consumul!cultural!În!romÂnia:!influența!experienței!de...

!!!

!!!!

CONSUMUL!CULTURAL!ÎN!ROMÂNIA:!Influența!experienței!de!migrație!internațională!asupra!comportamentului!cultural!

!ANDREEA!ELENA!CHIRIAC,!Master!Sociologia!Consumului!și!Marketing!promoția!2016!!!

ABSTRACT! Lucrarea!de! față!prezintă!o! analiză! a! consumului! cultural! din!România,! centrul! de! interes! fiind! comportamentul! cultural! al! migranților.!Cercetarea!urmărește,!pe!de!o!parte,!tiparele!de!consum!cultural!ale!românilor,!din! perspectiva! a! trei! argumente! teoretice! identificate! de! cercetătorii! din!domeniu:! argumentul! omologiei! între! stratificarea! socială! și! stratificarea!culturală,! argumentul! individualizării! și! argumentul! omnivorSunivor.! Pe! de! altă!parte,!analizează!consumul!cultural!al!migranților!români,!pornind!de!la! ipoteza!conform!căreia!există!diferențe!de!consum!cultural! între! românii! cu!experiență!de!migrație!internațională!și!cei!fără,!pe!fondul!veniturilor!mai!mari!câștigate!de!aceștia!în!țara!de!destinație,!dar!și!al!schimbării!valorilor!sau!a!stilurilor!de!viață.!Cercetarea! se! bazează! pe! analiza! secundară! a! unui! set! de! date! cantitative!prezentate! în! Eurobarometrul! 79.2,! din! anul! 2013.! Rezultatele! obținute! prin!utilizarea! regresei! logistice! arată! că! argumentul! teoretic! omnivorSunivor!caracterizează!cel!mai!bine!consumul!cultural!din!România.!

!Cuvinte! cheie:! consum2 cultural,2 experiență2 de2 migrație2 internațională,2

clase2ocupaționale,2omnivorism2cultural,2aculturație.!!!

INTRODUCERE!

! !Obișnuim! să! credem! că! oamenii! se! diferențiază! între! ei! în! funcție! de! diverse!

caracteristici:!vârstă,!gen,!etnie,!rasă,!educație,!cultură,! țară!de!proveniență!și!așa!mai!departe.!Totuși,!în!contextul!globalizării,!se!presupune!că!are!loc!o!uniformizare!a!consumului,!inclusiv!al!celui!cultural!(Vasile,!2010;!Croitoru!și!Becuț,!2015).!Odată!cu!dezvoltarea!tehnologică,!cultura!consumului!se!răspândește!dincolo!de!granițele!statelor,!indiferent!de!gradul!de!dezvoltare!sau!de! regimul! politic! al! acestora! (Croitoru! și! Becuț,! 2015).! Fenomenul! migrației! internaționale!

REVISTA DE SOCIOLOGIE APLICATA !

! REVISTA!DE!SOCIOLOGIE!APLICATĂ!2017!!1(1):!!!

81!

joacă! un! rol! important! în! propagarea! practicilor! de! consum.! Astfel,! în! urma! procesului! de!aculturație,! migranții! își! însușesc! elemente! din! cultura! gazdă,! își! schimbă! stilurile! de! viață,!schemele!de!valori!și,!odată!cu!acestea,!tiparele!de!consum.!

În!această!lucrare,!voi!trata!consumul!cultural!în!România,!o!temă!ce!merită!atenție!mai!ales!din!pricina! faptului!că!segmentul!de!nonWconsumatori!este! foarte!mare!(Croitoru!și!Becuț,!2015).!Printre!factorii!ce!influențează!consumul!cultural,!precum!stratificarea!socială,!educație,!infrastructură! și! alte! variabile! socioWdemografice,! cel! mai! mult! mă! interesează! impactul!experienței! de!migrație! internațională.! Astfel,! întrebarea! de! cercetare! de! la! care! pornesc! este!dacă!există!diferențe! între!practicile!de!consum!cultural!ale!migranților!și!ale!nonWmigranților,!pe!fondul!capitalului!acumulat!în!străinătate,!nu!doar!economic,!ci!și!uman,!cultural!sau!de!altă!natură.!

În!primul!capitol!al!lucrării,!am!discutat!literatura!de!specialitate!și!principalele!concepte!întâlnite!în!aria!de!cercetare!a!consumului!cultural,!precum!și!rezultatele!altor!studii!efectuate!în!România.! Mai! departe,! am! abordat! fenomenul! migrației! internaționale! din! perspectiva!schimbărilor! sociale! ce! pot! apărea,! dar! și! a! influenței! acestuia! asupra! comportamentului! de!consum.! Capitolul! al! doilea! al! lucrării! prezintă! obiectivele! cercetării! de! față! și! metodologia!utilizată!pentru!îndeplinirea!acestora.!Cel!deWal!treilea!capitol!conține!analizele!efectuate!pentru!a!răspunde!întrebărilor!de!cercetare,!rezultatele!obținute!și!interpretarea!acestora!în!raport!cu!precizările! teoretice.! La! finalul! lucrării,! se! pot! găsi! concluziile! studiului,! alături! de! reflecțiile!autorului!cu!privire!la!experiența!de!cercetare.!

!!1. CADRUL!TEORETIC!

!

1.1!Precizări!conceptuale!

Acest! prim! capitol! cuprinde! o! sinteză! a! teoriilor! despre! consumul! cultural! și! a!dezbaterilor! din! acest! domeniu,! în! urma! cărora! au! rezultat! trei! perspective:! argumentul!omologiei! între! stratificarea! socială! și! stratificarea! culturală,! argumentul! individualizării! și!argumentul!omnivorWunivor.!Dar! înainte!de!a!discuta!pe! larg!aceste!elemente,!consider!că!este!necesară! trecerea! în! revistă! a! unor! concepte! legate! de! studiul! consumului! cultural,! pentru! a!înțelege!contextul!în!care!acesta!are!loc!și!factorii!care!îl!pot!influența.!

În!primul!rând,!consumul!cultural!se!referă!la!achiziția!de!bunuri!și!servicii!culturale,!de!la!activități!în!spațiul!public,!cum!ar!fi!mersul!la!operă,!teatru,!concerte,!muzee,!cinematograf!și!alte! astfel! de! evenimente,! până! la! consumul! în! spațiul! domestic! al! individului,! care! constă! în!activități! precum! cititul,! vizionarea! programelor! de! televiziune,! ascultarea! muzicii! sau! a!radioului,! jocurile,! utilizarea! calculatorului! și! navigarea! pe! internet.! Consumul! cultural! este!adesea! analizat! în! raport! cu! stratificarea! socială.! Stratificarea! socială! presupune! dispunerea!ierarhică! a! indivizilor! dintrWo! societate! în! funcție! de! resursele! pe! care! le! au,! cum!ar! fi! averea,!prestigiul!sau!puterea!(Vlăsceanu!și!Zamfir,!1998;!Tufiș,!2011).!Indivizii!pot!migra!dintrWun!strat!inferior!întrWunul!superior,!sau!chiar!invers,! fenomen!numit!mobilitate!socială!(Sorokin,!1959).!Poziția!unui!individ!în!ierarhia!socială!este!denumită!status!social,!acesta!fiind!stabilit!in!funcție!de!capitalul!deținut.!!

Noțiunea! de! capital! este! și! ea! foarte! importantă! în! studiul! consumului! cultural,!împărținduWse!astfel:!capitalul!economic!sau!financiar!se!referă!la!bani!și!bunuri!care!aduc!profit,!capitalul! uman! constă! în! nivelul! de! educație! și! competențele! individului,! capitalul! social! se!referă! la! gradul! de! integrare! al! individului! în! societate! și! de! participare! în! rețelele! sociale,!capitalul! informațional! la! setul! de! date! și! informații! pe! care! le! deține! individul,! toate! acestea!


82!

contribuind! la! formarea! capitalului! simbolic,! adică! la! prestigiul! unui! individ! (Zamfir! și!Vlăsceanu,!1998,!p.!80;!B.!Voicu,!1999).!Aceste! forme!ale!capitalului! influențează!și!conturează!capitalul! cultural! al! unui! individ,! care! se! referă! la! un! set! distinct! de! preferințe,! cunoștințe,!practici!și!abilități!și!care!este!considerat!una!dintre!cele!mai!importante!resurse!în!competiția!pentru! status,! alături! de! capitalul! economic! și! de! cel! social! (Bourdieu,! 1984;! Holt,! 1998;!!Gartman,!2002;!Virtanen,!2005).!

Consumul!cultural!este!operaționalizat,!de!cele!mai!multe!ori,!prin!activități!care!au!loc!în!timpul! liber.! Timpul! liber! are! trei! funcții! importante:! odihnă,! divertisment! și! dezvoltarea!personalității! (Dumazedier,! 1962/1971! apud! Caramalău,! 2010),! toate! activitățile! pe! care! le!poate!desfășura!un!individ!în!timpul!său!liber!(de!la!statul!în!fața!televizorului,!la!ieșirile!în!oraș!și!la!mersul!la!operă,!de!exemplu)!ducând!la!satisfacerea!acestor!nevoi.!Activitățile!de!timp!liber!au!fost!clasificate!în!diferite!moduri!de!către!diverși!cercetători!(R.!Lynd!și!E.!Lynd,!1925;!Athik,!1955;!Havighurst,!1959;!Foote!și!Cottrel,!1955;!Kaplan,!1960;!KatzWGerro,!1999;!Bihagen!și!KatzWGerro,!2000),!în!funcție!de!specificul!activității!(organizate/neorganizate,!activități!sportive,!arte!etc.),! de! loc! (în! aer! liber! sau! întrWun! spațiu! închis),! de! noutatea! pe! care! o! aduc! (derivate! din!descoperiri,! explorare),! de! înrădăcinarea! lor! în! societate! (tradiționale/moderne)! sau! de!mărimea!capitalului!cultural!al!indivizilor!(activități!din!cultura!înaltă,!highbrow/din!cultura!de!masă,!lowbrow).!Modul!de!petrecere!a!timpului!liber!este!influențat!de!mai!mulți!factori,!printre!care!veniturile,!oferta!de!produse!și!servicii!culturale,!situația!specifică!a!unei!țări!(Urse,!1996),!dar!și!de!preferințele!indivizilor.!

Preferințele! culturale! sau! gusturile! (tastes)! reprezintă! un! determinant! important! al!consumului!cultural!(Virtanen,!2005),!la!fel!cum!consumul!cultural!influențează!preferințele!prin!plăcerea! produsă! de! anumite! bunuri! sau! activități! (Holt,! 1998).! Gusturile! au! fost! abordate! în!moduri!diferite!de!către!autorii!din!domeniu.!De!exemplu,!Bourdieu!(1984)!asociază!gusturile!cu!clasa!socială,!considerând!educația!formală!și!originea!socială!a!individului!principalii!formatori!ai! preferințelor! culturale.! Astfel,! cei! din! clasele! superioare! au! gusturi! diferite! față! de! cei! din!clasele!de!jos,!elitele!având!înclinații!spre!estetica!formelor!distincte!și!aprecierea!artelor!înalte!(Eijck,!2000!apud!Virtanen,!2005),!în!timp!ce!clasele!inferioare!sunt!orientate!mai!degrabă!spre!consumul! popular,! de! masă.! Alți! autori! consideră! definirea! preferințelor! prin! socializarea! în!cadrul!familiei!(Bisin!și!Verdier,!2001),!sau!printrWun!aport!semnificativ!de!cunoștințe!și!educație!(Erickson,! 1996).! Însă,! privind! din! altă! perspectivă,! gusturile! ne! ajută! să! definim! modele! de!consum! cultural! și! tipuri! de! consumatori! (Peterson! și! Kern,! 1996;!KatzWGerro! și! Shavit,! 1998;!KatzWGerro,!1999,!2002,!2004;!Virtanen,!2005;!Yaish!și!KatzWGerro,!2010).!Modelele!de!consum!cultural! (patterns( of( cultural( consumption)! reprezintă! un! set! de! indicatori! generali! cu! logică!internă,! care! se! pot! schimba! în! timp! (Peterson,! 1983! apud! Virtanen,! 2005;! Bihagen! și! KatzWGerro,!2000),!odată!cu!structura!gusturilor!și,!implicit,!cu!sensurile!acordate!culturilor!înalte,!de!masă,! populare! (KatzWGerro,! 2004).! Preferințele! și! practicile! de! consum! cultural! exprimă! și!reproduc!habitusul! individului! (Bourdieu,! 1984)! și! conturează! stilul! de! viață! al! acestuia! (Holt,!1998;! Vasile,! 2010).! Comunitățile! create! în! jurul! stilurilor! de! viață! tind! să! fie! închise! și!exclusiviste,!având!tipare!specifice!de!consum!cultural!(KatzWGerro,!1999;!2004).!

!

1.2 Teoriile!consumului!cultural!

Așa!cum!am!menționat!în!subcapitolul!anterior,!studiul!consumului!cultural!sWa!dezvoltat!în! strânsă! legătură! cu! stratificarea! socială! și! timpul! liber.! În! SUA,! stratificarea! socială! a! fost!studiată! prima! dată! de! Veblen! (1899),! Simmel! (1904),! soții! Lynd! (1925)! și! Warner! (1949),!aceștia! identificând!obiectele!de! consum!ca! și! indicatori! ai! statusului! social.!Veblen!abordează!consumul! din! perspectiva! stratificării! sociale,! conturând! imaginea! clasei! de! lux! (the( leisure(


83!

class),! care! se! referă! la! cei! care! își! consumă! neproductiv! timpul,! întrucât! își! permit! să! nu!muncească.!Acestei!clase!de!lux!îi!este!caracteristic!consumul!opulent!ca!metodă!de!expunere!a!bunăstării!și!a!puterii,!întrWo!societate!dominată!de!rivalitate!și!competiție!pentru!status!(Veblen,!1899;!May,!1901;!Reynard,!1925).!La!Simmel,! lupta!de!clasă!are! loc!prin! intermediul! inovației!stilistice,!iar!la!Warner!prin!exclusivitatea!bunurilor!și!activităților,!rețelele!sociale!fiind!închise!(Holt,! 1998).! Această! perspectivă! șiWa! pierdut! aplicabilitatea! odată! cu!modernizarea! societății,!însă!consumul!cultural!a!continuat!să!fie!studiat!în!legătură!cu!stratificarea!socială.!Acest!lucru!a!dat!naștere!unor!dezbateri! între!cercetători,! conturânduWse! trei!direcții,! ce!vor! fi!prezentate! în!continuare.!

!1.2.1!Argumentul!omologiei!!

Argumentul! omologiei! presupune! că! stratificarea! socială! este! însoțită! de! stratificare!culturală.! Astfel,! cei! din! clasele! de! sus! consumă! o! cultură! înaltă,! elitistă,! în! timp! ce! restul!societății!are!un!consum!cultural!popular,!de!masă.!Cel!mai!important!susținător!al!acestei!teze!este! Pierre! Bourdieu,! cu! a! sa! lucrare! Distinction:( A( Social( Critique( of( the( Judgement( of( Taste.!Pornind! de! la! teoria! weberiană! conform! căreia! clasele! sociale! sunt! delimitate! în! funcție! de!puterea! pe! piață! și! statutul! în! relațiile! economice! (Tufiș,! 2011),! Bourdieu! păstrează! ideea! de!clasă! și! status,! însă! statusul! devine! o! „dimensiune! simbolică! a! structurii! de! clasă,! care! nu! se!rezumă! doar! la! relațiile! economice”! (Chan! și! Goldthorpe,! 2007,! p.! 169).! Medierea! între!stratificarea! socială! și! stratificarea! culturală! se! face! prin! intermediul!habitusului,! fiecare! clasă!fiind! caracterizată! de! un! set! de! dispoziții! specific,! acumulat! prin! socializarea! în! cadrul! clasei.!Așadar,!prin!habitus,!consumul!tinde!să!fie!similar!în!interiorul!claselor.!

În!opinia!mea,! acest! argument!nu!mai! caracterizează! societățile!din!prezent,! în! special!datorită!accesului!la!educație!al!indivizilor,!indiferent!de!clasa!socială.!Consider!că!educația!are!un!rol!definitoriu!în!conturarea!preferințelor!culturale,!dar!și!în!(re)formarea!straturilor!sociale,!prin!acumularea!de!noi!statusuri!și!capitaluri.!

!

1.2.2!Argumentul!individualizării!

!Argumentul! individualizării! a! apărut! nu! ca! și! contrazicere! a! ideii! lui! Bourdieu,! ci! mai!

degrabă! ca! încercare! de! plasare! a! acesteia! în! trecut.! Adepții! acestei! direcții! (Bauman,! 1988;!Giddens,!1991;!Beck,!1992)!susțin!că,!în!societățile!din!prezent,!dezvoltate!din!punct!de!vedere!economic,! stratificarea! socială! nu!mai! stă! la! baza! stratificării! culturale,! criterii! precum!vârsta,!genul,!etnia!sau!sexualitatea!fiind!cel!puțin!la!fel!de!importante!precum!clasa!și!statusul!social!în!definirea!stilurilor!de!viață.!Astfel,!indivizii!sunt!liberi!să!aleagă!cum!vor!să!trăiască!și!ce!vor!să!consume! dintrWo! arie! vastă! de! posibilități,! fără! a! fi! îngrădiți! de! barierele! claselor! sociale! și! a!stilurilor!de!viață!predefinite!caracteristice!acestora!(Chan!și!Goldthorpe,!2005,!2006,!2007).!!!

1.2.3!Argumentul!omnivorNunivor!

!Acest! argument!mediază! și,! în! același! timp,! dezice! celelalte! două! direcții,! în! sensul! că!

păstrează! ideea! conform!căreia! stratificarea! culturală! se! suprapune!peste! stratificarea! socială,!dar!diferențele!nu!constau!în!faptul!că!elitele!consumă!cultură!înaltă,!iar!restul!populației!cultură!de!masă,!ci!afirmă!că!în!straturile!superioare!consumul!este!foarte!diversificat.!Astfel,!în!timp!ce!


84!

clasele!de!jos!au!un!consum!preponderent!de!masă!(univori),!clasele!de!sus!consumă!elemente!din! toate! straturile! culturale! (highbrow,(middlebrow,(lowbrow),! fapt!pentru!care! sunt!denumiți!omnivori.!

Începând!cu!Peterson!și!Simkus!(1992),!tot!mai!mulți!cercetători!ai!consumului!cultural!au! abordat! această! perspectivă! omnivorWunivor! (Peterson! și! Kern,! 1996;! Erickson,! 1996;! Van!Rees! et! al.,! 1999;!KatzWGerro,! 1999,!2002;!Bihagen! și!KatzWGerro,! 2000;!López!Sintas! și!Garcia!Álvarez,! 2002;! Chan! și!Goldthorpe,! 2005,! 2006,! 2007;! Yaish! și!KatzWGerro,! 2010;! Falk! și!KatzWGerro,! 2015).! Aceștia! au! identificat! tipuri! de! consum! cultural! specifice! paradigmei,! analizând!preferințele! pentru! diferite! activități! de! timp! liber! și! caracteristicile! socioWdemografice! ale!indivizilor.!!

Principalii! factori! care! au! contribuit! la! transformarea! membrilor! claselor! de! sus! din!„snobi”!(consumatori!doar!de!cultură!elitistă)!în!omnivori!sunt!schimbările!din!structura!socială!(creșterea! nivelului! de! trai,! propagarea! educației,! amploarea! massWmedia)! care! au! permis!accesul! la! cultură! a! mai! multor! segmente! din! populație,! schimbarea! valorilor! privind! genul,!etnia,! religia! sau! diferențele! rasiale,! dezvoltarea! artelor! frumoase,! politicile! generaționale! și!politicile!de!statusWgrup,!exclusivismul!nemaifiind!un!marker!al!statusului!de!clasă!(Peterson!și!Kern,!1996).!

În! lucrarea! mea,! voi! aborda! mai! degrabă! o! perspectivă! ce! îmbină! argumentul!individualizării!cu!teza!omnivorWunivor,!pornind!de!la!ideea!că!indivizii!din!straturile!superioare!ale!societății!sunt!omnivori!din!punct!de!vedere!cultural!(consumă!elemente!din!toate!straturile!culturale),!însă!la!fel!de!importanți!în!definirea!modelelor!de!consum!sunt!și!factorii!individuali,!precum!vârsta!și!genul.!

!

1.3!Consumul!cultural!în!România!

Dacă! până! în! anii! 1990,! mediul! cultural! a! fost! controlat! de! către! stat,! după! căderea!regimului!comunist!sWa!încercat!reformarea!acestui!domeniu.!Au!început!să!apară!studii,!precum!„Diagnoza! calității! vieții”! (1992;! 1995),! în! care! se! urmăreau,! printre! alte! componente,! și!activitățile! de! timp! liber! (Urse,! 1996),! „Tânăr! în!România”! (2000),! care! a! conturat! stilurile! de!viață! ale! tinerilor,! incluzând! și! practici! culturale! (Caramalău,! 2010);! tot! stilurile! de! viață! ale!românilor! au! fost! studiate! și! de! Mircea! Comșa! (2006)! sau! de! Marian! Vasile! (2010),! care!identifică! o! cincime! din! populație! ca! având! un! stil! de! viață! „omnivor”! din! punct! de! vedere!cultural! (ceilalți! români! fiind! „atemporali”,! „casnici”! sau! „consumatori! de! cultură! de! masă”).!Începând!cu!anul!2005,!Centrul!de!Studii!și!Cercetări!în!Domeniul!Culturii,!preluat!din!2013!de!Institutul! Național! pentru! Cercetare! și! Formare! Culturală,! lansează! „Barometrul! de! Consum!Cultural”,!care!sWa!realizat!aproape!în!fiecare!an!până!în!prezent!(2005W2009;!2010/2011;!2012;!2014).! Deși! se! observă! creșteri! ale! participării! românilor! la! artele! spectacolului! în! ultimul!deceniu! (filarmonică,! operă/operetă,! teatru,! spectacole! de! divertisment/muzică,! festivaluri! de!muzică/film),!procentul!acestora!este!destul!de!mic,!marea!majoritate!a!indivizilor!fiind!inactivi!în!ceea!ce!privește!consumul!cultural!public,!după!cum!arată!ultimele!rezultate,!din!2014!(79%!nu!merg! deloc! la! operă/operetă,! 62%! nu!merg! deloc! la! cinematograf,! 63%! nu!merg! deloc! la!teatru,! 79%! nu! merg! deloc! la! bibliotecă,! 70%! nu! au! vizitat! niciun! obiectiv! de! patrimoniu! în!ultimul! an).! ÎntrWo! analiză! a! rezultatelor! Barometrului! de! Consum! Cultural! W! 2014,! Crăciun! și!Mitoi! (2015b)! înscriu! consumul! cultural! public! din! România! în! direcția! omnivorWunivor.! Ei!menționează,!de!asemenea,!că!trebuie!să!se!țină!cont!și!de! infrastructura!culturală!disponibilă,!aceasta!explicând!de!multe!ori!participarea!indivizilor!la!un!anumit!tip!de!eveniment!cultural.!

O! altă! dimensiune! a! rezultatelor!Barometrului! de! Consum!Cultural! W! 2014! se! referă! la!opoziția! „cultură! națională! versus! cultură! străină! în! contextul! globalizării”! (Ș.! Voicu,! 2015).!


85!

Cultura! străină! este! asociată! de! români! cu! țările! mai! dezvoltate! din! punct! de! vedere! socioWeconomic! și! percepută! ca! fiind! mai! interesantă! decât! cea! națională,! contactul! cu! elementele!culturale! internaționale! făcânduWse! fie! prin! intermediul! produselor! culturale! străine! (filme,!muzică,!emisiuni!TV,!cărți),!fie!prin!intermediul!rudelor!sau!prietenilor!care!trăiesc!în!străinătate!sau!chiar!a!propriilor!experiențe! în!străinătate.!Așadar,!se!poate!spune!că! fenomenul!migrației!are!impact!asupra!consumului!cultural!din!România,!experiența!de!migrație!facilitând!accesul!la!produse! culturale! din! alte! țări,! dar! și! la! idei,!moduri! de! gândire! și! practici! occidentale! sau! la!venituri! mai! mari! care! să! permită! consumul! cultural.! Voi! analiza! aceste! lucruri! pe! parcursul!capitolului!următor.!!

! !

1.4!Migrație!internațională!și!schimbare!socială!

Nevoia!de!a!studia!migrația!în!strânsă!legătură!cu!schimbarea!socială!a!apărut!odată!cu!înțelegerea! faptului! că! factorii! care! influențează! decizia! de! a! migra! sunt! și! cei! care! duc! la!anumite!transformări!în!țările!de!origine!ale!imigranților!(de!Haas,!2010).!Relația!dintre!aceste!două! concepte! este!una!duală,!migrația! fiind,! pe!de!o!parte,! o! formă!a! schimbării,! rezultată! în!urma! unor! seturi! de! cauze,! iar! pe! de! altă! parte,! cauză! a! schimbării,! cu! accent! în! special! pe!schimbările! culturale,! demografice! și! economice! (Portes,! 2010).! Însă! nu! orice! trecere! a! unui!individ!peste!granițele!naționale!produce!schimbare;!Portes!(2010)!afirmă!că! trebuie!să! ținem!cont!de! trei! factori!pentru!a!putea!estima!puterea!migrației!de!a!produce!schimbare:!numărul!migranților! (emigrarea!masivă! poate! avea! consecințe! dramatice,! în! timp! ce! un! număr!mic! de!migranți! nu! va! produce! schimbări! majore),! durata! migrației! (mișcările! circulatorii! pot! mai!degrabă! să! reîntărească! structura! socială,! decât! să! o! schimbe,! dar!migrația! permanentă! poate!duce!la!depopulare,!atunci!când!este!implicat!un!număr!mare!de!indivizi)!și!compoziția!fluxului!migratoriu! (imigranții! slab! educați! pot! reprezenta! o! problemă! pentru! societatea! gazdă! W! de!exemplu,! formarea! ghetourilor;! fluxurile! cu! compoziție! diversificată! pot! duce! la! formarea!enclavelor!etnice).!!

DeWa! lungul! timpului,! cercetătorii! din! domeniu! au! privit! din! diferite! unghiuri! efectele!migrației! asupra! societăților! de! origine,! oscilând! de! la! opinii! favorabile,! la! opinii! nefavorabile!despre! acest! fenomen.! Astfel,! sWau! creat! două!mari! perspective,! una! a! „optimiștilor”! și! una! a!„pesimiștilor”.! Primii! sWau! uitat! la! potențialul! migrației! de! a! duce! la! dezvoltare,! atât! prin!transferurile! de! capital! din! țările! mai! dezvoltate! către! cele! mai! puțin! dezvoltate,! cât! și! prin!volumul!mare! al! remitențelor,! implicarea! diasporei! sau! câștigul! de! capital! uman! (brain(gain),!avânduWse!în!vedere!revenirea!în!țară.!Pesimiștii!au!avut!o!atitudine!sceptică!în!ceea!ce!privește!dezvoltarea! produsă! de!migrație,! aceștia! fiind! îngrijorați! de! pierderea! de! capital! uman! (brain(drain),!de!dependența!față!de!țările!de!destinație!sau!de!inegalitățile!survenite!între!gospodăriile!cu!și!fără!migranți!(de!Haas,!2010).!

Decizia! de! a! emigra! este! luată! de! individ,! singur! sau! împreună! cu! familia,! apărând,! în!general,!ca!și!strategie!de!viață!întrWo!situație!de!competiție,!de!criză!(Sandu,!2003;!2010).!Prin!urmare,! efecte! ale! evenimentului! apar! în! primul! rând! la! nivel! de! gospodărie! (îmbunătățirea!nivelului! de! trai),! dar! și! la! nivel! de! comunitate! (restructurarea! ierarhiilor! sociale,! deprivare!relativă,!dezvoltare!comunitară)!sau!chiar!la!nivelul!întregii!societăți!(schimbarea!valorilor).!Cel!mai! vizibil! rezultat! al! migrației! este! reprezentat! de! remitențe.! De! obicei,! vorbim! despre!remitențe! în! termeni! economici,! referinduWne! la! banii! pe! care! migranții! îi! trimit! în! țara! de!origine,! ca! rezultat! al! muncii! din! țara! de! destinație.! Rolul! acestor! transferuri! economice! este!deosebit! de! important! mai! ales! pentru! țările! mai! puțin! dezvoltate,! ducând! la! transformări!semnificative!în!sânul!comunității.!Remitențele!se!regăsesc,!însă,!și!sub!formă!de!norme,!practici,!identități!și!capital!social,!adică!remitențe!sociale' (Levitt,!1998;!Levitt!și!LambaWNieves,!2011).!


86!

Un!exemplu!care! ilustrează! importanța!remitențelor! în!schimbarea!socială!din!comunitatea!de!origine,!atât!a!celor!economice,!cât!și!a!celor!sociale,!este!studiul!lui!Suksomboon!(2008)!despre!emigrarea!femeilor!din!Thailanda!în!Olanda.!Acestea!se!stabilesc!definitiv!în!țara!de!destinație,!prin! căsătoria! cu!un!nativ,! remiterea! fiind!o!modalitatea!de!menținere!a! relațiilor! cu! rudele! și!comunitatea!din!Thailanda.!Pe!lângă!faptul!că!acestea!trimit!bani!pentru!dezvoltarea!locală,!care!au! ca! urmare! și! reconfigurarea! structurii! de! status! din! comunitate,! acestea! transmit! și! idei!despre! stilul! de! viață! din! Europa.! Cele! mai! importante! schimbări! la! acest! nivel! constau! în!modificarea! valorilor! familiale! și! a! comportamentului! de! selecție!maritală.! Astfel,! familiile! din!respectiva!comunitate!nuWși!mai!doresc!neapărat!un!fiu!moștenitor,!ci!preferă!o!fiică,!de!pe!urma!căreia! să! obțină! avantaje! prin! căsătoria! cu! un! european.! Am!prezentat! acest! studiu! nu! numai!pentru!că!exemplifică!atât!remitențele!economice!cât!și!pe!cele!sociale,!ci!și!pentru!că!ilustrează!un! efect! atât! de! important! al! migrației,! mai! exact! schimbarea! valorilor.! Mă! aștept! ca! această!schimbare! a! valorilor! să! fie! simțită! și! la! nivel! cultural,! printrWun! consum! mai! intens! și!diversificat.!

Importanța!remitențelor!a!fost!analizată!și!în!România!(Sandu,!2010;!Ban,!2012;!!Vlase,!2012),!identificânduWse!efecte!similare!cu!alte!țări!de!plecare.!De!exemplu,!Vlase!(2012)!arată!în!studiul! său! despre! imigrantele! românce! din! Italia! cum!veniturile! transferate! în! țară! au! dus! la!îmbunătățirea! condițiilor! de! trai! din! gospodării,! inclusiv! la! facilitarea! accesului! la! servicii!publice! și! bunuri! de! consum.! Autoarea! analizează! și! componenta! socială! a! transformărilor!produse!de!migrație,!centrânduWși!atenția!pe!înțelegerea!diferențiată!a!remitențelor!în!funcție!de!gen.! Aceasta! prezintă! opoziția! dintre! statutul! tradițional! pe! care! femeile! șiWl! însușeau! în!România,! ilustrânduWși! experiența! de! plecare! în! străinătate! ca! sacrificiu! de! sine! în! favoarea!bunăstării! familiei! și! statutul!de! femeie!modernă,!pe!care!româncele!consideră!că! lWau!atins! în!Italia,! prin! independența! financiară,! contactul! cu! indivizi! din! clasele! de! sus! sau! de!mijloc! din!Italia!și!prin!stilul!de!consum.!De!asemenea,! în!acest!studiu!se! identifică!și!alte!transformări! la!nivel! familial,! cum!ar! fi!modificarea! tiparelor!de! locuire! (familia!nucleară),! a! selecției!maritale!sau!diviziunea!muncii!în!gospodărie.!Rezultate!asemănătoare!au!fost!identificate!și!de!Chytkova!(2011)!în!studiul!său!despre!româncele!care!lucrează!în!Italia,!dar!și!de!Curran!și!Saguy!(2001),!care!au!urmărit!rolul!genului!și!a!rețelelor!sociale!în!procesul!de!migrație.!

Pe! lângă! evidențierea! impactului! social! al! migrației! și! potențialul! de! dezvoltare! al!comunităților! de! origine,! remitențele! susțin! formarea! legăturilor! sociale! între! origine! și!destinație,!proces!numit!transnaționalism!(Schiller!et!al.,!1992;!Levitt,!1998;!Portes,!1999;!Faist,!2000;! Levitt! și! Jaworsky,! 2007).! Societățile! de! origine! și! cele! de! destinație,! denumite!spații/comunități/!câmpuri! sociale/„lumi!sociale”! (Sandu,!2010)! transnaționale!sunt!conectate!prin! intermediul! relațiilor! multiple,! simultane,! menținute! de! migranți! peste! granițe.! Aceste!rețele!sociale!permit!acumularea,!folosirea!și!convertirea!a!diferite!tipuri!de!capital!(Faist,!2000)!și! reprezintă! și! o! cale! de! transmitere! culturală! de! la! o! societate! la! alta! (Schiller! et! al.,! 1992),!afectând!schemele!de!valori,!stilurile!de!viață!și!tiparele!de!consum!ale!indivizilor!implicați.!

!

1.5 Influența!migrației!asupra!comportamentului!de!consum!

Întrucât!migrația! reprezintă!nu!numai!o! sursă!de!obținere!de! capital! financiar,! ci! și!de!lărgire!a!accesului! la!consum,!de!contact!cu!alți!oameni!și!alte!culturi,!există!posibilitatea!ca! în!comportamentul!migranților!să!apară!modificări.!Acest!fenomen!de!aculturație!a!fost!studiat!de!mai!mulți!cercetători,!cu!precădere!în!țările!de!destinație!(Wallendorf!și!Reilly,!1983;!Lee!și!Tse,!1994;! Chytkova,! 2011;! B.! Voicu! și! Șerban,! 2012).! Aceștia! au! observat! că,! deși! migranții! își!păstrează!inițial!practicile!din!țara!de!origine,!la!un!moment!dat!sunt!asimilați!de!cultura!din!țara!


87!

gazdă,! aceasta! influențând! și! tiparele!de! consum,! fie! că! vorbim!despre!hrană,!massWmedia! sau!moduri!de!petrecere!a!timpului!liber.!

Ca! urmare! a! faptului! că! migranții! economisesc! la! destinație! și! remit! către! origini!(Bidisha,!2006),!dar!și!a!lumilor!sociale!cu!care!intră!în!contact,!apar!diferențe!între!migranții!și!nonWmigranții! din! comunitățile! de! apartenență.! Acest! lucru! are! o! conotație! negativă,! dacă! ne!gândim!la!inegalitățile!care!se!produc!între!gospodăriile!cu!și!fără!migranți.!Inegalitățile!privind!nivelul!de!trai,!accesul!la!produse!și!servicii,!produc!și!inegalități!sociale,!ca!rezultat!al!redefinirii!ierarhiilor!sociale,!a!prestigiului!și!a!valorilor!din!comunitate.!Astfel,!în!timp!ce!migranții!revin!și!investesc! în! case,! în!mici! afaceri! și! alte! bunuri,! care! încorporează! și! o! anumită! poziție! socială!(Schiller!et!al.,!1992;!Black!et!al.,!2003;!Christiansen,!2013),!ceilalți!resimt!o!deprivare!relativă!(neconcordanță! între! aspirații! și! posibilități)! (B.! Voicu,! 2006),! care! favorizează! perpetuarea!migrației.! Bineînțeles,! dimensiunea! pozitivă! a! migrației! nu! trebuie! omisă,! având! rol! în!dezvoltarea!socială,!economică!și!culturală!locală.!Adesea,!remitențele!și!investițiile!migranților!pot!reprezenta!o!sursă!importantă!de!finanțare,!de!creare!de!noi!locuri!de!muncă!și!alte!facilități!(infrastructură,!magazine,!centre!de!recreere!etc.).!

Dacă!migrația!face!posibilă!o!investiție!mai!mare!în!consum,!atunci!apare!întrebarea!dacă!acest!efect!există!și!în!ceea!ce!privește!produsele!și!serviciile!culturale.!Cu!un!capital!mai!bogat,!atât! economic,! cât! și!uman,! informațional! și! cultural,! indivizii! cu!experiență!de!migrație! au!un!acces!crescut!la!acest!domeniu.!Dacă!există,!în!realitate,!diferențe!de!consum!cultural!între!cei!cu!experiență!de!migrație!și!cei!fără!experiență!de!migrație!vom!afla!pe!parcursul!cercetării,!acesta!fiind!unul!dintre!principalele!obiective.!!!

2.!METODOLOGIE!!

2.1!Obiectivele!cercetării!

Scopul!acestei!cercetări!este!de!a!explora!consumul!cultural!în!România,!mai!exact!de!a!identifica! factorii! care! contribuie! la! formarea! unor! modele! de! consum! cultural.! Dintre! acești!factori,! un! interes! aparte! este! acordat! fenomenului! de! migrație! internațională! a! românilor.!Ipoteza! de! la! care! pornesc! este! că! există! diferențe! de! consum! cultural! între! românii! cu!experiență!de!migrație!și!cei!fără!experiență!de!migrație,!pe!fondul!veniturilor!mai!mari!câștigate!de!migranți!(remitențe!economice),!dar!și!datorită!schimbării!valorilor!sau!a!stilurilor!de!viață!(remitențe!sociale).!Pe!de!altă!parte,!așa!cum!am!reprezentat!în!modelul!conceptual!(vezi!Figura!1),! trebuie! ținut! cont! de! educația! indivizilor,! care! are! un! rol! fundamental! în! conturarea!preferințelor! culturale,! de! ocupația! indivizilor,! care! influențează! nu! doar! veniturile,! ci! și!cantitatea! de! timp! liber! al! acestora,! precum! și! de! tipul! localității,! care! poate! facilita! sau,! din!contră,!restricționa!accesul!la!unele!produse!și!servicii!culturale.!De!asemenea,!statusul!marital!al!indivizilor!ar!putea!influența!participarea!culturală,!fie!întrWun!mod!negativ!(de!exemplu,!din!cauza! timpului! liber! limitat! de! responsabilitățile! gospodărești),! sau! întrWun! mod! pozitiv! (de!exemplu,! consum! cultural! cu! rol! în! socializarea! copiilor),! la! fel! cum! și! numărul! copiilor! poate!influența! resursele! pentru! consum! cultural.! După! cum! arată! alte! cercetări,! consumul! cultural!diferă!și!în!funcție!de!vârsta!și!genul!indivizilor!(KatzWGerro,!1999;!Bihagen!și!KatzWGerro,!2000).!!

!


88!

!Figura!1!Diagrama!conceptuală!

!Nu! întâmplător,! aceste! variabile! puse! anterior! în! legătură! cu! consumul! cultural!

reprezintă!conceptele!discutate!în!cadrul!teoretic!al!lucrării.!ÎntrWo!încercare!de!îmbinare!a!tezei!omnivorWunivor! cu! cea! a! individualizării,! pornesc! de! la! ideea! că,! întrWadevăr! indivizii! din!straturile! superioare! ale! societății! sunt! omnivori! din! punct! de! vedere! cultural! (consumă!elemente! din! toate! straturile! culturale! W! highbrow,! middlebrow,! lowbrow),! însă! la! fel! de!importanți!în!definirea!modelelor!de!consum!sunt!și!factorii!individuali,!precum!vârsta!și!genul.!De! asemenea,! educația! indivizilor! trebuie! luată! în! considerare,! fiind! un! factor! primordial! ce!influențează!comportamentul!de!consum!cultural.!

Așadar,! ipoteza!majoră! a! lucrării! este:! probabilitatea! de! a! consuma!produse! și! servicii!culturale!este!mai!mare!în!rândul!românilor!cu!experiență!de!migrație!decât!în!rândul!celor!fără!experiență!de!migrație.!Desigur,!pe!lângă!aceasta,!mă!aștept!ca!participarea!și!consumul!cultural!să!fie!mai! intense!în!rândul!celor!mai!educați,!al!celor!din!clasele!ocupaționale!superioare!și!în!mediul! urban.! De! asemenea,! consider! că! există! diferențe! în! funcție! de! starea! civilă,! numărul!copiilor,!vârstă!și!gen,!așa!cum!am!prezentat!mai!sus.!

!

2.2!Date!și!metodă!

Cercetarea! se! bazează! pe! analiza! secundară! a! unui! set! de! date! cantitative,! rezultat! în!urma!studiului!Comisiei!Europene,!Eurobarometrul!79.2!din!2013.!Baza!de!date!acoperă! țările!UEW28,!eșantionul! fiind!unul!probabilist,! stratificat,!multistadial.!Metoda! folosită!a! fost!ancheta!pe!bază!de!chestionar,!acesta!fiind!aplicat!față!în!față!sau!asistat!de!calculator!(CAPI)!în!țările!în!care!utilizarea!acestei!tehnici!a!fost!posibilă,!în!limba!specifică!fiecărei!țări,!rezidenților!în!vârstă!de!peste!15!ani.!Întrucât!studiul!de!față!este!centrat!asupra!consumului!cultural!în!România,!sWau!selectat!din!baza!de!date!a!Eurobarometrului!79.2!doar!cazurile!din!România.!La!nivel!național,!datele! au! fost! culese! de! către! TNS! CSOP! București,! în! perioada! 27! aprilie! 2013W11!mai! 2013,!eșantionul!cuprinzând!1067!de!indivizi.!

Analiza!datelor!sWa!făcut!cu!ajutorul!programului!IBM!SPSS!Statistics!20.!Pentru!a!rezolva!problema!participării!culturale!în!general!scăzute!a!românilor,!variabilele!referitoare!la!consum!cultural,!care!sunt!de!altfel!și!variabilele!dependente!ale!lucrării,!au!fost!recodificate!în!variabile!


89!

dihotomice,!codul!1!însemnând!participarea,!iar!codul!0!nonWparticiparea!la!una!dintre!cele!nouă!categorii!de!produse/servicii!culturale,! în!ultimele!12!luni! !(vezi!Tabelul!1).!Aceste!recodificări!au!influențat!și!tipul!de!analiză!ales!pentru!estimarea!modelelor!empirice!din!lucrare.!Am!folosit!regresia! logistică,!un!model!de!analiză!potrivit!testării! ipotezelor! lucrării!și! tipului!de!variabilă!dependentă!din!fiecare!model!(Agresti!și!Finlay,!2009).!

!

2.3!Operaționalizarea!conceptelor!

Tabelul!1!Operaționalizarea!conceptelor!

!Dimensiune! Indicator! Întrebări!și!variante!de!răspuns! Nivel!de!

măsurare!Variabile!dependente!

Participare!culturală!

qb1,!qb2,!qb3,!qb4,!qb5,!qb6,!qb7,!qb8,!!qb9!

„De!câte!ori!în!ultimele!12!luni!ați...!1.!văzut!o!piesă!de!balet,!dans!sau!operă;!2.!fost!la!cinema;!3.!fost!la!teatru;! 4.! fost! la! un! concert;! 5.! vizitat! o! bibliotecă!publică;! 6.! vizitat! un! monument! sau! sit! istoric;! 7.!vizitat! un! muzeu! sau! o! galerie;! 8.! vizionat! sau!ascultat!un!program!cultural!la!tv!sau!radio;!9.!citit!o!carte.”!Variante!de!răspuns:!1.!deloc! în!ultimele!12! luni;!2.!de!1W2!ori;!3.!de!3W5!ori;!5.!de!peste!5!ori;!5.!NS.!Cele!nouă! variabile! au! fost! recodificate! în! variabile!dummy,! codul! 1! devenind! 0,! iar! codurile! 2,! 3! și! 4!devenind!1.!NonWrăspunsurile! au! fost! definite! ca! valori! lipsă! în!baza!de!date!(5).!

Ordinal!(dummy!după!

recodificare)!

Variabile!independente!

Stratificarea!ocupațională!

d15a,!d15b!

„Care!este!ocupația!dvs.!curentă?”!(răspunsuri!1W18)!„Ați! făcut! vreo!muncă! plătită! în! trecut?! Care! a! fost!ultima!ocupație?”!(răspunsuri!5W19)!Variante! de! răspuns:! „1.! responsabil/ă! pentru!cumpărături! uzuale! și! casă! sau! fără! ocupație;! 2.!student/ă;!3.! neangajat! sau!nu! lucrează! în!prezent;!4.! pensionar/ă! sau! incapabil! de! lucru! din! cauza!bolii;! 5.! fermier;! 6.! pescar;! 7.! profesionist! (avocat,!medic,! contabil,! arhitect! etc.);! 8.! proprietar! al! unui!magazin,!meșteșugar,!alte!activități!independente;!9.!proprietar! de! afaceri,! proprietar! (sau! partener)! al!unei! companii;! 10.! profesionist! angajat! (doctor,!avocat,! contabil,! arhitect! angajat);! 11.!management!general,!director!sau!management!de!vârf!(directori!general,!alți!directori);!12.!management!mijlociu,!alt!tip!de!management!(șefi!de!departamente,!manageri!juniori,!profesori,! tehnicieni);!13.! angajat,!muncă! la!birou;! 14.! angajat,! muncă! de! teren! (vânzări,! șofer!etc.);!15.!angajat,! servicii! (spital,! restaurant,!poliție,!

Nominal!(dummy!după!

recodificare)!


90!

pompieri! etc.);! 16.! supraveghetor;! 17.! muncitor!calificat;! 18.! alt! tip! de! muncitor! (necalificat),!servitor;!19.!nu!a!făcut!muncă!plătită!niciodată.”!Cele!două!variabile!de!mai!sus!au!fost!transformate!întrWuna! singură,! care! indică! ultima! ocupație! a!respondenților,! fie! ea! actuală! sau! din! trecut.! Noua!variabilă! a! fost! recodificată! după! cum! urmează:!codurile! 1W4! +! 19! au! devenit! 1.! „fără! ocupație”;!codurile! 7W12! au! devenit! 2.! „ocupații! profesionale,!manageriale,! intelectuale”;! codurile! 13W16! au!devenit! 3.! „ocupații! nonWmanuale! de! rutină”;! iar!codurile! 17,! 18,! 5! și! 6! au! devenit! 4.! „muncitori!calificați,! necalificați! și! agricultori”! (Tufiș,! 2009).!Muncitorii! calificați,! muncitorii! necalificați! și!agricultorii! constituie! categorii! diferite,! însă,! dat!fiind! numărul! mic! de! cazuri! pentru! muncitori!necalificați! și! agricultori,! vor! fi! reuniți! pentru!această! analiză.! Aceste! patru! categorii! au! fost!introduse!în!analiză!ca!și!variabile!dummy.!

Experiența!(directă)!de!migrație!

qa12!

„Lucrați! în! prezent! sau! ați! lucrat! întrWun! stat!membru!UE,!altul!decât!cel!de!origine!(unde!ați!trăit!cea!mai!mare!parte!a!vieții!dvs.),!pentru!cel!puțin!6!luni?!1.!da,!ați! lucrat!pentru!cel!puțin!6!luni! întrWun!stat!membru!UE,!altul!decât!cel!de!origine!și!nu!mai!lucrați!acolo!în!prezent;!2.!da,!lucrați!în!prezent!întrWun!stat!membru!UE,!altul!decât!cel!de!origine,!de!cel!puțin!6!luni;!3.!Nu;!4.!NS.”!În! urma! recodificării,! codurile! 1! și! 2! au! devenit! 1!(pentru!cei!care!lucrează!sau!au!lucrat!în!afara!țării!de!origine),!codul!3!a!devenit!0!(absența!experienței!directe! de! migrație),! iar! răspunsurile! aferente!codului!4!au!fost!definite!ca!valori!lipsă.!Critică:! Variabila! nu! include! indivizii! cu! experiență!de!migrație!din!țările!nonWUE,!indivizii!care!au!alt!tip!de! experiență! de! migrație! decât! prin! muncă!(călătorii,!studii!etc.)!și!nici!indivizii!care!lucrează!de!mai!puțin!de!6!luni!în!străinătate.!


recodificare)!

Variabile!de!control!

Educație! d8!

„Câți!ani!aveați!când!ați!încetat!educația!la!zi?!00.!încă!studiază;!01.!fără!educație;!98.!NR;!99.!NS.”!Această!variabilă!a!fost!recodificată!în!felul!următor:!valorile! 01! (fără! educație)! +! cele! ≤19! au! primit!codul! 1.! „cel!mult! 12! clase”;! valorile! >19! au! primit!codul! 2.! „peste! 12! clase”,! iar! codul! 00! a! devenit! 3.!„încă! învață”.! Codurile! 98! și! 99! au! fost! definite! ca!valori!lipsă.!Ulterior,! cele! 3! variante! de! răspuns! au! fost!transformate! în! variabile! dummy,! pentru! a! fi!

Raport!(dummy!după!

recodificare)!


91!

introduse!în!analiza!de!regresie.!

Tipul!localității! d25!

„Ați!spune!că!locuiți!întrWun...?!1.!sat!sau!zonă!rurală;!2.!oraș!mic!sau!mediu;!3.!oraș!mare;!4.!NS.”!Variabila! a! fost! recodificată! în! variabile! de! tip!dummy,! în! vederea! introducerii! în! analiza! de!regresie,! iar! nonWrăspunsurile! (codul! 4)! au! fost!definite!ca!valori!lipsă.!

Ordinal!(dummy!după!

recodificare)!

Statusul!marital! d7r1!

„Puteți!săWmi!spuneți!care!dintre!acestea!descriu!cel!mai! bine! situația! dvs.! curentă?”! (variantele! de!răspuns! din! chestionar! se! găsesc! în! Anexa! ?).! Am!folosit!următoarea!recodificare,!existentă!în!baza!de!date:! 1.! (re)căsătorit/ă;! 2.! singur/ă,! locuind! cu!partenera/ul;!3.!singur/ă;!4.!divorțat/ă!sau!separați;!5.!văduv/ă;!6.!Alta;!7.!NR.!Variantele! de! răspuns! au! fost! transformate! în!variabile! dummy,! iar! nonWrăspunsurile! au! fost!definite!ca!valori!lipsă.!


recodificare)!

Numărul!de!copii!

d40b,!d40c!

„Îmi! puteți! spune! câți! copii! sub! 10! ani! locuiesc! în!gospodăria!dvs.?”!„Îmi!puteți!spune!câți!copii!cu!vârste!cuprinse!între!10W14!ani!locuiesc!în!gospodăria!dvs.?”!

Răspunsurile! la! cele! două! variabile! au! fost!adunate,! noua! variabilă! indicând! numărul! total! de!copii! sub! 14! ani! care! locuiesc! în! gospodăriile!respondenților.!

Raport!

Vârstă! d11!

„Câți!ani!aveți?”!Vârsta!a!fost!recodificată!în!4!variabile!dummy,!cate!una! pentru! fiecare! dintre! următoarele! categorii! de!vârstă:!≤24,!25W34,!35W54,!≥55.!

Raport!(dummy!după!

recodificare)!

Gen! d10!„Genul.!1.!Masculin;!2.!Feminin”!Variabila!a!fost!recodificată!întrWo!variabilă!dummy,!1!indicând!genul!masculin,!iar!0!pe!cel!feminin.!


recodificare)!!

!

3.!ANALIZA!DATELOR!ȘI!INTERPRETAREA!REZULTATELOR!

3.1!Aspecte!generale!

3.1.1!Participare!culturală!

!O! problemă! în! ceea! ce! privește! participarea! culturală! a! românilor! este,! în! fapt,! nonW

participarea.! După! cum! arată! datele! folosite! în! cercetarea! de! față! (vezi! Anexa! 1),! doar! 10,4%!dintre!români!au!fost! în!ultimul!an!să!vadă!o!piesă!de!balet,!dans!sau!operă,!19,9%!au!mers! la!cinematograf,!14,4%!la!teatru,!23,4%!la!un!concert,!16%!au!vizitat!o!bibliotecă,!21%!un!muzeu!


92!

sau!o!galerie!și!33%!un!monument!sau!un!sit! istoric!(palate,!castele,!biserici,!grădini!etc.).!Mai!bine!arată!procentul!celor!care!au!citit!o!carte!în!ultimele!12!luni,!de!51%,!respectiv!al!celor!care!sWau!uitat!la!un!program!cultural!la!TV!sau!au!ascultat!unul!la!radio,!de!60,5%.!Motivele!invocate!cel!mai! frecvent! de! către! români! pentru! nonWparticiparea! la! activități! culturale! sunt! alegerile!limitate! sau! calitatea! slabă!a! acestora! în!România,! lipsa!de! timp! și! lipsa!de! interes,! urmate!de!prețurile! ridicate.! Deși! unul! dintre! cele! mai! importante! motive! este! calitatea! evenimentelor!culturale!în!România,!majoritatea!respondenților!nu!participă!nici!la!cele!provenite!din!sau!care!au!loc!în!alte!țări!europene.!

Alte!activități!culturale!la!care!unii!români!mai!iau!parte!sunt!dansul!(13,1%),!realizarea!de! filme! sau! fotografii! (6,8%),! cântatul! (6,5%)! și! altele! (în! procente! foarte! mici).! O! resursă!folosită!mai!intens!este!internetul,!pe!care!36,6%!dintre!români!îl!folosesc!cel!puțin!„mai!rar”!în!scopuri! culturale,! 9,5%! chiar! zilnic! (internetul! este! folosit! în! special! pentru! citirea! de! ziare!online,!descărcarea!de!muzică,!filme,!programe!TV!sau!radio,!ascultarea!de!muzică,!jocuri!online!etc.).!

!

3.1.2!Migrație!

Trecând! la! variabilele! despre! migrație! din! baza! de! date! folosită,! se! poate! observa! că!11,1%!dintre!români!au! lucrat!cel!puțin!6! luni! întrWo!altă! țară!din!UE! în!afară!de!România,! iar!3,5%! încă! lucrează.! Așadar,! aproximativ! 15%! dintre! români! au! experiență! de! migrație! prin!muncă.! Dacă! ar! fi! să! ținem! cont! și! de! intenția! de! a! (mai)! pleca! în! străinătate! (întrWun! alt! stat!membru! UE)! în! următorii! 2W5! ani,! am! vedea! că! procentul! celor! cu! intenție! sau! experiență! de!migrație!ajunge!până!la!21%.!Motivul!care!joacă!cel!mai!important!rol!în!decizia!de!migrație!este!potențialul! venit! din! țara! de! destinație,! iar! cele! care! favorizează! rămânerea! în! România! sunt!faptul!că! indivizii!nu!vor!să! lucreze!sau!să!trăiască! în!altă! țară!(42,9%),!chestiuni! familiale!sau!personale!(35,3%)!și!necunoașterea!limbii!vorbite!(15%).!

!

3.2!Modele!de!consum!cultural! !

Pentru! a! vedea! cum! se! grupează! variabilele! referitoare! la! participarea! culturală,! am!realizat! o! analiză! factorială! exploratorie! (vezi! Anexa! 2),! folosind! codurile! inițiale! ale! acestora!(variabile! ordinale),! din! care! au! rezultat! doi! factori:! pe! primul! se! încarcă!mersul! la! teatru,! la!concert,! la! balet/dans/operă,! la! cinema,! bibliotecă! și!muzeu/galerie,! iar! pe! al! doilea! factor! se!încarcă! variabilele! referitoare! la! vizionarea/ascultarea!de!programe! culturale! la! TV! sau! radio,!cititul! unei! cărți! și! vizitarea! monumentelor! și! siturilor! istorice.! Întrucât! această! grupare! a!variabilelor!nu!este!atât!de!eficientă!pentru!a!analiza!modelele!de!consum!cultural,!am!ales!să!le!grupez!în!trei!categorii,!folosind!considerente!teoretice!discutate!în!prima!parte!a!lucrării,!după!cum!urmează:!

a)!!!!Cultură!înaltă!(highbrow):!mersul!la!teatru,!la!balet/dans/operă!și!la!muzee/galerii;!b)! Cultură! de! masă! (popular):! mersul! la! cinematograf,! la! concerte,! vizitarea!

monumentelor!și!siturilor!istorice!și!urmărirea!de!programe!culturale!la!TV/radio;!c)!!!!Consum!de!carte:!vizitarea!bibliotecilor!și!cititul!de!cărți.!În! continuare,! voi! analiza! care! sunt! factorii! ce! contribuie! la! formarea! unor!modele! de!

consum!cultural!și!ce!rol!are!migrația!în!determinarea!acestora.!!

3.2.1!Consumul!de!cultură!înaltă!!


93!

O!primă!arie!de!evenimente!culturale!pe!care!o!voi!analiza!aparține!categoriei!cunoscute!ca!și!cultură!înaltă!(highbrow(culture),!în!care!am!inclus!participarea!la!spectacole!de!balet,!dans!sau!operă,!mersul!la!teatru!și!vizitarea!muzeelor!sau!galeriilor.!Așa!cum!am!menționat!în!partea!teoretică! a! lucrării,! susținătorii! argumentului! omologiei! consideră! că! acest! tip! de! consum!cultural! este! specific! straturilor! superioare! ale! societății,! în! timp! ce! restul! indivizilor! au! un!consum!cultural!de!masă.!!

În! urma! analizelor! de! regresie! logistică! rulate! pentru! fiecare! dintre! cele! trei! tipuri! de!activități! aparținând! culturii! înalte,! a! rezultat! că,! pe! lângă! stratificarea! ocupațională,! mai!contează! și!mediul!de! rezidență! și! factorii! individuali,!precum!genul,! vârsta! sau!educația! (vezi!Tabelul!2).!Astfel,!efectul!clasei!ocupaționale!este!pozitiv!și!semnificativ!statistic!în!cazul!tuturor!celor! trei! activități! specifice! culturii! înalte,! șansele!de!a!participa! la!o!piesă!de!balet,! dans! sau!operă,! la!una!de! teatru! sau!de!a!vizita!muzee!și! galerii! fiind!de!cel!puțin!două!ori!mai!mari! în!cazul! celor! cu! ocupații! profesionale,! manageriale,! intelectuale,! față! de! muncitori! calificați,!necalificați! și! agricultori,!dar! și! față!de!celelalte! clase!ocupaționale.!De!asemenea,! șansele!de!a!consuma!cultură! înaltă!cresc!odată!cu!educația,! românii!care!au!peste!12!clase!având!de!peste!3,5!ori!mai!multe!șanse!de!a!merge!la!balet/dans/operă!sau!la!teatru!și!de!2!ori!mai!multe!șanse!de! a! vizita! un!muzeu! sau! o! galerie,! comparativ! cu! românii! care! au! absolvit! cel!mult! 12! clase.!Șanse! și! mai! mari! au! cei! care! încă! învață,! în! acest! caz! fiind! probabile! explicații! precum!organizarea!unor!activități!extrașcolare,!excursii,!tabere,!„săptămâna!altfel”!etc.!!!Tabelul!2!Raportul!șanselor!din!regresiile!logistice!ce!prezic!participarea!culturală!

!! Cultură!înaltă! Cultură!de!masă! Consumul!de!carte!

Variabile! Balet/dans/!operă! Teatru!

Muzeu/galeWrie!

Cinema! Concert! Monument/!sit!istoric! TV/radio! BiblioWtecă! Citit!o!

carte!Experiența!de!migrație! 1,649+' 1,764*' 1,426! 2,535***' 1,336! 1,222! 1,318! 1,490! 1,798*

*'Fără!ocupație! 1,229! 1,392! ,797! ,955! 1,336! ,779! ,421***' ,984! ,907!Ocupații!

profesionale,!manageriale,!intelectuale!

2,164*' 2,568**' 2,618***' 2,751***' 2,525***' 1,947**' 3,070***' 2,027*' 2,316*

**'

Ocupații!nonWmanuale!de!rutină!

1,359! 1,561! 1,560+' 1,199! 1,496+' 1,793**' 1,375+' 1,908*' 1,632*

*'

Educație!W!peste!12!clase! 3,523***' 3,523***' 2,143*

**' 2,900***' 2,014**' 1,970***' 1,705**' 3,371***' 2,138***'

Educație!W!încă!învață! 28,695***' 6,661***' 4,869*

**' 8,511***' 2,863*' 4,300***' 4,470***' 5,315***' 9,995***'

Sat/zonă!rurală! ,523*' ,365***' ,579*' ,574*' ,688+' ,782! 1,514*' ,584*' ,913!Oraș!mare! 1,647+' ,994! 1,313! 1,483+' 1,254! 1,708**' 1,747**' ,736! 1,507*'

Status!marital!W!(re)căsătorit/ă! 1,046! ,906! 1,124! ,538*' ,496**' ,932! 1,370! ,662! 1,339!Status!marital!W!

uniune!consensuală!

,876! ,730! ,906! ,584! ,629! ,727! 1,143! ,496+' 1,008!

Status!marital!W!divorțați/separa

ți!,310! ,711! 1,582! ,202*' ,621! 1,321! 1,846! ,403! 1,009!

Status!marital!W!văduvă/ă! 1,355! 2,063! 1,025! ,926! ,912! 1,055! ,847! ,515! 1,391!

Nr.!de!copii!sub!14!ani! 1,096! ,842! ,889! ,889! ,836! ,950! ,794*' 1,222+' ,889!

Vârstă!W!25W34!ani! 4,471*' ,914! ,900! 1,421! ,946! 1,444! ,990! ,360**' 1,137!

Vârstă!W!35W54!ani! 3,405+' ,520! ,747! ,674! ,498*' ,837! ,844! ,396**' ,884!

Vârstă!W!55+!ani! 3,262! ,320*' ,435*' ,120***' ,219***' ,575+' ,795! ,313**' ,655!Gen!

(1=masculin)! ,700! ,970! ,729+' 1,200! ,773! ,976! ,757*' ,647*' ,756*'

!


94!

În! ceea! ce! privește! mediul! de! rezidență,! locuirea! în! zone! rurale! are! un! efect! negativ!asupra!consumului!de!cultură!înaltă,!românii!de!la!sate!având!șanse!de!aproximativ!două!ori!mai!mici!de!a!participa!la!evenimente!precum!balet,!dans!sau!operă!(OR=0,523),!teatru!(OR=0,365)!și!muzee!sau!galerii! (OR=0,579).!După!cum!au!arătat!și!alte!cercetări!despre!care!am!discutat,!femeile!au!o!posibilitate!mai!mare!de!a!consuma!cultură! înaltă,! lucru!susținut!și!de!rezultatele!acestei!lucrări.!Mai!exact,!bărbații!au!șanse!mai!mici!decât!femeile!de!a!vizita!muzee!și!galerii.!Un!alt! factor! individual! care! influențează! consumul! cultural! este! vârsta.! Astfel,! preferința! pentru!balet,! dans! sau! operă! apare!mai! degrabă! odată! cu! înaintarea! în! vârstă,! cei! cu! vârste! cuprinse!între!25W34!de!ani!și!35W54!de!ani!având!șanse!mai!mari!decât!tinerii!sub!24!de!ani!de!a!participa!la!un!astfel!de!spectacol!(de!aproximativ!4,5,!respectiv!de!3,4!ori).!Pe!de!altă!parte,!efectul!vârstei!nu! este! același! și! pentru! mersul! la! teatru! sau! la! muzee! și! galerii.! În! aceste! cazuri,! șansele!românilor!de!peste!55!de!ani! sunt!mai!mici!decât! ale! tinerilor! sub!24!de!ani,! între!aceștia!din!urmă!și!celelalte!categorii!de!vârstă!nefiind!diferențe!(coeficienți!nesemnificativi).!

O! altă! variabilă! care! are! un! efect! pozitiv! și! semnificativ! statistic! asupra! participării! la!balet,!dans!sau!operă!și!la!teatru!este!experiența!de!migrație,!efectul!acesteia!asupra!consumului!cultural! fiind! centrul! de! interes! al! cercetării.! Analizele! arată! faptul! că! șansele! românilor! cu!experiență!de!migrație!de!a!merge!la!balet,!dans,!operă!sau!la!teatru!sunt!de!1,6,!respectiv!de!1,7!ori!mai!mari!față!de!românii!care!nu!au!fost!niciodată!la!muncă!în!străinătate,!pentru!mai!mult!de! șase! luni,! ținând! sub! control! celelalte! variabile! din!model.! Voi! discuta!mai! detaliat! efectul!experienței!de!migrație!întrWun!alt!capitol.!

De! menționat! că! modele! de! regresie! logistică! pentru! mersul! la! teatru! și! vizitarea!muzeelor/galeriilor! sunt! adecvate! datelor,! Testul! Hosmer! and! Lemeshow! având! coeficienți!nesemnificativi! (p>0,05).! De! asemenea,! procentele! cazurilor! clasificate! corect! de! către! aceste!modele! sunt!de!86,1%,! respectiv!78,8%.! În! cazul!participării! la! spectacole!de! teatru,! dans! sau!operă,!testul!Hosmer!and!Lemeshow!indică!o!adecvare!proastă!a!modelului!la!date,!la!un!nivel!de!semnificație!0,05,!însă!este!nesemnificativ!la!un!alt!nivel!convențional!de!semnificație,!de!0,001.!Acest!ultim!model!clasifică!corect!89,6%!din!cazuri.!

!3.2.2!Consumul!cultural!de!masă!

!În! această! categorie! am! inclus! mersul! la! cinematograf,! la! concerte,! vizitarea!

monumentelor!sau!siturilor!istorice!și!vizionarea!sau!ascultarea!unor!programe!culturale!la!TV!sau!radio!(vezi!Tabelul!2).!Ca!și!în!cazul!categoriei!precedente!de!consum!cultural,!pentru!fiecare!din! aceste! patru! tipuri! de! activități! sWa! rulat! câte! o! regresie! logistică.! Cele! patru!modele! sunt!adecvate! datelor,! conform! testului!Hosmer! and! Lemeshow,! cazurile! clasificate! corect! de! către!acestea!fiind!de!84,1%!(pentru!modelul!ce!are!ca!variabilă!dependentă!mersul!la!cinematograf),!79,6%!(în!cazul!modelului!a!cărui!variabilă!dependentă!este!mersul!la!concert),!70,9%!(pentru!modelul!cu!variabila!dependentă!vizitarea!monumentelor!și!siturilor! istorice),!respectiv!66,8%!(pentru!modelul!referitor!la!vizionarea!sau!ascultarea!programelor!culturale!la!TV!sau!radio).!

Luând! pe! rând! cele! patru! modele,! voi! analiza! mai! întâi! consumatorii! de! cinema.!Apartenența! la! clasa! celor! cu! ocupații! profesionale,! manageriale,! intelectuale! crește!probabilitatea! de! a! merge! la! cinematograf,! șansele! fiind! de! aproximativ! 2,8! ori! mai! mari!comparativ! cu! muncitorii! calificați,! necalificați! și! agricultorii.! Întrucât! clasa! ocupațională! de!referință!W!muncitori!calificați,!necalificați,!agricultori!W!și!clasele!celor!cu!ocupații!nonWmanuale!de!rutină!și!fără!ocupație!nu!sunt!diferite!(coeficienți!nesemnificativi),!putem!deduce!că!șansele!de!a!merge!la!cinematograf!în!clasa!celor!cu!ocupații!profesionale,!manageriale,!intelectuale!sunt!mai!mari!și!decât!cele!din!celelalte!clase!ocupaționale.!Un!alt!efect!asupra!șanselor!consumului!de! cinema!este! cel! al! educației,! românii! cu!peste!12! clase,! dar! și! cei! care! încă! studiază,! având!


95!

șanse!mai!mari!de!a! frecventa!cinematograful! față!de!cei! cu!cel!mult!12!clase.!Așa!cum!era!de!așteptat,!accesul! la!cinematograf!este! îngrădit!pentru!cei!din!mediul!rural,!aceștia!având!șanse!de!2!ori!mai!mici!de!a!merge! la!un! film!comparativ!cu! locuitorii!orașelor!mici.!Efecte!negative!apar! și! în! cazul! românilor! divorțați! sau! separați,! precum! și! în! cazul! celor! de! peste! 55! de! ani.!Acest!model!de!regresie!este!singurul!dintre!cele!patru!incluse!în!categoria!consumului!cultural!de! masă! în! care! experiența! de! migrație! are! un! efect! semnificativ! statistic.! În! acest! sens,! se!observă! că! este!mai! probabil! ca! cei! care! au! fost! plecați! la!muncă! în! străinătate! să!meargă! la!cinematograf!față!de!cei!fără!o!astfel!de!experiență!(OR=2,535).!

Probabilitatea! de! a! merge! la! un! concert! este! mai! mare! în! clasa! celor! cu! ocupații!profesionale,! manageriale,! intelectuale,! dar! și! în! clasa! ocupațiilor! nonWmanuale! de! rutină,!comparativ! cu! celelalte! clase.! Consumul! de! concerte! este! mai! posibil! și! în! rândul! celor! mai!educați,! românii! cu!peste!12! clase! și! cei! care! încă! învață! având! șanse!de!peste!2!ori!mai!mari!decât!cei!cu!cel!mult!12!clase!de!a!lua!parte!la!un!astfel!de!eveniment.!Pe!de!altă!parte,!căsnicia!are! un! efect! negativ! asupra! participării! la! concerte,! românii! căsătoriți! sau! recăsătoriți! având!șanse!de!două!ori!mai!mici!de!a!merge!la!unul,!comparativ!cu!cei!care!nu!se!află!întrWo!relație.!Din!nou,!locuirea!în!mediul!rural!afectează!consumul!de!concerte,!șansele!fiind!de!aproximativ!2!ori!mai! mici! față! de! urban.! Înaintarea! în! vârstă! scade! probabilitatea! ca! românii! să! meargă! la!concerte,!șansele!fiind!mai!mici!în!categoriile!de!vârstă!35W54!și!55+,!față!de!tinerii!până!în!24!de!ani.!

În! modelul! care! prezice! vizitarea! monumentelor! și! siturilor! istorice,! observăm! că!probabilitatea!de!a!le!vizita!este!mai!mare!în!rândul!celor!cu!ocupații!profesionale,!manageriale,!intelectuale,! dar! și! în! rândul! celor! cu! ocupații! nonWmanuale! de! rutină,! șansele! fiind! de! 1,9,!respectiv!1,8!ori!mai!mari! în! comparație! cu!muncitorii! și! agricultorii.! Ca! și! în! cazul!modelelor!anterioare,! educația! joacă! un! rol! foarte! important,! șansele! de! a! vizita! monumente! și! situri!istorice!crescând!odată!cu!nivelul!de!educație!atins.!Astfel,!românii!cu!peste!12!clase!absolvite,!au!șanse!mai!mari!decât!cei!cu!maximum!12!clase!să!viziteze!aceste!locuri.!De!altfel,!și!cei!care!încă! sunt! încadrați! în! procesul! educativ! au! șanse! mai! mari! de! a! vizita! monumente,! situație!asemănătoare!cu!cea!a!consumului!de!muzee!și!galerii.!Locuirea!în!orașe!mari!favorizează!și!ea!vizitarea!monumentelor!și!siturilor! istorice.!Efectul!vârstei!este!unul!negativ,! românii!de!peste!55!de!ani!având!o!probabilitate!mai!mică!față!de!cei!de!până!la!24!de!ani!de!a!le!vizita.!!

Ultimul!tip!de!activitate!inclus! în!categoria!culturii!de!masă!este!vizionarea!emisiunilor!culturale! la! TV! sau! ascultarea! acestora! la! radio.! Fiind! printre! cele! mai! răspândite! medii! de!comunicare,! la! care!au!acces!majoritatea! românilor,! indiferent!de!mediul!de! rezidență! sau!alți!factori,!este!de!așteptat!ca!vizionarea!și!ascultarea!programelor!TV!sau!radio!să! fie!posibilă! în!cazul! celor!mai!mulți! indivizi! (să! nu! uităm,! însă,! că! vorbim! despre! urmărirea! unor! programe!culturale).! Analiza! datelor! relevă! că! românii! aflați! în! câmpul! muncii! au,! în! general,! o!probabilitate!mai!mare!de!a!consuma!astfel!de!emisiuni!decât!românii!fără!ocupație.!Mai!exact,!șansele! de! a! urmări! emisiuni! culturale! la! TV! sau! radio! sunt! de! aproximativ! 2! ori!mai!mici! în!rândul!celor!fără!ocupație,!comparativ!cu!muncitorii!calificați,!necalificați!și!agricultorii,!și!de!3!ori!mai!mari!în!rândul!românilor!cu!ocupații!profesionale,!manageriale,!intelectuale.!Acest!lucru!ar!putea!părea! ciudat! la!prima!vedere,! întrucât! cei! fără!ocupație! ar!putea! avea!mai!mult! timp!liber,!însă!să!nu!uităm!că!această!categorie!se!referă!la!persoanele!care!nu!au!realizat!niciodată!o!muncă! plătită.! Educația! are! și! ea! un! efect! pozitiv,! probabilitatea! de! a! viziona! sau! asculta!programe! culturale! la! TV! sau! radio! fiind! mai! mare! în! rândul! celor! care! au! absolvit! un! nivel!superior!de!educație!și!în!rândul!celor!care!încă!învață!decât!în!rândul!celor!care!au!absolvit!cel!mult!12!clase.!!

În!ceea!ce!privește!mediul!de!rezidență,!cei!din!mediul!rural!au!acces!în!aceeași!măsură!la!massWmedia!precum!cei!din!orașele!mari,!fără!a!fi!limitați!de!zona!în!care!trăiesc.!Acest!lucru!


96!

este!susținut!și!de!date,!care!arată!că!atât!românii!de!la!sate!(OR=1,514),!cât!și!cei!din!orașe!mari!(OR=1,747)! au! șanse!mai!mari! de! a! urmări! emisiuni! culturale! la! TV! sau! radio! decât! cei! care!trăiesc! în!orașe!mici.!Analiza!de!regresie! logistică!mai!scoate! în!evidență! faptul!că!numărul!de!copii!influențează!negativ!consumul!cultural!la!TV!sau!radio,!șansele!fiind!micșorate!cu!un!factor!de!0,79!atunci!când!numărul!de!copii!crește!cu!o!unitate,! ținând!sub!control!celelalte!variabile!introduse!în!model.!Un!alt!efect!semnificativ!statistic!este!cel!al!genului,!mai!multe!femei!decât!bărbați!urmărind!emisiuni!culturale!la!TV!sau!radio.!

!3.2.3!Consumul!de!carte!

!În!această!categorie!am!inclus!vizitarea!bibliotecilor!și!cititul!de!cărți,!activități!culturale!

pe!care!am!ales!să!le!tratez!separat!(vezi!Tabelul!2).!Modelele!de!regresie!realizate!pentru!aceste!două! variabile! dependente! sunt! adecvate! datelor! (Testul! Hosmer! and! Lemeshow! având!coeficienți! nesemnificativi).! Cazurile! clasificate! corect! de! modelul! care! prezice! mersul! la!bibliotecă!sunt!de!85,3%,!respectiv!67%!în!cazul!modelului!ce!prezice!cititul!unei!cărți.!

Un! rol! foarte! important! în! ambele!modele! este! cel! al! educației.! Astfel! românii! care! au!absolvit!mai!mult!de!12!clase!au!o!posibilitate!mai!mare!de!a!merge!la!bibliotecă!sau!de!a!citi!o!carte! decât! cei! care! nu! au! mai! mult! de! 12! clase! terminate.! Bineînțeles,! efectul! educației! se!înregistrează!și!în!rândul!celor!care!încă!urmează!o!formă!de!învățământ,!șansele!acestora!de!a!vizita!o!bibliotecă!fiind!de!5,3!ori!mai!mari,!iar!de!a!citi!o!carte!de!10!ori!mai!mari,!comparativ!cu!românii! care! au! absolvit! cel! mult! liceul.! Clasa! ocupațională! are! și! ea! un! efect! semnificativ!statistic,!șansele!de!a!merge!la!bibliotecă!sau!de!a!citi!o!carte!fiind!de!aproximativ!două!ori!mai!mari! în! rândul! românilor! cu! ocupații! profesionale,!manageriale,! intelectuale,! dar! și! a! celor! cu!ocupații!nonWmanuale!de!rutină,!decât!în!rândul!muncitorilor!și!a!celor!fără!ocupație.!

La!nivel!individual,!a!rezultat!că!românii!care!trăiesc!în!uniune!consensuală!au!de!două!ori!mai!puține!șanse!de!a!vizita!o!bibliotecă,!comparativ!cu!cei!singuri.!Probabilitatea!de!a!merge!la!bibliotecă!crește!și!odată!cu!numărului!copiilor.!De!asemenea,!bărbații!au!o!probabilitate!mai!mică!de!a! frecventa!biblioteci! sau!de!a! citi! cărți.!Efectul!vârstei! este! și! el!negativ,! șansele!de!a!merge!la!bibliotecă!fiind!mai!mici!în!rândul!categoriilor!de!vârstă!25W34,!35W54,!55+,!comparativ!cu!cei!sub!24!de!ani.!!

În!ceea!ce!privește!mediul!de!rezidență,!probabilitatea!de!a!merge!la!bibliotecă!este!mai!mică! în! mediul! rural,! o! cauză! putând! fi! lipsa! acestora! sau! numărul! limitat! (comparativ! cu!românii! din! orașe!mici,! șansele! celor!din!mediul! rural! de! a!merge! la! bibliotecă! se!divid! cu!un!factor! de! 0,584).! În! schimb,! locuitorii! orașelor! mari! au! o! probabilitate! mai! mare! de! a! citi,!comparativ!cu!cei!din!orașe!mici,!șansele!primilor!fiind!de!1,5!ori!mai!mari.!

Un!efect!pozitiv!asupra!cititului!îl!are!experiența!de!migrație,!românii!care!au!muncit!în!străinătate!pentru!cel!puțin!șase!luni!având!o!probabilitate!mai!mare!de!a!citi,!comparativ!cu!cei!care!nu!au!avut!această!experiență! (OR=1,798).!Comportamentul!acesta!ar!putea!avea!diferite!cauze,! cum! ar! fi! citirea! unor! cărți! sau! dicționare! pentru! învățarea! limbii,! citirea! pentru! a!descoperi! cultura! țării! gazdă,! citirea! despre! legile! sau! știrile! despre! imigranți,! citirea! unor!materiale!pentru!a!deprinde!noi!abilități,!competențe!pentru!eventuale!locuri!de!muncă!etc.!

!

!

3.3!Consumatorul!român,!prins!între!tezele!teoretice!

În!primul!capitol!al!acestei!lucrări,!am!prezentat!trei!teze!conturate!de!către!cercetătorii!care! au! studiat! consumul! cultural:! argumentul! omologiei,! argumentul! individualizării! și!


97!

argumentul! omnivorWunivor.! Întrebarea! este! care! dintre! acestea! caracterizează! cel! mai! bine!situația!din!România?!Pe!baza!analizelor!comentate!mai!sus,!pot!fi!trase!câteva!concluzii!în!ceea!ce!privește!consumul!cultural!al!românilor.!

În! primul! rând,! argumentul! omologiei,! care! presupune! că! indivizii! din! straturile!superioare! sau! elitele! societății! consumă! doar! cultură! înaltă,! pe! când! ceilalți! indivizi! au! un!consum!de!masă,!nu!se!susține!în!România.!Astfel,!am!arătat!că!deși!clasa!ocupațională!(criteriu!folosit!în!analiză!pentru!stratificarea!socială)!are!un!efect!pozitiv!asupra!șanselor!de!a!consuma!cultură!înaltă,!indivizii!cu!ocupații!profesionale,!manageriale,!intelectuale!având!o!probabilitate!mai!mare!față!de!muncitori!de!a!adopta!acest!comportament!cultural,!unele!activități!din!cultura!înaltă! sunt! probabile! și! în! clasa! intermediară! a! celor! cu! ocupații! nonWmanuale! de! rutină!(vizitarea! muzeelor! și! galeriilor).! De! asemenea,! am! văzut! că! cei! cu! ocupații! profesionale,!manageriale,!intelectuale!au!șanse!mai!mari!de!a!consuma!toate!produsele!și!serviciile!culturale!analizate,!nu!doar!cele!specifice!culturii!înalte.!În!rest,!am!observat!că!mediul!de!rezidență,!genul,!vârsta,! statusul!marital,! dar! și! educația! sau! experiența!de!migrație! internațională! influențează!participarea! la! evenimente! aparținând! culturii! înalte,! lucru! ce! înclină! balanța! în! favoarea!argumentului!individualizării.!Acest!al!doilea!argument,!care!susține!că!indivizii!sWau!eliberat!de!condiționările!sociale!și!pot!săWși!aleagă!identitatea!și!stilul!de!viață,!pare!mai!convingător.!Însă,!trebuie!ținut!cont!de!faptul!că!preferințele!culturale!se!construiesc!prin!intermediul!socializării,!prin! aportul! de! cunoștințe! și! educație,! așa! cum!am!discutat! în! cadrul! teoretic.!Așadar,! factorii!individuali! (precum! vârsta,! genul,! etnia! etc.)! nu! sunt! suficienți! pentru! a! determina! tipul! de!consum!cultural!al!unui!individ,!ci,!după!cum!indică!și!rezultatele!analizelor!efectuate,!educația!are! o! importanță! foarte! mare.! Punând! discuția! în! termeni! de! capital,! am! precizat! încă! de! la!început!că!educația!și!competențele!indivizilor,!mai!exact!capitalul!uman,!stau!la!baza!capitalului!cultural!al!acestuia,!adică!a!setului!de!preferințe,!cunoștințe,!practici!și!abilități!ce!îi!influențează!și!alegerile!privind!produsele!culturale.!

Ultimul! argument! privind! consumul! cultural! este! cel! care! împarte! consumatorii! în!omnivori!și!univori.!Această!teorie!păstrează!corelația!dintre!stratificarea!culturală!și!cea!socială,!dar!nu!în!linia!eliteWmasă!(propusă!de!argumentul!omologiei),!ci!susține!că!indivizii!din!straturile!superioare! au! o! cultură! mai! vastă! și,! implicit,! un! consum! cultural! diversificat,! pe! când! în!straturile! inferioare,! consumul! este! dominat! de! formele! populare! de! cultură.! Privind! atent!rezultatele! analizelor! de! regresie,! se! poate! trage! concluzia! că! argumentul! omnivorWunivor!caracterizează!cel!mai!bine!consumul!românilor.!Acestea!arată!că!românii!din!clasa!ocupațiilor!profesionale,! manageriale,! intelectuale! au! șanse! mai! mari! să! consume! elemente! din! fiecare!categorie!de!produse!și!servicii!culturale,!comparativ!cu!celelalte!clase!ocupaționale.!În!ceea!ce!privește! clasa! ocupațiilor! nonWmanuale! de! rutină,! consumul! este! unul! preponderent! de! masă!(concerte,! monumente! și! situri! istorice,! emisiuni! culturale! la! TV! sau! radio),! deși! au! o!probabilitate! mai! mare! față! de! muncitorii! calificați,! necalificați! și! agricultori! de! a! merge! la!bibliotecă!sau!de!a!citi.!Cei!din!clasa!muncitorilor!calificați,!necalificați!și!agricultorilor,!precum!și!cei! fără!ocupație!(între!cele!două!clase!nu!există!diferențe!semnificative!statistic!decât! în!cazul!urmăririi!de!emisiuni! culturale! la!TV!sau!radio)! sunt!mai!degrabă!univori! (consumă!o!singură!categorie!de!produse!culturale!W!de!masă).!

Un!caz!aparte!este!cel!al!românilor!cu!experiență!de!migrație!internațională!prin!muncă,!despre!care!voi!discuta!mai!departe.!

!

3.4!Migrantul!P!omnivor!cultural!

Am! rezervat! un! capitol! special! discuției! despre! consumul! cultural! al! migranților! nu!numai!pentru!că!reprezintă!obiectivul!principal!al!cercetării,!ci!și!pentru!că!analizele!efectuate!


98!

indică! rezultate! diferite! pentru! această! categorie! de! indivizi,! comparativ! cu! românii! fără!experiență!de!migrație.!!

Românii! care! au! lucrat! întrWun! alt! stat! european! decât! România,! pentru! cel! puțin! șase!luni,!au!șanse!de!aproximativ!1,7!ori!mai!mari!de!a!merge!să!vadă!o!piesă!de!teatru!și!de!1,6!ori!mai! mari! să! vadă! una! de! balet,! dans,! operă,! față! de! românii! care! nu! au! fost! la! muncă! în!străinătate!(vezi!Tabelul!2).!De!asemenea,!probabilitatea!de!a!merge!la!cinematograf!sau!de!a!citi!o! carte! este! mai! mare! decât! în! cazul! nonWmigranților.! În! concluzie,! experiența! de! migrație!influențează! alegerile! culturale,! conturând! un! tipar! de! consum! omnivor! (consum! de! cultură!înaltă,! de! masă! și! de! carte).! După! cum! definește! teoria,! modelul! de! consum! omnivor! se!întâlnește,!în!general,! în!rândul!straturilor!superioare!ale!societății,!acest!lucru!fiind!susținut!și!de! rezultatele! prezentate! anterior! (românii! din! clasa! ocupațiilor! profesionale,! manageriale,!intelectuale!au!șanse!mai!mari!să!consume!elemente!din!fiecare!categorie!de!produse!și!servicii!culturale).! Însă,! prin! încrucișarea! acestei! categorii! de! români! cu! apartenența! ocupațională,! se!observă!că!aproape!jumătate!dintre!aceștia!au!ocupații!manuale!(muncitori!calificați,!necalificați!sau! agricultori),! iar! o! treime! au! meserii! nonWmanuale! de! rutină! (vezi! Anexa! 3).! Analizând! și!educația,!două! treimi!dintre!migranții! români!au!absolvit! cel!mult! studii!medii! (vezi!Anexa!4).!Așadar,!majoritatea!migranților!români!nu!fac!parte!nici!din!straturile!ocupaționale!superioare!și!nici!nu!au!atins!un!nivel!superior!de!educație!și!totuși!au!un!comportament!cultural!omnivor.!Putem!spune! că!experiența!de!migrație!devine!un! înlocuitor!al! efectelor! clasei!ocupaționale! și!educației! asupra! consumului! cultural.! Astfel,!migranții,! preponderent! caracterizați! de! niveluri!medii!de!educație!și!cu!ocupații!mai!puțin!prestigioase,!adoptă!omnivorismul!cultural!pentru!a!deveni! mai! asemănători! cu! grupul! celor! din! clase! ocupaționale! superioare! și! mai! educați,!asociați!în!general!cu!acest!tipar!de!consum!cultural.!

Din!punctul!meu!de!vedere,!există!două!scenarii.!În!primul!este!vorba!despre!schimbarea!valorilor! migranților! în! urma! procesului! de! aculturație.! Trăind! un! timp! în! alt! spațiu! social,!indivizii! își! însușesc! caracteristici! ale! țării! gazdă,! acest! lucru! având! impact! și! asupra!comportamentului! de! consum! cultural.! Cu! alte! cuvinte,! migranții! își! redefinesc! habitusul;! iau!contact!cu!alte!culturi,!își!schimbă!viziunea!asupra!lumii,!deprind!noi!obiceiuri,!își!schimbă!stilul!de!viață.!Aceste!schimbări!de!care!este!responsabilă!migrația!se!pot!reflecta!și!în!comunitățile!de!origine,!prin!remiterile!sociale!între!spațiile!transnaționale.!

Cel!deWal!doilea!scenariu!prevede!un!proces!de!utilizare!a!markerilor!de!status!sau!chiar!de! adoptare! a! consumului! ostentativ! de! către! migranți,! în! contextul! veniturilor! mai! mari!acumulate!la!destinație.!În!acest!sens,!pe!lângă!alte!bunuri!pe!care!le!achiziționează,!migranții!ar!putea! încerca! săWși! întărească! noua! poziție! socială! și! printrWun! consum! cultural! înalt,!diferențiinduWse! astfel! de! restul! comunității.! Acest! lucru! are! drept! consecință! resimțirea!deprivării!relative!în!rândul!nonWmigranților,! însă!poate!avea!și!urmări!mai!fericite,!cum!ar!fi!o!creștere!a!consumului!de!cultură!înaltă!la!nivel!de!populație,!finanțarea!obiectivelor!culturale!de!către!migranți,!socializare!mai!bună!a!copiilor!migranților!etc.!!

4. CONCLUZII!ȘI!REFLECȚII!PERSONALE!

!Obiectivele!acestei!cercetări!au!fost!de!a!caracteriza!consumul!cultural!din!România!și!de!

a!stabili!dacă!și!în!ce!fel!diferă!consumul!cultural!al!românilor!cu!experiență!de!migrație!de!cel!al!românilor!fără!experiență!de!migrație.!

Activitățile!de!consum!cultural!pe!care!românii! leWau!desfășurat! în!ultimul!an!(sondajul!având! loc! în!perioada!27!aprilie!2013W11!mai!2013)!au! fost! împărțite! în! trei! categorii:! cultură!înaltă! (balet/dans/operă;! teatru;! muzeu/galerie),! cultură! de! masă! (cinematograf;! concert;!


99!

monument/sit!istoric;!TV/radio)!și!consum!de!carte!(mersul!la!bibliotecă;!citirea!unei!cărți).!SWau! rulat! analize! de! regresie! logistică! pentru! fiecare! activitate! culturală,! rezultatele! arătând! că!argumentul!teoretic!omnivorWunivor!este!cel!mai!potrivit!pentru!a!caracteriza!consumul!cultural!din! România.! Astfel,! este! mai! probabil! ca! românii! din! clasa! ocupațională! profesională,!managerială,!intelectuală,!adică!stratul!superior!al!societății,!să!aibă!un!consum!mai!diversificat,!din!toate!categoriile!culturale.!Românii!din!celelalte!straturi!ale!societății!(clasa!celor!cu!ocupații!nonWmanuale!de!rutină;!muncitorii!calificați,!necalificați!și!agricultorii;!clasa!celor!fără!ocupație)!au!mai!degrabă!un!consum!cultural!de!masă.!!

Excepție! face!categoria!românilor!cu!experiență!de!migrație!(care!au!muncit!pentru!cel!puțin!6! luni! întrWun!stat!membru!UE,! in!afară!de!România),!o!categorie!eterogenă!din!punct!de!vedere! al! ocupațiilor! și! al! educației,! însă! preponderent! din! clasele! muncitorești! și! din! cea! a!ocupațiilor!nonWmanuale!de!rutină!și!cu!educație!medie.!Aceștia!au!totuși!șanse!mai!mari!față!de!românii! fără! experiență! de! migrație! de! a! consuma! atât! elemente! din! cultura! de! masă!(cinematograf),!cât!și!din!cea!înaltă!(balet/dans/operă,!teatru)!sau!de!a!citi.!Acest!comportament!de!consum!poate!surveni!în!urma!însușirii!de!noi!practici,!obiceiuri,!viziuni,!cunoștințe!din!țara!de!destinație!sau!poate!fi!adoptat!pentru!întărirea!poziției!sociale!în!comunitatea!de!origine,!ca!urmare! a! acumulării! de! capital.! Așadar,!migranții! români! pot! fi! și! ei! descriși! ca! omnivori! din!punct!de!vedere!al!tiparului!de!consum!cultural.!

În!interpretarea!și!generalizarea!rezultatelor,!trebuie!să!ținem!cont!de!unele!limitări!ale!datelor,!cum!ar!fi!numărul!mic!de!cazuri!cu!experiență!de!migrație!din!eșantion!(n=155),!precum!și!al!consumatorilor!de!activități!culturale.!O!altă!limită!este!lipsa!din!baza!de!date!a!veniturilor!respondenților,! fapt! pentru! care! nu! sWa! putut! construi! un! indicator! referitor! la! statutul! socioWeconomic!al!indivizilor.!

Ceea!ce!aduce!nou!această!cercetare!este!alăturarea!a!două!teme! importante!și!actuale!din! societatea! în! care! trăim! W!migrația! internațională! și! consumul! cultural.! În! România! există!studii! despre! consumul! cultural! al! populației,! despre! consumul! general! al!migranților! români!(alimentație,!investiții!imobiliare!etc.),!dar!nu!și!despre!consumul!cultural!al!acestora!din!urmă.!

Pe!viitor,! îmi!propun!să!aprofundez! studiul! consumului! cultural! al!migranților! români,!dintrWo! perspectivă! calitativă.! În! acest! sens,! cred! că! este! interesant! de! comparat! practicile!culturale!anterioare!evenimentului!de!migrație!cu!cele!postWmigrație,!de!a!urmări!calea!urmată!de! migrant! până! la! schimbarea! stilului! de! viață! și! a! comportamentului! de! consum! și! de! a!identifica!factorii!care!au!contribuit!la!aceste!modificări.!

! !!

LUCRĂRI!CITATE!

!Agresti,!A.!și!Finlay,!B.![1979](2009).!Logistic!Regression:!Modeling!Categorical!Responses.!

Statistical(methods(for(the(social(sciences!(ediția!a!IVWa).!Upper!Saddle!River,!New!Jersey:!Pearson!Prentice!Hall.!

Ban,!C.!(2012).!Economic!transnationalism!and!its!ambiguities:!The!case!of!Romanian!migration!to!Italy!în!International(Migration,!50!(6):!pp.!129W149.!!

Bidisha,!S.!(2008).!Saving(Behaviour(of((the(Immigrants(and(Ethnic(Minorities(in(the(UK:(Evidence(from(Panel(Data.!University!of!Nottingham,!Discussion!Paper!No.!08.![Online]!Disponibil!la:!https://www.nottingham.ac.uk/economics/documents/discussionWpapers/08W08.pdf!(Accesat!la!22!februarie!2016).!

Bihagen,!E.!și!KatzWGerro,!T.!(2000).!Culture!Consumption!in!Sweden:!The!Stability!of!Gender!Differences!în!Poetics,!27!(5W6):!pp.!327W349.!


100!

Bisin,!A.!și!Verdier,!T.!(2001).!The!Economics!of!Cultural!Transmission!and!the!Dynamics!of!Preferences!în!!Journal(of(Economic(Theory,!97:!pp.!298W319.!

Black,!R.,!King,!R.!și!Tiemoko,!R.!(2003).!Migration,(return(and(small(enterprise(development(in(Ghana:(a(route(out(of(poverty?!Sussex!Migration!Working!Paper!no.!9.![Online]!Disponibil!la:!https://www.sussex.ac.uk/webteam/gateway/file.php?name=mwp9.pdf&site=252!(Accesat!la!23!februarie!2016).!

Bourdieu,!P.![1979](1984).!Distinction:(A(Social(Critique(on(the(Judgement(of(Taste.!Trad.!Nice,!Richard.!Cambridge,!Massachusetts:!Harvard!University!Press.!

Caramalău,!R.!(2010).!Modele(de(consum(cultural(ale(tinerilor.![Online]!Disponibil!la:!https://cluj2010.files.wordpress.com/2010/08/paperWramonaWcaramalauWro.pdf!(Accesat!la!21!ianuarie!2016).!

Centrul!de!Studii!și!Cercetări!în!Domeniul!Culturii!(2005).!Barometrul(de(consum(cultural(2005:(Infrastructura(de(distribuire,(nevoi(și(consumul(de(bunuri/servicii(culturale.![Online]!Disponibil!la:!http://www.culturadata.ro/categorieWcercetariWfinalizate/1_barometrulWdeWconsumWcultural/.!(Accesat!la!19!februarie!2016).!

Chan,!T.K.!și!Goldthorpe,!J.H.!(2005).!The!Social!Stratification!of!Theatre,!Dance!and!Cinema!Attendance!în!Cultural(Trends,!14!(3):!pp.!193W212.!

Chan,!T.K.!și!Goldthorpe,!J.H.!(2006).!Social!Stratification!and!Cultural!Consumption:!Music!in!England!în!European(Sociological(Review,!23!(1):!pp.!1W19.!

Chan,!T.K.!și!Goldthorpe,!J.H.!(2007).!Social!Stratification!and!Cultural!Consumption:!The!visual!arts!in!England!în!Poetics,!35:!pp.!168W190.!

Christiansen,!C.C.!(2013).!Migrants!and!NonWMigrants!in!Küçükkale:!Consumption!and!Cultural!Differentiation!in!the!Transnational!Village!în!Journal(of(Ethnic(and(Migration(Studies,!39!(1):!pp.!161W178.!

Chytkova,!Z.!(2011).!Consumer!acculturation,!gender,!and!food:!Romanian!women!in!Italy!between!tradition!and!modernity!în!Consumtion(Markets&Culture,!14!(3):!pp.!267W291.!

Comșa,!M.!(2006).!Stiluri(de(viață(în(România(după(1989.!ClujWNapoca:!Presa!Universitară!Clujeană.!

Crăciun,!A.!și!Mitoi,!A.!(2015a).!De!la!nonWconsum!la!strategii!de!stimulare!a!consumului!cultural.!În!Institutul!Național!pentru!Cercetare!și!Formare!Culturală.!Barometrul(de(consum(cultural(2014:(Cultura(între(global(și(local.!București:!Pro!Universitaria.![Online]!Disponibil!la:http://www.culturadata.ro/categorieWcercetariWfinalizate/1_barometrulWdeWconsumWcultural/.!(Accesat!la!5!martie!2016).!

!Crăciun,!A.!și!Mitoi,!A.!(2015b).!Consumul!cultural!în!spațiul!public.!Date!generale.!În!Institutul!Național!pentru!Cercetare!și!Formare!Culturală.!Barometrul(de(consum(cultural(2014:(Cultura(între(global(și(local.!București:!Pro!Universitaria.![Online]!Disponibil!la:!http://www.culturadata.ro/categorieWcercetariWfinalizate/1_barometrulWdeWconsumWcultural/.!(Accesat!la!5!martie!2016).!

Croitoru,!C.!și!Becuț,!A.!(2015).!Introducere.!În!Institutul!Național!pentru!Cercetare!și!Formare!Culturală!(2015).!Barometrul(de(consum(cultural(2014:(Cultura(între(global(și(local.!București:!Pro!Universitaria.![Online]!Disponibil!la:!http://www.culturadata.ro/categorieWcercetariWfinalizate/1_barometrulWdeWconsumWcultural/.!(Accesat!la!5!martie!2016).!

Curran,!S.R.!și!Saguy,!A.C.!(2001).!Migration!and!Cultural!Change:!A!Role!for!Gender!and!Social!Networks?!în!Journal(of(International(Women's(Studies,!2!(3):!pp.!54W77.!

Day,!A.M.!(1901).!The!theory!of!the!Leisure.!An!economic!study!in!the!evolution!of!institution.!By!Thorstein!Veblen!în!Political(Science(Quarterly,!16!(2):!pp.!366W369.!

de!Haas,!H.!(2010).!Migration!and!Development:!A!Theoretical!Perspective!în!International(Migration(Review,!44!(1):!pp.!227W264.!

Erickson,!B.H.!(1996).!Culture,!Class!and!Connection!în!The(American(Journal(of(Sociology,!102!(1):!pp.!217W251.!

European!Commission,!Brussels!(2016):!Eurobarometer(79.2!(2013).!TNS!Opinion,!Brussels![producer].!GESIS!Data!Archive,!Cologne.!ZA5688!Data!file!Version!5.0.0,!doi:10.4232/1.12462!.!

Faist,!T.!(2000).!Transnationalization!in!international!migration:!implications!for!the!study!of!citizenship!and!culture!în!Ethnic(and(Racial(Studies,!23!(2):!pp.!189W222.!


101!

Falk,!M.!și!KatzWGerro,!T.!(2015).!Cultural!Participation!in!Europe:!Can!We!Identify!Common!Determinants?!în!Journal(of(Cultual(Economics,!DOI!10.1007/s10824W015W9242W9.!

Gartman,!D.!(2002).!Bourdieu's!Theory!of!Cultural!Change:!Explication,!Application,!Critique.!Sociological(Theory,!20!(2):!pp.!255W277.!

Holt,!D.B.!(1998).!Does!Cultural!Capital!Structure!American!Consumption?!În!Journal(of(Consumer(Research,!25:!pp.!1W25.!

Katz,!E.!și!Liebes,!T.!(1990).!Interacting!with!„Dallas”:!Cross!Cultural!Readings!of!American!TV!în!Canadian(Journal(of(Communication,!15!(1):!pp.!45W66.!

KatzWGerro,!T.!(1999).!Cultural!Consumption!and!Social!Stratification:!Leisure!Activities,!Musical!Tastes,!and!Social!Location!în!Sociological(Perspectives,!42(4):!pp.!627W646.!

KatzWGerro,!T.!(2002).!Highbrow!Cultural!Consumption!and!Class!Distinction!in!Italy,!Israel,!West!Germany,!Sweden,!and!the!United!States!în!Social(Forces,!81(1):!pp.!207W229.!

KatzWGerro,!T.!(2004).!Cultural!Consumption!Research:!Review!of!Methodology,!Theory,!and!Consequence!în!International(Review(of(Sociology,!14!(1):!pp.!11W29.!

Lee,!W.!și!Tse,!D.K.!(1994).!Changing!Media!Consumption!in!a!New!Home:!Acculturation!Patterns!Among!Hong!Kong!Immigrants!to!Canada!în!Journal(of(Advertising,!23!(1):!pp.!57W70.!

Levitt,!P.!(1992).!Social!Remittances:!Migration!Driven!LocalWLevel!Forms!of!Cultural!Diffusion!în!International(Migration(Review,!32!(4):!pp.!926W948.!

Levitt,!P.!și!Jaworsky,!N.!(2007).!Transnational!Migration!Studies:!Past!Developments!and!Future!Trends!în!Annual(Review(of(Sociology,!33:!pp.!129W156.!

Levitt,!P.!și!LambaWNieves,!D.!(2011).!Social!Remittances!Revisited!în!Journal(of(Ethnic(and(Migration(Studies,!37(1):!pp.!1W22.!!

López!Sintas,!J.!și!Garcia!Álvarez,!E.!(2002).!Omnivores!Show!up!Again.!The!Segmentation!of!Cultural!Consumers!in!Spanish!Social!Space!în!European(Sociological(Review,!18!(3):!pp.!353W368.!

Peterson,!R.A.!și!Kern,!R.M.!(1996).!Changing!Highbrow!Taste:!From!Snob!to!Omnivore!în!American(Sociological(Review,!61:!pp.!900W907.!

Peterson,!R.A.!și!Simkus,!A.!(1992).!How!Musical!Tastes!Mark!Occupational!Status!Group.!În!Lamont,!M.,!Fournier,!M.!(coord.)(1992).!Cultivating(Differences:(Symbolic(Boundaries(and(the(Making(of(Inequality.!Chicago!și!Londra:!The!University!of!Chicago!Press.![Online]!Disponibil!la:!https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=raPbbFuYOG4C&oi=fnd&pg=PA152&dq=peterson+and+simkus+1992+how+musical+taste&ots=CY9DZGjTVE&sig=wpKEuRVWMzsoA8GEbWuBgsieNds#v=onepage&q&f=false!(Accesat!la!18!februarie!2016).!

Portes,!A.!(1999).!Conclusion:!Towards!a!new!world!W!the!origins!and!effects!of!transnational!activities!în!Ethnic(and(Racial(Studies,!22!(2):!pp.!463W477.!

Portes,!A.!(2010).!Migration!and!Social!Change:!Some!Conceptual!Reflections!în!Journal(of(Ethnic(and(Migration(Studies,!36!(10):!pp.!1537W1563.!

Reynard,!H.!(1925).!The!theory!of!the!Leisure!Class.!By!Thorstein!Veblen!în!The(Economic(Journal,!35!(139):!pp.!445W446.!

Sandu,!D.!(2003).!Migrația!ca!fenomen!de!rețea!și!de!dezvoltare.!În!Sociabilitatea(în(spațiul(dezvoltării.!Iași:!Polirom.!

Sandu,!D.!(2010).!Lumile(sociale(ale(migrației(românești(în(străinătate.!Iași:!Polirom.!Schiller,!N.G.,!Basch,!L.!și!BlancWSzanton,!C.!(1992).!Transnationalism:!A!New!Analytic!

Framework!for!Understanding!Migration!în!Annals(New(York(Academy(of(Sciences,!645:!pp.!1W24.!

Sorokin,!P.!(1959).!Social!and!Cultural!Mobility.!În!Grusky,!D.B.!(coord.)(2001).!Social(Class(and(Stratification:(Class,(Race,(and(Gender(in(Sociological(Perspective!(ediția!a!IIWa).!Boutler,!CO:!Westview!Press.!

Suksomboon,!P.!(2008).!Remittances!and!′Social!Remittances′:!Their!Impact!on!Livelihoods!of!Thai!Women!in!the!Netherlands!and!NonWMigrants!in!Thailand!în!Gender,(Tehnology(and(Development,!12!(3):!pp.!461W482.!

Tufiș,!P.A.!(2009).!Traiectorii!ocupaționale.!În!Sandu,!D.!(coord.)(2009).!Comunități(românești(în(Spania.!București:!Fundația!SOROS!România.!

Tufiș,!P.A.!(2011).!Structură,!stratificare!și!mobilitate!socială.!În!Vlăsceanu,!L.!(coord.)!(2011).!Sociologie.!Iași:!Polirom.!


102!

Urse,!L.,!(1996).!Timpul!liber.!În!Mărginean,!I.!(coord.)(1996).!Tineretul(deceniului(unu:(Provocările(anilor('90.!București:!Expert.!

van!Rees,!K.!van,!Vermunt,!J.!și!Verboord,!M.!(1999).!Cultural!Classification!under!discussion.!Latent!class!analysis!of!highbrow!and!lowbrow!reading!în!Poetics,!26:!pp.!349W365.!

Vasile,!M.!(2010).!Stiluri(de(viață(în(România(postcomunistă:(Ce(modele(adoptăm(și(de(ce.!Iași:!Lumen.!

Veblen,!T.!(1899).!The(Theory(of(the(Leisure(Class.![Online]!Disponibil!la:!http://moglen.law.columbia.edu/LCS/theoryleisureclass.pdf!(Accesat!la!10!februarie!2016).!

Virtanen,!T.!(2005).!Dimensions!of!Taste!for!Cultural!Consumption!W!An!Exemplar!of!Constructing!a!Taste!Pattern.!The(7th(ESA(Conference,!Septembrie!2005,!Research!Network!„Sociology!of!Consumption”.!

Vlase,!I.!(2012).!Gender!and!MigrationWDriven!Changes!in!Rural!Eastern!Romania:!Migrants'!Perspectives!în!International(Review(of(Social(Research,!2!(2):!pp.!21W38.!

Vlăsceanu,!L.!și!Zamfir,!C.!(coord.)(1998).!Dicționar(de(sociologie.!București:!Babel.!Voicu,!B.!și!Șerban,!M.!(2012).!Immigrant!Involvement!in!Voluntary!Associations!in!Europe!în!

Journal(of(Ethnic(and(Migration(Studies,!38!(10):!pp.!1569W1587.!Voicu,!B..!(1999).!Tipuri!de!resurse/capitaluri.!În!Dicționar(de(sărăcie,!ICCV.!![Online].!Disponibil!

pe:!www.iccv.ro/node/143!(Accesat!la!data!de!14.03.2014).!Voicu,!Ș.!(2015).!Cultură!națională!versus!cultură!străină!în!contextul!globalizării.!În!Institutul!

Național!pentru!Cercetare!și!Formare!Culturală.!Barometrul(de(consum(cultural(2014:(Cultura(între(global(și(local.!București:!Pro!Universitaria.![Online]!Disponibil!la:!http://www.culturadata.ro/categorieWcercetariWfinalizate/1_barometrulWdeWconsumWcultural/.!(Accesat!la!5!martie!2016).!

Wallendorf,!M.!și!Reilly,!M.D.!(1983).!Ethnic!Migration,!Assimilation,!and!Consumption!în!Journal(of(Consumer(Research,!10:!pp.!292W302.!

Yaish,!M.!și!KatzWGerro,!T.!(2010).!Disentangling!'Cultural!Capital':!The!Consequences!of!Cultural!and!Economic!Resources!for!Taste!and!Participation!în!European(Sociological(Review,!28!(2):!pp.!169W185.!

!

!

ANEXE!

Anexa!1!S!Tabel!frecvențe!descriptive!Anexa!2!S!Analiza!factorială!exploratorie!Anexa!3!S!Tabel!de!contingență!între!experiența!de!migrație!și!clase!ocupaționale!Anexa!4!S!Tabel!de!contingență!între!experiența!de!migrație!și!educație!Anexa!5!S!Declarația!de!asumare!a!răspunderii!Anexa!6!S!Raportul!Plagiarism!Detector!!Anexa'1!W!Tabel!frecvențe!descriptive!

Variabilă! %! Dispersie! Medie! Deviație!standard!

Valori!lipsă!(%)!Min.! Max.!

Participare!culturală!! balet/dans/operă!! cinema!! teatru!! concert!! bibliotecă!! monument!istoric!! muzeu/galerie!

!10,4!19,9!14,4!23,4!16!33!21!

!0!

!1!

!W!

!W!

!1,2!1,5!1,4!1,4!2,2!1,6!2!


103!

! tv/radio!! citit!o!carte!

60,5!51!

1,9!1,1!

Experiența!de!migrație! 14,6! 0! 1! W! W! 0,6!Clase!ocupaționale!

! fără!ocupație!! ocupații!profesionale/!manageriale/!intelectuale!! ocupații!nonWmanuale!de!rutină!! muncitori!calificați,!necalificați!și!agricultori!

!13,8!15,5!!23!!47,8!

W! W! W! W! 0!

Educație!! cel!mult!12!clase!! peste!12!clase!! încă!învață!

!63,9!29,3!6,8!

W! W! W! W! 0,2!

Tipul!localității!! sat/zonă!rurală!! oraș!mic/mediu!! oraș!mare!

!42,8!25,6!31,6!

W! W! W! W! 0!

Status!marital!! (re)căsătorit/ă!! uniune!consensuală!! singur/ă!! divorțați/separați!! văduv/ă!! alte!situații!

!63,6!7,3!13,3!3,7!9,7!2,4!

W! W! W! W! 0,1!

Număr!de!copii!sub!14!ani! W! 0! 5! 0,4! 0,8! 0!Vârstă!

! ≤24!ani!! 25W34!ani!! 35W54!ani!! ≥55!ani!

!13,4!16,8!36,8!33!

W! W! W! W! 0!

Genul!! masculin!! feminin!

!49,9!50,1!

W! W! W! W! 0!

!!Anexa'2!W!Analiza!factorială!exploratorie!

KMO'and'Bartlett's'Test!KaiserWMeyerWOlkin!Measure!of!Sampling!Adequacy.! ,860!Bartlett's!Test!of!Sphericity!

Approx.!ChiWSquare! 2865,343!df! 36!Sig.! ,000!

!!! Componente!

1! 2!Teatru! ,807! ,115!Concert!! ,755! ,231!Cinema! ,696! ,158!Balet/!dans/!operă! ,684! ,107!Muzeu/!galerie! ,557! ,498!Bibliotecă! ,553! ,309!TV/!radio! ! ,844!Citit!o!carte! ,219! ,760!Monument/!sit!istoric! ,463! ,559!


104!

Extraction!Method:!Principal!Component!Analysis.!!!Rotation!Method:!Varimax!with!Kaiser!Normalization.!a.!Rotation!converged!in!3!iterations.!Note:!WMetoda!de!extracție:!Analiza!componentelor!principale!(PCA)!WMetoda!de!rotație:!Varimax!with!Kaiser!Normalization;!Rotation!converged!in!3!iterations.!!!Anexa'3!W!Tabel!de!contingență!între!experiența!de!migrație!și!clase!ocupaționale!!! Experiență!de!migrație! Total!Nu! Da!

Clase!ocupaționale!

1.!Fără!ocupație! 132! 14! 146!2.!Ocupații!profesionale,!manageriale,!intelectuale! 138! 26! 164!3.!Ocupații!nonWmanuale!de!rutină! 198! 46! 244!4.!Muncitori!calificați,!necalificați!și!agricultori! 438! 69! 507!

Total! 906! 155! 1061!!' '


105!

'

Anexa'4!W!Tabel!de!contingență!între!experiența!de!migrație!și!educație!!! Experiență!de!migrație!

Total!Nu! Da!

Educație!1.!cel!mult!12!clase! 579! 98! 677!4.!peste!12!clase! 260! 50! 310!5.!încă!învață! 65! 7! 72!

Total! 904! 155! 1059!

consumul!cultural!În!romÂnia:!influența!experienței!de...

Documents