RevistaCONSILIUL TIINIFIC Preedinte: Prof. univ. dr. Remus PRICOPIE Membri: Prof. univ. dr. George-Cristian MAIOR Prof. univ. dr. Vasile DÎNCU Prof. univ. dr. Gabriel-Florin MOISESCU Prof. univ. dr. Gheorghe TOMA Prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI Prof. univ. dr. Ion MITULEU Prof. univ. dr. Cristian POPESCU Prof. univ. dr. Gheorghe BOARU Prof. univ. dr. Adrian CURAJ Prof. univ. dr. Gheorghe BRBULESCU
COLEGIUL DE REDACIE Prof. univ. dr. Gabriel-Florin MOISESCU Prof. univ. dr. Gheorghe TOMA Prof. univ. dr. Gheorghe BOARU Nelua SOLB
1
Revista
Naionale
Nr. 1 (04) Anul III, 2018
2
Gl. bg. (r) prof. univ. Constantin ONIOR
ASIMETRIA ÎNCEPUTULUI DE SECOL ................................................ 24 Gl. bg. (r) prof. univ. Gheorghe TOMA
LUPTA ANTITERORIST LA NIVEL EUROPEAN - AVANTAJE I LIMITE ............................................................................. 30
Gl. bg. (r) Petru GOREAN SCHIMBRI DE PARADIGM ÎN ABORDAREA CONFLICTULUI ......................................................... 44
Col. (r) prof. univ. dr. Ion MITULEU
PROTESTELE SPONTANE VS. ABSOLUTIZAREA LIBERTII DE EXPRIMARE I ÎNTRUNIRE ...................................... 63 Prof. univ. dr. uu PILEAG
4
PROFILING. O NOU METOD DE CERCETARE A INFRACIUNILOR ................................................................................ 71
Prof. univ. dr. George Marius ICAL SECURITATEA INTERN A UNIUNII EUROPENE DIN PERSPECTIVA STATISTICII DEZASTRELOR NATURALE ........ 83
Col. conf. univ. dr. ing. Florin NEACA PROTECIA MEDIULUI PRIN NORME JURIDICE ............................ .103 Prof. univ. dr. Cristian Florin POPESCU PROTECIA INFRASTRUCTURILOR CRITICE – PERSPECTIVE NAIONALE ................................................................111
Prof.univ.dr. Dan Victor CAVAROPOL
SECURITATEA NAIONAL EXTINS Dinamica arhitecturilor de securitate globale, zonale sau regionale,
sub cupola marilor actori i a structurilor de securitate colectiv, comun sau prin cooperare, au pus i pun din ce în ce mai pregnant problema redefinirii rolului factorilor politici, economici i militari, în special în construirea (impunerea) unor noi modele societale. Aceasta pentru c, dei toi marii actori aeaz la baza construciei în principal, aceti trei factori, concepia de folosire este diferit. În acest context domeniile/dimensiunile securitii naionale extinse a României1, trebuie s reglementeze în mod corect i coerent atribuiile i competenele tuturor instituiilor, iar scopul fundamental s fie creterea gradului de siguran al cetenilor.
Paradigma securitii tradiionale trebuie s ne conduc spre o construcie realist a securitii. Întrucât dup seismul geopolitic, geoeconomic i geomilitar de la sfâritul de secol i mileniu, devine din ce în ce mai evident c securitatea cetenilor a fost i este ameninat de dificultile aprute în activitile interne ale statului, precum i din cauza agresiunilor externe. În mod alarmant, rzboaiele civile frecvente, alturi de srcie, boli, foamete, violene i abuzuri îndreptate împotriva drepturilor omului au marcat dimensiunile securitii. De multe ori, politicile de securitate tradiionale au ascuns aceste nevoi de securitate ale fiinei umane în raport cu securitatea de stat. Justificarea i abordarea siguranei ceteanului este mai potrivit i mai eficient în lumea modern, puternic interconectat i interdependent, în care ameninrile globale privind
1 Strategia Naional de Aprrare a rii pentru perioada 2015-2019 - O Românie puternic în Europa i în lume, Administraia prezidenial, Bucureti, 2015, publicat în M. Of. Nr. 450 din 23 iunie 2015, pp. 27-35.
6
srcia, poluarea mediului i terorismul înlocuiesc ameninrile din securitatea tradiional, cum este ameninarea interstatal i rzboiul. Argumentele bazate pe interesul statal cu privire la securitatea uman reflect faptul c sistemul internaional este mult prea interconectat pentru ca un stat s reueasc i s menin o politic internaional de izolare. De aceea, putem aprecia c un stat, inclusiv România, poate asigura cel mai bine suveranitatea sa i a cetenilor si prin asigurarea securitii altora.
Tematica principal a abordrilor din acest numr al revistei ne îndeamn s facem o precizare. Convieuirea social optimal într-un stat presupune o ordine politic, economic, militar, social, financiar etc. care, pe lâng asigurarea prosperitii tuturor cetenilor, s cuprind i valorile fundmentale ale statului întrucât starea acestora, la un moment dat, reprezint un etalon al securitii, aprrii i siguranei naionale. Multe din ameninrile la adresa securitii i aprrii naionale a României sunt corelate direct cu ordinea de drept, datorit contextului geopolitic i strategic global, regional i local, putându-se ajunge la agresiuni care, uneori, angajeaz aciuni militare de amplori diferite pentru restabilirea valorilor fundamentale ale statului sau pentru restabilirea ordinii de drept.
Realitatea începutului de secol, din care iat c s-a scurs aproape un sfert, arat c nu a adus nici un fel de minuni în securitatea lumii, ci, a reliefat mai mult i mai periculos insecuritatea, conflictualitatea, dezordinea. Polul Bogiei i Polul Srciei se îndeprteaz din ce în ce mai mult, milioane de oameni mor anual de foame i malnutriie, planeta se înclzete, vulcanii erup, uraganele, furtunile, catastrofele naturale, fenomenele complexe precum tornadele i tsunami se in lan, migraia crete, mortalitatea din rile civilizate scade, periferiile unora din marile metropole europene, asiatice i africane devin pestileniale, ceretorii i neajutoraii inund lumea, birocraia crete, organizaiile se înmulesc, reeaua vulnerabilizeaz totul, noile arme prolifereaz i amenin. Am încercat s prezentm tabloul începutului de secol.
În faa acestui tablou stau marile realizri ale omenirii, progresele civilizaiei informaionale i tehnologice, eforturile cercetrii tiinifice de protecie a Cosmosului, a Mediului i Fiinei umane. La toate aceste realiti se adaug reacia societal grav, reacia colectiv din ce în ce mai puternic, mai greu de gestionat. Are loc o confruntare major între spiritul identitar i cel de expansiune al societii informatice, dominat de puternice
7
reele economice, politice i comunicaionale. Expansiunea este cu totul nou, de tip total i integral, care se bazeaz, pe lâng fora economic, tiinific i militar, pe universalitatea reelei.
De aceea, securitatea naional, numit i extins, cel puin în aceast etap de intrare într-un complicat sistem de interdependene, se afl într-o situaie special, în care legile se bat „cap în cap” cu obiceiurile, normele cu realitile, interesele colective cu cele individuale, structurile cu funciunile, condiiile concrete cu aspiraiile oamenilor, restricia cu libertile etc.
La început de secol lumea se teme de arma nuclear, mondializare, birocratism, terorism, reele mafiote i criminale, lipsa proteciei reale, lipsa locurilor de munc, reaciile se socializeaz, speranele se socializeaz, nota protestatar crete, reeaua favorizeaz o altfel de ordine la fel de real i de imprevizibil.
Toate schimbrile survenite în lume în ultimele decenii, dinamismul i complexitatea acestora, au plasat evoluiile de securitate sub semnul incertitudinii, România nefiind ocolit de analiza i dezbaterea temelor vitale la care se adaug o serie lung i variat de alte problematici, foarte bine analizate în Strategia naional de aprare a rii, care reprezint vectorul principal de întrire a securitii naionale a României. O abordare strategic reclam coroborarea intereselor direciilor de aciune i a obiectivelor pentru fiecare dimensiune în parte, lipsa de coeren sau secvenialitate putând crea dificulti pe partea de implementare.
Apreciem c, „din afirmarea principiilor, valorilor, din elaborarea direciilor de aciune, s transpar un stat inteligent, capabil i credibil care s performeze mai mult i mai bine atât pentru cetenii si, cât i pentru aliaii i partenerii si”2.
Colectivul de redacie
2 Colectiv, Elemente conceptuale pentru fundamentarea noii Strategii naionale de aprare, Strategia naional de aprare, vector de întrire a securitii naionale a României, ASSN, Bucureti, 2015, p.11.
8
SECURITATEA VIEII CETEANULUI ÎN RAPORT DE NIVELUL DE EDUCAIE AL INDIVIDULUI
ÎN SOCIETATE
THE SECURITY OF CITIZEN'S LIFE IN REGARD TO THE LEVEL OF EDUCATION OF THE INDIVIDUAL IN SOCIETY
Prof. univ. dr. Costel DUMITRESCU
dumitrescucostel1@gmail.com Rezumat: Fiecare cetean rspunde pentru faptele sale i pentru consecinele
acestora, iar cei aflai la putere trebuie s dea socoteal celor care i-au ales sau i-au numit pentru îndeplinirea mandatului lor. Personalizarea învrii este o consecin a nevoii de individualitate a omului modern, care nu mai înva ca s ocupe un rol rânduit de alii, ci ca s-i defineasc liber i dinamic propriile roluri.
Cuvinte cheie: dezvoltare social; valori sociale; familie; coal; biseric; delincven; diversitate cultural; asimilare cultural.
Abstract: Each citizen is responsible for their own actions and for their
consequences, and those in power are to render an account to those who elected or appointed them to fulfill their mandate. The personalization of learning is a consequence of the modern man's need for individuality, who no longer learns in order totake on a role assigned by others but to freely and dynamically define their own roles.
Keywords: social development; social values; family; school; the church; delinquency; cultural diversity; cultural assimilation.
Modelele de schimbare cultural depind de strategiile la nivel
individual. Inserarea acestor strategii din date este complicat de lipsa de date individuale. Cercettorii încearc de obicei s deduc strategii în locul datelor disponibile la nivel de populaie. Aceste date sunt utile în moduri limitate, dar valoroase. Aceste rezultate reprezint un progres substanial i o rafinare a gândirii atât la limitele, cât i la potenialul utilizrii datelor agregate pentru a deduce procesele individuale.
Oamenii triesc i îi dezvolt potenialul în grupurile sociale. De-a lungul istoriei recente, grupul etnic i statul naional au definit
9
caracteristicile societii umane. De-a lungul secolului al XX-lea i în secolul XXI, oamenii s-au aflat din ce în ce mai mult într-o lume globalizat, cu influene economice, sociale i culturale provenind din multe surse diferite. Acest proces a provocat drepturile umane i sociale i a afectat dezvoltarea individual i social. Statul naional i ideile de etnie i coeziune social au fost contestate de aceste influene. Acest proces a devenit cunoscut sub numele de globalizare.
Srcirea structural, degradarea mediului, pauperizarea i excluderea social i economic sunt contrare valorilor fundamentale, universale ale drepturilor omului i ale muncii sociale, sunt nesbuite din punct de vedere economic i ignor interdependena dintre diferitele sectoare ale societii la nivel naional i internaional. Munca social nu poate evita confruntarea cu aceste realiti i cutarea de soluii.
Actorii sociali trebuie s colaboreze îndeaproape în mod solidar cu cei afectai cel mai mult de politicile de globalizare i de adaptare structural în lupta pentru a aduce schimbri de baz în relaia lor cu restul societii i a asigura includerea lor în planificarea, desfurarea i evaluarea bunstrii sociale i a muncii sociale politic i practic. Persoanele i comunitile pot fi angajate pentru a depi dezavantajele i marginalizarea.
Educaia este esenial pentru a intra în ciclul în care srcia i privarea sever pentru prini sunt reproduse în anse de via diminuate pentru copiii din gospodrie. Oportunitile educaionale trebuie s fie puse la dispoziia tuturor membrilor societii. Aceasta va implica o încercare contient i deliberat de a crea un acces sporit pentru familiile care triesc în condiii defavorizate pentru a depi obstacolele sociale cu care se confrunt.
Munca permite oamenilor s se sprijine pe ei înii i pe cei aflai în întreinerea lor i s se simt o parte a societii lor. Asistenii sociali sunt în contact cu muli oameni care întâmpin dificulti în a se întoarce la un loc de munc sau de a intra în câmpul muncii sau care au probleme fizice, mentale sau emoionale sau responsabiliti care le împiedic s ia slujbe standard. Ei au nevoie de asisten în gsirea de locuri de munci/sau alternative la ocuparea forei de munc standard. Programele de lucru susinute, de exemplu pentru îmbuntirea mediului sau pentru îmbuntirea nivelului de sprijin social pentru grupurile marginalizate, sunt acceptabile numai dac promoveaz demnitatea participanilor i pltesc un
10
venit realist deasupra nivelului de subzisten. Oricât de eficiente ar fi programele de creare a muncii, comunitatea va trebui întotdeauna s susin anumite persoane care nu pot lucra din cauza dizabilitii sau bolii lor sau a membrilor familiei.
Munca social în diferitele sale forme abordeaz multiplele tranzacii complexe dintre oameni i mediile lor. Misiunea sa este de a permite tuturor oamenilor s-i dezvolte întregul potenial, s-i îmbogeasc viaa i s previn disfuncia. Activitatea social profesional este axat pe rezolvarea i schimbarea problemelor. Ca atare, lucrtorii sociali sunt ageni de schimbare în societate i în vieile indivizilor, familiilor i comunitilor pe care le deservesc. Munca social este un sistem interdependent de valori, teorie i practic.
Munca social abordeaz barierele, inegalitile i nedreptile care exist în societate. Ea rspunde crizelor i situaiilor de urgen, precum i problemelor personale i sociale de zi cu zi. Activitatea social folosete o varietate de abiliti, tehnici i activiti, în concordan cu concentrarea sa global asupra persoanelor i mediilor lor. Interveniile în domeniul asistenei sociale variaz de la procese psihosociale, în primul rând, la persoane, la implicare în politica social, planificare i dezvoltare. Acestea includ consilierea, munca social clinic, munca în grup, munca pedagogic social i tratamentul familial i terapia, precum i eforturile de a ajuta oamenii s obin servicii i resurse în comunitate. Interveniile includ, de asemenea, administrarea ageniilor, organizarea comunitii i angajarea în aciuni sociale i politice pentru a influena politica social i dezvoltarea economic. Orientarea holistic a muncii sociale este universal, îns prioritile practicii de munc social vor varia de la o ar la alta i din când în când în funcie de condiiile culturale, istorice i socio-economice.
Autonomia i interculturalitatea se afl într-o corelaie biunivoc. Un individ nu se poate deschide ctre altul decât în msura în care acel individ are sentimentul de a fi unic. Ori, viceversa, în msura în care societatea dezvolt relaii pozitive i binevoitoare, ca individ poi avea sentimentul propriei identiti.
Suntem fiine sociale indiferent de intensitatea credinei noastre în individualism. Trim într-o epoc a unui individualism expresiv. În societi bogate, mai mult indivizii urmeaz „auto-exprimarea” individualist, secular i post-materialist valori. De la Iluminism, am crezut în autonomia
11
moral a unui individ raional luminat. Astzi credem într-o autenticitate a epersonalitii individual i în realitatea moral a experienei subiective atât ca indivizi i ca grupuri. Totui, ca oameni, suntem cu toii fiine sociale.
Este foarte probabil c pentru majoritatea dintre noi libertatea individual care - cel puin când înseamn o responsabilitate individual pentru alegerile ne influeneaz i modeleaz existena individual - este mai degrab o povar emoional decât o eliberare psihologic1.
Probabil, majoritatea dintre noi sunt prin natura lor înclinai s imite i s urmeze normele i valorile unui grup i ale unei comuniti, mai degrab decât s fie cei care exercit o influen autonom asupra celor din urm. Chiar i aceia dintre noi care suntem indivizii autonomi de natur pot fi în mod rezonabil considerai ca fiine sociale.
Sistemele de convingeri sociale în cultura european contemporan se concentreaz pe consumism i individualism. Se apreciaz autonomia drept alegerea unui individ în gusturi culturale, relaii sexuale, moduri deconvieuire, locurile de reedin i opiunile de credin religioas. Persoane fizice mai ales c privarea psihologic, împlinirea ateptrilor individuale -statutul social, subiectiv inferior sau superior, personal i succes (toate acestea pot fi considerate indicatori ai sistemului de credine sociale sau „stocul social al cunoaterii”) nu depind de statutul lor de membru istatut într-o anumit comunitate religioas sau ideologic. Indivizii sraci se pot simi mulumii i bogaii nemulumii, dar eisituaia social, „buntatea” ei, limitele i oportunitile ei, sunt evaluatede ctre co-membri sociali, în funcie de nivelul consumului pe care îl pot permite. Se crede c nivelul consumului demonstreaz în mod evident i în exterior meritele, buntatea i coninutul moral al caracterului unui individ, care este, de asemenea, perceput ca fiind sursa celei mai mari fericiri.
Inegalitatea apare atunci când poziia unei persoane în ierarhia social este legat de un acces diferit la resurse i depinde în mare msur de diferenele de avere. De exemplu, o persoan bogat poate primi asisten medical de calitate superioar decât o persoan srac, poate avea acces mai mare la alimentele nutritive i poate s participe la coli de calibru mai
1Eric Hoffer. Adevratul Credincios: Gânduri despre natura micrilor de mas. New York: Harper&Row, 2010 (Ed. I,1951), pp. 31, 142.
12
mare. Resursele materiale nu sunt distribuite în mod egal persoanelor din toate strile economice.
Oamenii din rile din întreaga lume se confrunt cu un acces diferit la resurse i oportuniti i la diferite standarde de trai, în funcie de poziia lor în ierarhia global.
În primul rând, unii sociologi folosesc o teorie a dezvoltrii i a modernizrii pentru a susine c naiunile srace rmân srace deoarece in cont de atitudinile i credinele, tehnologiile i instituiile tradiionale, cum ar fi sistemele economice tradiionale i formele de guvernare. Modernismul consider c creterea economic mare este cheia reducerii srciei în rile srace.
În al doilea rând, teoria dependenei duneaz colonialismului i neocolonialismului (dependena economic continu fa de fostele ri coloniale) de srcia global. rile s-au dezvoltat într-o rat inegal, deoarece rile bogate au exploatat rile srace în trecut i astzi prin intermediul datoriei externe i al corporaiilor transnaionale (TNC). Potrivit teoriei dependenei, rile bogate nu ar fi la fel de bogate ca i astzi dac nu ar avea aceste materiale, iar cheia pentru inversarea inegalitii este de a scuti fostele colonii de datoriile lor, astfel încât s poat beneficia de industria i resursele proprii.
În sfârit, teoria sistemelor mondiale sugereaz c toate rile sunt împrite într-o ierarhie pe trei niveluri bazat pe relaia lor cu economia global i c poziia unei ri în aceast ierarhie determin dezvoltarea economic proprie.
Conform teoriei sistemelor mondiale, aa cum este articulat de sociologul Immanuel Wallerstein, rile de baz se afl în fruntea ierarhiei globale, deoarece pot extrage resursele materiale i fora de munc din rile mai puin dezvoltate. Aceste ri principale dein majoritatea capitalului i tehnologiei mondiale i au un mare control asupra comerului mondial i a acordurilor economice. rile semiperiferice furnizeaz, în general, for de munc i materiale pentru rile principale, care beneficiaz rile de baz, dar, de asemenea, sporesc venitul în ara semiperiferic. rile periferice sunt, în general, îndatorate unor naiuni bogate, iar terenurile i populaiile lor sunt adesea exploatate pentru câtigul altor ri.
13
Din cauza acestei ierarhii, persoanele care triesc în rile de baz au, în general, standarde mai înalte de via decât cele din rile semiperiferice sau periferice.
rile industrializate au niveluri mai mari de bogie i dezvoltare economic decât rile mai puin industrializate. O ar industrializat, cunoscut i ca o ar dezvoltat, este un stat suveran cu o economie foarte dezvoltat în raport cu alte naiuni. Cel mai frecvent, criteriile utilizate pentru a evalua nivelul de dezvoltare al unei ri sunt produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Cu toate acestea, multe alte variabile sunt luate în considerare frecvent. Factorii utilizai pentru a msura dezvoltarea unei ri pot include: venitul pe cap de locuitor, nivelul de industrializare, amploarea infrastructurii, sperana de via, rata de alfabetizare i standardul general de via. Criteriile de utilizare i rile de clasificare aa cum sunt dezvoltate sunt chestiuni controversate, dup cum se discut mai jos.
rile industrializate au un nivel sczut de trai, o industrie nedezvoltat i indicele redus de dezvoltare uman (IDU). O ar industrializat, cunoscut i ca o ar în curs de dezvoltare sau o ar mai puin dezvoltat, este o naiune cu un nivel de trai sczut, o baz industrial nedezvoltati un indice de dezvoltare uman redus (IDU) relativ la alte ri. HDI este msura de dezvoltare folosit de Naiunile Unite. IDI consider c produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, venitul pe cap de locuitor, rata de alfabetizare, sperana de via, infrastructura de baz i ali factori care influeneaz standardul de via pentru a determina cât de dezvoltat este o ar este considerat HDI. rile industrializate au IDU între rile cel mai puin dezvoltate i cele mai puin industrializate din lume.
rile cel mai puin industrializate din lume au venituri mici, puine resurse umane i sunt vulnerabile din punct de vedere economic.Spre deosebire de rile industrializate i dezvoltate, rile cel mai puin industrializate din lume manifest o cretere economic extrem de slab i au cele mai sczute msuri privind indicele dezvoltrii umane (IDU) în lume. Pentru a fi considerat ara cel mai puin industrializat sau rile cel mai puin dezvoltate (LDC), aa cum sunt numite în mod obinuit, o ar trebuie s aib o economie mic i un nivel sczut de trai.
Exist un decalaj mare între bogia rilor cele mai bogate din lume i cele mai srace. Exist o mare discrepan între bogia rilor cele
14
mai bogate din lume i cea mai srac din lume, ducând la un acces diferit la resurse i oportuniti pentru populaia fiecrei ri. Pentru a discuta aceast inegalitate global, sociologii se pot referi la „vârfurile gemene” din lume sau la dou grupuri din cele mai bogate i cele mai srace ri. În partea de sus a ierarhiei, un grup de ri care include Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Frana i Australia are 13% din populaia lumii, dar primete 45% din veniturile sale (ajustate pentru puterea de cumprare internaional) . În partea de jos a ierarhiei, un grup de ri, inclusiv India, Indonezia i China, ocup 42% din populaia lumii, dar primete numai 9% din venituri (ajustate pentru puterea de cumprare internaional). Existena acestor vârfuri gemene demonstreaz c exist un decalaj mare între naiunile cele mai bogate i cele mai srace ale lumii.
Sociologii care studiaz inegalitatea global au propus teoria reproducerii sociale ca o modalitate de a explica persistena inegalitii. Conform teoriei reproducerii sociale, indivizii i instituiile bogate i puternice perpetueaz inegalitatea pentru a-i proteja statutul ridicat. Controlul bogat i puternic al mijloacelor de producie (cum ar fi fabrici, terenuri i transporturi) i care au adesea o influen puternic în guvern. Mai mult, ei de cele mai multe ori controleaz mass-media, colile i instanele judectoreti, extinzându-i influena în diverse domenii sociale. Deoarece indivizii i instituiile aflate în fruntea ierarhiei economice beneficiaz de statutul lor, ei îi folosesc influena pentru a-i proteja poziiile.
O explicaie asemntoare pentru persistena inegalitii este ideea c cultura înva acceptarea ierarhiei economice existente. Conform acestei concepii, indivizii sunt învai s cread c cei bogai i puternici sunt mai talentai, mai harnici i mai inteligeni decât cei sraci. Aceast explicaie susine c ideea greit c oamenii sraci sunt lenei sau iresponsabili este larg rspândit i c, prin urmare, oamenii pot accepta c oamenii sraci merit s fie sraci. Persoanele care atribuie credinei culturale c bogaii merit bogia lor sunt puin probabil s provoace inegalitatea economic, astfel încât s o perpetueze.
Creterea populaiei la nivel mondial i progresul tehnologiei într- un ritm debordant au creat situaii de excluziune social, de convulsii sociale i confruntri violente.
15
Fiindc coala nu mai formeaz caractere morale i sociale, aceasta permiând copiilor s copieze aa-zise modele de succes pe care mass-media din spirit comercial le promoveaz ca false valori fiind ghidate de câtigul pe termen scurt, nerealizând sau poate realizând dar, având convingerea eronat c monstrul creat de ea nu se întoarce i ctre ea la un moment dat. În mod normal copilul vine la coal pentru a dobândi un set de aptitudini i deprinderi care se vor regsi în bagajul su de competene care ar trebui s-l pregteasc pentru integrarea în societate. Societatea mai face loc pentru tinerii pregtii? Sau acetia vor trebui s-i caute acest loc în disput cu cei aa-zii „descurcrei” care de regul sunt la limita legalitii, ca s nu fim tranani în a spune c de cele mai multe ori ocolesc legea dac nu o încalc. În acest ritm, societatea uman i analizez aici în special societatea european i transatlantic, dac nu se „autoimunizeaz” în scurt timp va avea loc la nivel social fenomenul de rsturnare a aisbergului i cheia valorilor sociale va fi cu totul alta într-o partitur în care cei pe care îi blamm astzi vor conduce noile societi. În istorie, au mai fost situaii similare precum regatul Vandal, regatul hunilor, imperiul otoman în faza de început, formarea SUA, ulterior având loc autoreglarea social cu un produs nou social , dar i cu totul ali membrii ai societii.
Cea mai veche i mai simpl justificare pentru guvern este ca protector: protejarea cetenilor de violen.
„Leviathan-ul” lui Thomas Hobbes descrie o lume a nesiguranei neîncetate fr ca guvernul s asigure sigurana legii i ordinii, protejând cetenii unul de cellalt i de ali dumani strini. Ororile guvernului puin sau deloc dispus de a furniza aceast funcie sunt expuse pe plan mondial în numeroasele state fragile din lume i în regiunile eseniale neguvernamentale. Într-adevr, atunci când haosul rzboiului i al dezordinii se ridic prea mult, cetenii vor alege chiar guverne despotice i fanatism, cum ar fi talibanii i ISIS, în legtur cu distrugerile de trupe de rzboi.
Ideea guvernrii ca protector necesit impozite pentru a finana, instrui i echipa o armat i o for de poliie; s construiasc instane i închisori; i de a alege sau de a numi funcionarii s treac i s pun în aplicare legile cetenilor nu trebuie s se rup. În ceea ce privete ameninrile strine, guvernul ca protector necesit abilitatea de a se întâlni i a trata cu alte guverne, precum i de a se lupta. Aceast viziune
16
minimalist asupra guvernrii este în mod clar prezent în primele zile ale Republicii Americane, compus din Preedinte, Congres, Curtea Suprem i departamentele Trezoreriei, Rzboiului, Statului i Justiiei.
Ca s se dezvolte, un copil are nevoie s se simt în siguran printr-o aplicare ferm a regulilor i legilor care au fost concepute de legislativ în spiritul înaltelor valori morale i cretine. Este binecunoscut c în antitez cu dezideratul normal enunat mai înainte se afl un numr mic de aa-zii prini (pentru c sunt din punct de vedere anatomic, dar nu i social) care îi „educ” copiii spunându-le: „Fiule, pentru tine este permis tot ceea ce este interzis de lege!”. Ca i în familie, la coal se exercit o autoritate care definete faptul de a fii printe, de a fi încadrat în normele societii. Acest fapt este necesar, educativ i pozitiv. Scopul este de a conferi securitate copilului de astzi, ceteanul matur de mâine care va fi la rândul su printe. Este identic cu sentimentul de a fi un cetean care nu va fi ameninat, care nu trebuie s se team, pentru c societatea îl protejeaz.
Familia poate i trebuie s asigure acest climat binevoitor, protector i încurajator. coala îl poate determina pe copil sau mai târziu pe tânr s se realizeze în acest mediu care îl încurajeaz i-l valorizeaz. Fundamentul educaiei îns îl constituie familia ca celul de baz a societii.
Normativitatea poate fi în dou moduri, astfel schimbându-se tot. Dac mi se întâmpl s încalc o norm, educaia primit i format m face s fiu responsabil s recunosc fapta i s încerc s îndrept greeala fcut. Ca printe în societate în raport cu ali prini subscriu criticilor sociale constante i foarte severe, meninând copilul într-o permanent stare de veghe. Astfel devin rigid, tensionat, crispat, uneori prea exigent, nemaiacceptând dialogul. Dac, dimpotriv, devenim prea clemeni, nu-l ajutm, neîndoielnic este faptul c nu-l ajutm în sensul bun al cuvântului. Nu facem altceva decât s ne substituim lui, vrând s-l salvm, ca i cum acesta nu ar putea s se descurce. Dorind binele copilului putem ajunge la o tutelare excesiv, care ar putea produce un efect pervers de nedezvoltare a încrederii în sine.
În societatea modern un printe trebuie s fie capabil s asculte, s ofere siguran, s consoleze, s ajute, s încurajeze, s devin mai puin exigent. Cu alte cuvinte, trebuie s fac concesii în privina sarcinilor copilului su, doar aa îl va pregti pentru a deveni un bun cetean.
17
Dac aceti copii ar fi educai în spiritul respectului fa de autoritate, atunci am avea i aduli care s accepte respectarea normelor sociale. Acetia se afl într-o dependen, ca i în copilrie. Devin extrem de docili, prea umili. Putem observa i situaia opus, când adulii refuz autoritatea printr-o atitudine rebel. Discutm în aceast situaie de comportament deviant de la lege.
Cultura român este cristalizat în jurul unor semne mitice, cu alte cuvinte, este una istoric, i eminamente conservatoare. În acest mod poporul român i-a pstrat originalitatea identitar de-a lungul unei istorii zbuciumate. Apariia sistemului comunist a interferat în mod negativ asupra sistemului cultural românesc, acesta a implementat variate modaliti prin care a încercat s capteze atenia asupra unor valori mai puin relevante pentru poporul român. Una dintre ideile principale ale partidului comunist a reprezenta-o loialitatea ca moned de schimb pentru securitatea vieii. Sistemul îi oferea securitate personal în schimbul unor performane onorante, printr-o motivare negativ ce implica fric i splarea creierului. Ca urmare, indivizii care ar fi trebuit s aib atitudine ceteneasc au început s aib convingeri c nu trebuie pentru a obine rezultate i a avea succes s munceasc mai mult, deoarece, eforturile zadarnice în acest sens erau estompate de recompensarea în mod egal a muncii. Societatea avea un sens nou orientându-se nu pe performana individual i colectiv, ci mai mult pe faptul c nimeni nu avea voie s ias din front, pe atitudinea de a depersonaliza i uniformiza societatea pân la distrugerea complet a indivizilor ca personaliti distincte.
În mod real, comunismul a rsturnat ierarhizarea valorilor bazat pe logic promovând mediocritatea, obediena i a încercat cu disperare s distrug valorile reale. Urmare acestui comportament anormal este c, i în prezent, se poate observa la nivel de mas sindromul ”caprei vecinului”, adic o preocupare contraproductiv de proporii îngrijortoare având ca scop principal s-i împiedice pe alii s triasc mai bine pentru a se menine echilibrul sistemului la un nivel sczut.
18
REFERINE BIBLIOGRAFICE 1. Balahur Doina, Protecia european a drepturilor omului, suport de curs, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Centrul de Studii Europene, 2012, www.cse.uaic.ro. 2. Burlacu Florentina, Uniunea European i Drepturile Omului, cogito.ucdc.ro/2012/v9ol4n1/7. 3. Cetean-Voiculescu Laura, Protecia European a Drepturilor Omului prin normele Conveniei pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor individuale, note de curs, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, 2012. 4. Fota Iulian, Conceptualizare, eficien i legitimitate în sistemul de securitate naional, Revista 22, nr.864, 2006. 5. Hoffer Eric. Adevratul Credincios: Gânduri despre natura micrilor de mas, New York: Harper&Row, 2010 (Ed. I, 1951). 6. Lawson Stephanie, Relaii Internaionale, O scurt introducere, Cluj- Napoca, 2009. 7. Popescu Cornel Liviu, Protecia internaional a drepturilor omului, Editura All Beck, Bucureti, 2004. 8. Robinson Paul, Dicionar de securitate Internaional, Cluj-Napoca, 2010. 9. Selejan-Gutan Bianca, Protecia european a drepturilor omului, Editura All Beck, Bucureti, 2004. 10. Selejan-Gutan Bianca, Sistemul jurisdicional european de protecie a drepturilor omului, curs universitar, Editura Universitii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003.
19
ROMANIAN SECURITY REFERENCES -
Gl.bg.(r.) prof.univ.dr. Constantin ONIOR Membru corespondent al Academiei Oamenilor de tiin din România
gen_onisor@yahoo.com
Rezumat: Mediul internaional determin modelarea continu a securitii moderne, ceea ce implic în perioada actual eforturi deosebite i susinute pentru elaborarea unei strategii naionale de securitate extins.
Cuvinte cheie: securitate; securitate modern; arhitecturi de securitate; securitate extins.
Abstract: The international environment determines the ongoing shaping of
modern security, which implies, in the contemporary period of time, sustained efforts in order to elaborate an extended national security strategy .
Key words: security; modern security; security architectures; extended security.
Constatm cu interes c în ultimii ani s-au produs i continu s se
produc schimbri dramatice i profunde în planul evoluiilor politico- diplomatico-militare regionale, zonale i continentale, cu determinari directe asupra sistemelor de securitate modern i strategiilor naionale de securitate.
Acum identificm securitatea modern ca o faz în cadrul unui amplu proces tranzitoriu complex, cu parametri structurali, operaionali i acionali dinamici i în permanent modificare. Sunt vizate cu preponderen reconfigurarea unor centre cu resurse principale de putere, relaiile complexe intra/interstatale i, mai ales, crearea de modele conceptuale i operaionale necesare eficientizrii proceselor de securitate regional i zonal.
20
Modelarea pe plan internaional a coninutului securitii moderne a fcut s creasc amploarea proceselor cu relevan în domeniul securitii naionale, ceea ce implic în perioada actual eforturi întrunite i susinute pentru elaborarea unei strategii naionale de securitate modern corespunztoare.
Nu pot ramâne în afara unei noi arhitecturi de securitate valorile i standardele democraiei, libertilor i drepturilor omului, coordonatele definitorii ale statului de drept, cerintele i exigenele economiei de pia, pentru ca în ansamblu s se asigure stabilitate global, zonal i regional.
Prin repere ale securitii României trebuie s înelegem acele determinri, orientri i ci de aciune de natur intern i preponderent extern, care impun modelarea dinamic a componentelor/dimensiunilor securitii naionale moderne, ideatic exprimate în programe politice ale puterii i transpuse în practic printr-o strategie naional de securitate.
Mediul internaional de securitate din arealul geopolitic de existen peren a Românei este cuprins de tensiuni etnice i interconfesionale (de multe ori istoric determinate), de o criminalitate organizat tranfrontalier i multinaional (sub diverse forme i susineri) i de focare de instabilitate politic în diferite regiuni, cauzate de obsesia redefinirii spaiilor de interes, influen i control manifestate de puteri euroatlantice, europene i din vecintatea euroasiatic.
Acum mai mult ca oricând securitatea naional, deci i a României, depinde de stabilitatea regional, iar cerina strategic pentru stabilitate nu poate fi realizat fr o economie puternic i o bun guvernare, ambele generatoare de prosperitate social.
Securitatea modern a României, în toate dimensiunile ei i la toate nivelele, se realizeaz i întreine bazat în interior numai pe o economie sntoas. Aceasta, în continuare, ramâne elementul capabil s susin durabil eforturile necesare întreinerii active a elementelor de stare din toate dimensiunile de securitate.
În viziunea noastr securitatea european i euroatlantic, în care se integreaz securitatea României, poate fi relativ ancorat în prezent i în perspectiva problemelor de capabilitate necesar aprrii în faa unui atac militar de amploare. Este bine ca la nivel strategic s se orienteze i dirijeze eforturile de securitate în spiritul interpretarii unui dicton latin, acum fiind nesesar - „ca s nu fie razboi, ai grij de pace”.
21
În consecin, o importan tot mai mare se poate acorda capacitii de a gestiona riscurile de securitate i a contracara noile tipuri de ameninri (inclusiv hibride) la adresa securitii, rezultate din aciunea conjugat a unor factori de insecuritate tot mai prezeni în arealul de interes de securitate al României.
Într-un asemenea context, trebuie s apar i s se dezvolte o nou arhitectur de securitate, care nu poate fi decât strâns legat de sfera relaiilor cu NATO i UE i de interesele dintre statele vecine sau aflate în vecintate, bazate pe parteneriate i aranjamente bilaterale i regionale. Practica a demonstrat c, acestea conduc cel mai rapid i sigur la îndeplinirea obiectivelor de securitate naional modern.
În actualul context geostrategic, se impune analiza în permanen a mediului de securitate la nivel zonal i regional, deopotriv i la nivel naional, cu scoaterea în eviden de fiecare dat a câtorva modificri substaniale. Relaiile interstatale sunt completate i amplificate prin integrarea în NATO, UE i parteneriatele existente, devenind astfel tot mai complexe, cu câteva modificri, care sunt orientate ctre o cale ce pare fr întoarcere.
Toate acestea genereaz o dficultate fa de felul în care la nivelul rii este perceput acea stare în care populaia simte c întradevar este la adpost de orice factor de insecuritate i are o garanie de protecie individual, de aprare colectiv/comun i de independen total.
Dar nu trebuie s uitm c securitatea modern devine generatoare de procese cu cerine i componente interne – conducerea statului fiind elementul strategic-cheie, dar i procese externe ce deriv din importana statului din punct de vedere geopolitic i geostrategic.
Pentru România apreciem c securitatea proprie a dobândit un caracter pluridisciplinaro-sistemic ca urmare a faptului c dimensiunile acesteia se intercondiioneaz permanent i destul de activ. Aplicând rigori matematice afirmm ca suma lor nu poate fi decât un produs factorial, al crui rol determinant va fi diferit, în funcie de natura, amploarea i profunzimea factorilor de insecuritate (riscuri, ameninri, pericole, provocari, sfidari, tensuni i agresiuni neconvenionale).
Facem precizarea c în momentul de fa, privind securitatea modern a României în context, sunt vehiculate mai multe preri i chiar teorii de sorginte intern i extern, ce ne determin s exprimm punctul
22
de vedere c nu poate fi absolut, ci mai degrab relativ, i în consecin transpunerea ei în plan naional sau internaional ine cont de anumite particulariti ale statului, arealului de existen statal i mediului de securitate, ceea ce reclam o anumit gradualitate a abordrilor în momentul de fa i fianlizrii lor în perspectiv.
În ultima vreme a devenit tot mai evident faptul c securitatea României depinde atât de factori interni gestionai politic la nivel strategic, cât i de factori externi, generai de cerinele i exigenele securitii colective i comune i Parteneriatului Strategic cu SUA, toate fiind subsumate la ceea ce înseamn securitate internaional.
Scoatem în eviden înc odat adevrul c securitatea naional se afl din ce în ce mai mult în strâns interdependen cu securitatea internaional, ale crei mecanisme de operaionalizare, funcionare i aciune au devenit deosebit de active i complexe. Din cele prezentate rezult, în legtur cu raportul securitate naional/securitate internaional, c trebuie precizat - numai rile cu statut de actori internaionali puternici dobândesc capacitatea de a-i asigura securitatea prin fore proprii. Celelalte state, cum este i cazul României, pot beneficia de integrarea în parteneriate.
Parteneriatul strategic cu SUA creaz obligaii reciproce prilor. Avem în vedere prezena militar american pe teritoriul României în diferite forme i cu durate variabile, operaionalizarea împreun a forelor întrunite, stocarea de tehnic de lupt modern, înzestrarea cu mijloace de aciune performante i poate cel mai important manifestarea Legii Ofset în industria de aprare.
Este evident c obiectivul principal rmâne realizarea interoperabilitii acionale pentru misiuni de securitate i aprare în arealul de stabilitate dorit, în cadrul cruia stabilitatea în regiunea Mrii Negre este dezideratul strategic principal. Efectele în planul securitii României vor fi mai evidente în mod ealonat, prin derularea de proiecte i programe i mai ales ca rezultat al realizrii unui areal de securitate colectiv i comun de la Marea Baltic la Marea Neagr.
Ca perspectiv de securitate a României, apreciem c trebuie s fie raional, atât ca gândire i raiune superioar, cât i ca utilitate strategic. Pentru aceast afirmaie aducem în continuare în dezbatere câteva aspecte.
România, în cadrul NATO, prin onorarea obligaiilor contractate, poate focaliza cel puin un obiectiv strategic colectiv pentru securitatea la
23
Marea Neagr i gurile Dunrii, desigur coordonat cu elementele Parteneriatului Strategic cu SUA. În aceast situaie este bine s se evite o supraaglomerare de tehnic militar de generaii mai vechi, care ar putea atrage lovituri punctiforme adverse cu efecte dezastruoase asupra teritorului rii.
Opinm ca realizarea unui dispozitiv strategic defensiv pe teritorul României s fie rezultatul unei planificri judicioase a unei desfurri strategice de fore NATO, nicidecum o prezen de capabiliti acionale din timp, în baze situate pe teritorul rii.
Participarea la problemele de securitate regional a UE presupune ealonare în timp, prezena mai evident de capabiliti ce se vor plasa în sfera securitii la Marea Neagr i Fluviul Dunrea. În aceast idee apreciem c prezena militar a UE în România poate fi benefic dac se face prin rotaie, dobândind în felul accesta experien managerial, operaional i acional.
Analizele strategice din ultimii ani arat fr dubii c securitatea naional a României poate fi eficient, în faa diversitii factorilor combinai i conjugai de insecuritate, mai ales sub forma ameninrilor hibride, dac se realizeaz în context regional (fluvio-maritimo-balcanic).
Dar aceast integrara regional de securitate a României se impune a se racorda în plan zonal pe coordonate Nord-Sud, într-un sistem de securitate colectiv cu participarea rilor Baltice, a rilor de la Viegrad, a statelor Balcanice din riveranitatea Mrii Negre i Greciei.
În mod treptat, în cursul câtorva ani, acest sistem modular de securitate în Europa de Est i de Sud-Est poate fi preluat ca responsabilitate operaional-acional de ctre UE. În felul acesta se realizeaz dezideratul continental ca securitatea european s aparin în exclusivitate UE într-un format modern corespunzator dezvoltrilor la nivel global.
24
Gl.bg.(r.) prof.univ.dr. Gheorghe TOMA Membru titular al Academiei de tiine ale Securitii Naionale
gtoma49@yahoo.com
Rezumat: Un mod de evaluare a asimetriei este de a compara primul i al doilea rzboi mondial cu rzboiul erei informaiei. În vreme ce primul folosea slbirea iar al doilea manevra, rzboiul erei informaiei accentueaz controlul. În vreme ce primul folosea epuizarea, iar al doilea anihilarea, rzboiul erei informaiei caut s paralizeze. În vreme ce mijloacele primului erau armele de foc, iar ale celui de-al doilea mecanizarea, rzboiul informaional dispune de calculatoare ieftine interconectate prin sisteme globale de comunicaii
Cuvinte cheie: asimetrie, convenional, neconvenional, slbirea, manevra, controlul.
Abstract: One way of assessing asymmetry is to compare the First and Second
World Wars with the Age of Information War. While the former used weakness and the second maneuver, information warfare accentuates control. While the former used exhaustion and the second annihilation, the information age war seeks to paralyze. While the first means were firearms and the second mechanism, the information warfare has computers interconnected by global communication systems.
Keywords: asymmetry, conventional, non-conventional, weakness, maneuver, control.
Schimbarea paradigmelor militare în a doua jumtate a secolului
XX, mai ales în perioada interbelic, este datorat în special progresului tiinific i tehnic, proces de schimbri calitative unic în sistemul cunotinelor tiinifice i tehnice. Studiind acest fenomen, mai ales în primele decenii ale începutului de secol, gânditorii problematicii tiinei securitii naionale au realizat o serie de scrieri, abordri, preri, documentri privind cunoaterea trecutului, înelegerea prezentului i descifrarea viitorului. Amintesc aici o lucrare cu multe învminte, bine
25
documentat, cu titlul incitant, „Ora care a schimbat lumea“. Multitudinea schimbrilor calitative a deschis ua unei lumi în care „ciclotroanele sunt asemenea catedrelor, în care transmutaiile se efectueaz atât în materie cât i în creier, în care tiinele matematice s-au transformat într-un cânt gregorian; microelectronica, prin natura i caracteristicile sale, a determinat ipoteze greu de îneles, situaii diferite, care sfideaz înelegerea tradiional a dezvoltrii, tehnologiei i industrializrii. Conflictele militare din primele decenii ale noului secol au artat cu prisosin c dimensiunilor tradiionale li s-au alturat confruntrile aeronavale, aeroterestre. A crescut exponenial componenta vertical, rolul spaiului aerocosmic i al sistemelor aerospaiale de cercetare, avertizare, alarmare i lovire de înalt precizie. Ca urmare, pericolele sunt omniprezente i ameninrile omnidirecionale. S-au rsturnat toate concepiile legate de rzboi, creându-se un sistem geopolitic, geostrategic i geoeconomic cu totul nou, noi arme,noi concepii”1.
Precizia i viteza transferului de informaii, evoluia continu i uniform accelerat a mijloacelor de analizare, tehnologiile performante (majoritatea cuceririlor revoluiei tehnico-tiinifice se materializeaz cu prioritate în domeniul militar, n.a.), au determinat unii autori militari s aprecieze c „viitorul ne va oferi perfecionarea unor categorii i sisteme de armament, cu o putere enorm de distrugere, capabile s acioneze prin vectori de purtare în cele patru medii (terestru, aerian, ap, cosmos), s loveasc obiective i inte la distane impresionante, în timp scurt i cu maxim precizie, în orice condiii meteorologice“2.
Spaiul Europei Centrale i de Est, România, resimt procesele regionale i globale, dar, în plus, au propriile caracteristici i aspecte de dezechilibrare i criz, în planul securitii în general, cât i în plan economic, militar i social. Aceast stare de lucruri, asimetria creat, genereaz stri de incertitidini i tensiune, care pot degenera în conflicte, ceea ce aduce un prejudiciu grav evoluiilor în general pozitive, având drept scop consolidarea unei arhitecturi de securitate în Europa i în lume. Ca
1 Dr. Naghi Gabriel, dr. Toma Gheorghe, Ora care a schimbat lumea, asimetria începutului de secol, Editura Presa Naional, Bucureti, 2004, p. 4. 2 Colectiv, Arta operativ între contrarii, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureti, 2001, p. 39.
26
urmare, mediul de securitate european, previzibil pentru mileniul trei, trebuie s gseasc România i, mai ales, Armata ei, pregtit s fac fa oricrei provocri, oferindu-i prilejul participrii active la toate aciunile ce reprezint interesele naionale i de securitate3.
Dup seismul geopolitic, geostrategic i geoeconomic din anii ’89, unii apreciaz chiar încheierea rzboiului rece, dar „nu tim i nu exist criterii de a aprecia învingtorul (n.a.), natura i caracterul conflictelor au evoluat; astzi beligeranii se confrunt în numele religiei, al etniei, al tribului. De aceea, simbolurile culturale i mijloacele de exprimare cultural ale adversarului (patrimoniul istoric, lcaele de cult, bibliotecile, muzeele, radio, televiziuni etc.) figureaz de acum înainte printre obiectivele de distrus”4.
Aciunile asimetrice sunt specifice acestui început de secol, mai ales datorit faptului c dau rspuns unor întrebri/reclamaii/obiecii aduse de politicieni, analiti geostrategici i planificatori militari privind formele clasice de desfurare a conflictelor. Unele aspecte, specifice aciunilor asimetrice, nu reprezint nimic nou. În acest sens, filozoful chinez Sun Tzî descria acum 25 de secole: „Toate rzboaiele sunt bazate pe stratagem. De aceea, când suntem gata de atac, trebuie s dm impresia c nu suntem; când ne folosim de forele proprii, trebuie s prem inactivi; când suntem aproape, trebuie s-l facem pe inamic s cread c suntem departe; când suntem departe, trebuie s-l facem pe inamic s cread c suntem aproape. Ofer momeli adversarului, simuleaz dezordinea i zdrobete-l“.
Asimetria este principala cale spre eficacitatea aciunilor împotriva terorismului. Aceasta deoarece, aciunea terorist fiind global, este nevoie de cooperare i msuri globale dar, în acelai timp, trebuie ca fiecare ar s aplice msuri eficace împotriva neoterorismului (inamic neidentificat, difuz, nelocalizat), care atac lumea democratic i civilizat. Asimetria d efect aciunilor teroriste prin care o for mic poate ataca o for mai mare, pe care nu ar putea-o angaja într-o aciune militar de tip clasic. Noul tip de rzboi care a început dup atacurile din 11 septembrie 2001, atipic,
3 M. Mircea, Interoperabilitatea operaional - obiectiv strategic al Armatei României, Editura AISM, Bucureti, 2000, p. 30. 4 Michel Mathieu, L’information dans les conflicts armes, Ou Golf au Kosovo, L’Harmattan, Paris, 2001, p. 10.
27
asimetric i asincron, mult diferit de cele de pân acum, necesit alte tipuri de abordri strategice, globale, multidisciplinare, omniprezente, omnidirec- ionale i multinaionale.
Apreciem c, din pcate, acest rzboi este de foarte mult durat, mediatizat selectiv, bazat pe informaii incerte, cu metode convenionale i neconvenionale, silenios, cu foarte puine inte de interes strategic, împotriva unor fore care afirm c nu au ce pierde i nu respect nici o regul a rzboiului.
Asimetrismul se manifest cel mai ades prin: dependena de materii prime sau energetice, de tehnologii avansate, ingerin politic, dezinformare, producerea de dezastre sau catastrofe ecologice, direcionarea efortului comunitii internaionale sau statale pe mai multe planuri, slbirea capacitii de prevenire i contracarare a aciunilor asimetrice.
Totodat, astzi, asimetria este profund evideniat de ameninrile, riscurile i pericolele transfrontaliere, de fenomenul de proliferare care afecteaz securitatea zonal i regional, încercând s capete un caracter global. Infiltrarea în statele de destinaie (int), capacitatea de aciune simultan la nivel regional, zonal, global, le confer o mare libertate de aciune, flexibilitate i rapiditate.
Pentru înelegerea deplin a tabloului asimetric al începutului de secol este necesar o gam diversificat de aciuni, dintre care evideniem: regândirea, reevaluarea i redimensionarea ameninrilor la adresa securitii naionale i, permanent, ierarhizarea prioritii acestora; restructurarea i modernizarea structurilor care se ocup cu contracararea aciunilor asimetrice, optimizarea coordonrii i cooperrii aciunilor structurilor care se ocup cu prevenirea i contracararea aciunilor asimetrice; îmbuntirea cadrului intern i internaional pentru asigurarea sprijinului i a proteciei forelor angajate în prevenirea i combaterea aciunilor asimetrice la nivel internaional.
Apar zilnic o multitudine de analize care scot în eviden cauzele i, mai ales, efectele aciunilor asimetrice. Ne punem deseori întrebarea de ce omenirea, cu toate progresele evidente în toate dimensiunile securitii naionale i internaionale, nu a gsit i, puin probabil s gseasc antidotul pentru aceste aciuni care s-au transformat într-un rzboi hibrid.
Am ales s prezint, din multitudinea de cauze, câteva seturi de probleme care stau la baza aciunilor asimetrice.
28
Conflictul între civilizaii. În lume se identific astzi ase mari tipuri de civilizaii: simic (chinez), japonez, islamic, ortodox, occidental, latino-american i african. Raporturile dintre ele se dezvolt de la tolerare pân la confruntare. Parc, în ultima perioad, se manifest din ce în ce mai vizibil un anumit tip de confruntare, asimetric sau rzboi hibrid între lumea occidental i cea islamic. Occidentul se pare c este grbit s rspândeasc ideea supremaiei sale, marcat de pluralism, calitatea individului, de stat de drept, de respectatea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului. Se ignor faptul c fiecare cultur are propriile identiti i valene, neacceptând impunerea prin for a altor culturi. De partea cealalt, aceast influen este considerat brutal, singura cale eficient în concepia lor fiind rzboiul hibrid sau rzboiul asimetric. Apreciem c unica modalitate de a impune un anume tip de civilizaie nu este conflictul ci respectarea reciproc a istoriei i culturii fiecrei civilizaii.
Conflictul între religii. Alturi de multiplele tipuri de civilizaii, exist la fel de multe tipuri de religii. Interesant este faptul c anumite tipuri de religii se suprapun cu zone mai dezvoltate din punct de vedere economic. În zonele în care oamenii au adoptat catolicismul i protestantismul, economia a cunoscut o dezvoltare mai bun, având în vedere paleta de direcii ale dezvoltrii economice, în timp ce în alte regiuni/zone mai srace, sunt rspândite religii cum ar fi: ortodoxia, islamismul, budismul, hinduismul. Conflictul dintre religii care alimenteaz aciunile asimetrice nu va putea fi eradicat, din cauza modului uneori intolerant de abordare/tratare a acestor probleme de ctre forele angrenate în conflict.
Conflictul dintre srcie i bogie. De la tribuna organizaiilor internaionale, de cele mai multe ori s-a afirmat, cu arogan, c evitarea rzboiului asimetric presupune, înainte de toate, eradicarea srciei. Discrepanele uriae dintre rile srace i cele bogate cresc considerabil.
Astzi, aproape 20% din produsul mondial brut este consumat de rile srace (care reprezint 80% din populaia globului) i aproximativ 80% din produsul mondial brut aparine rilor bogate (care reprezint 20% din populaia globului). Prognozele evideniaz pentru urmtorii 25 de ani, creterea cu dou miliarde a populaiei globale, dar din noii locuitori doar aproximativ 50 de milioane vor tri în rile bogate. În asemenea situaii, srcia extrem poate conduce uor la gesturi disperate, la aciuni
29
asimetrice/teroriste la limit, apreciindu-se o serie de atentate sub cele mai diferite forme.
Comunitatea internaional, în totalitate, trebuie s fie contient de escaladarea aciunilor asimetrice i s ia msuri de armonizare a legislaiei, astfel încât actele teroriste s fie pedepsite în toate rile pe teritoriul crora au avut loc. Necolaborarea este de neconceput i, pe cale de consecin, orice form de cooperare trebuie realizat cu respectarea suveranitii statelor.
În final, apreciem faptul c statele mici i mijlocii nu pot s in pasul, nu-i permit, cu asigurarea resurselor financiare i umane pe care le ridic potenialul militar modern. Ele sunt obligate s se realinieze în jurul centrelor de putere de pe arena mondial, cutând s-i valorifice cât mai eficient capitalul de inteligen de care dispun, în schimbul unui plus de securitate.
Iat numai câteva probleme ale momentului pe care încercm s le evideniem, încercând un schimb de idei i generând un dialog continuu.
REFERINE BIBLIOGRAFICE
1. Colectiv, Arta operativ între contrarii, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureti, 2001.
2. Michel Mathieu, L’information dans les conflicts armes, Ou Golf au Kosovo, L’Harmattan, Paris, 2001.
3. Mircea M., Interoperabilitatea operaional - obiectiv strategic al Armatei României, Editura AISM, Bucureti, 2000.
4. Naghi Gabriel, Toma Gheorghe, Ora care a schimbat lumea, asimetria începutului de secol, Editura Presa Naional, Bucureti, 2004.
5. William R. East, Raportul scopuri, ci, mijloace în era informaiei.
30
ANTI-TERRORIST FIGHT AT EUROPEAN LEVEL
– ADVANTAGES AND LIMITS –
Gl. bg. (r.) gorean Petru Membru titular al Academiei de tiine ale Securitii Naionale
tpetrut@gmail.com Rezumat: Uniunea European, ca spaiul de libertate, securitate i justiie, s-a
edificat într-un context bazat pe relaii de convieuire panic i bun-vecintate între popoare. Or, în special de la începutul anilor 2000, suntem martorii unei multiplicri fr precedent a crizelor, care se amplific i se apropie tot mai mult de Europa. Evenimentele violente din Ucraina, din Africa de Nord i Orientul Mijlociu înconjoar Europa, iar buna vecintate este tot mai mult pus în pericol. La aceste fenomene s-a adaugat criza migranilor, care a fcut ca Europa s contientizeze limitele capacitii sale – în primul rând de a anticipa aceast criz -, iar apoi de a o gestiona într-o manier coordonat.
Cuvinte cheie: ameninare; informaii; inter-operabiltiate; migraie; securitate; terorism.
Abstract: The European Union, as the area of freedom, security and justice, has
been built in a context based on peaceful coexistence and good-neighborly relations between peoples. But, especially since the early 2000s, we are witnessing an unprecedented multiplication of crises, which is amplified and is getting closer to Europe. Violent events in Ukraine, North Africa and the Middle East surround Europe, and good neighborliness is increasingly jeopardized. These phenomena have added to the crisis of migrants, which has made Europe aware of the limits of its capacity - first of all to anticipate this crisis - and then to manage it in a coordinated manner.
Keywords : threat; information; interoperability; migration; security; terrorism.
În anul 2001, Consiliul European a calificat terorismul drept „o adevrat provocare la adresa lumii i a Europei” i a decis c prevenirea i combaterea acestui flagel reprezint un obiectiv prioritar al Uniunii Europene.
31
Cu toate acestea, dup anul 2001, la nivelul Uniunii Europene atacurile teroriste au avut tendina de a deveni un fenomen aproape obinuit, iar începând din 2015, odat cu intrarea în scen a „Statului Islamic”, pe fondul destabilizrii generate în Orientul Mijlociu de intervenia SUA în unele state arabe, ca i de „revoluiile” din lumea arab, cunoscute sub sintagma de „primvara arab”, fenomenul terorist practic s-a globalizat.
Încetarea de facto a aplicrii prevederilor Acordului Schengen de ctre unele state i chiar ridicarea de garduri la frontierele unor state ale Uniunii Europene (ca în Ungaria, de exemplu) pentru a bloca „ruta balcanic” a migranilor, au demonstrat c Europa nu dispune de capacitatea de a menine controlul asupra teritoriului su i nici de un dispozitiv de control eficient al frontierelor externe.
Într-un astfel de context, terorismul reprezint azi prima ameninare pentru securitatea intern a statelor, iar responsabilii de prevenirea acestui fenomen aproape s-au resemnat, susinând un addagio corect din punct de vedere raional, dar a crui demonstrare nu ar trebui s reprezinte un obiectiv: securitate perfect nu exist!
Analiza modului în care au fost organizate i s-au desfurat atacurile teroriste comise în ultimii ani la nivelul Uniunii Europene, dar mai ales legturile i complicitile pe care teroritii le au în diferitele state ale Uniunii, ne îndreptete s concluzionm c în domeniul luptei antiteroriste Uniunea Europen este înc fragil i incapabil s acioneze într-o manier unitar, concertat.
Eurosceptic vs eurofil Aceast stare de fapt, pe lâng numeroase alte argumente, genereaz
sau amplific euroscepticismul i, totodat, contribuie la creterea numrului de eurofili - cei care susin crearea/înfiinarea i dezvoltarea de structuri instituionale europene cu atribuii concrete în acest domeniu.
În acelai timp, de fiecare dat când în Europa are loc un atentat euroscepticii critic incapacitatea Uniunii Euopene, susin c Uniunea European est moart, începând cu zona euro, spaiul Schengen, .a.m.d.
Aceste abordri diametral opuse sunt consecina unei viziuni dihotomice asupra Uniunii Europne: Europa popoarelor opus Europei naiunilor. Aceast dualitate dateaz din secolul trecut i pare c s-a perimat, epuizându-i resursele. În realitate, fa de situaia concret a Uniunii
32
Europene niciuna dintre cele dou abordri nu este adecvat, Europa regsindu-se între cele dou curente i probabil c va continua s rmân în aceat situaie cât vreme nu sunt stabilite obiective comunitare în acest domeniu i cât vreme prevenirea i combaterea terorismului rmâne exclusiv în competena statelor membre.
Desigur, atentatele teroriste ce au avut loc în mai multe state ale Uniunii Europene în anii 2015-2017 au avut unele consecine extrem de negative. Dar, concomitent, comiterea acestora a determinat un nou elan în dezvoltarea cooperrii între statele membre în prevenirea i combaterea acestui flagel.
Nu trebuie s fii un mare specialist pentru a observa c fiecare atac a contribuit – indirect - la întrirea securitii europene. Spre exemplu, atentatele de la aeroportul din Bruxelles din 22 martie 2016 au fost urmate de numeroase msuri luate de ctre minitri de interne ai statelor membre, reunii la 24 martie, în special msurile ce urmeaz s fie aplicate în domeniul frontierelor inteligente, de inter-operabiltiate a bazelor de date europene i internaionale i de utilizare a informaiilor în materia prevenirii i combaterii terorismului. Or, toate aceste msuri vin s demonstreze tocmai viabilitatea Uniunii, care se preocup de lupta împotriva ameninrilor teroriste.
Privite din perspective cetenilor Uniunii Eurpene, producerea de atentate teroriste în Europa poate fi perceput într-o manier negativ, mai ales atunci când atacurile au loc într-un stat, pregtirea acestora se face în alt stat, iar coordonarea aciunilor este asigurat dintr-un al treilea stat sau chiar din afara Uniunii. O astfel de situaie pune în eviden existena unui deficit organizatoric i operaional la nivelul structurilor cu atribuii în prevenirea i combaterea acestui fenomen. Dealtfel, stucturile naionale responsabile sunt pe deplin contiente de aceast apreciere din partea cetenilor Uniunii, chiar dac nu o recunosc public.
La nivelul factorilor de decizie, de fiecare dat, dup producerea unui atac terorist apare momentul discursului politic – axat adesea pe retorica statului puternic, activ în comparaie cu Europa pasiv i neputincioas. Dar în plan operaional trebuie s vin vremea aciunii concrete, pragmatice, când autoritile i instituiile competente se implic efectiv în identificarea i aplicarea celor mai eficiente soluii, demersuri care nu se fac cu atâta mediatizare precum discursurile politicienilor naionaliti.
33
Dac ar fi s ne referim, cu titlu de exemplu, la aceleai atentate de la Bruxelles, lucrurile s-au desfurat foarte rapid. Consiliul JAI a adoptat proiectele deja aflate în lucru dup atentatele de la Paris din 2015. Multe dintre aceste proiecte fuseser deja adoptate în decembrie 2015, precum: armonizarea incriminrii în ceea ce privete „lupttorii strini” vizându-i pe tinerii europeni care au participat la aciunile armate (Jihad) în Orientul Mijlociu (Siria, Irak), instituirea controalelor sistematice la frontierele externe ale spaiului Schengen (care îi vizeaz pe resortisanii extra- europeni, indiferent dac sunt sau nu suspectai de jihadism) i întrirea mecanismelor de control în privina achiziionrii i deinerii armelor de foc, crearea unui corp european de poliie de frontier i gard de coast. Alte msuri fuseser prezentate înc din ianuarie 2016, precum: extinderea cazierului judiciar european la resortisanii extracomunitari, iar altele chiar în februarie 2016, precum lupta contra finanrii terorismului (prin identificarea deintorilor de cartele prepltite, crearea de registre naionale centralizate a conturilor bancare, convergena Unitilor de Informaii Financiare (din domeniul prevenirii i combaterii splrii banilor i finarii terorismului).
Toate aceste msuri datând din 2 februarie 2016, incluse într-un plan de aciune de lupt contra finanrii terorismului1, au fost aprobate de minitrii celor 28 de state membre la 12 februarie 20162. Trebuie doar puse complet în aplicare, mai ales c unele dintre acestea vizeaz în mod direct „Statul Islamic” i sursele de finaare a acestuia. Veniturile „Statului Islamic” sunt rezultate ilicite ale ocuprii de teritorii, furtului de opere de art, exploatrii puurilor de petrol i a rafinriilor. Iar, planul de msuri are tocmai rolul de a elimina aceste surse de venit prin întrirea competenelor structurilor vamale, îmbuntirea msurilor de îngheare a averilor, precum i lupta împotriva traficului de bunuri culturale.
1 Planul de aciune destinat întririi luptei contra finanrii terorismului, expus în cadrul
Comunicrii Comisiei ctre Parlamentul European i Consiliu, COM(2016) 50 final, adoptat la Strasbourg la 02.02.2016.
2 Concluziile Consiliului privind combaterea finanrii terorismului din data de 12.02.2016.
34
Securitatea Europei depinde de nivelul de securitate a statelor membre
Pentru îmbuntirea colaborrii în materia prevenirii i combaterii
terorismului, statelor Uniunii Europene le revin responsabiliti majore, începând de la schimbarea mentalitii în privina voinei de a coopera. Aceasta deoarece principala cauz a deficitului de cooperare în materia prevenirii i combaterii terorismului pare s fie lipsa de angajament a statelor membre, iar uneori, chiar i atunci când aceste angajamente exist oficial/formal, ele nu sunt riguros îndeplinite.
Fiecare stat membru este în primul rând responsabil în domeniul securitii sale, astfel contribuind la securitatea Uniunii. Uniunea în ansambulul su are puine pârghii pentru asigurarea securitii i pentru a face fa ameninrilor teroriste. Mijloacele (poliieneti i militare) utilizate în acest domeniu aparin statelor membre, care trebuie s elaboreze i planurile de gestionare a crizelor i s pun în aplicare dispozitivele specifice în asemenea de situaii.
Într-un astfel de context, ar fi o „onoare” prea mare s se impute Uniuii Europene vreun eec în domeniul luptei antiteroriste. Mai degrab am putea constata c o astfel de abordare se include în retorica ce dorete s fac din Uniune „apul ispitor” pentru toate nerealizrile statelor membre.
În optica eurofililor, este necesar dotarea Uniunii Europene cu mijloace adecvate în domeniul prevenirii i combaterii terorismului, prin crearea, de exemplu, a unei structuri similare FBI, sau a unei agenii de informaii, cu competene la nivel european. Contradiciile i neînelegerile dintre state pe aceast tem, ca i prerile publice exprimate de responsabili naionali determin întârzieri în identificarea i adoptarea de soluii la nivel comunitar, fapt ce poate vulnerabiliza Uniunea.
Crearea unor structuri de prevenire i combatere a terorismului la nivelul Uniunii Europene este, de asemenea, o viziune idealist deoarece, pe plan juridic, este pur i simplu imposibil înfiinarea acestora fr revizuirea tratatelor. Pe plan politic este îns total contraindicat o astfel de abordare deoarece în circumstanele politice actuale, în special în contextul Brexit- ului, ar fi inoportun ideea convocrii unei conferine interguvenamentale pentru negocieri care s conduc la semnarea unui nou tratat care s fie ratificat de toate cele 28 de state.
35
În domeniul prevenirii i combaterii terorismului Europa nu este suficient integrat
Anumite domenii, precum agricultura sau concurena sunt foarte integrate la nivelul Uniunii Europene, fiind adoptate regulamente comunitare care se aplic uniform în toate statele membre. Securitatea este în situaia exact opus: securitatea energetic, aprarea, cyber-securitatea sau lupta antiterorist sunt, înainte de toate, domenii care au rmas în competena exclusiv a statelor membre.
Bineîneles c niciodat statele nu vor recunoate c nu exist o colaborare suficient dezvoltat la nivel european în domeniul asigurrii securitii interne, care rmâne înc la un nivel embrionar în comparaie cu alte politici comunitare. Aceasta nu împiedic îns Europa, în pofida drumului redus parcurs pân în prezent, s progreseze în domeniul coperrii în materia preveniri i combaterii terorismului.
Ceea ce este în mod special caracteristic pentru problemele antiteroriste, e c nu exist înc prioriti europene operaionale i nici un raport detaliat de evalure a ameninrilor teroriste. Raportul Europol chiar dac conine i aspecte privitoare la lupta împotriva terorismului, nu este la nivelul de complexitate necesar acestui domeniu.
Pe de alt parte, pe plan strict juridic, dac am presupune c Europa i conductorii acesteia doresc o integare mai profund, aceasta nu se va putea realiza în domeniul informaiilor, pentru c Uniunea nu este competent în acest domeniu. Cu alte cuvinte, statele pstreaz esena luptei antiteroriste.
Prin urmare, Europa se dezvolt între cele dou abordri - politici integrate/politici naionale -, cu un pol integrat, ce vizeaz politicile uoare i un pol interguvernamental, pentru politicile dificile, precum antiterorismul.
Ideea c Tratul de la Lisabona a extins domeniul comunitar i în materia securitii are limitele sale. Trebuie s vedem care este spiritul coperrii de la ora actual, când statele au toate prerogativele în domeniul securitii. De exemplu, în ianuarie 2016, în cadrul Europol a fost creat Centrul European de lupt împotriva terorismului, pentru îmbuntirea schimbului de informaii între statele membre cu privire la acest subiect.
Exista deja din 2010 un centru internaional de lupt contra terorismului cu sediul tot la Haga. Era vorba despre un „organism independent însrcinat s studieze aspectele juridice ale luptei contra terorismuului, de a formula recomandri cu privire la aceste probleme i
36
s identifice cele mai bune practici în materie de prevenire a terorismului”. O analiz atent a actului su de înfiinare demonstreaz c structura instituional menionat era de fapt un institut de cercetare care avea ca obiectiv s examineze aspectele juridice ale luptei contra terorismului i analizarea diferitelor msuri preventive adoptate în acest scop, formulând recomandri. Rezultatele activitii sale puteau veni în sprijinul cooperrii între statele membre ale Uniunii, dar ele nu asigurau cooperarea i conlucrarea prin aciuni concrete împotriva terorismului, derulate în comun.
Pentru asigurarea unei cooperri asupra aspectelor operative nu era suficient crearea unui institut de cercetare ci a unui centru european dedicat luptei efective contra terorismului, ca un veritabil instrument de îmbuntire a partajrii informaiilor i, dac este cazul, de cooperare în aciuni concrete.
Centrul European de lupt împotriva terorismului era prevzut a se înfiina înc cu câteva luni înaintea atentatelor de la Paris, iar aceste evenimente au demonstrat c sistemul european de lupt contra terorismului avea falii importante; în spea evocat, o mai bun cooperare dintre Frana i Belgia în schimbul de informaii în domeniu prevenirii i combaterii terorismului ar fi asigurat o mai bun cunoatere a suspecilor.
Dar o cooperare eficient este condiionat de existena încrederii între parteneri. Aadar, odat înfiinat Centrul European de lupt împotriva terorismului, este necesar ca statele Uniunii s fie acum în msur s lucreze împreun cu încredere. De acum este necesar crearea la nivelul centrului a unei echipe comune de legtur a experilor naionali în domeniul luptei contra terorismului, care s sprijine serviciile specializate ale statelor membre3. Concret, aceast echip va avea ca sarcin analizarea informaiilor referitoare la „lupttorii strini” i fluxurile de finanare a terorismului, traficul de arme i propaganda on-line.
Este îns de datoria statelor membre de a detaa în cadrul centrului experi naionali calificai în acest domeniu. Apoi, este necesar ca serviciile specializate ale statelor s conlucreze efectiv cu Centrul european. Dac nu, acesta va rmâne ca o construcie goal pe dinuntru, iar detractorii Europei unite vor putea s acuze în continure c prin crearea acestui Centru banii lor au fost aruncai pe fereastr!
3 Centrul are 35 de membri permaneni i 5 experi naionali detaai.
37
Ideea crerii unei agenii europene de aplicare a legii Ideea crerii unei agenii europene de informaii (pe modelul FBI) a
aprut dup atentatele din gara Atocha de la Madrid4. Aceasta a fost reluat dup fiecare nou atentat produs în statele Uniunii Europene.
Pe plan strategic i operaional, ideea nu pare fezabil întrucât crearea de noi structuri, suplimentare, care s se interpun pe lanul de decizie sau de intervenie în cazul actelor teroriste, ar îngreuna procesul de luare a unei decizii tocmai atunci când este mai mare nevoie de operativitate. De aceea, concluzia care s-a cristalizat în urma analizelor efectuate este c în cazul producerii unor acte teroriste trebuie s funcioneze corect i eficient autoritile i structurile naionale existente.
În ceea ce privete normele legale aplicabile în domeniul prevenirii i combaterii terorismului trebuie menionat c, chiar dac este un domeniu de competena exclusiv a statelor membre, pe lâng normele naionale au fost adoptate i reguli juridice comunitare.
Astfel, dup atentatele de la Londra, Consiliul a adoptat la 20 septembrie 2005 o decizie referitoare la schimbul de informaii i cooperarea în domeniul infraciunilor teroriste5. Acest text juridic menioneaz c „persistena ameninrii teroriste i complexitatea fenomenului necesit schimburi de informaii tot mai importante”. De aceea, documentul prevede o bun colaborare. Îns, în fapt, de foare multe ori, aceast nu se întâmpl la nivelul necesar. Problema de care sufer Uniunea European rezid în faptul c statele membre nu îi îndeplinesc la nivelul necesar angajamentele juridice sau operaionale asumate, prin necomunicarea informaiilor ctre Europol, respectiv asigurarea personalului i materialelor pentru Frontex.
Ceea ce s-ar putea face îns cu uurin ar fi s se asigure funcionarea mai bun a ceea ce exist deja la nivel european. Exist deja structuri naionale la nivelul statelor membre, dar acestea funcioenaz interguvenamental... adic greoi. Or, acestea ar putea funciona mult mai bine dac cei care sunt adepii teoriilor naionaliste nu s-ar opune.
4 Atentatele au avut loc la 11 martie 2004, iar în urma acestora i-au pierdut viaa 191 de
persoanee, dintre care 16 români. 5 Decizia 2005/671/JAI a consiliului din 20 septembrie 2005 referitoare la schimbul de
informaii i cooperarea în domeniul infraciunilor teroriste.
38
Dac ne gândim, comparativ, la EU Intelligence and Situation Centre, aceasta este o structur de schimb de informaii, „ghieu unic pentru analiza ameninrilor” ataat Serviciului European de Aciune Extern, ce seamn foarte mult cu CIA6.
Numele de „Centru de informaii” poate prea un pic bombastic în comparaie cu realitatea. IntCen nu are nimic în comun cu o CIA la nivel european: IntCen nu are competena de a desfura anchete, nici filaj sau interceptri telefonice sau a altor mijloace de comunicare la distan, nu are oameni pe teren i nici rol operaional. Misiunea sa este mai mult una de cunoatere. Este vorba mai degrab de un centru de resurse destinate în principal conductorilor europeni, care are rolul de a analiza i sintetiza informaiile provenite de la statele membre sau din surse deschise. IntCen pregtete astfel, în primul rând, sinteze geografice sau tematice legate de deplasrile Înaltului reprezentant al UE pentru Afacerile Externe sau cu privire la subiectele de pe agenda Consiliului de Afaceri Externe sau pentru întâlnirile de cel mai înalt nivel ale statelor UE. Analizele Centrului sunt destinate, de asemenea Preedintelui Consiliului European, coordonatorului european antiterorist sau comisarului pentru afaceri interne ori chiar Preedintelui Comisiei Europene.
Cu toate c activitatea IntCel este una la nivel strategic, acesta nu are abilitatea de a desfura aciuni operative i nici chiar de a face recomandri directe asupra politicilor europene ce ar trebui adoptate.
Sursele de informaii folosite de ctre IntCen sunt, în pricipal, sursele deschise - adic presa i reelele sociale -, dar i alte informaii clasificate trimise de diferite servicii europene. Partajarea informaiilor la nivelul Uniunii Europene depinde îns de voina statelor membre, acestea fiind singurele care decid care informaii sunt puse în beneficiul comun al Uniunii, al reprezentanilor abilitai ai acesteia, sau al celorlalte state membre. Îns, de multe ori o structur de informaii naional are reineri în a disemina informaiile obinute chiar i ctre o alt structur naional, competent potivit legii în domeniul respectiv. Darmite la nivel european!
În plus, aceste schimburi de informaii nu privesc aspecte operaionale. Nu este vorba despre informaiile pe care le comunic poliiile
6 Mai înainte, în 2002 fusese înfinat un aa-numit Centru de situaii (SitCen), iar în 2004,
dup atentatele de la Madrid, i-au fost alocate i competene în domeniul terorismului.
39
naionale cu privire la reelele de crim organizat, de trafic de carne vie sau de droguri, în cadrul IntCen putând face schimburi de informaii cu privire la anumite date despre analize cu referitoare la ameninri sau riscuri.
În timp ce EU Intelligence and Situation Centre se ocup de securitatea extern, Europol este o agenie creat cu scopul de a asigura partajarea informaiilor i realizarea de analize specifice, între altele i analize ale fenomenului infracional i în domeniul terorismului. Îns Europol este departe de a fi un adevarat FBI european.
Limite ale cooperrii în cadrul Europol Raportul de activitate al Europol pentru perioada 2016-2017
evideniaz c aceast instituie este în continuare o agenie ancorat în centrul securitii Europei. Aceast agenie este vehiculul greu în domeniul securitii cu un buget de peste 100 de milioane de euro i cu resurse umane de peste 100 de persoane. Agenia se dezvolt în continuare, aa cum demonstreaz fluxurile crescânde de informaii gestionate sau noile servicii specializate asigurate (de exemplu, europol most wanted list – Eumostwanted).
Europol, creat în anii 90, rmâne o agenie care se ocup cu schimbul de informaii dar care nu are competena de a culege singur informaii. În aceste împrejurri, Europol depinde 100% de bunvoina statelor membre de a o alimenta cu informaii. Or, tocmai în asta const slbiciunea Europol. Chiar dac lucruile merg din ce în ce mai bine, mai ales în ultimii ani, domeniile în care s-au fcut progrese remarcabile sunt lupta împotriva criminalitii organizate i a cybercriminalitii.
Cât privete terorismul, lucrurile sunt mai complicate. Ageniile i strucurile naionale cu atribuii în domeniul prevenirii i combaterii terorismului nu vor alimenta mai întâi bazele de date ale Europol ci vor dori s se asigure c vor preveni producerea de acte teroriste mai întâi în rile de origine i apoi vor putea manifesta disponibilitate pentru a partaja informaiile i cu alii. Dovad în acest sens sunt rapoartele semestriale ale coordonatorului pentru lupta antiterorist7. De altfel, chiar în ultimul raport
7 http://www.consilium.europa.eu/fr/policies/fight-against-terrorism/.
40
publicat se menionaz c în domeniul „lupttorilor strini” numai 24 de state au introdus informaii în baza de date Europol8.
Totui, o cretere a volumului schimbului de infornaii este evident. Astfel, în anul 2016 serviciile de specialitate au schimbat circa 870.000 mesaje operaioale, adic circa 72.000 pe lun, au fost fcute aproape 1,5 milioane de cutri în baze de date ale Europol, de ctre mai mult de 7.000 de utilizatori din 28 de state membre. Totodat, 7 servicii de securitate au schimbat informaii cu privire la combatanii teroriti strini, graie sistemului pus la dispoziie de agenie.
Mai mult, pentru a stimula comunicarea direct de informaii în baza de date a Europol, acest entitate european a înfiinat Secure Information Exchange Network Application (SIENA), o reea securizat de comunicare, care s exclud posibilitatea interceptrii informaiilor comunicate de autoritile naionale competente în domeniul prevenirii i combaterii terorismului ctre Europol i viceversa („argument” utilizat în mod obinuit pentru a motiva lipsa de comunciare din partea autoritilor naionale).
Extinderea acestei reele (SIENA) permite acum autoritilor naionale competente în domeniul terorismului s procedeze direct la schimbul de informaii între ele. Pentru a încuraja schimbul bilateral de informaii în domeniul asigurrii securitii, s-a mers pân acolo încât implicarea în acest demers a Europol est facultativ. Or, chiar dac aceast msur este, aparent, destinat facilitrii cooperrii, ea poate avea consecine negative întrucât cooperarea bilateral direct (fr implicarea Europol) poate lsa în afara demersurilor utile state care pot eventual contribui la gestionarea ameninrilor sau la întregirea informaiilor privitoare la aceste ameninri.
Focalizarea Europol pe lupta antiterorist ECTC reprezint punctul unic în cadrul Uniunii Europene unde se
centralizeaz informaiile operaionale în domeniul luptei antiteroriste furnizate în scop de analiz de ctre serviciile specializate ale statelor membre, ca i de alte tere state. De exemplu, baza de date dedicat „combatanilor strini” conine aproape 6000 de suspeci.
8 Raportul de activitate al Europol, p. 60.
41
Echipe de specialiti compuse din analiti i experi ai Europol analizeaz aceste informaii pentru a furniza noi piste de cutare i aciune, conexarea datelor operaionale în timp real cu informaiile deja existente în cadrul Europol i elaborarea unei imagini structurate a reelelor teroriste9. Pe baza acestor informaii, care au depit volumul de 18 Tera-bytes, s-a elaborat mai mult de 80 de rapoarte de specialitate folosite de ctre dedicenii operaiunilor antiteroriste10.
În acela timp, ECTC monitorizeaz informaiile care circul în mediul public cu privire la procesul de fabricare a bombelor, modul de utilizare a precursorilor de explozivi, precum i cu privire la ameninrile poteniale cu utilizarea de substane chimice, radiologice sau nucleare.
Europol susine, de asemenea, cooperarea specialitilor din aceste domenii (CBRN) prin intermediul reelei europene de eliminare a explozibilor i muniiilor (EEODN) prin organizarea de seminarii de formare în cadrul crora pot fi testate forme de rspuns la diverse scenarii de atac terorist.
CONCLUZII Aadar, dac exist un deficit de cooperare în privina prevenirii i
combaterii terorismului la nivelul Uniunii Europene, acesta este datorat doar statelor membre. Dac ceva nu funcioenaz în Europa este numai pentru c noi nu facem destul pentru ca s funcioneze.
Singurele responsabile pentru faliile ce se creaz la nivel europeam în lupta împotriva terorismului sunt chiar statele Uniunii. Fiecare atentat de dup 2015 a evideniat carenele în materie de schimb de informaii11. Atentatele de la Bruxelles au pus în eviden absena cooperrii între structurile competente belgiene de la nivel local, regional i federal. Mai 9 Aa s-a întâmplat i dup atentatele de la Paris din noiembrie 2015 i de la Bruxelles din
martie 2016, context în care Europol a sprijinit autoritile franceze i belgiene în operaiunile lor de mare anvergur. Totodat, au fost puse în funciune birouri mobile ale Europol în Frana i Belgia.
10 La elaborarea acestei seciuni s-au folosit i informaii de pe site-ul oficial al Europol, pagina https://www.europol.europa.eu/newsroom/news/information-sharing-counter- terrorism-in-eu-has-reached-all-time-high.
11 Atentatele din 2015 din Frana au evideniat lipsa de cooperare chiar &