constructiile

8/18/2019 ConstructiiLe

1/6

------- 2--------

Cladirile civile indeplinesc diferite procese functionale, cum sunt acelea de:locuire, invatamant, cultura, sanatate, ocrotire sociala, sport, comertsi altele similare. Datorita diversitatii mari a acestor functiuni,categoria (A1) se imparte in doua clase. Criteriile de diferentiere

sunt, printre altele: numarul de oameni care utilizeaza spatiul creat,structura spatiului functional, compartimentarile interioare carerezulta corespunzator functiunii sau destinatiei si altele.

(A11) Cladirile de locuit. O parte din cladirile categoriei (A1) suntcreate pentru a raspundedomeniului privat, familial raspunzandastfel functiunii de locuire. Aceasta functiune conduce la procesefunctionale avand cateva note distinctive. Printre acestea se potenumera:

− sunt bine individualizate;

− pot repetabile;

− necesita spatii functionale cu dimensiuni reduse sau medii;

− sunt utilizate de un numar relativ mic de oameni.

Se formeaza astfel unitati functionale de dimensiuni reduse saumedii. Pentru a crea aceste spatii functionale, sunt necesare, maiintai, compartimentari interioare. Cladirile corespunzatoare, care

trebuie sa respecte aceste compartimentari, rezulta adecvat, sianume avand caracteristici structurale. Acestea formeaza o clasacompacta, (A1.1), in cadrul categoriei constructiilor civile (A1),denumita cladiri de locuit sau locuinte.

(A12) Cladirile social-culturale. O alta parte din cladirilecategoriei (A1), sunt create pentru a indeplini o anumita functiune indomeniul social–cultural. Diversitatea sectoarelor acestui domeniueste mare: invatamant, cult si cultura, sanatate, sport,comert si altele. ste cazul urmatoarelor cladiri:

− unitati de invatamant: scoli, universitati;

− ocrotire a sanatatii: spitale, sanatorii;

−

cladiri de cult;

− sali de spectacol: teatre, cinematografe, larmonici;

− sali de e!pozitii;

− sali de sport;


2/6

− supermagazine;

− depozite si altele.

Aceste cladiri necesita spatii mari sau foarte mari, in generalnecompartimentate sau cu anumite compartimentari tipice, adecvate

unor functiuni cu particularitati. "otodata necesita si alte spatii dedimensiuni mai mici, pentru functiuni subordonate, care insa nu dau sinu afecteaza specicul acestor constructii. #n categoria cladirilorcivile, (A1), aceste constructii formeaza clasa (A1.2),denumita cladiri social-culturale.

(A2) Cladirile industriale sunt $alele, fabricile, atelierele, magaziileetc.

(A3) Cladirile agrozootehnice. Sectorul zoote$nic necesita cladiri cufunctionalitati specice, cum sunt cele destinate crescatoriilor deanimale, gra%durile si adaposturile. Sectorul agrovegetal necesitacladiri de tipul serelor, rasadnitelor, cramelor, fabricilor de prelucrarilegume si fructe, atelierelor de intretinere si reparatii etc. Dincategoria cladirilor agrozoote$nice mai fac parte: silozurile,depozitele, remizele etc.

. Constructiile ingineresti sunt considerate in mod traditionalurmatoarele mari categorii:

(1) Constructiile hidrotehnice si energetice.

(2) Caile de comunicatii. #n aceasta categorie includem drumuri,poduri, tuneluri, cai ferate, piste etc.

(3) !etelele si liniile de transport ale energiei electrice si ale&uidelor te$nologice.

(") Constructiile pentru alimentari cu apa si canalizari.

(#) Constructii speciale$ antene, cosuri de fum, turnuri de racire,rezervoare, etc.

------------ 3----------------

'amura construc(iilor are un rol central )n dezvoltarea economic* a 'epublicii+oldova, de(innd peste %um*tate din formarea de capital ! )n -/, )n timpce media mondial* este de circa 012 . O serie de studii interna(ionale audemonstrat, pe baza modelelor de ec$ilibru economic general,interdependen(a ma%or* dintre ramura respectiv* 3i restul sectoareloreconomice. Aceasta )nseamn* c* e!ist* un grad )nalt de complementaritate

dintre agen(ii economici din ramura construc(iilor 3i cei din restul sectoarelor,inclusiv 3i cel guvernamental. Prin urmare, formarea 3i dezvoltarea )ntregiiinfrastructuri, att economice, ct 3i sociale, care sunt cruciale pentru


3/6

dezvoltarea durabil* a (*rii, depind )n mod direct de ramura construc(iilor.Astfel, calitatea infrastructurii actuale, precum 3i ecien(a investi(iilor )ncapital ! sunt in&uen(ate de nivelul de performan(* a acestei ramuri,evolu(ia c*reia depinde de tendin(ele generale din economie.

------------ "----------------Odat* cu relansarea economic* )nceput* )n - 3i pn* )n -4 ramuraconstruc(iilor a cunoscut o cre3tere pronun(at*, urmat* apoi de un declin carecontinu* 3i )n prezent. Aceast* tendin(* a fost relevat* de evolu(ia volumuluilucr*rilor )n antrepriz* e!ecutate de organiza(iile de construc(ii5monta% 6gracul 07.Astfel, )n decursul a 4 ani acest indicator a crescut de 8,2 ori e!primat )n pre(uriconstante din -, cea mai proeminent* cre3tere revenind lucr*rilor de construc(iinoi, volumul c*rora a crescut de 4,0 ori )n aceea3i perioad*. Aceasta se datoreaz* )nspecial 9boom5ului imobiliar din perioada -25-4.

Pe fondul atractivit*(ii sporite a ramurii respective pentru investitorii priva(i,num*rul companiilor de construc(ii cu capital privat a crescut de -, ori, iarponderea acestora )n totalul companiilor de construc(ii a crescut de la 4catalizatori fundamentali care au in&uen(at, )n masuri diferite, evolu(iile din ramurarespective :

- !emitentele .Carburantul esen(ial al cre3terii economice din ultimii ani aservit 3i la impulsionarea dezvolt*rii sectorului construc(iilor. Astfel, cre3tereaputerii de cump*rare a popula(iei, alimentat* de cre3terea veniturilor remisede peste $otare 6de peste 0 ori din - pn* )n -/7, a stimulat cre3tereavolumului lucr*rilor efectuate de companiile de construc(ii

- %nvesti&iile 'n capital . ?und )n considera(ie faptul c* peste %um*tate dinformarea brut* de capital ! revine activit*(ilor de construc(ii5monta%,cre3terea cererii pentru investi(ii pe parcursul anilor -5-4 a servit ca uncatalizator adi(ional dezvolt*rii sectorului construc(iilor.

- Creditele pentru construc&ii *i imo+il. Cre3terea volumului credit*rii

proiectelor imobiliare a in&uen(at, de3i )n m*sur* mai mic*, dezvoltarearamurii construc(iilor. #n&uen(a catalizatorului respectiv cre3te semnicativ

)ncepnd cu anul -8, odat* cu lansarea de c*tre b*ncile comerciale a unorproduse ipotecare mai atractive. @n rezultat, volumul creditelor pentru imobils5a dublat )n -8 fa(* de anul precedent 6)n pre(uri constante, -0=7,iar ponderea acestora )n total portofoliul de credite a sistemului bancar acrescut de la 4=, )n - la 0,


4/6


5/6


6/6

Piaa imobiliar* a intrat cu stngul )n acest an, motiv pentru care volumulvnz*rilor de locuine continu* s* scad*, )n comparaie cu anul trecut. +aimult, preurile apartamentelor din C$iin*u urmeaza trendul de sc*dereuoar*, opineaz* #on Eanganu, specialist )n cadrul Ageniei imobiliare 9?ara. Fnul dintre motivele stagn*rii vnz*rilor pe piaa imobiliar* este criza i

instabilitatea politic* din Fcraina, care, indirect, ne afecteaz* )ntr5o oarecarem*sur*,

@n rest, criza de pe piaa imobiliar* are la baz* aceleai motive ca i aniiprecedeni, i anume, migraia moldovenilor i stabilirea cu traiul peste$otare, micorarea veniturilor oamenilor, dar i preurile mari pentruapartamente )n comparaie cu salariile lor. 9De asemenea, o parte apopulaiei, dei are sursele nanciare necesare pentru cump*rarea unuiapartament, ateapt* momentul potrivit pentru a face acest pas, )n speranac*, eventual, vor sc*dea mai mult preurile la locuine, a precizat e!pertul

imobiliar.

------------------------10----------------

!%e program- A%45 acest program presupuneredresarea situaiei )ndomeniul construciilor , diversicarea i )n*sprirea penalit*ilor e!istente pentruabaterile )nregistrate i de a asigura calitatea proiect*rii, construciei i e!ploat*riiobiectivelor )n construcii , asigurarea controlului calit*ii e!ecut*rii lucr*rilor deconstrucie i materialelor de construcie utilizate.

5%6 - Pe parcursul anilor 2007-2009 şi 2010-2013 Camera Meşteşugarilor din Koblenz aimplementat proiectul “Promoarea instruirii şi per!ec"ion#rii pro!esionale$% !inan"area !iindo!erit# de c#tre &uernul german şi 'unda"ia (obert-)osc*+

,copul parteneriatului este mbun#t#"irea preg#tirii pro!esionale a specialiştilor pentrudomeniul prelucr#rii lemnului% metalului şi domeniul construc"iilor precum şi suport agen"iloreconomici n asigurarea necesarului de !or"# de munc# cali!icat#+ .n cadrul proiectului s/nto!erite sericii de consultan"#% traininguri% c#l#torii de studii% dona"ii de ec*ipament% sntorganizate asist#ri la ore+

@n prezent, G#H implementeaz* - proiecte )n parteneriat cu +inisterul Dezvoltarii 'egionale i

Construciilor din 'epublica +oldova.

5 9+odernizarea serviciilor publice locale )n 'epublica +oldovaI 3i proiectul Dezvoltarea

capacit*(ilor regionale 3i cooperarea transfrontalier* 5 nan(at de G#H, pentru implementarea a

proiecte de dezvoltare regional* )n cele 2 regiuni de dezvoltare;

5 9Dezvoltarea capacit*(ilor pentru dezvoltare regional* 3i cooperare transfrontalier* )n 'epublica

+oldovaI 5 nan(at de G#H 3i implementat )n 'egiunea de dezvoltare Jord )n parteneriat cu AD' Jord;

constructiile

Documents