Implimentarea paradigmei constructiviste în didactica ştiinţelor socioumaniste

Chişinau 2012

Sistemele de învăţămînt sau de formare nu mai pot face astăzi faţă volumului de cunoştinţe existente încit ea trebuie să induca studenţilor trecerea de la cunoaşterea memorizata la cunoaşterea construită adică la constructivism.Cunoaşterea construita presupune experienţa cunoaşterii prin interacţiunea cu un mediu tehnic, infomaţional sau social şi ea conduce la autonomia învăţării…

Obiectivele prelegerii:

-cercetarea principalelor caracteristici ale constructivismului;-elucidarea constructivismului în educaţie şi condiţiile de implimentare a lui;-evidenţierea principalelor caracteristici ale predării constructiviste şi calitaţile unui astfel de profesor creativ;-demonstrarea pe cale experimentala a rolului construcţionismului în formarea profesorului de ştiinţe ale educaţiei;-tratarea constructivismului ca pe o posibila solutie de articulare a învăţării.

Caracteristici ale constructivismului:

• Încurajează şi acceptă autonomia şi iniţiativa studentului;• Încurajează activitatea exploratorie a studentului;• Recunoaşte rolul experienţei în învăţare;• Sprijină curiozitatea naturală a studentului;• Ia în considerare modelul mental al studentului;• Ia în considerare cum învata studentul;• Sprijină învatarea prin cooperare;• În evaluarea învăţării ia în considerare atît performanţa cît şi înţelegerea;• Le asigură studenţilor de a-şi construi noua cunoaştere şi înţelegere printr-o experienţă autentică.

Moduri fundamentale de a studia

- a învăţa să cunoşti;- a învăţa să faci;- a învăţa să trăieşti în colectiv;- a învăţa să fii.

Enunţuri Aproape nici odată

Din cind în cind

Deseori

Aproape intotdeauna

La inceputul fiecarei zile eu imi rezerv timp pentru a ma pregati, a planifica parcursul ei.

0 1 2 3

Eu las in grija altuia orice responsabilitate si sarcina care pot fi transmise.

0 1 2 3

Eu imi fixez in scris sarcinile si obiectivele indicind termenele de realizare a lor.

0 1 2 3

Orice sarcina ma stradui sa o realizez dintr-o singura data si pina la finisare.

0 1 2 3

In fiecare zi eu scriu lista activitatilor pe care urmeaza sa le fac in ordinea prioritatii lor.

0 1 2 3

Zilnic eu fac abstractie de discutiile neimportante, intilnirile neplanificate, evenimente neasteptate.

0 1 2 3

Tabelul 1.Examinarea capacităţii de utilizare raţională a timpului

Sarcina zilnica de lucru o repartizez in conformitate cu specificul capacitatii mele de munca.

0 1 2 3

In orarul meu zilnic am prevazute intervale pentru evenimente de viata neprevazute.

0 1 2 3

Imi orientez astfel efortul de lucru incit sa cuprind in primul rind activitatile cele mai importante.

0 1 2 3

Eu pot spune “NU” cind alte persoane pretind la timpul meu, iar eu am de realizat sarcini importante.

0 1 2 3

Rezultatul prealabil:

Scor final:Interpretare:• intre 0-15 puncte – nu va planificaţi timpul şi sunteţi sub influenta circumstanţelor de ordin exterior dumnevoastră.• intre 16-20 puncte –încercaţi să menţineţi controlul asupra timpului dvs.• intre 21-25 puncte –stăpîniţi la un nivel înalt managimentul timpului personal.• intre 26-30 puncte- sunteţi un model demn de a fi urmat pentr orice persoană care vrea să învete a-şi utiliza cu maxima eficienţa timpul personal, veţi putea aplica învăţarea constructivistă.

0-15 16-20 21-25 26-300

20

40

60

80

100

120

Diagrama 1. Distribuţia rezultatelor pentru utilizarea raţionala a timpului

,,Stabiliţi o sarcină de învaţare?’’

Număr total

%

Rar 6 30

Deloc 3 15

Cînd consider necesar

11 55

Tabelul 2

RarDe loccind consider necesar

Diagrama 2.Distribuţia rezultatelor pentru întrebarea ,,Stabiliţi o sarcina de învăţare ?’’

Concluziile experimentului constatativ:

Experimentul constatativ a demonstrat că valorile învăţării academice independente variază de la student la student de la disciplină la disciplină, de la un cîmp de specialitate la altul. Modelul explicativ al învăţării academice îl reprezintă combinatorica elementelor cunoscute sub denumirea de ,,Stil de învăţare’’.Experimentul pedagogic şi constatările în domeniu ne determină să recomandăm studenţilor realizarea pe baza evaluării a autocunoaşterii propriului profil al stilului de învăţare ca un prim pas în învăţarea constructivistă.

Concluzii finale:

Constructivismul în învăţămînt e determinat de stilul de învăţare;Construcţia stilului de învăţare are la bază combinarea următorilor factori:-preferinţa pentru o manieră dominantă specifică de percepţie, cognitiv-reflexivă, atenţională…-opţiunea pentru un model relativ explicit de strategii, metode, instrumente cu rezonanţă la particularităţile învăţării academice;-conduita relativ explicită a valorilor emoţionale, motivaţionale, caracteriale; Învăţarea constructivistă este paradigma care tinde să se integreze în învăţămîntul contemporan cu scopul de a aprofunda performanţele studenţilor.