construiti ceasornice

8/4/2019 Construiti ceasornice

1/64

C O N S T R U I T IC E A S O R N I C E

'ITURA TINERETULUI


2/64

ING. D. MANOLESCU

CONSTRUITICEASORNICE

1 q ~ ,f.llITUBA TINcIETULU!


3/64

Copen.: ......COnIlQII.in~elJDeleDII: V. Ekard


4/64

CARE E eEL MAl vac n iCEASORNIC?

ILA 0 Inrrebare 18 cu si(t'uran\A nu VE 'Prihlpunde pres usor ,Desigur eil mult iae VOl' grlbi ad rbpundA: ceaeul

cu cue ISau ponte veti spune cil eel mai vechi eee-Bornie eete ceeeul aeela de lemn, Co pendulA ,igreutA~i,care nici nu mai tuncuoneaea de vechi ce elite ,i pecare l-af izArit tn vitr-ina unci anticArii.

Ei bine, daM vre~i d. ,tiF .edevdrul, i~ti'i. rAapun-eul: eel mai vechi eeasomic este Soercle l

Dar cum 8U ajune oamenii si rnAeoure timpul cuajutorul Scarelui?IDell cu mii de ani In urmA., oemenii au observercum Soarele pare 01 88mied. tncct pe bolla cereaacl, in-

ceplnd sAurea de la r4BA.riLVieobortnd epot 'pre apUJ. Ei8U mai observat cA.J8 mijlocul zilei Soerele atinge tnAI..\imea cea mal mare. Dar maeueaeea Limpului dupldrumul Soarelui era deetul de anevoioasl.

Noi ,Lim ell etunci crnd vrem ali mllsunim pe pl-mint disLan\-a dinLre doua case eau dintre doi eopeei,o mi\surlm cu meLrul BaU cu peaul. Pe bolLa eerealCl,insi, acest lucru nu eete posibil. In vechime,lnvlt-a\1iau gllait tOLu,i un mijloc Ioartc eimplu de a mlllura dra-

I


5/64

mul Soarelui. Ei au Inript vertical un bA~ In pllmlnfOi au mihural. umbra pc care 0 face ace8L bi\~. Cu cU .Soerele se ridica mai mull pe bolts eereaeea, eu aLiLmai mull. se scurte Oiumbra bA\ului.

In felul eceate a lust n8~I.ere vechiul ceeaornicpcnLru mburst Limpu l , numit "Rnomon" (cuvlntcare tneeamna pe greceete "indicalor").

Dar b&~ul Inript In p4mlnt nu era mijlocul eelmai nimerit pentru a mbura timpul. !)i apoi, oamenii1 1 0 Incurceu, c!1ci un bi1~putea Ii mai lung, altul maiecurt ,inictodata nu se putea ,Li eaact Ia lungimea dor.I\i pa,i umbra arata un anumiL Limp 0 1 zilei.

Pentru a InlALura aceet ncajune 8'RU consLruit Inpicle1e puhlicc coloane din piaLrA, lar oemenii milsutau ou paeul lungimee umbrei de pe leapeetle dinjurul coloenelcr.

Primii care au consLruit gnomonuel din pialr' aulosl. chincai i, In anul 1278, eetroncmul chines Ca-eien-King a eonslruiL, in or8,ul Pekin, eel mai InalLgnomon. EI evee tni\l~imea de 92 melri.

Dar Q i gnomonul conslruit din piaLrA. avea neejunsu-rile Iui, Fieeere om care voia sA ,lie elL 8 ceeaul mi\Buraumbra eu peau I s;!u; Of lunglmea P88Ului e .to direritlde la om 18 om.Pe de slLil parLe, Soarele 88 ridicA pe cee 10 inA1-\imi mai mari vera dectt iarna; deci, la aceea,i oril,umhra. era mai lungt iama ,imai IIcunil vare, Acest.neajune al gnomonului trebuia InlaturaL. Atunei In-vAla\ii a-au gtndit le perlecticnerea lui.

Ei BU cbeervet cum umbra, cart' I,i achimhA lun-gimoB in Limpul ailei, lie ,iroLe,te In jurul gnomonu-lui. Ez plicatie eate Ioarte simpla: 0 daLi1 cu retireePamtntului In jurul exei sale, se roLeetc ,iumbra, deoa-reoe Soarele rAmIne lu aceea,i pozi~ie la\ol de a:18


6/64

Pimlnluluij eoeasta face ca In timpul unei aile umbras A is diferite directii ,

AaLlel, pe leepeaile de piatrt au apll.rut In JUNIgnomonului 0 eer-ie de linii ca ni,te rue; ele indicauoeele. Leepeaile erau adevAraLe eadrane ImpArl,ita Inore, aaemAn.llLoare celor de la ceaeornicele din ailelenoaetee. Mul~i ani oamenii au mAaurat timpul cu ece-aLeeadrane eelere, care erau a,ezat.e In pietele publice,In cu ....ile peletelce Ii chiar pe drumurile principalecare legau oeaaele Inlre ale.

TOIAGUL INDIANCIUuglrii indieni eveeu un gnomon pe r-are-l pur-

tau ou ai. AceeLa era chier toiagul lor.Un eatfel de Loiag, In loc sil lie rotund ca cele obis-

nuite, avea mai multe fe\e, fiecare reptesenttnd 0anumit.llun.ll. In partea de sus a Loiagului, ficcare ra~1era previb:uLl eu 0 gaurl In core B e putea introduce unbe~itor. Clod cillug!rii voiau sA alle ora, InLorceauSP" Scare toiagul co ra~ care reprer.enta luna In carelie glseau, intrcduceau In geura ei be~i ,orul ,i ridicautoiagul de un cordon, . '8 ce sil ia poziPa \'erlieaIA.Prio longimea umbrei pe care 0 lisa be~ioorul pe ra~aooreapuDzAtoare a tciegufui, se aUa ora. Lungunee um-brei nu trebaie mAllural.l de Iiecare dati, deoarecepe feloels toiegului erau eApa~e liQiu~e oare aratauorale.

Dar de ee t.rebuia sl aiM. tciegu! mai multe fele~Una nu era destul? Nu. ~i illLI de ce: Soarele I,i echim-hi drumul dupl ano1.impuri. Dec! Oi lungimea umhreielite dileriLl. Vara, Soarele ee ridicA pe bolta oerealldmai BUll dec1L Ierne, de eceea tntr-c amiazl de varlumbra eete mul l mai lICur(.4 dcclt lntr-c zi de iard.


7/64

$i voi pute].i conetrui, cu multi!u~urinpi.. un Loie.g indian, pe cered-l purt.a~i In excuraiile din tim-pul verii. Acesf. toleg nu trebuie 81

aibA mult.c tote, pe.tru slnL de ajune. Fie-care '8~va eoreepunde uneia din lunile deexcuraie: iume, iulie, august ,ieeptembeie.

Toiagul II ccnlectlonati din lemn.T!ia\i ell IerlbLriJul dintr-o sclnduril debrad groe.s11de 25 mm 0 fl,ie lungA. de unmeLru ,i 1st.! de 25 mm. Aceata estecorpultciegului. Neteaij.i-I au briceagul ,iapoieu reepelul. La un caplL 81 toiagului ve~ifiu un mic cfrlig, pe cere-l pute\i laceIndoind un cui In 'ormA de ecoaba. De 01

S! = ve~i lega 0 sloarA sau 0 cnrelu,l (rig. 1).i9; La 0 distanjA de 20 mm de eoeet capAL(capltul de 8US) l'e~i face cu un burghiu

aau cu un cui Inro,iL In r o o patru gAuri-cite una pe Iiecere fa",. Dtametrul uneigAuri poete fi de 5-10 mm , dar toate patruvor fi ega Ie.TAiati epoi eu briceagul dintr-e ecredu-rid. de brad un be~i,or rotund, lung de 200mm ,igros cit diametrul g4urilar pe care16-a~i flout In cale patru relre ale tciagului.Aceet be~i,or va Lrebui el intre ell ururin\AIn oricare din cele pa.~ru g4uri.

Acum, dupA ee a~i cODsLruH gnomonulindian, ea vedem cum 11 ve~i roloai. Ma.iInUi ve~i eer-ie pe Ilecaee fal4 8 toiagului,Fig. t deaeupra gAurii, cite una din eele patru

luni (iunie, iulie, august, aepterubrte). Apoi. rilmlneal orest.a~i au briceagul pe Ilecare lal-Q liniujele


8/64

(late vor arlta orele. Ineemnerea orelor pe loiag 0v~~i Ieee In prima zi a lunilor tunte, iulie, august.,i~8ept..emhrie. AaUel, de exemplu, la 1 . iunie, ora 6dimineata, ve,i lncepe marce.rea. ore lor pa wiag, penLruln~reaga luoA iunie. Pentru aceasta inf.roduce\i be~i-fOro l In gaura de pe ral-a coreapund.t.oare a aceel.eiIUDi (be\ifOru.l va trebuifsl int.re 10 gaurA Dumai 25mID, adlcl atlt cIt. este groeimee Loiagului); ridiM.li"Vertical toiagul tinlndul aUrnaL de alom eu 18\&coteapundt.oare epre Soare; IDsemna\i eu ereionul ,iol'elt.a\i apoi ou beiceegul pe toial looul plnA undeajunge umbra be\ioOrului. Acela,i lucru II veti lacedin orl In oril, ploA: III ora 6 duplamiazil. Ob\ine\islUel pe f & \ - & toie.gului 12 oreBtALuri, oare reprezintloele 12 ore - de Ie 6 dlmineata pln4 la 6 aeara. Nuait.a\i iii8Crie~i 1n_dreptullieolireiore8~Uurior8 coree-pund.toare IRepet.a~i opera~ia aceaata ,i penLru celelalte luni,tDlElmntnd In prima zi 8. Iunii respective, din orA tnont, umbra luaU. de be.ieor pe lat-a toiagului.

DupA eleotuarea acealei opera~ii. va\i putea CU008, t . e oriolnd ora, dupa lungimea umbrei he\i,orului,Dumai. .. -8Afie Soare.

Nu uiLa,i ca la 81111iLui Iunii el mULa~i be~iOQrul10 gaura hmii urmAtoare.

CADRANUL SOLARAm vlzut. cllnci. din vechlme oo.menii au ob88rvaL

cI un oeasornic ca gnomcnul nu poat.o Ii 10108iLpreahine tot timpuJ anului, din cauea umbrei sale, a clreilungime ee echimba de le 0 lunA. Ia alLa Ii chin de lao zi le alta.


9/64

Pentru ca umbra gnomonului sA nu se mai schimbede la 0 ai la alte , ia-a dat hli1.ului care era vertical, 0Inclinevie egalii eu tnclinatia axel Pnmtntului. InIelul acesta, la ecoeasl orA, lungimea umbrei era aceeaeiIn oeice zi a anu lui . Acest DOU ceascmic poarUi. numelede "cadran solar". Ietortcul grec Herodot poveeteeteoil Inveut ia cadranelor solare ee datoreste babilonieni-lor. Pe vremea eceee , Babilonul era unul din cele maimari centre comerciale din lume fi deci eate u,or detntelee cA ~Liin~a a progreeat In eceet mare centeu.In timpul lui Perrcle a lost inetalat tn Atena prj-mul cadran solar. In Evul Mediu e-eu conebruit unmare numar de cedrene eolare tn Grecie ,iItalia. Ace-etea Be monteu pe zidurile clopotnijelor ,i ale monu-mentelor.

Un cad ran solar bine construit v - i de dimensiunlmar-i , avlnd diameteul de doi mctri, aratl ora aileicu 0 aproximatie de un minut.

Dar do eo era nevole ca bAtul eadranu luisolar s aaibl aceeaei Inclinatie ell axe pl!.minLului?

Pe ltnga miscarea sa de roLa~ie In jurul axci Bale,Plmlntul are vi 0 mlscere in jurul Soarclui, dUp! undrum lrt torma de ellpaa. Dar axa Pamtntului nu eateperpendieulera pe ace8sUl elipsA.. Ea are 0 anumitatnulinejie. Din Roeastll cauzA, cedranul solar va tee-bu isll albA. b!\ul la Iel de IncIinat ca ,iaxe Pamtn-tului.Ce ,i gnomonuI, cedranul solar araLil orele zileiprin umbra pe care 0 la!l~ pe cadran bil\.uI montetvertical, in centro I cadranului. In Limpul zilei, umbrallisatA de b'~ se plimbA pe cadran 0 daLl cu trecereaLimpnlu i,ca ~i un ar'LIlLor de ceeeomic. .

Nu eate greu d. conetruiti eingur! un cedran so-lar. PenLru eceasta avej inevoie de ctteva ectndurele10


10/64

de brad, 0 bucatl de .carton eeu de placaj ~i cite vaeuruhurr .

ln Iigura 2 elite rcprceentat cadranul, asa cum vaarats dupd ceo) ve\iconsteui. EI eete lor-mat d intr-un disc (a),un tub (b) Jint per-pendicular In centruldisculu i V i un euport ,cu douA piclcere (c ,id), cure eustino cadre-nul. Pentru tnchnareecadranului, el poateri roL it In jurul exulut(e), lizlndu-se tnte-eaDumiUl- pozi\ie, coetoei (r), 8Q8 cum eeva arilta mai departe.

tnLli ve~i construirama care 8u8~ine diecul cadranului solar. Acea8t .aeste formalA dintr-c cruee cu bretele egale. Unul dinbrs!-e1e crucii are la cele doul cepete niste Jueueirotunde, pentru 0 ee putes roti In eoob iturtle picioa-rolor ce euej.in cadranul (fig. 3). Brajele le t.Aia~idlntr-o ectnduea de brad grossA de 25 mm; ele audimenenmile din ligurA. Fiaaree locrueiptl 8 bra-\elor 0 ve\i lace prin douA. ecobnurl, a,a. eli atuDelicfnd JDonta\i cele doua breje, ele intrA eI8Ct UDU]Inte-altul (fig.4). (0 punctul de tncructsere al bra-telor veri race cu un burghiu aBU ve~i tAia cu 'erA-strAlll de traloraj 0 gaurA cu diametrul de 10 mm. Inaoeasta ~8urA vet.i fin bA~ul cedranulul.

SuporLul cere 8u8\ine cadraoul (fig. 5) este for-mat din donA picioare vert.icaie, legate Intre ele ou 0

Fig. 2

11


11/64

trllveraa. In partea de [oa, Iiecere picior va avea citeo talpil pentru etebilitate, iar In pertea de aue cite 0scobiLurd In care ae va roLi exul cruoil cadranului.

F i,Q :. 3Suportul ae conetruieste din Vipci de brad, pe care letAiap cu rerll8tr~ul dintr-o ectndura groasil de 25 mm,Ftxarea celor doua U.lpi in partea de joa a picioarelor,cft Vi Iixeree travereei ee vor lace cu ctteva cuie.

DupA. ce a1.i conatniit suportul cedrenului solor,vej.i ttiia din carton aau placaj aubjjre un diec ,eu dia-metrul de 1 000 mm. In cenLrul aceetui disc ve~i laceo gaurli cu diemetrul de 10 mm. Fua~i apoi cu tintediscul pe rema, In a6a leI Inott. gaura din centro I die-cului sI coreepunda eu ecnLrul ramei.

Aeum mai Lrehuie sd coneLrui~i hA~ul eedrenuluisolar. Bd~ul cadranului este UD tub lung de 800 mm.,pe cara-l 000Ioo\io08\i din carton. Luati o:vergea detier cu diametrul de 5-6 mm Vi lungimea de eproxi-mafiv 1 000 mm Vi fnflvura~i In jurul ei 0 tlVie de car-Lon 8ub~ire, latA. de 50 mm , i putin umezitilin preala-bil, pentru oa sA ae InlAuoare uvor In jurul vergelei.FJ.eia ae va Inflvura pe vergea sea cum ae vede In Ii.lOra 6. Primul eLrat de carton ee unge cu clet de Um12


12/64

p1!hie ,ipeste el 88 tnrA~oar~ UD 9.1 doilee straL. Infelul aceeta ae Infll,oarA unul peste altul 7-8 etratur!de carton, p InActndtubu! cap4U. dill'metrul eater+or do10 mm . Ctnd atiterminat de InrA~uraL ulLimul straL,1C0ate\i vergeauadin interiorul tu-bului. Tubul con- rig. 4rec~ion8L II ve~i lixa cu elei In goura din centrul ea-dranu lui , Ave~i grijA C8 pozi~ia tubului falA de diee

Fig. ::.&4 rie perpendicuiarA, edict sll formeze un unghi de90" ou 8uprare.~8 diecului , Controlul lixArii tubului 11

13


13/64


14/64

stele ale Carului Mare Vi veti m.lisura [Ie ea 0 lungimede clnci ori VijumAtate cl~ dietanja rl inLre aceate stele,ve~i gAsiSteaua Polera. Acurn, dupa ce a~i psit SteenePolarA, Lrece~i III monta.rea cadranului eolar.

*

fig. S

A,B'lati cadrannJ pe supor~ eetrel ea tubul sa fieorientat spre Steaua PolarA. Pentru aceesta trcbuieavezat InUi eupcrtul cu oadranu! epre Steeua Polarll.Apoi ve~i privi prin laterierul tubului ,iveti fnolinacadranul ptnA clnd va apArea prin tub Steaua Polad.Dupll ee a~i detemrinet aceasLA pcettie, ve1i legs cudoull afori cele donA capets ale ramei cedranufui deun OUitor pe cere Ia~i bii.Lut In mijlocul teaversel au-portului (fig. 2).

Nu mai rAmlne altceva do ficuL dealt sit grads~icadranul, Imp.llr~iDl"lu-1 In ore. Pentru aceaate, viisoula~i dimineete , Vi acolo unde la ora 6 umbra tubu-lui cede pe cadran tl'888~i en VOp888.0 liniu1!1, ecrrindtn dreptul ei citra 6. CooLinulnd Bfa din onl In orA,plnA la asfintiLul Soarelui, veti reu~i 811gradB~.i cedea-nul. OdaLl. operej.ie de gradare terminata, veti puteeeunoaete In Iiecere zi ora cu ejutorul seeaLui cad ran so-lar, ell condi~ia ca Soerele sADU lie eecune de vreun nor.


15/64

CEASORNICUL CU APA

tn afarl de cadrenul 80Jar , oamenli au tolosit. Inveobime ~i8curgerea ape ipentru mllurarea tim-

pului. Acurn 2000 de ani au aplrut In China primeleeeeeomiee cu 8pll.. Priocipiul de Iunetionare 81 eeeetordlalorniee eete deetul de ejmpfu. A.tlel, dintr-un vaacu api, gAuri~ In rood, apa 88 ecuege, piclturili cu picA.turi, to B it vas. Clod primul vas Be gole,t.e, eats umplut.din nou. Treceree timpuiui Be mlsoarl dupA. Dumlrulde vue golite. Sa epune c4 In vechiul Egipt, In tempJulzeului Oeiris, eaiata un utIel de ceas cu apt formaLde ppt9 veec. Ape curgaa dlntr-uu vas In altul. CIRdprlmul V8I ee golea, preo~ii aveau grijl 81-1 umpledin nou ell ap i, pentru OR scurgerea ei sl nu Be IDL~rupl.

Velles deepre ceasornicele eu Bpi a ajuRa maitlrr.iu ptoil. In Europa. Atund me,teri illOulli~i auInoeput. II nlscoceascl Ii sA coDltruiueil tot Ielul deceeeomice cu apl. Astlel de ceasornioe, care ee p4streadplnl In zilele ncaetre, riind eapuae In muzee, !!lIntada-vlreLe minunl~ii, aLit slnt de ingenios cccetruhe.Ele au lost numite "clepsidre" t eeea oe pe greceste'nseamnil "ceaaornice cu epa".16


16/64

ctTEVA CLEPSIDRE SIMPLE

Este deetul de UfOr ad cODstrui\i 0 clepsidr! simpld.1n Iigura 9 este rcprez~ntaU 0 ostial de aIepaidr~.Pemru eeeaeta trebuie sA vA procur8~i doua sl.iclealbe, de ette un Htru Ilecere. Conree\iona~imai IntH, din lemn de brad, un dop dubIu,poLrivit penl.ru at-iclele pe care le'8~i ales.Dopul eceeta are forma a doua trunchiur!de con puee cap la oap ~i lungtmea lui eatede circa 60 mm (fig. 10). Prin centro) dopu-lui 'ace~i 0 gaurl eu un burgbiu aeu uu ruitDro~it In foe. Dlametrul glurii reebuie allfie eel mult. de 4-5 milimetri. Prin acea-etA gaurl ve~i Lrece un Lubuf01' de sLielilaau de tabId. Umple~i (IU apll una din et i-cle ~i aatupa~io cu dopul ccmun: apoifi.l8~i deeeupra B dOUB sLicla., goaM, cugttul tn jos, alB ca s A fie BalupaL! de cela-lalt capin e l dopului comun (rig. 9). Clodetlcla pliol eu apA ee va alia deeeupra, epaee va ecurge prin gaura din dop, picUuriicu pic4turl, In sLiola de [os. Ca sI[ ounce-,Le~i timpul, va trebui aA grada~i aLlt sLicia de jos, cU. ,i pe (IeQ de eue, PenLruaeeasta, 1ipi~i pe eticle otte 0 rt~ie de hlrt.iealbl, pe care lnsemDB~i cu cernealA nivefulapei. Dist.ant-a dinl.re doDA Iiniu\e vecine 0ve~i determine comparlnd curgerea apei OU Fig. 9un eeaeomie, din minut In minur. Laaceea,l distant-' pot ri apoi traeete Oi alte Iiniuje.Dup.l ce apa din aticla de sus S-8 acure, InLoarceti

elepeidra, aatfel C8 aLicia de sua sAtie jos, ~ieeeecmieulou apt eats iaril,i in Iunctiune.

17


17/64

o clepsidrlsimpll eate ~i cee reprezenLatA In liguraH. Dupll cum vedeti eete formaLA din douA. eutii deconserve (8 . ~i b), 8~zfll.e una peste alta. De margineaeutiei de JO B atnt lip itelrei vu"i\e de tablA,care suatin eutia de IIUS.De marginea cutlet de'SU9 Be Jipeete cu cositor

Fig. to Fig. ifo alrmll IndoiU. Is un cspU In formA de inel. Acedinel trebuie eA ee gieeascli pe an geometricA aeuuet. Prin inel 1.rece un bep~r rotund (c), IiuLcu peetea de jos Inte-un dop de plutA (d), ee plut.etjlLepe apa aUaM. In r.uUa de eue. Lungimea hetivoruluieete de 100 mm. In Iundul aceetei eutii ve~i race 0gaurA (e) cu vtrful unui cui Ioerte 8ub~ire. DiametrulgAurii trebuie e . 4 Iie stU de mic, lnelt epa din cutissA eurgA. Ioarte Ineet. 0 datil cu ecurgerea apei dincutie, dopul cue pfutestc pe 8upralal-a ei va coher!18


18/64

,i el, ,i 0 dat.iI cu el ve cob~rt ,i be~i,orul. PenLru ncunoaete treceree timpului cu eceet reSII, Be gradenAbe~i(lorul eu Hniute, care vor repreeente minut.ele iinelul din slnDA aervinddrept indicaLor.

Un aiL model de clepai-drA pe care 0 pu tej.i con-aLrui tot din dod cut.ii deconserve eetc uceea repre-zenlaLil In figura 12.

Dael privi\i aceaat.i1. n -gu.rl, ve~i Intelege Imedietcum runc~ioneazA ceeeor -nieul. Apa oare se scurgedin cuue de sus, prevAzutilde asemenee cu 0 gaurl Infund, race si lcreascA. nivelulapei In curie de jos. Create-rea niveluluf apei se obeervlIn tubul de liticli fint. cu

luI.JlltId

Fig. 12

ajutorul unui dop de ca.uciuc eau de plutA, In pere-tele cutiei. Gaura In cue fin\i dopul 0 ve~i facecu un burghiu In peeetele cut lei, cit mai Ilproflpe defundul ei. Groaimea Lubului de sticlil Vll Ii de 5-10mm , iar luagimea de 150 rom. Indoirea lui ee face'oarte usor, Incilkindu1 la riacAra unei 14mpide a~rt..

Inainle de a Incepe gradarea Lubului de aLiciA,tumo.~i In curie de [o e a.tlt.a apil, IDelL nivelul ei ailajungll In pertea do joa a tubului plnil le 0 liniu,",.eare ve reprezenta punctul zero. Liniutele pot. IimarcaLe pe tub Iolcaind 0 piiD. l.riunghiulari, dara- 19


19/64

trebuie s A ap,blm Ioarte ueor, pent.ru a nu orlpaaLicia.De fiecare data cI~d pune~i eeaeomicul m 'une~iuneva trebui ea apa din cutia.de JOI l 81 Iie 18aced nivel.

CLEPSIDRA CV CADRANUn ceasornic cu apl care 81 arate orele pe un ee-

dran, ca oricare ceasornic,.este clepaidra au oadran,reprezeutata In Figura 13.

Dacl urmAri~i cu at.e.n~ie eceet deaen ,i oiti\i rtn-durile cere urmeaz!, Yeti In1-elege m odul de runc\Jo--nare al eceetui ceesornic.

Intr-o curie (8) ae g.! lS68(l dod reservoere (b ,ic),Din primul rezervcr ape. Be BOurse 10 al doilea20


20/64

re.zervor plaeat mai joe dectt primul. In aceeta pluLevt.ephrtttorul Cd), care este legat de 0 aroam (e). Sfoara eeteInfl'1llrati de paLru, oinci ori pe 0 tobi!. (0 ei eete pre-vbut4 la cel41alL cap4t ou 0 greutate (b). Pe aaullobei, care ee poete roti, eate montat arAtAlorul (g).AluDCi ctnd ae ridici D ivelul apei In rezervorul dejoa, ee ridicl ,iplut.itorul, iar sfcera, Infl,urlndu-e8pe l.obl, lace el ee roleasci arALUorul.

Ve~i construi mai InW cutia de lemn In care eemont.eazl ceaaomicul. Ac:easLI cutie (fig. 14) eete

Fig. 14

formatA din poetement (a), peretele din ta1i (b),peretele din spate (e) Viperete le de BUl l (d). Pcetementul(Jig. 15), 11 tAiati-dinLr-o lIelndurli. d, brad groosA de15 mm. Glurile dreptunghiulere din poalameot aero

21


21/64

veee penteu Ci.urca pcre\ilor verticali. Rle vor (i(acuLe cu 0 dalU.. E8Le IOllliimal bi.ne s A lace~i InLii Insclnduril. 0 gaurA rotunda, In cere lntroduceti apoiun CerAatrAu, "eoad4 de ecerece", ~i cu care LAja.~i

Fig. 15

gaura drepLunghiularA.. Peretele din fa\l (rig. 16)II ve~i ~ftia. eu CerA.slr4ul de traroraj din placaj de 5mm grosime. ln partca de BUB a perctelui \e~i lace ru

FiJr. 16

burghiul 0 gaurA prin care Lrece axul ce mi~(,8 arlLl-torul ceasomicului. ln partea de J O B , peretelc sa tee-1llinil cu 0 Iimba cere in~ri1 In acobiture din poetement,iar In partes de SUBell 0 lJCobituril. tn care Be fi~ea.zl


22/64

pereLele de eua-Peretele din spate (fig. 17) are eceeaqilorm.4 ui aceleaai dimeuaiuni ce peretele din ra~. Peel Be fined. poliloa care euetine reeervorul superior.Pentru H:r.ill'e.apoli\ei, peretele eete prevbut 10 partea

FIll'. 17'de mijloc eu trei acebituri dreptunghiulare. Poli~a(rig. 18) ~i peretele de BUS (rig. 20) vor Ii U.iaLe f o o t . . dinplacaj. Pollta eate BprijiniLil de 0 coneola (rig. Hl),

FIll'. 18 Fig. 19

cere se fixllazA to ecobitura ve....irall a pereLelui dinspate (rig. 14). Polit,a are 0 gauril rotunda, eJeout,aUi.~II. mai aproape de margine, prio care va 'eurge apadin reterv,!)r.

23


23/64

A:r.ul care mioc' aratit.orul II ciopliti cu briceaguldinte-o bucaU. de lema de rag eau lLejar. EI are In8ec\iune lorma unui patrat o i B e terminA Ia oapel.e ou

Fig. 20

ctte 0 prelungire cilindrlca. Forma ,idimeaaiunilelui IlnL arlIilBI.epe figura 21.

Toba peste care 88 Inrloar! .Ioara ,icare ror.e,Lea:r.ul eete cilindricl. Ea are In centro 0 gaurd paLratl

195

Jig.2t

(fig. 22), prin care ee introduce exul. Toba ve~iface din placaj gro! de 5 mm. Penlru ada tAi8~i ,8.Iediscuri cu dtemetrul de 40 mm Oi decupajt-Ie dincensru 0 porriune pstratA co letura de iOmm. Lipi~iapoi diBcurile unul de altuI.

Arl~Lorul (fig. 23) n Uiatidin placaj ,iII fiJ:9~idetipitiv pe ax cu clei, numo.i dupA ce a~i montat eaulIn pere~ii eut.iei ~i a~i teecut le etalcnarea ceaeomicului.

Mai rlmlne al cooaLruiti plutitorul ,i contra-greutalea.24


24/64

Plutitcrul (Iig. 24) 11 tA lap ell IerbLrluide Lra(orejdintr-o ectndura de brad- groas! de 5 mm. EI are formaunui disc. to centrul plutitorului hate~i un cuieor

Fig. 22 Fig. 23.Indoit In tormi de cb-lig ; de el yep lege me iLlraiualoara. Contragreutatca (fig. 25) are de aeemenee 0form~ cilindricB. ~i se conrec~ioneazd f A J ~ din lcmn.@. a, I ~

Fig. 24 Fig. : ! . 5

~i ee eate prevbuLl cu un clrlig rlcut dintr-un cui.de care ee leaga sloara.ClnU.ri~i plntitcrul ti contragreutetea.. pentru eaele s A aibll. eceeest greutate. D801 contragreutateaeete mal grea dectt plutitcrul, ciopltti eu briceaguldin corpul ei. Daca este mai u~ar!, tngreunati-ohliLlnd In ee ctteve cuisoere. Pentru ca pluLilorulsinu ae Imbibe cu spi Oi s A . devina mai greu declt contra-greuLaLea, ungeti-l ell cearA' wpitA. aau vopeltl-I dectteve ori cu lac iJe Iel trebuie procedat Oi cu contra-greutetea.

25


25/64

Dupil ce a~i echilibrat plutitorul ~l' contragreu-tetea, luat,i 0 9loara sub~irc; flexibilA., lung! de 30em ~i legati-o cu un capALde ctrligul plutitorului, iaren celalalt capat , de clrligul contregreutatii. La mij lo-cul sforii legaj.i un lnel de etrma. Cu ajutcrul lui saagal,~ slcara de un cuisor , pe care l-ati bAtut mai

Fig.2Gtnainte In toba. (fig. 26). Dupa aceeeta, InfA.~urll~i dedoua-trei orr pe toM. capatul alor-ii cu conLragreulaLoaIntr-unsens, iar capatul celalalt cu plutitorul In eenaiuvers (rig. 27). Dupli ce montati axul tobei, cu tcba,plutitotul foil contragreutatea in glurile celor doipereti vertice li, montati definitiv peretii , Incleindu-ide pcstement Vide pcretele de sus.

Rezcrvoarele pe care le vell Colosi nu etnt altcevadectt doni! cuLii de conserve a cfte un kilogram lie-care. Cutia pe care a~eze.~i sus are In Iund 0 gaur.1lIaterala de 0,5 rum diemetru ; prin ea Be ve ecurgeapa. Gaul'S 0 vc~i lace cu un cuiaor In Iundul cutlet,Is 10 mm departere de margine. Pentru a executegauea, cutia ee introduce en Iundul in sus, pe 0 bucetade lemn. Cuiul ee bate user, eettel co. numai 0 parte-a vtrfului sin sA sLrlpungl1 Linicheaua,Deeigur c1l. ecest ceaeornic nu va ariUn. timpulpe 0 pcrioadd lunga, ci numai plnl!. ae goleete reeer-vorul.26


26/64

Pentru a,mll.ri intervalul de timp pe ceee-l p08.Leo.rlH!\ coasomlcul, gaura reeervorului prin cafe eeecurge epa Lrebuie sA lie etL me imicil. Cu etL Qcee.sLIlgBur4 va fi mai mare, CU BUt apa ae VBscurge mairepede, V i deci limpul cit. fUQc~ioneazii ceaaornioulva ri mai BCUrt.

Fig. 27Penlru ca ceesornicul pc cafe l-uti construiL III

poata a~A.ta "ore le'' , teebulc sA aibd un eadran, Inlala ciiruia sA se miete ardlALorul. CadranuJ, care areIorma unui disc ell diameLrul de 80 mm, 11ve~i Liliadin carton ,i-I ve~i Jipi pe peretele din la\I, evtndgrijA oa axul arlllLorului sA. "'inol exact In centraldisoului.

Et.alona~i acum ceasornicul, adieu tnsemnati pOcedran cu liniuje timpul din minut In rntnut,


27/64

Penteu o.ceael.a' umptetl rnai Intli rezervorul deeUR cu apA, avlnd grijA co. plut.itorul ell fie coborHplnl In Iundul rezervorului de joe, iar arlltl.t.orul elletea vertical, adicit [n pozitia. unui oral' de ceaeorniccare a.ratA ora 12. Apa care ee ecurge in rezervorulde joe va -idica plutitorul, tar arAtltorul ee va rotiSpl'8 dreapta, din CBUZB contragreuLlI.~ii care tragetoba. Trecerea timpului 0 ve~i fnaemna pe cedren prlnccmperatie cu un ceaaornic. Ctnd rezervorul de eueII-a g olit, vilrsap ape din rezervorul de JOB In eel desus ,i aducej.i ariltaJorul III pozi~ia ini\iahl, cobortndpiutitoruJ.Cu acest ocascrnlc nu ve~i putea ~ticit eetc ora

Intr-un anumiL moment, decarece el nu juncttoneazacontinuu co. orice eeeeomic, ci ve~i putea m8.8Ura tre-cerea Limpului. De eremplu, clnd InvA~~i 10. arit-meuca, vede]! cite minute vI Blnt Decesare penlru aresolve 0 problema. Dacll dori\i co. ceeeornieul ellapl B~ mi1soare un Limp mai lung, ve\i face gaura dinfundul eezervorului foarte'micl, aetlel 00. apa ell. curglpiciHurA cu piciltul'il.

Dad dori\i ca ceaaorntcul s A mAsoa.re un limpmai lung eau mai scurt, 1010si\i rezervoare eu glurimai rnicisau mai mari. Dar, eveti grijil, penLru fieeererezervor eeaeomicul trebuie diD nou etalonat. Etalonarea 0 ve~i face tct-pe cadranul ceaeomicului.Jclc-sind Insll euler! dilerite, pentru co. IIA nu tncurca\i"o rela '" .


28/64

CEASORNICUL CU NISIP

In urmit en ani, conetructorii de eeaaornice auobeervat cA pentru a conetrul un ceeeomie cu

BpA, care odat! Incitrcat s! mAsoara un limp maiIndelungst, eveeu nevoie de rezervoare urtese ell apli.Atunci ei au reeolvat aceaata problemA etl lie poatede simplu: au InlocuiL spa ell fliaip Ioarte lin, carecurge mult mai IhCot deett epa. $\ estfel, In lcculceeeomieelor ell spl au apArut In ptetele publiceceaaornicele en niaip.

Ceasornicul ell nisip, Ball "ni8iparDi~" cum isemai ejce, a losL rolosiL Joarte mull In vechime. AlLIe),judeeiltorii greei Vi romani Ioloeeeu oiBiparni,ele pen-tru 8 lin t.impuI cit sA.vorbeaeca Iiecare orator. Cea-sornieul en niaip a lost folosit cbiar ptnl In ultimu1Limp de marinari, pentru m4surate8 vitezei naveloe,ABtAzi, oessornicul cu nisip nu mai eete iol08it deoltla bAile pub lice, pentru a m.!l.sura timpul unei blti,88.U de unele gospodine, peatru a mAsura timpul deCierbere al oualor.Cel mai eimplu ceaeornlo co nisip es~e Iormat dindoul rezervoare legale Intre ele prio.tr-o ~eavA eubjire.Nisipul curge din rezervorul de 8U8 In cel de [oe, De

29


29/64

obicei, un aetlel de ceesomic ee "descatcll." In 5-i5minute. Ca s;1 nlncarci" din nou reacrvorul care a-agclit, este de ajuna s~ rdstomi ceeeornicul, adicA rezer-vorul de j08 IneAreat eu nisip ad lie de data aceastadeaeupra, ~j_.o ceesornicul Incepc din nou sa functio-neee.

Un aetfel de ccasornic eete formal, dintr-un Lubde aLicia aetupat Is cole doul eapete, avlnd 18mijloculs4u 0 giluiturA pc unde ee ecurge nisipul colorat.Tubal de sLic15 aetlel conatruit eete 8~eznt pc 0 pll-cu~ii. ori pe un postemcnt de lemo, peuteu a fi maluecr de menipulut.

UN CEASORNIC SlMPLU~i voi pute]! construi un ceaaomic cu nisip. Pentru

eeeeeta, procurs~iovA mai tnlii dou3. et.icle de lampAde aceeaal maeime. tAia~i epci din- lema de bred eeudin pluLA, dacA avcti, trei dopuri cilindrice. Douddintre ele vor eveu ecceael mArime, pou-ivindu-ee ]8gura de sus a et.iclelcr de lampl. Al treilca dop Lrebuie8A ee pou-iveesca la guru de joe a sLiclelor de lampA(tig. 28). Pe axe. aceetui dop yep lace 0 Kauri de 1-2"mm diameLru, eu un cui eau cu un burghiu. Pentruca nieipul sA ec ecurga u,or prin aceasLA.gaurA, ve~ite,i eu briceagul marginile giiurii, Icrmtnd doul pllnii.

Dupl ce a~i conetruit ceaecmicul propriu-ete, pre-gUi\i niaipul cu care ee umple una din sticle. Niaipultrebuie uecat ,ibine cernut printr-o siLl Ioarte deasli,penrru ell sA ee IndeplirteEe grlun~ii praa mari, career putea tnlunda cenalul din dop. In lac de niaip s~poate lolosi (':!rAmidil pinta: ,i apoi eemutj., Avan-tejul cAr4.mizii pieate eete rii ee vede mulL mal hine,dtoarece eete coloraLA.30


30/64

Aceatui ceaaemlc trebuie sl-i consf.ruj~i un euportdin Jemn. Suportulare rolul de a permite evezarea cea-eomicului In pozi~ia verLicalA, ~i In acelalji Limp de

Fig. 28 Fig. 29

8 permite Intoarcerea ceaeornieului, clod tot nisipuldin reaervoeul de SUB B-a ecure.

In figura 29 eate reprczentaL eupertul pe cere-Iyeti. constnn. El eete format dinLr-un postament (a),o plac3: verticalA (b) Vi 0 plad. ol"izontaHi (c) careBlIs~ine sticlcle.

Dimensiunile auportului Ie ve~i e lege dupA di-mensiunile 8Lielelor de lampa pe care le rolosi~i.

31


31/64

Dupa ce a~i umplut cu nia{p una din etlcle,urmAri~i eu un ceescmic timpul de acurgere ani.aipulni dlntr-o aLicIA Intr-elta. DupA mai multe Incer-cAri ve~i reu,i el determinat.i cantdtetea de niaip caretrebuie puBl. In aticlA, pentru ca timpul de scuegere anisipului s4 corespundA unui anumit interval de timp,de exemplu 15 minute. Cu eoest ceaeornic S8 poat_emlsura numai un anum it . interval de timp. DaeAave~i grijA. IIrlsturnap ceesomicul de Iiecare datilolnd nisipul s-a ecura complet dintr-o sticht In alta,atunci ve~i avea continuitatc In maeuraeee t.impului.

VN CEASORNTC cu CADJMN, ACTIONAT DE NISIPCeasornicul co nisip pe care. Iati construiL maiInainte din doua sticle de lampA nu poaLe sA vA eratedectt Limpul oolal tn care nisipul se ecurge dintr-o

st.iclA 10 alta. De aceea, nu ee pcete fti, Ie un momentdab, ctte minut.e au trecut de clod ceaecmicul a fastpus In Iuncdune, chiar dacA vep grada cu Iin iute celedoul et.icle. Asta deoerece nisipui Iormeeea, princurgerea sa, un mUiuroi cere nu permite sil ee cu-noas04 precis nivelul nisipului in sLicla de joa.Pentru a InlAtura neejunaul aoe8ta,consLrui~i uu cea-eoemc cu nisip, care va arAta pe un cedren, In oeice mo-ment,clLlimpa trecut de c1nd a Ineeputs8.cul'glnisipul.10 rigura 30 eete repreaentet acest ceasornie. EIeete format dintr-un postament de lemn , care 8ustineIn partea de IIUS curia cu niaip (a), din care aceete seecurge pelnte-un jgbeab (b) 1 n cutia de jos (c). Cutiade jos eete a,ezaU. pe 0 plrgbie (d) care ae poate roLi1n jurul a:r.ului (e). Capltul ptrghiei Be terminA eu 0pDrl.iuoe In Cormi{ de sector circular. Pe sector eetefjutAde un cuieor sfoara (f" care va roti limba ceaeor-nicului. to partea de sua ~ poat.amenLului S9 11114untambur (8), c,ste se poate roti. Pe exul lamburului efiuLl limbe (b) care S8 rot.eote 0 daU,ou tamburul,32


32/64


33/64

bur va roH tamburul ~i 0 deLI cu el ee va roti ~i limb ..eeeaomieului. Conteagreutntea echilibrea.zi1 ptrgbia. ,iIn -eoeia,i l.imp line aloara InLinllA. r

Fig. 31Construo~ia ceeeornicuhn 0 tncepcti conlee'[iontnd

din lemn poatament-ul. Acella e format din place deJO B (fig. 31), paLru picioare (fig. 32) Oi doua traverse

Fig. 32latera'e (fig. 33). Place 0 ve~i lAia ell lerAlltrAul dinLr--o8clndur4 de brad groed de 20 DlID.

10

Fig.Cele douA picioare din la,4 8lot pecvaaute eu cue

o KeurA,cu diameLrul de 5 mm (repreeentata punctej34


34/64

In figora 32). Prin aceete gAuri trece uul plrghiei.Traveraele leterale (rig. 33), eeee leagA picioarele inpartea de 8US, au 13 capete cite 0 scobiLurl pentru 1 m - -binare. Piecare travenl va avea de asemenea cue 0gaurii leterala eu diametru l de 5 mm, prin care vateeec exul tamburului rotitor, Tam~urLd (rig. J4) H

Fig. 34

ve~i eonfecticua dintr-o hucaLiI de aclndurl de brad,rotunjind-o cu briccegul ,iapoi ell pf la. La capete,el ee Lerminii eu cite un ax oilindric, In jurul carulase va roti. Pe axul mai lung ee lixeazA indicetorul.

Fig. JS

Plrgbia (fig. 35) are Ioeme unui "Tu cu bra\ul scurtpu\in curbar. Ea va (i U,iatA eu Ierlat.rlul dinlr-o ectn-durA do lei, groed, de 15 mm. La un capit.. ptrghia ee3> 35


35/64

termina cu un sector de cere peste care ve calce aloara.La oelalalt eapiH, ea are 0 ~aictur9. to care veli Iiza

fig.. 36

eu elteva cuiscare 0 mic' traversh de lenin, lunga de40 mm gi laLil de 10 mm , care !ormead. cu plrghia 0

cruce. Rolul acestei cruci eetede a euetlne cutle tn care vacurge niaipul .

La 77 mm de capatul curbal plrghiei race~i tn plrghie 0gaurA patrata, prin care vatrace ami (fig. 36). Aceete seli:r.ead. In gaura din plrghie euoleide timplArie. Taietura dinlungul plrghiei permite echill-brarea ei eu ajutorul unui eueubeu piuli~A., care poate Ii tixat Indiferite puncte ale til.ieLurii.

Fig. 37 Opritorul care limiteesa cursepfrghiei eate reprezentat Infigura 37. EI ae va Iixa in gaura din placa posta-rnentulu i.36


36/64

Cutiil& pentru nisip Ie ve~i eonstru! din placajgt'Os de 3 mm ; embele au B.celeaoi dimenaiuni. In fi-gul'll 38 slnL repreaentate p!il'~ile componenLe ale eu-

r.==li.L__j1Fig. 38

ttlloe, eu toate dimensiunile neccsere con8tru~iei.Perelii diu fa1l ,idin spate ai cutiilor (A). cit l J I i O B i

37


37/64

Iatetali (8) au nivtfl seobiturt penlru Imbinaro. DupAInoleieree aceetor peretl- ve~i tixa co etten cuisoarefundul (C). Fundul cuLiei de BUB are 0 gaur. CD diame-trul de 2 mm prin care 8(' - v a ecurge niaipul (reprezen-tatl punctnt In desen). Pentru ca nisipul sa a.jung! tn

\~~OlPig. 39

curie de joe, va trebui sl conree\iDna~i un jghcab dincarton, pe cere-I ve\i lipi de lundul cutiei de SUB.A mai rilmas sll construi.~i indicetorul ceaeomicu-lui ,icadranul. In figura 39 eete representat indica-torul, pe cere-l vc~i menta pe axul t.amburului, tnsltArl e-I tncleia. Ca.dranuJ, de forma uuui disc cu die-metrul de tOO mm, tI Ilia\i cu JerlistrAul de trafotajdin pla-aj de 3 mm groetme. EI va 1i l ip it cu clei deUmpllrie pe traverea de BUS 8 postamentului, poteivfndg8ura din centrul cedrenului In dreptul eaului tam~burului. .DupA oe a~i terminer eonetrucfia eeeeomicufui mairAmlne ' S a . echilibrati ptrgbia ei sA grada~i cadranul.

Mai InUi aDeza\i cutia de j08 In locovul ei pe pfr-ghie ,i Jlsa~i plrghia liber!. Apoi, introduce]! In l5ie-tura din lungul plrghiei un eurub cu piuli\A, pa care-Ive~i Iixe In aeel punct pentm care plrghia va 8ta. Inechilibru. In casul clnd euruhul este pres U10r ,iplrghia etA apleca14 spre capAtul unde eete montatJ.cut.ia, adAugap pe ,urub cueve piuli\-e ,i ,aibe, pen-t.ru a-I Ingreuna.38


38/64

'oeinie de a echilibra ptrghia, ri.l.8~i 0 aloarl cuun eueor In partes de joe a secLorului ,i apoi Lreco~iaroara de doua-trei ori peste tembue, legtndu-I lacelAlalL capU 0 eo nL rag reu t.a te . C o nL rag reu taL ea nuLrebuie B J I i lie In83 prea greu.

Pentru a grada eadrenul ccaeornicului ve~i turnaniaip tn cutia de SU9 ,iapoi, oompartnd eu un eeaaor-D ie obi,nuit, ve~,i Insemna pe eedren, din minu t Inminut, poaitia indtcatorului.


39/64

CEASORNICUL ~ECANIC

A ~j tneercat vrcodatd s4 desCace\i oepacul dinepatele unui ceaacrnio o i s a privi\i tnlluntru?

DacD. 8\i In.cuL lucrul aeeeta, desigur 01 8\i nlmaluimi\i de Icrfoteala roti\.elor dintate ce alclUuiesc mS4,inAria ceesorniculul. Mai ales ctnd La gtndesti eft.t.oaLe au un singur \el: s A miete cole doullimbi carearaLA o re Ie O i m inuLele.

Dar ceasoenicul mecanio n-a avut de Ia fnceputtorma Oi dimensiunile de astbi, ci 8 Lrebuits4 treadmult Limp plnu d, ajung6 a,s. cum 11ouccaetem noi.A LrebuiL ea meeenici iscusi\.i sA-,i punl LoalA pricepe-rea pantru a de. n80Lere eceetu! mecanism minunat.Cu ctteva eutc de ani in urma, pe ctnd ceaaorniculmecanio tucl nu Iuaese descoperit, cercetatoeli eraupreocupa\i de iventarea unu imecenlsm care ELImil-aoare Limpul. AeeaeLi problema ~i-opunea In vremeaaceea O i Unilrul 1 n v A t . a . t Galileo Galilei.Intr-o at, inLrlnd lntr-o biserieli, Galileo lovidin gregealll eandelabrul cel mare, care era aUroatau un laD\ loomai de LurIa bieericii. Alen~ia Ii r u atrnlde mi,eilrile lui. Lui Galileo ispa parubeA. miOClri1ecandelabrului, nurniLe osollaj.ii, au aeeenai duratll,40


40/64

obiu clnd, aptoaAe de oprirea hli~cllirii, ele Bemi~o-rau loarte multo

AjunB aoaal, Galileo a luat 0 greutcte ,ia eLir-oet.o cu 0 Bloarl de tevanul cameral, repoUnd expe-rien14 pe cere 0 CAcueeInLlmpl4tor In hiseriol. Aoea.stigreutate etlrnatildeun lir, care pcate rimj~Ul dintr-oparte In alta, a lost numiU. "pendul", ier mitclirilependulului "oecilatii".

Studiind oecilariile pcndulului, Galileo a obeerveteI 'a lncepuL ele aveau 0 emplitudine (curd) mailungA, iar apol ampliLudinea eo mieeore, plnl. ctndpendnlul Be opree. Dar sLudiind mai am4nun\iL eceetleoomen, a observaL enumite particulariL6\-i. Astlel.cu elL lungimea pendulului era mal mare, cu aUf.liecare oaeilefle dura mai mull. timp. Apoi, a maiubaervat eli atunci clod oscila~iile au 0 amplitudineloarLe micll. Ii anume mai micA. dectt un unghi de ,"0,duraLa lor eete aceeaai. Aceete oecile'[ii au primiLnumale de osci!a~ii isccrone, adicl oBcila\1i care selac mereu 10 ecelaai timp.

De,i Galileo l,i daduee seema c4 descopcrlse ale-montul principal al ceaaomicului mecenic, Oi aoumeregulatorul timpului, totu,i el nu a' coosLruit oiciuo eeaeomlc, caci Be ocupa pe vremea eceee de astro-nomie. Galilee a lolosit Insl pendulul penteu a demon-stro mtscaeea de rota~ie a Pamtntului.

Pentru a In!-e1egemodul de lunc\ionare 81 penduJuluiee regulator al mecaniemului de eeeeo-aio, privi~iIigura 40. Sloara cu greutatea (0) este 1nlAouraU. peo Lobi (b). Tuba eete monLaUi. pe acelqi 8Ieu 0 roan(0) prevlzu1.l cu 0 aerie de din\i ca DiOLe eiocert,Dumiti roatA. etea. Deaeupra rolii etea ee alii 0 pieelde lorma unei encore (d), care p081..e.oacila In juralexului sAu. Pe aDJ.I ancorei e liut pendulul (8 ) lonnaL

41


41/64

dintr-un bra~ e l l 0 grcutate Is capatul de J O B . ClodIICoara eete illfA~ursU pe Lobi, roeta sLea Linde Ii 116-roteesca, fiind ~rasli de greutatea stlrnatA. de Bfolll'l.Dar reate eete re~inutA. de ancora. Mieclnd pendulul,

el va oscila, ,i 0 daLAcu el se Va mi,es Oi en-cora, care \'8 permite ro-\ii etea sA. ee miote eue ctte un dinte, Is Iiecereoseilatie a pendulului.

Pe ecest principiu sebazeaz8 toete eeeeorni-cele cu pendul; ale 8.UIned mei multe ro\i din ...! - - a L e care s e angrenearApentru a regIa miecereacelor doua limbi ale cea-ecrnicului.

Clod vrei s A Intorciun nstlcl de ceaeomic,este de ajuns a Intii,urasloera pe Lobli, ridielndgreutatea ....

Ceeaornicele de buzu-nee seu eele de mlnA.Cune~ioneQZA pe 8cela,iprincipiu, numai 1 3 1 pen-dulul Oigreutetee au fOBL

Inlceuite eo ehe p iese mai miei. De pildA, to . J O ede pendul ceaeomicele mici au un balanscr , adicA 0rotllJ. care are pe axul sAu un mic arc apiral (Cig. 41).Dae4 eottm baleneoru! in eee . Iel Inctt ereu! sA eest.rtngG, aLunci clod Ii vom da drumul, arcul B e dearindeOi rote,Le fnepci belenscrul. Dar n~ numai aUt;

fig. 40

42


42/64

acum balaneorul, care ei-a lust evtnt, Be va ro(.i cevamai muu, plnA dincolo de pozi\ia de repaua de 18.Inceput., riisncind ercul spiral In sensu I opus. D edata eceaetn.. arcul ve cAuLa din nou ad l'evinil.

Fig . .ula loc, etrtngtndu-ee. ~i t.oL esa, miectndu-ee etndIntr-o parte, clnd tmr-alta, balauecml uecutl1 midoaeila\ii ca ~i un pendul.La ceasornicela mici, In Joe de gretftatea Jegat4cu aroal'A aa Ioloeeste un arc spiral, pe care-I sLrln'gematune! clnd tntoareem ceaeomicul ~i care B e deslaee1n Limpul runc\ionArii, punlnd In miecere mecaniamuleeaeomieului .

UN PENDUL SIMPLUEonatructia unu ipendul simplu, cere s r i _ maecere

timpul, nu esLe lucru greu. Pentru aceeate sveli .ne-vcie de clteva buca.~i de place], ctteva oui,oare, 0

43


43/64

!load ,iun corp greu, care eI. ao~ioneze pendulul,Figura 42 reprczintll acellstll ccnetrucj.ie.Pendulul propriu-zis (a) eete liu.t pe acelaet u:

cu ancora (b).Roata etea (c) arc pe amI ei un mic


44/64

tambur (d), peste care elLo InCvuraLI 0 doarll cu agteutate (e). [nLrcgul mecanism e&le monLat. lnLr-orami (I).

Roata stea (fig. 43) 0 Uia~i ou lerbLrAu.1 de l.ra-Ioraj din placaj de 5 mm grosime. In centrul ei U.ia~i

Fig. 43

o puri paLraLi; prin ea 86 trece u:ul ro~ii. AJ:ul(lig. 44.) 11co:nfeo\ioDa~i din lemn de fag. EI are forma

.'~~; J~

~ ~ ,... -Jf

Fig.4Slg.0\4

unui paralelipiped care are Ja embele capete clLe 0por\iune cilindric41 pentru a se putee rOLL Ancora(rig. 45) 0 t1iati din plaoaj de 10 mm grosime. Dacli

45


45/64

nu ave~i place] a.tlt de groa, 11 putet.i face lipind cuolei doum.1I;li do plecaj groe de 5 mm. Deeenul ancoreitrebuie executat cu mult!. grijii, deoarece eluel construe-tia va evee de suleeir.Axu I anccrei are forma din fillura46.EI are 0 seQ\iunc paLra~A 18mij 10


46/64

iar ~n partee de BUS, cfte 0 BCobituri pentru Cinl'eaeapeculul , In corpul pereti lor verticall yep lacedouA R'iiuri cu diametrul de 5 mm In punoLele indieetepe rigurA. PenLru ell eeie doulgAuri BAcoreepunda exect In 10perP-~i. le "e~i race odeta, ri-xtnd pere,.ii unul de altul cudouA cujeoaee. ~

Capacul (fig. 51) II tiliali loOtdin placaj de 5 mm grc-Rime. 1; i el are Ia fiecare capAtctte 0 limbA: pentru tmbinereacu peret.ii verticnli.

Postamentul (fig. 52), pre-vilzut cu doul'i. ecobitur i incare se li.l:eazil. perel ii vert.i-cali, II vet.i conlectione dintr-oeclndurll de brad groasi!. detOmm.

lnainte de a Iixa perepiverticali In poetement, mon-la~i ancora ~i roata. etee, apoiIncloia~i eapecul. La slil1itee monteazd pendulul pro-.peiu-aia IiLamburul. Ca greu-tete putefi (olosi un surubmai grcu, 0 piulitA, 0 piaLr! FIg. 48sau orice alt obiect care 1111clntAreastI100-150 greme. Cu eceaeta, conetructiapendulului este gata, rAmlnlnd doer at!. grada~i pere-tele vertical din pertea greuLA~ii, eerjel Icelt 0 daUcu ocbortrea greutA~ii In lungul peretelui, IIIpute~i

47


47/64


48/64

Fig. 50

Fig. 51

1----9O~

1' "~~ ~. .'" '"f-J7~J7-

it!cit.i cit tlmp a treout. Deaigur cA, de Ilecere daticlnd tnra~uralj efoera pe tobA pentru 8. IncArca pendu-luI, va trebui s A ridica~i greutatea la aoeeee! InJ.l~ime.

Fig. 52

49


49/64

FIg. 53

LIlli Ct:ASORNICD IN LE . ....N . CU PEN DUL

Acum, dupA 08cunoeeteti modul deIunctlcnare al pendu-lului, treceti la COD'atruirea unui ceeeor-nic cu pendul, caresA arete pe un cadraneeele, la lei C8 eel-care ceaeomic adevArat. Nuruai cd cee-eornlcul pe care- I ve~iconetru iva av ee toatepieeele de lemn.

Poate eil 0 e J l v..mirap. Cum Be peateeonetrui un ceaeorniedin lemn, core toLu~i8 A funcponeze? AceetIucru nu elite impo-aibil , va trebui nu-mai sil Ulma~i ou s-tentie c:l:plicapile da-te ,isa executat! tn-tecmai pteseie.

Principiul de lane-lionare al ceasornicu-lui cu pendul v a eetecunoscut de la cons-teuoua pendululuiaimplu.

Ceea ce Be adaugl1 8 cODBLruc~iaaceetui


50/64

ceescrme ein .. ro~ile dio\4Le care Lranemi1. :mitoarnla arAtAtor. Ca al nu lie oompllee conBt.ruc~ia eu preemult.e rot.i dintate, ceeeomieul ncetru nu va eeeadouA arUAtoare, cinumai unul: eel coreatati. orele.

In Cigura 5.1 eeterepreeentat schematicmecanismul ceaeomi-cului, pentru a urmilri Ccu u~urin~ modul luide Iuncj.ionaee.

rendulul (a) careoseilea7A 10 jurul unuipunct Ib) mi~oli anco-ra (0).Aceasta permitero~ii regulatoare (d)s A ee miste la Iieeareosoila,ie cu r,.11.sundtnte. Pe axul ro~iieegulatoaee este riutun lambur eu bol-\Ilri, rare prin bol~u-rile sale angreneeaa 0roaLA din t-a tA (c) . D eaici, tot. priQ engre-

9

Fig. ~,~nare, miscerea eetetran sm iRQ. alter roti (f, g, b) ~i In & rlrtit roj.ii (k),pe 9 1 ('A l'fli ax Bate lint er. ilUtorul. In Ielul aeeeta,mieceree de rotatie porni~iS de la prima roaU (d)ejunge foarte mult. locet.ioitA Ie ultima roet.!!. (k).MeeaniBmul motor al aceetui ceaeomic este 0greutete (j), care prin cobortre trage de afoern InCil-,uratA pe un tam bur (i)~iaoLreneazli. rcata mctoare (g).

51


51/64

Ctnd greutetea e ejune joa, eeaeomicul va trebui InGlircat,edlca eloera Lrebuie din nou InrA~uratA pe tamhur.

In ligura 5 1 : . . eete representat meeaniamul de Incllr-care a ceaeornicului ee-l vfl~i conatrui. De tambur (a)elite linUi. 0 roaU etee (b). Tamburul tmpreuua cu

Fig . .5 5aceaBtii. roaLII. Be pot roti liber spre attnga pe un aI(c), care eete exul rotii dinjete (g). Roata IItea eetetmpiedicatd de un opritor (d) d. Be rotfJasol liber peax , aLunei clod ae~ioneazA aaupre ei greutatee (e).Din caUZQ aceatui opritor, grcutatea ve o4iona 0 datAeu tamburul ~i reate dint-ati (g). Opritorul tiut peMatA va Iifmpine lnspre din~ii ro~ii etea, de un arc (h).

Atune! ctnd dorim IIllnelrcAm ceeeoentcul, adieAsA eidicam greutatea, vom trage de etoara (r) care elitetintll. pe tambur. Astlel, Lamh1lMJIs8va rot.i epre ettnga~iroeta stea va ecapa de ecjhmea opritorului dat.oriU:lormei dinvllor sli ~iarcului caress depArteulL Sfoera(I) are legalli. Is capiUul sAu 0 gteutate mult me imica dectt greutatea (e), pentru a line sloera loUnai.52


52/64

Dopa. ee a\i vhut care este priDcipiu] de luoo\io-Dare al eeaeemieului eu pendul,i di.pozitivul ou geeu-lA~j penLru mifC8,1'e8ceeeomicului, trecp.ti I I I . realizatipract.ic aceuU. coDltroc\ie.

Fig. 56Cu~ia ceuomicului, care IUstine IDtregoJ meea-Dum,8re forma unei obu~ou pere\ii mici, on 800perqul


53/64

tnalL ,i cu un horn pe el. Pe peretele din fa\JI.Be sOlicadranul cu arALll.orul ,icifreJe care repret:inUi. orele.

In Jiguea 55 eete deee-n a U . a . c e a e L A c u t i e rArA 8CO-perj~ (se observa cum 8tn~legali cei doi peret.i - dinral,Jl,idin spate - cu aju-torul traverselor). Perctcledin ralri\ ~i peretele din

/) spate (rig. 56) Ii veti.Llisco ferisLJiul de traforaj dinplace] groe de 5 mm. Cecac e elite repreaeatet punctetpe deeen slnL tlIieturj ce eevor race In plue numai pen-trn peretele din spate. La~ : : ~ ~ ~ : : ! e~ c : : ~ o ; / j ' ~ ! e : : I ~treveraele de legAl-urA.Celezeec traverse de legMur'(fig. 57) au toate eceees!formA I } i dimenaiuni . Elevor Ii M.eule Lot. din place]de 5 mm groelme. Cepll.tultraveraelor cu limba (a) eefinezA in ecohiturtle pere-telui din r8~i!i.. iar limba (b)ee rixeazA In soohifur-i le

Fig. 57 peretelui din spate. I I i fe-lui aceata , atunei cind agi-

( .a~i oeneomioul de zid, peretelo din spate nu ve 1ilipit de zid, ci deplrto.L datoritA traverselor- care aLingzidul. GluriJe din corpul pererilor vor evee toate dis-metro Ide 5 mm, ~i trebuie sA corespunda una eu


54/64

cealalLA, at.unci clnd pere~ii"e8Dprapuo. Literele e, d. e," g, h ,ik din rigura 56 eoreapund rolilor care 1Ij! men-Leazi cu axe Ie lor In aceete gAuri. Este yorba de ro~ile

FIg. 58tneemnete eu eeeleee! Hlere pe rigon 53. Aceasta vIajuLn.. alunei clod yeti menta ro~ile 10 curie.

Dupl1 ce eutia eete terminalil, confeetionap ro\iledintate. Teate ro~i1e din~ate (5 bucl\i) au aceleaeidimensiuni Oi ecelaei numde de dinu. Ele vor ri tliatecu tralorajul din placaj de 5 mm gteeime (rig. 58).La centrul lcr, Iiecere roaLI.. are 0 ga.url paLraU. In care 88intrcduceun ax. Din~ii ro~ii reguletcere (fig. 59) au 0lorml ~pecialA Oislnt mai putint la numar. Ea lie angre-neuA cu enccra (rig. 68). ToaLe ro\ile dlntate, InaJarA de ultima (care mifCI arlLlt.orul), au nut. peD...I.u1or cite un l.ambur cu bol~uri, G8J ' f l servevl.e Iatrenemiterea mi,cArii de la 0 roatA Ja alta. latA cum

85


55/64

Be CODB truie;oLe un tambur, TA.ia\i mai tnW diu placajgroB de 5 mm uo disc Ii bat.e\i In el opt cule. la diBI.a.n~

Fig. 59

fig. 60egali1 unul de al1.u], de jur Imprejuru l unui cere cu dla-metru) de 35 Dim (lig. 60). DupA eoeee euiele VOl' Ii56


56/64

blituLe mai departe In corpul unei ro~i dintate, Ino.p re l tccu gaura patra1..ll.de 10. mijlocul dieeulul 81

Fig. 61

corespundl exaet eu geura patrafA. din eerpul ro~iidiD~o.te. Discul CD cuie nu va Ii lip it . de corpul ro\iidin\-8,te, oi InLMlele ee va. ]IS80 dist.a..o\4 de 10 rom.Pentru a execute aceaet.l opera~ie. Be alazl Intraroata din~at.A Ii dieeul CD ouie douA rigJe de lemn eus8C\iunea patraLA Ii Jetura de 10 mm; rigiele Be alallaeLfel, ce ell treael prin Bpa\iiJe libere diDLre cuielediecului. Aeum puteti bate euiele nut ctt permitegrollimee. riglelor, deci pin! ctnd dietan~ Intre disc,i roatA va ti de 10 mm. Dupl eceea riglele ee tragararl tor1at, avlnd Insl grija. sl nu emulgem ouieleaau e .l epargem diBCUIeeu raata. Vlrfurile cuielor ceau \.recut prio ccrpul ro~ii din\a\.e vor Ii pilit.e.

Fig. 62

Axele ro~ilor (lig. ~1) le ve~i Caee din Iemn de tageau stejar penLru a C i mai reaietente. Teate axele8inL la Iel, aCari de exul (lig. 62) ulLimei ro\i, cer8 eetemai lung, penLru a ee putea tin pe el IIrll.4Loru1. Pen-

67


57/64

Ltu ca tamhurui sA.lie posta roLi, azul ro~ii motoareeete prevAzut 0 por~iune cilindricA (a-fig. 63).$ t j 5 = 2 5_1 (

/a45~

Fig. Ii3Tumburul (fig. 64) II Yeti conetrui lipind Iatre ele

patru diecur! de placaj. to cenerul lamburului ve~iface 0 gauri!. cu diemetrul de 8 mm. Roots etea (fig. 65),(O~-

FiA '. 65

pe eare 0 yeti peinde co cUeva euijoarc de corpul tam-burului,o lilia\i cu traforajul din planaj de 5 mm gro-alme. Clnd monta~i tamburul ~i roata etee pe roata

Fig. 68

5 8

motoare, ve~i fin pe aeeasLA raaLA opeitorul (rig. 66).care inLrii.Intre dinti iotii stee , La un capU, opettorul


58/64

are 0 gauril prin care trocc cuieorul penLru Ilxarea luipe roata motoare. Slcrtle cu greutA,\i (fig. 54) le veti

Fig. 67

Jiaa de Lambur cu un cuieoe. Grcutetee er-a mare vaC i de 1 000 grame, iar eea midi de 50 greme. MenLarearotifcr dintate pe axele lor 0 yep lace in a{la fel, Incitatunci clod 8.~za\i rot ie In cutie s~ DU tie tcate Inacelasi plan, ci sll. ee angreneze In Corml. de treptcuna cu alta. Astfel, ultima roaLll care mi~cA arcltltorulva Ii aproape JipiU. de peretele din spate, iar primaronLl1, regulatoarea , va Ii aproape lipitA de pereteledin foF!.. Deci rotile lie vor fiu la diferiLe Inll~imi.DupA . ce a~i potriviL ro j.ile, ca ele ail lie angren~.Ee fiirll.a ee Creca, vej.i Incleia Ciecare roaLo. pe axul du.

AraLilLorul pentru ore (fig. 67) 11 racett din place]aubtire. EI nu va ri tncleiat pe axul s!u, ci trebuic I I U .intre lort-at { I i sA ee poaU. roti pe ax atune! clnd petr-i-vi~i ceasornicul.

Mai rAmine s1\ conetruit.i encore ~i pendulul. InIigura 68 este. representata ancora. Ea va (i UiaU dindoud Ci~ii de placaj euprapuse, pentru a avea groeimeade 10 mm. La mijIoc, encore (fig. 6~) are 0 gaurit"pa-Lrat.!!.,prin care trece exul sau, care are aceeaai Iormaca { I i axele rojiler . Pe &:J.uJancorei liemonteaaa 0 limbacu un cui CArAIloere (rig. 6!l). AeeasU. piesd face ]e-gclLura Intre encora ~i pendul. Figura 70 reprezinU.

5 9


59/64

Fig. 68

Fig. 69 }-'jg. 70


60/64

ancora cu limbe, montate pe axul lor. Ancora va trebui611Be o.,eze deaeupra ro~ii eegulatoere. ,Pendulul, reprezentas In figure 71, IIlace~i din 'placaj de 5 mm grcaime. EIeete Icrmat dmtr-o LijE' Oi un disc lDpurtea de J O B . Discul elite prins de Lijecu un aueub O i poate I i rtdicat sao coho-ett, decerece Lija are 0 U.ie~ura. pentru.reglarea tDiil~imai dlseulut, De eeemenea,Lija mai are In partea de SUII 0 t.Ilieturl.prin care va intra euiul encorei. La celli-Ialt capAL al Lijei se aU! 0 IICobiLurl, Incare ve\i lnrleia 0 pieBA.de lemn coaeeeadin ligura 72. AceastA piead are 0 tiie.t.urA '(a) ,i0 gaurA (b) oare 0 strlpungedlntr-c parLe In cealaltd, treotnd prinmijlocul tlieLurii. In tlieturA Be va in-troduce 0 f1,ie de celuloid latA de 10mm ,ilungl de 30 mm. FI,ia de eelu-loid Be [iIeu! In tilieturi ell un cuiOOrcare treee prin gauea (b). In gaura deep-tunghiularA din peretele din spate (rig. 56)ee ve monte 0 pies' BBemlnALoare ca Joe-mil, dar eeva mal lung6 (fig. 73). Celalaltcapllt al n,iei de celuloid 88 li.:aad Inaceasta pies! tot eu un ouieor, In Ji-gura 74 este arAt.at. cum 88 moo(,eazlpcodulul pa peretele ceaaomicului, cuajutorul celor douA prese, putted oaeilaIn [uru l !I~i8ide celuloid.

Acuma mai rAmlne sA Lreee\i la man-terea ceeeornicului. Mui 1ntli va~i aaesuropile dio~ale In ioLerior, apoi ancara'viroaLa regulatoare. La aCll1it liI8ti Fig. 71

61


61/64

pere~i Intre ei, cu traveraele de legAturl. Dupl ecea-liLa ateza~i eeaeomieul pe perete, ridica~i greutatee,

FI!i1.72 Fig. 73

Fig. 74

Impinge~i tntr-o parte bratu1 pendulului Vi aOl.eplalireeultetul primei probe.62


62/64

Dac1l,pendulul Ieee cjteva oecilefii .,i epo! 88 OP"-,te, fneeemnd c! ceeacrnieul nu eete pUB In pozi\ievertical4.

Dacl ceasornicul merge pree repede, yep coborldiseul to langul tijei pendulului eau ve~i Ingreunadieeul, auprepuntndu-i IncA un disc. Deea, din conLrA.ceaeoenicul merge prea tneet., atunci ve\i ridiea discul,etrtngtndu-I apoi cu aurubul de reglaj.

Dupa ce IIlnta~i eonvin,i 01 oeeeomicul runc~ioneazii.mai rlmlne al do.\i Iorma definitivl c4au~i, mOD-Llndu-i acoperi,ul, desentndu-i cu vopsele aoloratecadranul, uvi1e ~i rerestrele, IncU eo. ail capete cit meimutt aepectu! unei Icoulnje.


63/64

CUPRINSULCARE E CEL MAl VEeRI CEASORNIC?

Tolagul indian ............Cadranul solar ................

CEASORNICUL CV APA... 16cneve clepsldre slmple........... 17Clepsldra cu eadran . . 20

CEASQRNICUL eu NISU' 29Un eeasomic slmJllu... 30Un ceeecmrc cu cadran, ac[.ion&Lde nislp,. 32

CEASORNICUL MECANIC. . . . 4.0Un pendul aimp lu 4.3Un ecesorntc din lenin, cu pcndul... 50

Nr. ~lRedactor de carle: A. BUlArelurehreredecrcr : D. lonclCuCored()l': A . . M.Io lo r

DoJ kJ CIlI~s ~.VII.955. Su" d~ ilpfU fl.XI.95S. T/raj /0.000+100. Hlrtr~ c. 6wlar, Ih 65 fl'.- m.o . Coli de lip'" 4. CuUd, edllu,iJ 1.37. Fl. 31/UXI08. Com. ~dilu'll ISS3. Edlll" I.4. 0l6l4. PMl,u IJIIJllol,cl/z ml~l 1nd1~le de c1asl/lclUe (8 I ( ,Tlptraus]a e ; c l ~ : ~ / ;~ t .~ ~ S ~ A L 3 W J . . l a B ~ ~ U a ~ ].~:w.aflc


64/64

IN ACEASTA COLECTIE VOR APARE,F. ZORIN

CUTITASUL F(RMECAT

construiti ceasornice

Documents