Stoica Daniel Dumitru RazvanCONSTRUCTII AGRICOLE

Constructii pentru taurine

Cazarea si exploatarea taurinelor prezinta cea mai mare complexitate de problem, cuprinzand:-pondere mare in productia animaliera -volume mari de furaje -produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic-diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie Sisteme de intretinere • Intretinere in stabulatie fixa – Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale (standuri) destinate unui singur animal • Intretinere in stabulatie libera– Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale asemanatoare intre ele ca stari fiziologice si randament Stabulatia fixa Elementul tehnologic principal – standulIn functie de sistemul de legare, standul poate fi׃ •Stand lung (a) •Stand scurt (b)•Stand mijlociu (c)

1

Stand lung • se adopta in cazul unei legari lungi• depaseste cu 30 – 40 cm lungimea animalului culcat• lungimi de 2,40 …3,00 m pentru vaci si 2,50 …3.50 m pentru tauri adulti • animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala) • dezavantaj: suprafete construite mari Stand mijlociu • un pat egal cu lungimea animalului culcat. • aceasta solutie se adopta numai pentru perioada pre si postnatala din maternitati sau în clinici veterinare, deoarece ofera un confort marit fata de standul scurt. • dezavantaje: necesita 3 ... 5 kg asternut paios/animal adult si nu poate fi evitata murdarirea standului, ceea ce necesita o curatire manuala a acestuia.

Stand scurt • permite miscari minime ale animalului • Avantaje importante în productia industriala intensiva din punctul de vedere – al consumului de asternut paios (1...2 kg/animal adult), – al suprafetei construite si – al evacuarii gunoiului si dejectiilor (se folosesc solutii moderne de evacuare mecanica sau hidraulica).

2

• Pentru a compensa dezavantajul imobilizarii prelungite a vacilor pentru lapte, se pot prevedea padocuri exterioare (spatii pentru miscarea animalelor, amplasate de obicei lânga adaposturi si în directa legatura cu acestea) sau miscarea la pasune pe timp favorabil.

Latimea standurilor • rezulta din spatiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungime al standului. – 1,00 ...1,30 m la vaci pentru lapte – 1,60 ... 2,00 m la tauri adulti – 50 ... 90 cm la tineret femel – 0,60. . . 1,20 m la tineret mascul

Organizarea interioara a adaposturilor Sunt necesare urmatoarele zone: alei de circulatie, standuri, iesle de furajare, alei de furajare, alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului Stabulatie fixa – Sectiuni transversale Solutia curent utilizata este aceea cu 2 sau 4 rânduri de standuri dispuse longitudinal – solutia cu 1 rând de standuri →suprafete mari construite/animal – solutia cu mai mult de 4 rânduri de standuri → creste latimea constructiei→ apar probleme cu privire la asigurarea ventilatiei si a iluminarii naturale. Sirurile de standuri se întrerup cu culoare transversale de legatura, pentru a grupa la o usa de evacuare, numarul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor. Adapost cu doua siruri de standuri (furajare cu remorca) Adapost cu patru siruri de standuri (furajare cu melc) Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu doua siruri de standuri Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu cu patru siruri de standuri Stabulatia libera • Reprezinta sistemul de întretinere a animalelor nelegate, adoptandu-se tehnologii de grup, adica formarea de grupuri de animale sensibil egale între ele ca stari fiziologice si randament în productie, întretinute în spatii denumite boxe. • Stabulatia libera ofera animalelor miscarea în voie, în cadrul adapostului sau între adapost si padocul alaturat, cu consecinte favorabile asupra dezvoltarii tineretului de reproductie si chiar asupra productiei de lapte. Stabulatia libera poate fi (functie de tehnologia adoptata): • în boxe nediferentiate, pe pardoseala continua necesita asternut pe întreaga suprafata si schimbarea frecventa a acestuia (tineret de reproductie, între 0,5-3,0 luni); • în boxe nediferentiate, pe gratare de pardoseala, solutie eficienta din punct de vedere tehnic si economic, (tineret taurin la îngrasat si tineret femel de reproductie); • diferentiata în zona de furajare-circulatie si zone de odihna, – în adaposturi închise, cu regim termic de minim +3°C sau – în adaposturi deschise, în care zona de odihna se organizeaza în constructii cu trei pereti orientati spre vânturile dominante iar furajarea se face în padocuri, sub protectia unor soproane deschise.

3

• în boxe individuale, organizate cu zona de furajare, de odihna, de evacuare a dejectiilor, in care animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile, vitei de la 15 - 90 zile pentru ingrasat etc.) Alegerea tipului de pardoseala - functie de zona utilizata • Zona de odihna • Zona de depunere a dejectiilor • Zona de circulatie Sistemul de furajare Taurinele se hranesc, în general, cu furaje grosiere de volum mare, la care se adauga, în functie de vârsta si destinatia animalelor, nutreturi combinate, lapte de vaca artificial, furaje concentrate însilozate. Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle, a caror forma si dimensiuni depend de categoria si vârsta animalelor cazate, tipul de stand si sistemul de legare, modul de administrare a furajelor. Ieslele trebuie astfel concepute încât sa permita o descarcare usoara a furajelor, sa asigure o capacitate corespunzatoare preluarii volumului necesar, sa permita consumarea fara efort a furajelor fara a fi risipite pe pardoseala. Sisteme de evacuare a dejectiilor •mecanic odata cu asternutul permanent; se utilizeaza tractor cu lama buldozer fiind necesare usi mari în frontoane pentru accesul utilajelor de curatire •cu rigola mecanizata (deschise sau acoperite cu gratare spre limita standurilor la aleea de intretinere) se utilizeaza sistemul de racleti •hidraulic – prin canale acoperite cu gratare. sistem de evacuare dejectii cu rânduri multiple si colector traversal Sisteme de recoltare a laptelui Solutia se stabileste in functie de sistemul de întretinere a animalelor, astfel: – Recoltare in grajd, care se aplica în cazul stabulatiei fixe se realizeaza cu aparate de muls racordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe; laptele se transporta spre o încapere amplasata la capatul adapostului sau spre o constructie speciala (laptarie);– Recoltare centralizata, aplicata în cazul stabulatiei libere a vacilor, se realizeaza în constructii special amenajate, denumite grupuri de muls, care pot fi rezolvate în diverse sisteme. Alei de serviciu În adaposturile pentru taurine se mai prevad: • alei de circulatie, cu latimea minima de 1,10 m, când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri, si de 1,40 m, când sunt situate între doua rânduri de standuri; • alei de control, prevazute între doua linii de iesle sau deasupra acestora, pentru supravegherea functionarii utilajelor stationare de furajare, precum si a comportarii animalelor la iesle; • alei transversale de circulatie a animalelor spre usile de evacuare. Organizarea adaposturilor pentru taurine • Adaposturile pentru întretinerea taurinelor se diferentiaza in functie de – tipul complexului (pentru lapte sau carne), – sistemul de intretinere adoptat (stabulatie libera sau fixa),

4

– vârsta animalelor (taurine adulte, tineret supus îngrasarii, tineret de reproductie). • În cadrul complexelor apar si adaposturi cu destinatie speciala, ca: maternitati, crese, profilactorii. Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata • Se organizeaza, de regula, prin dispunerea cap la cap a sirurilor deanimale, de o parte si de alta a unei linii de furajare mecanizata. Daca se asigura iluminarea si ventilarea constructiilor prin luminatoare de acoperis sau prin acoperisuri de tip sed, se utilizeaza constructii de latime mare (18,0 - 21,0 m), în care se grupeaza mai multe linii tehnologice paralele, (adaposturi cu patru rânduri de standuri, grupate în doua linii tehnologice). • Pe lînga spatiul de cazare, în constructiile pentru stabulatia legata a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor concentrate, întretinerea si pastrarea aparaturii de recoltare a laptelui, pompa de vid etc. • Suprafata construita pe animal cazat variaza la adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata între 6,0 - 9,0 m patrati, în functie de solutia adoptata pentru mecanizare furajarii. Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie libera Se realizeaza cu boxe colective sau cusete individuale, dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de furajare. Numarul rândurilor de cusete se stabileste astfel încît, prin rotatie, animalele sa circule spre ele, pentru furajare, si spre sala de muls. Dejectiile sunt evacuate, din zona de odihna a animalelor si de pe aleile de circulatie, hidraulic sau cu plug raclor.În acest caz, suprafata construita pe animal cazat variaza între 6,2 si 9,9 m patrati.Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine Maternitatile se organizeaza în sistemul de stabulatie legata si cuprind, în afara de încaperile pentru furaje concentrate, aparatura de recoltare a laptelui si pentru pompa de vid, si o zona de profilactoriu cu punct sanitar si incapere pentru personalul de supraveghere. Adaposturile pentru tineretul femel de reproductie • sunt organizate în sistem de stabulatie libera, cu zona de odihna pe gratare si alee centrala de furajare. • Pentru zonele cu frecventa redusa de viscole, cresterea tineretului taurin pentru reproductie se poate realiza în adaposturi prevazute numai cu zona de odihna si de circulatie, iar furajarea se face la exterior, în iesle dispuse la limita padocurilor si acoperite cu soproane, pentru protejarea animalelor în zilele cu ploaie si ninsoare. a) viteii nu trebuie tinuti în boxe individuale dupa vârsta de 8 saptamâni, cu exceptia cazului în care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului. - Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cuînaltimea vitelului la greaban, masurata în pozitie patrupeda, iar lungimea acesteiatrebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului, masurata de la vârful nasuluipâna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice, înmultita cu 1,1. - Boxele individuale pentru vitei, exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelorbolnave, trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile;

5

b) pentru viteii crescuti în grupuri, spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin - 1,5 m patrati pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pâna la 150 kg, - cel putin 1,7 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie între 150 kg si 220 kg- cel putin 1,8 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste. Furajare exterioara in padocuri 1 – usa cu perdea de cauciuc Adaposturile pentru îngrasarea intensiva a tineretului taurin • Sunt diferentiate in functie de vârsta si de greutatea corporala a animalelor: – adaposturi pentru faza I • organizate cu boxe individuale, în care sunt întretinuti vitei cu vârsta între 15 si 45 zile; – adaposturi pentru faza a II-a • organizate cu boxe colective pentru un numar redus de animale (20 ... 25) si zona de odihna pe gratare sunt întretinuti viteii pîna ajung la vârsta de 105 sau 110 zile si la greutatea corporala de 110 ... 115 kg; – adaposturi pentru faze avansate de crestere (a III-a si cea de-a IV-a pentru finisare), • organizate cu întretinere în stabulatie libera pe gratare sau în boxe diferentiate cu zona de odihna pe asternut permanent. În aceste adaposturi animalele sunt întretinute pâna la livrare, respectiv la vîrsta de 17 .. . 18 luni si la greutatea corporala de 480 ...530 kg.

6