.000 lei

ANS: D96.

O societate comercială deţine o instalaţie procurată în anul N la valoarea de 50.000 lei, amortizată liniar în 5 ani. La sfârşitul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea justă stabilită 25.000 lei. În condiţiile aplicării metodei actualizării valorii brute, conform IAS 16 Imobilizări corporale , înregistrările contabile sunt:

a. 213 = 105 12.500 lei

b. 213 = 105 25.000 lei

c. 281 = 231 30.000 lei231 = 105 5.000 lei

d. 231 = 105 12.500 lei105 = 281 30.000 lei

e. 213 = 105 12.500 lei105 = 281 7.500 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

33

ANS: E97.

Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este majorată ca urmare a unei reevaluări, această majorare este înregistrată:

A) direct în creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare;B) direct ca un venit;C) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din

reevaluarea aceluiaşi activ recunoscută anterior ca o cheltuială;D) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din

reevaluarea aceluiaşi activ;E) direct în rezultatul exerciţiului.Alegeţi varianta corectă de răspuns:

a. A şi D; b. A şi C; c. A; d. E; e. C şi D.

ANS: B98. Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este

diminuată ca rezultat al unei reevaluări, această diminuare trebuie recunoscută:A) ca o cheltuială;B) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător aceluiaşi activ în măsura în

care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare;

C) în debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare;D) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător altui activ;E) inclusă în rezultatul exerciţiului.Alegeţi varianta corectă de răspuns:

a. B şi C; b. C şi D; c. E; d. A şi B; e. B şi E.

ANS: D99. Un producător de televizoare oferă garanţie la momentul vânzării bunurilor. Conform

termenilor contractului de vânzare producătorul se obligă să remedieze defectele ce apar într-o perioadă de 12 luni de la data bilanţului. Dacă sunt probabile doar defecte minore, costurile cu reparaţiile vor fi de 4.000 lei, iar dacă sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informaţiilor trecute, întreprinderea estimează că în anul N, 75% din bunurile vândute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore şi 15% defecte majore. În anul N+1 expiră perioada de garanţie a produselor vândute şi nu s-au produs defecţiuni care să impună remedieri. Care sunt înregistrările contabile aferente anului N+1?

a) 1512 = 7812 6.400 lei;

b) 6812 = 1512 6.000 lei;

c) 1512 = 7812 6.000 lei;

d) 6812 = 1512 6.000 lei;1512 = 7812 400 lei;

34

e) 1512 = 7588 6.400 lei.

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: A100. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000

lei. TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in aceasta fiind de 12.000 lei. TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii :

a. % = 401 14.180 lei 371 11.900 lei 408 2.280 lei 4426 = 4428 2.280 lei

b. % = 401 14.280 lei 371 12.000 lei 4426 2.280 lei 4426 = 4428 1.900 lei

c. % = 401 14.280 lei 408 12.000 lei 4426 2.280 lei 408 = 4428 1.900 lei

d. 408 = 401 11.900 lei 4426 = 4428 1.900 lei % = 401 2.380 lei 371 2.000 lei 4426 380 lei

e. 4426 = 4428 2.280 lei 408 = 401 14.280 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: D101. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei.

TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in aceasta fiind de 8.000 lei, TVA 19%.Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii : a. 408 = 401 9.520 lei

4426 = 4428 1.520 lei 408 = % 2.380 lei 371 2.000 lei 4428 380 lei

35

b. 4426 = 4428 1.900 lei 408 = 401 11.900 lei

c. % = 401 9.520 lei 408 8.000 lei 4426 1.520 lei 408 = 4428 1.900 lei

d. 401 = % 2.380 lei 371 2.000 lei 408 380 lei 4426 = 4428 1.520 lei

e. 408 = % 2.380 lei 371 2.000 lei 4428 380 lei 4426 = 4428 1.520 lei

ANS: A102. Fie o factură de 100.000 lei cost de achiziţie, adaosul comercial 25%, TVA 19%, preţ de

vânzare cu amănuntul.Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor : a) • înregistrarea recepţiei mărfurilor:

125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 100.000 lei × 19% : 19.000 lei 371 = 4428 19.000 lei

b) • înregistrarea recepţiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei

19.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei

c) • înregistrarea recepţiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4428 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei

d) • înregistrarea recepţiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19% :

36

23.750 lei 371 = 4428 23.750 lei

e) • înregistrarea recepţiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19% : 23.750 lei 378 = 4428 23.750 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: D103. În magazin se afişează preţul cu amănuntul, costul de achiziţie 100.000 lei, adaosul comercial

25%, TVA19%. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieşirea marfurilor :a) • vânzarea mărfurilor:

119.000 lei 5311 = 707 100.000 lei 4427 19.000 lei • descărcarea gestiunii :

100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378

şi:23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei

b) • vânzarea mărfurilor:148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei

4428 23.750 lei • descărcarea gestiunii :

100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378

şi:23.750 lei 4427 = 371 23.750 lei

c) • vânzarea mărfurilor:148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei

4427 23.750 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 378 125.000 lei 25.000 lei 371

şi: 23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei

d) • vânzarea mărfurilor:148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei

4427 23.750 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei

25.000 lei 378 şi:19.000 lei 4428 = 371 19.000 lei

e) • vânzarea mărfurilor:

37

148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei 4427 23.750 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei

25.000 lei 378 şi:23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: E104. O societate comercială achiziţionează 4.000 acţiuni emise de o altă societate cotată la bursă, la

preţul de cumpărare de 10 lei/acţiune, în vederea obţinerii unor câştiguri speculative. Societatea cumpărătoare datorează societăţii de intermediere un comision de 3%. Achiziţia de acţiuni se înregistrează contabil astfel:

a) 5121 = % 41.200 lei5081 40.000 lei7642 1.200 lei

b) 5121 = % 41.200 lei472 40.000 lei706 1.200 lei

c) 462 = 5121 1.200 lei

d) 472 = 706 40.000 lei

e) 5081 = % 41.200 lei 5121 40.000 lei

462 1.200 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: E105. O societate încasează suma de 80.000 lei, sumă ce reprezintă chiria de la un partener de

afaceri pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar următor, ca urmare a închirierii unui spaţiu al societăţii. Înregistrarea sumei primite (fără TVA) se face:

a. 472 = 706 80.000 lei

b. 472 = 5121 80.000 lei

c. 5121 = 706 80.000 lei

d. 5121 = 472 80.000 lei

38

e. 471 = 706 80.000 lei

ANS: D106. O societate comercială contractează (plateste) la finele exerciţiului financiar un abonament la o

publicaţie lunara pentru anul următor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei. Înregistrarea contabilă privind contractarea abonamentului (fără TVA) este:a. 626 = 5311 1.200 lei

b. 6581 = 5311 1.200 lei

c. 471 = 626 1.200 lei

d. 626 = 471 1.200 lei

e. 471 = 5311 1.200 lei

ANS: E107. O societate deţine un stoc iniţial de produse finite la cost de producţie 3.000 lei. Operaţiile

efectuate în cursul lunii au fost: produse obţinute la cost de producţie 6.000 lei; produse vândute la preţ de vânzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 19%; stoc final de produse nevândute la cost de producţie 2.000 lei. Care sunt înregistrările contabile legate de produse finite în condiţiile utilizării metodei inventarului permanent:

a. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei1.190 lei 418 = 701 1.000 lei

4428 190 lei7.000 lei 711 = 345 7.000 lei

b. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei1.190 lei 418 = 701 1.000 lei

4428 190 lei2.000 lei 711 = 345 2.000 lei

c. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei1.190 lei 411 = 701 1.000 lei

4427 190 lei7.000 lei 711 = 345 7.000 lei

d. 3.000 lei 711 = 345 3.000 lei6.000 lei 345 = 711 6.000 lei1.190 lei 418 = 701 1.000 lei

4428 190 lei

e. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei1.190 lei 418 = 701 1.000 lei

4428 190 lei

39

ANS: A108. În luna „X” se livrează produse finite fără factură, preţ de vânzare 10.000 lei, TVA 19 %.În

luna „X+1” se emite factura la preţul de 8.000 lei, TVA 19%. Ce înregistrare se efectuează la emiterea facturii?

a. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei2.000 lei 701 = 418 2.380 lei 380 lei 4428

b. 380 lei 4428 = 4427 380 lei2.380 lei 4111 = 418 380 lei

701 2.000 lei

c. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei2.000 lei 701 = 418 2.380 lei 380 lei 4428

d. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei

e. 9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei2.000 lei 701 = 418 2.380 lei 380 lei 4428

ANS: A109. În contul de profit şi pierdere figurează următoarele informaţii: vânzări de mărfuri 20.000 lei; costul

de cumpărare al mărfurilor vândute 5.000 lei; producţia imobilizată 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subvenţii de exploatare 6.000 lei; subvenţii pentru investiţii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizări şi ajustări pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizări, provizioane si ajustări privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate autorităţilor române 870 lei, şi plătite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende plătite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este:a. 6.672,00 lei

b. 6.260,80 lei

c. 6.532,80 lei

d. 6.480,00 lei

e. 6.288,80 lei.ANS: D

40

110. Se dau următoarele date privind situaţia creanţelor clienţi considerate incerte la inventarul exerciţiului N: clientul A: creanţa inclusiv TVA 119.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B: creanţa inclusiv TVA l.190.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creanţa inclusiv TVA 952.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creanţa inclusiv TVA 357.000 lei, grad de recuperare 80 %. Cunoscând ponderea aferentă ajustării pentru deprecierea creanţelor clienţi, valoarea acesteia este:

Clientul A Clientul B Clientul C Clientul Da) 75.000 400.000 480.000 240.000b) 89.250 407.600 571.200 285.600c) 14.250 76.000 91.200 102.600d) 25.000 600.000 320.000 60.000e) 50.000 1.200.000 640.000 120.000

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: D111. La intervalul de închiderea exerciţiului N s-a constatat o creanţă incertă (dubioasă) a unui client B în

valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA, grad de recuperare 60%. În cursul şi la închiderea exerciţiului N+1 s-a constatat că B a făcut o plată definitivă în contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.165 lei, restul fiind considerat irecuperabil. Înregistrările din anul N+1 sunt:a. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei

3.600 lei 491 = 7814 3.600 lei2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei 475 lei 4424

b. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei 475 lei 4427

c. 4.165 lei 5121 = 4118 3.500 lei 4472 665 lei

2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei 2.975 lei 654 = 4118 2.975 lei

d. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei4.165 lei 491 = 7814 4.165 lei2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei 475 lei 4427

e. 3.500 lei 5121 = 4118 4.165 lei 665 lei 44273.500 lei 491 = 7814 3.500 lei2.975 lei 6814 = 419 2.975 lei

ANS: B

41

112. Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozit pe profit calculat şi înregistrat la 30.11.N – 800 lei, din care plătit 500 lei; veniturile aferente exerciţiului N – 28.000 lei, din care dividende încasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciţiului N – 6.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei şi amenzi plătite autorităţilor române 1.100 lei. Cota de impozit pe profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat şi de plătit pe exerciţiul N?Impozit datorat Impozit de plătita) 3.568 lei 3.568 leib) 3.568 lei 2.768 leic) 3.520 lei 3.020 leid) 3.520 lei 3.068 leie) 3.568 lei 3.068 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: E113. Se cunosc următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniţial 2.000 buc a 0.50

lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieşiri 2.200 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: costului mediu ponderat (CMP) şi ultimului intrat primului ieşit (LIFO)?

CMP LIFOa) 1.320/480 1.160/640b) 1.320/480 1.400/400c) 1.100/700 1.160/640d) 1.320/640 1.400/400e) 1.400/400 1.320/480

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: B114. SC FIUL SA prezintă următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniţial 2.000

buc a 0.5 lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieşiri 1.900 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: primul intrat-primul ieşit (FIFO) şi ultimul intrat primul ieşit (LIFO)?

FIFO LIFOa) 950/700 1.250/550b) 1.250/550 950/850c) 1.900/1.100 1.100/1.900d) 1.140/660 1.250/850e) 950/850 1.250/550

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: E

42

115. Se cunosc următoarele date privind stocurile de produse finite: stoc iniţial 500 buc a 1 leu/buc; intrări I 350 buc a 0,9 lei/buc; intrări II 100 buc a 1,35 lei/buc; ieşiri 480 buc. Valoarea ieşirilor s-a calculat a fi 480 lei, iar stocul final este de 470 lei.

Identificaţi care metodă de evaluare a stocurilor la ieşire am utilizat:

a. costul mediu ponderat (CMP);b. primul intrat primul ieşit (FIFO);c. ultimul intrat primul ieşit (LIFO);d. metoda preţului prestabilit;e. identificarea fizică a stocurilor la ieşire (IS).

ANS: A

116. La SC MEN SA se înregistrează obţinerea de produse finite în următoarele condiţii: cost prestabilit (antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfârşitul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de bucăţi obţinute în cursul lunii. În condiţiile aplicării metodei de contabilizare – inventar permanent care este formula contabilă privind înregistrarea produselor finite obţinute:a. 345 = 711 25.000 lei

b. 345 = 711 30.000 lei

c. 348 = 345 5.000 lei

d. 345 = 711 25.000 lei 348 = 711 5.000 lei

e. 345 = 711 30.000 lei 348 = 711 5.000 lei

ANS: D117. SC MURA SA prezintă următoarea situaţie privind creanţele comerciale incerte în litigiu:

- sold cont 4118 = 952.000 lei;- sold creditor 4428 = 152.000 lei (TVA aferentă creanţei în litigiu);- sold cont 491 = 500.000 lei.

În urma hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă se încasează 60% din valoarea creanţei, iar restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt înregistrările contabile efectuate în această situaţie?a. 5121 = 4118 571.200 lei

654 = 4118 380.800 lei

b. 5121 = 4118 571.200 lei 654 = 4118 320.000 lei 491 = 7814 300.000 lei

c. 5121 = 4118 571.200 lei

43

4428 = 4427 91.200 lei % = 4118 380.800 lei 654 320.000 lei 4428 60.800 lei 491 = 7814 500.000 lei

d. 5121 = 4118 571.200 lei 4428 = 4427 152.000 lei 654 = 4118 380.800 lei 491 = 7814 500.000 lei

e. 5121 = 4118 952.000 lei 491 = 7814 500.000 lei

ANS: C118. Se primeşte în urma unui contract încheiat cu o bancă, un credit bancar pe termen scurt în

sumă de 10.000 lei. Rata dobânzi 10% , perioada 6 luni.Să se înregistreze primirea creditului şi înregistrarea dobânzii aferente.

a. 5121 = 162 10.000 lei 666 = 1682 500 lei

b. 5121 = 5191 10.000 lei 666 = 5198 1.000 lei

c. 5121 = 5191 10.000 lei 666 = 5198 500 lei

d. 5121 = 462 10.000 lei 666 = 5198 500 lei

e. 5121 = 167 10.000 lei 666 = 1687 500 lei

ANS: C119. SC CRAI SA prezintă situaţia următoarelor elemente: cumpărări de stocuri 1.000 lei, consum

de stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii plătite 25.000 lei; servicii nefacturate primite de la terţi 1.000 lei; amortizări 1.600 lei; stocuri iniţiale produse finite la cost de producţie 100 lei; produse obţinute la cost de producţie 5.300 lei; produse vândute la preţ de vânzare 6.000 lei; produse încasate la preţ de vânzare 6.500 lei; produse vândute la preţ de vânzare dar nefacturate 400 lei şi stocuri de produse nevândute la cost de producţie 800 lei.

Să se determine mărimea profitului contabil, ştiind că se utilizează pentru evidenţa stocurilor inventarul permanent.a. 1.800 lei b. 1.600 lei c. 1.700 lei d. 6.200 lei  e. 600 lei 

ANS: B

44

120. SC RULA SA vinde mărfuri la preţ de vânzare cu amănuntul. Situaţia în cursul lunii iunie se prezintă astfel: stoc de marfă la 01.06.N evaluat la preţ de vânzare, inclusiv TVA 952.000 lei; în cursul lunii s-au efectuat următoarele operaţii : cumpărări de mărfuri pe data de 15.06.N, cost de achiziţie 5.000.000 lei, TVA 19%; vânzări de mărfuri în cursul lunii, preţ de vânzare, inclusiv TVA 3.332.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, în aceste condiţii să se determine costul de achiziţie al mărfurilor vândute în cursul lunii iunie şi soldul final al contului 371.Cost mărfuri vândute Sold final 371a) 3.332.000 lei 5.355.000 leib) 800.000 lei 5.355.000 leic) 2.000.000 lei 8.687.000 lei d) 2.000.000 lei 5.950.000 lei e) 2.800.000 lei 952.000 lei 

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

ANS: D121. SC ILI SA răscumpără de la bursă obligaţiunile proprii, în număr de 8.000 buc, având preţul

de rambursare de 210 lei/buc şi preţul de răscumpărare de 200 lei/buc. Cum se înregistrează răscumpărarea şi anularea obligaţiunilor ?

a. 505 = 5121 1.600.000 lei 161 = % 1.680.000 lei 505 1.600.000 lei

764(768) 80.000 lei

b. 505 = 5121 1.680.000 lei % = 505 1.680.000 lei 161 1.600.000 lei 664 80.000 lei

c. 161 = % 1.680.000 lei505 1.600.000 lei764 80.000 lei

d. 505 = 5121 1.680.000 lei 161 = 505 1.680.000 lei

e. 161 = 5121 1.680.000 lei

ANS: A

45

122. O societate comercială client, înregistrează 100 buc ambalaje de transport, refolosibile, a 200 lei/buc, facturate de furnizor. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le reţine pentru nevoi proprii, comunicând această situaţie furnizorului. Care sunt înregistrările contabile efectuate de client ?

a. 409 = 401 20.000 lei 401 = 409 18.000 lei 381 = 409 2.000 lei 4426 = 401 380 lei

b. % = 401 2.380 lei 381 2.000 lei 4426 380 lei

c. % = 409 2.380 lei 381 2.000 lei 4426 380 lei

d. 409 = 401 20.000 lei 401 = 409 20.000 lei % = 401 2.380 lei 381 2.000 lei 4426 380 lei

e. 419 = 401 20.000 lei 401 = 419 18.000 lei % = 401 2.380 lei 381 2.000 lei 4426 380 lei

ANS: A123. SC DODAC SA vinde o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de vânzare fără

TVA 5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulată 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit şi pierdere va apărea :

a. rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei;

b. rezultatul exerciţiului după impozitare 4.200 lei;

c. rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei;

d. rezultatul financiar 100 lei;

e. rezultatul curent 4.100 lei.ANS: C

46

124. Dispuneţi de următoarele date privind stocurile de materii prime : preţ de cumpărare la intrare 9.000 lei; cheltuielile de achiziţie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare etc.) 2.000 lei; ajustări pentru depreciere contabilizate la închiderea exerciţiului N 1.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000 lei.

Cum şi cu ce sumă vor fi influenţate ajustările pentru deprecierea materiilor prime existente ?a. creşterea ajustărilor cu 2.000 lei ;b. scăderea ajustărilor cu 1.000 lei ;c. creşterea ajustărilor cu 1.000 lei ;d. scăderea ajustărilor cu 2.000 lei ;e. valoarea ajustărilor nu se modifică.

ANS: C125. In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea nu se calculeaza prin multiplicarea

cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:

a. 1,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;

b. 2,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;

c. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 10 si 15 ani;

d. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 15 si 25 ani;

e. 3,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 25 ani.

ANS: E126. O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa în sumă de 10.000 lei cu

cheltuieli aferente de 5.000 lei , dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit în suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale ştiind că, cota impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legală 5% din profitul contabil.

a. 246,00 lei b. 426,80 lei c. 624,00 lei d. 800,00 lei e. 608,00 lei

ANS: C

127. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m.

47

Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m. si care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate:

a 10 buc.; 96 u.m.b 6 buc.; 57 u.m.c 24 buc.; 230 u.m.d 12 buc.; 192 u.m.e 15 buc.; 144 u.m.

ANS: E128. O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din

acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului:

Diametrul rondelei(mm)

Cantitate fabricata(buc.)

Cheltuieli materiale (u.m.)

20 6.00054.00030 4.000

40 3.000

Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza.Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este:

20 mm 30 mm 40 mm 20 mm 30 mm 40 mma) 2,0 4,5 8,0 d) 2,0 6,75 16,0b) 3,0 3,5 9,0 e) 4,0 9,0 16,0c) 2,0 3,0 4,0

a ab bc cd de e

ANS: A

129. Relaţia de calcul: jsjj

INDJ BKB

B

ChCota

.

, în care ChIND reprezintă cheltuieli indirecte iar

Bj bazele de repartizare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:

a Reiterării;b Calculului algebric;c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic);d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor);e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în mărimi absolute;

ANS: C130. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de

gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile:

48

641 = 421, (pentru personalul direct productiv) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea:a 921 = 901b 902 = 921c 923 = 901d 933 = 921e 924 = 901

ANS: A131. O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:

Grosimea geamului(mm)

Dimensiunile geamului (m)

Cantitatea (bucati)

Cheltuieli de productie (u.m.)

2 2 × 1,50 6.0001.296.0003 4 × 0,75 4.000

4 3 × 1,00 3.000

Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este:2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 3 mm 4 mm

a) 70,0 105,0 140,0 d) 65,0 105,0 147,5b) 48,0 80,0 95,0 e) 72,0 108,0 144,0c) 20,0 30,0 40,0

a ab bc cd de e

ANS: E132. La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300

hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate produse principale. Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse?

Benzina Motorina Benzina Motorina1 200 u.m. 600 u.m. 4 200 u.m. 480 u.m.2 480 u.m. 600 u.m. 5 300 u.m. 600 u.m.3 480 u.m. 300 u.m.

a 1b 2c 3d 4e 5

ANS: B

49

133. O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de productie sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica numai in sectia I, iar produsele B in sectiile I si II. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsele B, la finele perioadei, a fost de 10 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe.

Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ?

Produsele A Produsele B Produsele A Produsele B1 100 u.m. 500 u.m. 4 300 u.m. 500 u.m.2 300 u.m. 400 u.m. 5 200 u.m. 300 u.m.3 200 u.m. 400 u.m.

a 1b 2c 3d 4e 5

ANS: C134. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia

obtinuta" poate functiona astfel:

a) 921 = 902 d) 923 = 902b) 922 = 902 e) 902 = 931c) 902 = 921

a ab bc cd de e

ANS: C135. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o

anumita ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta?

a Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza;b Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;c Echivalarea calculatorie a productiei fabricate;d Calculul costurilor pe unitatea conventionala;e Decontarea costului produselor obtinute.

ANS: E

50

136. Relaţia de calcul: jINDj

jINDJ GCh

B

BChCota

. , în care ChIND reprezintă cheltuieli

indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:a Reiterării;b Calculului algebric;c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic);d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor);e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în valori absolute;

ANS: D137. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe

sunt pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %. Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ?

Sortimentul A

Sortimentul B

Sortimentul A Sortimentul B

a) 53 u.m. 45 u.m. d) 40 u.m. 60 u.m.b) 30 u.m. 50 u.m. e) 80 u.m. 30 u.m.c) 15 u.m. 40 u.m.

a ab bc cd de e

ANS: D138. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul

complet 250 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:

a 200 u.m.b 300 u.m.c 250 u.m.d 50 u.m.e 150 u.m.

ANS: B139. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;b Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;c Nu se includ in costul produselor obtinute;d Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara;e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;

51

ANS: E140.

Relaţia de calcul:

n

r

N

NC 1 S FA , în care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real

(realizat) al activităţii; Nn este nivelul normal (planificat) al activităţii, calculează în Contabilitatea de gestiune, costul:

a Unitar;b Indirect;c Variabil;d Direct;e Subactivităţii;

ANS: E141. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de

gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă:331 = 711, corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrării:a 921 = 901b 902 = 921c 923 = 901d 933 = 921e 924 = 901

ANS: D142. O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele

informatii privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:

Sectia I Sectia IICheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m.Baza de repartizare 3,0 u.m. 0,4 u.m.

- X - 1,5 u.m. 0,25 u.m.- Y - 0,5 u.m. -- Z - 1,0 u.m. 0,15 u.m.

Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. Ştiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei sortimente de produse.

X Y Z X Y Za) 38,5 22,5 22,0 d) 37,5 22,5 20,0b) 25,0 12,5 13,5 e) 15,0 2,5 7,0c) 35,5 25,0 15,0

a a

52

b bc cd de e

ANS: A143. Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate

functiona (in analitic) astfel:

1 922x = 922y 4 931 = 9222 922 = 933 5 903 = 9223 901 = 922

a 1b 2c 3d 4e 5

ANS: A144. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a Nu se includ in costul produselor obtinute;b Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si

servicii;c Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie

electrica;d Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a

intreprinderii;e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.ANS: B

145. Relaţia de calcul: A

AEA

C

CC , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de

rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):

a pragul de rentabilitateb coeficientul de siguranţă dinamicc intervalul de siguranţă;d marja pe costuri variabilee participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea profituluiANS: B

146. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:345 = 711, (la preţ prestabilit) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea:a 921 = 901b 902 = 921c 923 = 901d 933 = 921

53

e 931 = 902

ANS: E147. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceeasi calitate:

A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg. Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei sortimente de produse.

A B C A B Ca) 2.500 u.m. 5.000 u.m. 7.500 u.m. d) 3.000 u.m. 4.000 u.m. 5.000 u.m. b) 2.000 u.m. 4.000 u.m. 6.000 u.m. e) 1.500 u.m. 4.000 u.m. 5.500 u.m.c) 1.000 u.m. 2.000 u.m. 3.000 u.m.

a ab bc cd de e

ANS: A148. O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.

PERIOADA(luna)

PRODUCŢIAQ (ore)

CH. INDIRECTECh. (u.m.)

1) Ianuarie 2.100 51.000

2) Februarie 1.900 49.000

3) Martie 2.000 50.000

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore:

a 51.000 u.m.b 2.000 u.m.c 50.000 u.m.d 49.000 u.m.e 52.000 u.m.

ANS: E149. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie"

poate functiona astfel:

1 933 = 921 4 933 = 9252 933 = 923 5 925 = 9333 933 = 924

54

a 1b 2c 3d 4e 5

ANS: A150. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care:

a Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate;b Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor;c Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei

realizate;d Îşi modifică nivelul total odată cu trecerea timpului;e Se referă la o perioadă variabilă de gestiune;

ANS: C151. Relaţia de calcul: CA - CAE , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE reprezintă cifra de afaceri

la pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):a pragul de rentabilitate;b participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea

profituluic coeficientul de siguranţă dinamicd intervalul de siguranţăe marja pe costuri variabileANS: D

152. Într-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de trei marime diferite, si anume: A = 20 buc., B = 30 buc., C = 40 buc., cu cheltuieli totale de 2.600 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.?

A B Ca) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc.b) 25 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.c) 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 60 u.m. / buc.d) 20 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.e) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 50 u.m. / buc.

a ab bc cd de e

ANS: A153. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care se

cunosc:

55

Produsul(Sortimentul)

Costul (cheltuielile)

variabil unitar(u.m.)

Pretul de vanzare(u.m.)

A 50 100B 1.000 3.000C 250 1.000D 10 50E 100 600

În cazul in care se doreste pastrarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (factor de acoperire) care va fi acesta?a Ab Bc Cd De EANS: E

154. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?

a procedeul diviziunii simple;b procedeul valorii ramase;c procedeul cifrelor de echivalenta;d procedeul indicilor de echivalenta;e procedeul suplimentarii.ANS: E

155. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial estea metoda target- costingb metoda globalăc metoda pe fazed metoda Direct Costinge metoda costurilor normateANS: D

156. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile:601 = 301, îi corespunde, conform metodei globale, înregistrarea:a 921 = 901b 902 = 921c 923 = 901d 933 = 921e 924 = 901

ANS: A157. O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform

nomenclatorului:

56

Diametrul bilei (mm)

Cantitatea produsa (buc.)

Cheltuieli de productie (u.m.)

2 6.000.00052.200.0003 4.000.000

4 3.000.000

Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza.Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este:

2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 3 mm 4 mma) 1,2 1,8 2,4 d) 1,2 4,05 9,6b) 2,9 4,35 5,8 e) 1,5 5,0 9,5c) 4,0 13,5 32,0

a ab bc cd de e

ANS: D158. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:

a procedeul cifrelor de echivalenta;b procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;c procedeul calculului algebric;d procedeul indicilor de echivalenta;e procedeul celor mai mici patrate;

ANS: C

159. În cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare:a răman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizateb se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lorc isi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al productiei realizatd sunt fixe în raport cu timpul de lucrue se referă la o perioadă fixă de gestiune

ANS: A160. Procedeul indicilor de echivalentă se aplică atunci cand:

a nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale;b produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de forţă de

muncă;c acelasi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de fortă de

muncă;d toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare;e produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelasi consum de fortă de

muncă;

57

ANS: C161. O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii.

Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:

Sectia I Sectia II Sectia IIICheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m.Bazele de repartizare 3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.

- A 1.500 u.m. 250 u.m. -- B 500 u.m. - 2.000 u.m.- C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.

Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente ?1 % = 923 23.000 u.m. 4 % = 923 28.000 u.m.

923/A 12.500 u.m. 931/A 12.500 u.m.923/B 2.500 u.m. 931/B 5.000 u.m.923/C 8.000 u.m. 931/C 10.500 u.m.

2 % = 923 3.400 u.m. 5 % = 923 28.000 u.m.921/A 1.750 u.m. 921/A 12.500 u.m.921/B 500 u.m. 921/B 4.500 u.m.921/C 1.150 u.m. 921/C 11.000 u.m.

3 % = 923 1.150 u.m.901/A 425 u.m.901/B 400 u.m.901/C 325 u.m.

a 1b 2c 3d 4e 5

ANS: E

58