Conservarea Padurii Leteaprof. JIDOVU NICOLETADenumirea ariei/zonei protejate: PADUREA LETEA, in suprafata de 3612 ha din care 2825 ha arie strict protejata si 787 ha zona tampon.Denumire administrator/custode:Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunrii"Suprafata (ha): 3612 ha din care 2825 ha arie strict protejata si 787 ha zona tampon.Recunoastere conform legislatiei comunitare/nationale (cu mentionarea actului normativ prin care s-a instinuit regimul de protectie):Sit Natura 2000 (RO SCI 0065 Delta Dunarii, conform Ordinului 1964/2007 si RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim Sinoie, conform HG 1284/2007)Arie protejata de interes nationalAlt statut de protectie conform legislatiei nationale/internationale in vigoare Tipul de arie protejata:Categoria UICN : IX (Rezervatie a Biosferei zona cu regim de protectie integrala)Documentatie de constinuire:Initial Jurnalul Consiliului de Ministri 645/1938;Ulterior H.G. 248/1994 pentru adoptarea unor masuri in vederea aplicarii Legii nr. 82/1993 privind constituirea rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului si modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteiaDetinatorul terenului: Padurea Letea, in suprafata de 3612 ha din care 2825 ha arie strict protejata si 787 ha zona tampon situata pe grindul cu acelasi nume, in Districtul Ecologic Sulina, face parte din categoria terenurilor din domeniul public de interes national, care reprezinta patrimoniul natural al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.Modul principal de utilizare a terenurilorprotejarea biodiversitatii;cercetare stiintifica.Descrierea stiintifica a ariei/zonei proiectului (relief, clima, conditii hidro-geografice, pedologie, geologie, tipuri de ecosisteme, habitate/ specii de importanta comunitara etc.), cu precizarea surselor de informatie.Padurea Letea este o rezervatie naturala situata in NE Deltei Dunarii pe terinoriul Comunei C. A. Rosetti, Judetul Tulcea, intrata de mult in patrimoniul universal pentru unicinatea ei.Padurea Letea are o suprafata de 5263,1 ha din care 2.825 ha intra in categoria zonelor strict protejate si a fost in atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1930 cand a fost pusa ocrotire, iar din anul 1938 o suprafata de aproape 500 ha a fost declarata Rezervatie naturala, in zona cunoscuta sub numele de ,,Hasmacul Mare.Ea a fost inclusa in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (R.B.D.D.) conform Legii 82/1993 (Giurgiu et al., 2001).In Padurea Letea intalnim o pronuntata diversitate compozitionala, structurala si peisagistica.Padurile de hasmac se prezinta sub forma de fasii de lungimi si latimi variabile de la cativa zeci de metri la cateva sute.Vegetatia lemnoasa aici este bietajata: in componenta primului etaj intra de regula plopul alb si plopul cenusiu, arborii au inaltimi de peste 28m si diametre > 60cm ajungand frecvent la 150 cm, iar al doilea etaj este format din stejar pedunculat, stejar brumariu, frasin comun, frasin pufos. Inaltimile maxime la care ajung arborii sunt de circa 30m, iar arborii seculari de stejar, depozitari ai unor pretioase arhive informationale ecologice si dendrocronologice ajung uneori la diametre mai mari de 2m.Uneori in depresiunile mai mari ale hasmacelor apare si cel de-al treilea etaj al arborilor reprezentat de aninul negru, frasin si salcie.Inradacinarea arborilor este pivotant trasata ca urmare a adaptarii la conditiile locale. Radacinile se ramifica de la suprafata in orizontul cu humus si numai unele ramificatii patrund mai jos dupa apa freatica. Din cauza acestui mod de inradacinare (mai mult trasanta) arborii sunt expusi pericolului doboraturilor de vant.Specialistii sunt de acord ca acest teritoriu, al Padurii Letea, este cel mai recent relief al Romaniei, el formandu-se din contributia Dunarii si al bazinului Marii Negre. Din acest motiv P. Gastescu si R. Stiuca (2008) incadreaza Letea, Caraorman si Crasnicol intr-un compartiment distinct numin delta fluvio-marinaCa urmare, substratul linologic al Padurilor Letea si Caraorman, cele mai reprezentative, este constituit din aluviunile Dunarii si nisipul cochilifer marin, dispuse sub forma de siruri/fasii de dune succesive de inaltimi diferite; unele fixate, altele mobile asezate sub forma de evantai pe directia NV-SE.Pe acest substrat nisipos fluvio-marin numit de populatie hasmac (pl. hasmacuri) s-au creat conditii favorabile dezvoltarii unei paduri intrata in patrimonial universal, Padurea Letea.Aceasta padure vegeteaza in aceste hasmacuri de lungimi diferite sub forma de fasii alungine sau in oaze mici asezate sub forma de arcuri de cerc cu deschiderea spre Marea Neagra.Hasmacurile impadurite alterneaza cu hasmacuri lipsite de padure sub forma de dune de nisip; acestea din urma sunt fie mobile (dune active), fie fixate de o vegetatie caracteristica (dune inactive).Ca urmare, padurea se distribuie pe hasmacuri impadurite care alterneaza cu hasmacuri neimpadurite creand imaginea unui evantai original.Pe hasmacurile neimpadurine, se intalnesc din loc in loc, in mici depresiuni oaze de verdeata in care cresc: stejari, plopi, frasini, salcii s.a. in functie de adancimea la care se afla apa freatica. Solurile formate pe hasmacurile impadurite apartin tipului de psamosol cu putin humus molic, cu orizont A de culoare negricioasa (in depresiuni) sau gleic (in depresiuni cu apa freatica la suprafata). Corelat cu acest substrat vegetatia forestiera va avea un caracter mezofil, iar fasiile lipsite de esente lemnoase un caracter xerofil.relieful

Relieful grindului Letea este putin mai inalt fata de restul deltei, fiind format din dune (in general paralele cu litoralul) ce sunt asezate in forma de evantai, dune ce pornesc din punctul cel mai nordic al grindului Letea (in marginea sudica a grindului, dunele se intind pe o distanta de circa 5,5-6 km).Padurea se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fasii late de 10-250 m. In zonele inalte (pe coama dunelor) se gasesc pajisti psamofile, in timp ce la baza dunelor, in locurile cu cea mai joasa altitudine s-a instalat o vegetatie hidro- si higrofila.Referitor la caracterizarea climatica si hidrografica, prin pozitia sa in imediata apropiere a Marii Negre, Padurea Letea are un regim climatic deosebit de celelalte regiuni din tara.Climatul este aici temperat cu nuanta continentala, relativ excesiva. Se caracterizeaza prin ierni destul de reci, cu vant uscat si veri destul de calduroase, cu nebulozinate redusa vara si toamna, cu vanturi predominante din vest in timpul verii care aduc aer cald si uscat.Temperatura medie anuala prezinta variatii mici in cadrul unitatii de productie, intre 11C-12C. Temperatura maxima absoluta a fost 39,7C . Temperatura minima absoluta a fost (-26,8)C. Prezinta interes faptul ca in Delta Dunarii, minimele absolute pot atinge in perioada de vegetatie valori de (3,8)C. Temperaturi minime se pot inregistra si in luna mai. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de 0C (-1), iar a lunii celei mai calde (iulie) este de 21C-22C.Prima zi de inghet apare la 10 noiembrie, iar ultima pe 1 aprilie.Precipitatiile medii anuale sunt in jur de 400 mm. Pe anotimpuri, precipitatiile se prezinta astfel:toamna, iarna 76-100 mm;primavara, vara 101-125 mm.In perioada de vegetatie, aprilie - septembrie Delta Dunarii primeste precipitatii intre 203,6 230,0 mm.Stratul de zapada are caracter episodic si grosimi neinsemnate.Caracteristice pentru aceasta zona, in ceea ce priveste regimul precipitatiilor, sunt variatiile mari de la an la an. Sunt perioade in care precipitatiile depasesc cu mult cantitatile medii, dupa cum sunt perioade in care nu ploua timp de 30 zile. Acest aspect al regimului pluviometric prezinta interes pentru cunoasterea conditiilor la care este supusa vegetatia din Delta Dunarii.Vanturile cele mai frecvente pentru aceasta zona sunt vanturile din NV (17,1%) si V (13,9%). Aceste vanturi isi pierd o buna parte din umiditatea lor deasupra continentului european, astfel ca ajung deasupra Dobrogei sarace in precipitatii.Zona de variatii mari de temperatura corespunde cu cea in care se dezvolta masa principala a sistemului radicular.Temperaturile in sol sunt mai ridicate toamna decat primavara.Amplitudinea temperaturilor la suprafata solului este mult mai redusa, iar oscilatiile temperaturii odata cu adancimea, ca si in cazul dunelor descoperine se reduc evident. Vanturile cele mai frecvente pentru aceasta zona sunt vanturile din NV (17,1%) si V (13,9%).Aceste vanturi isi pierd o buna parte din umiditatea lor deasupra continentului european, astfel ca ajung deasupra Dobrogei sarace in precipitatii.Pe Grindul Letea reteaua hidrologica este formata din Bratele Chilia, Babina, Cernovca, Musura si Sulina.Influenta sistemului hidrologic asupra vegetatiei forestiere se resimte direct in zona de lunca prin frecventa inundatiilor, prin materialul aluvial depus si prin nivelul apei freatice, toate acestea determinand anumine tipuri de vegetatie caracteristice, in general zavoaie de plop, salcie si hasmacuri.Padurile situate pe malurile bratelor si canalelor, primavara si toamna, de la 30-40 zile inundatii medii pana la 90-150 zile inundatii maxime.Intrucat cursurile de apa anterior amintite au influenta numai pentru o parte din suprafata Grindului Letea, pentru intretinerea si dezvoltarea vegetatiei de pe acest grind fluvio- maritim, un rol important ii revine apei din precipinatiile atmosferice, dar cum acestea sunt insuficiente, rolul predominant ii revine apei freatice si atmosferice.Apa freatica, functie de nivelul la care se gaseste, determina o anumina zonalitate a vegetatiei naturale si este importanta pentru aceasta daca se gaseste la adancimea la care prin capilaritate sau pelicular capilar se poate ridica cel putin pana la nivelul radacinilor.Pe Grindul Letea, nivelul apei freatice variaza foarte mult in timpul anului, variatia fiind determinata de precipinatiile atmosferice, apa de infiltratie, vegetatie, presiunea atmosferica, vanturi, temperatura aerului si condensarea.Pe Grindul Letea, cercetarile efectuate de Costin E. (1964) in privinta variatiei anuale a apelor freatice in terenuri fara vegetatie lemnoasa si apoi in terenuri acoperine cu vegetatie forestiera au aratat urmatoarele:In terenurile fara vegetatie lemnoasa s-au evidentiat doua perioade principale:prima, din septembrie pana in aprilie, cand are loc o ridicare a nivelului apelor, ca urmare a proceselor de acumulare; a doua etapa, din mai pana in august, cand are loc o coborare in urma proceselor de evapotranspiratie.Ritmul de urcare sau coborare este puternic influentat de conditiile climatice si in special de precipitatiile din anul respectiv.Vanturile uscate provoaca coborarea apelor freatice, pe cand vanturile marinime, care sunt umede si mai calde incalzesc straturile superioare ale nisipurilor producand o scurgere a vaporilor in adancime, unde se condenseaza, avand loc astfel o crestere a nivelului apelor freatice.Pe Grindul Letea o mare importanta o are miscarea aerului umezit care produce noaptea o condensare puternica a vaporilor in stratele superioare ale solului. In perioadele calde vantul reduce cantinatea de apa ce se acumuleaza in anumine perioade, sustragand prin evapotranspiratie o mare parte din aceasta.Temperatura aerului actioneaza atat asupra circulatiei vaporilor de apa din sol cat si a transpiratiei.Sub dunele inalte, nivelul apelor se ridica mai mult datorita asezarii mai indesate a nisipurilor, deci imbunatatirii conditiilor de capilaritate. De asemenea, se constata ca si in depresiuni apa se ridica mai mult spre suprafata solului decat pe dunele intinse, ridicare datorandu-se presiunii laterale pe care o exercina apele mai ridicate de sub formele mai inalte. Apa freatica de pe nisipurile fluvio marinime poate fi incadrata in categoria apelor freatice de mica adancime.Pe grindul fluvio-marinim Letea se disting tipul de regim exudativ in japse, depresiuni si dune intinse joase si tipul transudativ pe dunele ridicate si inalte. Din cele aratate mai sus rezulta ca pe nisipurile si solurile nisipoase de la Letea o deosebita importanta are adancimea de patrundere a radacinilor unde apa freatica este in general accesibila .

Apa fiziologic activa (exprimata in mm precipitatii ) are valori diferite de la o microstatiune la alta, regimul hidric si termic al solului fiind factor conditie esential in corelarea biodiversitatiihabitate/specii de importanta comunitaraHabitate PRIORITARE in perimetrul sitului:Paduri estice de stajar alb - cod 91AADune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) cod 2130Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice - cod 40C0 *Paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) - cod 91F0Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase sau nisipoase - cod 1310

Depresiuni umede interdunale - cod 2190

Dune cuHippophae rhamnoides- cod 2160

Galerii cuSalix alba si Populus alba -cod92A0

Aria este adapostul a 122 de specii de pasari care sunt mentionate in listele speciale de protectie. Aici exista vulturul cod alb, specie protejata, intalnita in ultimul timp din ce in ce mai rar.Fauna este reprezentata de specii valoroase, unele fiind protejate conform Conventiei de la Berna: mamifere, pasari (113 specii din care 106 protejate: Pernis apivorus, Haliacetus albicilla, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Falco subbuteo, Circaetus gallicus etc.), reptile, amfibieni, 15 specii endemice de nevertebrate. Din cele 561 de specii de plante superioare identificate in zona, Elymus pycnanthum este endemism, iar cornaciul (Trapa natans) figureaza pe lista speciilor protejate in aceeasi conventie; o serie de plante superioare sunt periclitate (rare, vulnerabile sau in pericol iminent de disparitie): Dianthus pontederae, Gypsophilla paniculata (ipcarige), Minuartia setacea, Limonium belidifolium, Helianthemum nummularium (iarba osului), Camelina rumelica, Frankenia hirsuta, Frankenia pulverulenta, Rumex tuberosus, Potentilla erecta (sclipeti), Potentilla inclinata, Potentilla recta (buruiana de cinci degete), Lathyrus sylvestris (bob de tarina), Lythrum thymifolia, Euphorbia leptocaula, Euphorbia paralias, Aegylops cylindrica (ciucure).Asociatii vegetale: Elymetum gigantei, Ephedro-Caricetum colchicae, Scabioso ucrainicae-Caricetum ligericae, Aperetum marinimae, Cynodontemum dactyloni, Dauco (guttati)-Chrysopogonetum grylli, Saliceto (rosmarinifoliae)-Holoschoenetum vulgaris, Fraxinetum pallisae, Quercetum roboris, Quercetum roboris-pedunculuflorae, Carici acutiformis, Salicetum cinerae, Scirpo-Phragminetum, Typhaetum angustifolie, Caricetum ripariae-acutiformis.Importanta ariei/zonei proiectului pentru biodiversitate si/sau pentru conservarea speciilor/tipurilor de habitate avute in vedere la nivel european, national si regional (ex.: numarul de exemplare pentru speciile pentru care aria a fost desemnata, suprafata ocupata de tipurile de habitate existente, cat din populatia unei specii de importanta nationala / Europeana se regaseste in respectiva arie protejata)Specialistii sunt de acord ca acest teritoriu, al Padurii Letea, este cel mai recent relief al Romaniei, el formandu-se din contributia Dunarii si al bazinului Marii Negre. Din acest motiv P. Gastescu si R. Stiuca (2008) incadreaza Letea, Caraorman si Crasnicol intr-un compartiment distinct numit delta fluvio-marina.Ca urmare substratul linologic al Padurilor Letea si Caraorman, cele mai reprezentative, este constituit din aluviunile Dunarii si nisipul cochilifer marin, dispuse sub forma de siruri/fasii de dune succesive de inaltimi diferite; unele fixate, altele mobile asezate sub forma de evantai pe directia NV-SE.Pe acest substrat nisipos fluvio-marin numit de populatie hasmac (pl. hasmacuri) s-au creat conditii favorabile dezvoltarii unei paduri intrata in patrimonial universal, Padurea Letea.Aceasta padure vegeteaza in aceste hasmacuri de lungimi diferine sub forma de fasii alungite sau in oaze mici asezate sub forma de arcuri de cerc cu deschiderea spre Marea Neagra.Hasmacurile impadurite alterneaza cu hasmacuri lipsite de padure sub forma de dune de nisip; acestea din urma sunt fie mobile (dune active), fie fixate de o vegetatie caracteristica (dune inactive).Ca urmare padurea se distribuie pe hasmacuri impadurine care alterneaza cu hasmacuri neimpadurine creand imaginea unui evantai original.Habitatelede importanta comunitara,clasificate dupa sistemul ,, Natura 2000 '' identificate in Padurea Letea sunt urmatoarele:Paduri estice de stajar alb - cod 91AADune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) cod 2130Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice - cod 40C0 *Paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) - cod 91F0Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase sau nisipoase - cod 1310

Depresiuni umede interdunale - cod 2190

Dune cuHippophae rhamnoides- cod 2160

Galerii cuSalix alba si Populus alba -cod92A0

Habitatelede importanta nationala,clasificate dupa sistemul ,, Palearctic " identificate in Padurea Letea1.) 16.22 - Grey dunes ( Dune gri) = 2051,2 ha;

2.) 44.6623- Danube Delta Periploca -poplar -oak -ash -alder- galleries ( Paduri galerii de plopi, stejari, frasini si anini din Delta Dunarii) =1459,04ha;

3.) 15.115211 .-Western pontic glaswort swards ( Pajisti vest-pontice cuSalicornia herbacea)= 46,06 ha; D= 0,28 .

4.) 16.251- Sea -buckthorn formations of forest colonization in both dry and humid dune depressions (formatiuni marine deHippophae rhamnoidesce colonizeaza depresiunile dunare umede sau uscate ) = 268,51 ha;

5.) 44.6621 - Danube DeltaPeriploca- poplar, oak- ash galleries (Paduri galerii de plopi, stejari si frasini din Delta Dunarii) = 263,88 ha;

6.) 44.1621 - Lower Danube willow galleries (Paduri galerii din zona Dunarii inferioare) = 235,02 ha;

7.) 16.34 - Dune slack grasslands and heaths (Tufarisuri si pajisti pe interdune) =171,97 ha;

8.) 44.6611 -Western pontic whine poplar riverine forest (Paduri riverane vest-pontice de plop alb) = 73,11 ha;

9.) 15.115211.-Western pontic glaswort swards (Pajisti vest-pontice cuSalicornia herbacea)= 46,06 ha;

La toate acestea adaugam speciile de animale salbatice care sunt integrate in ciclurile de viata ale padurii.Padurea Letea, in special, a atras atentia atat a specialistilor romani cat si a celor straini, incepand cu secolul al XIX-lea prin valoarea ei stiintifica si peisagistica. P.Antonescu (1881) spunea despre Padurile Letea si Caraorman ca aceste paduri sunt de o reputatie europeana. Ele sunt cunoscute de multi specialisti straini care le admira. (Giurgiu et al., 2001). Padurile mentionate sunt incadrate de silvicultorii romani la categoria padurilor virgine (Giurgiu et al., 2001).Mai recent (2008) in lucrarea Delta Dunarii rezervatie a biosferei, semnata de Petre Gastescu, Romulus Stiuca s.a. se mentioneaza ca relieful eolian cu dune, mobile si semifixate, constituie, impreuna cu padurea mezoxerofila si vegetatia arenicola, un peisaj complex, unic pe terinoriul tarii noastre ceea ce a impus protectia lui prin declararea rezervatiei inca dinainte de 1940.Referitor la tipurile de padure din punct de vedere silvic grupele de formatii de padure cu ponderea cea mai mare in Padurea Letea sunt :sleaurilor (de lunca) din Delta Dunarii, Querco roboriCarpineta danubialia 45% (formatia 63) siplopisurilor 43% (formatia 92).pe suprafete mai mici dar cu mare valoare ecologica avem frasinete Fraxineto rubosa danubialia (2%, formatie 04 ) si aninisuri Alneto glutinosa (totalizand 1%) .Principalele tipuri de padure sunt:Plopisul de hasmac de productivitate mijlocie.Sleao plopisuri de hasmac de productivitate inferioaraRaristile de plop cu Salix rossmarinifolia .Rariste de stejar si frasin din hasmacuri mici .Sleao plopis de hasmac de productivitate mijlocie.Raristi de stejar, frasin si plop de hasmace mici .Rariste de stejar pedunculat si brumariu din hasmace mici .Sleau de hasmac .Frasinet de hasmac de productivitate mijlocie .Aria este adapostul a 122 de specii de pasari care sunt mentiotate in listele speciale de protectie. Aici exista vulturul codalb- specie protejata, intalnita in ultimul timp din ce in ce mai rar.Fauna este reprezentata de specii valoroase unele fiind protejate conform Conventiei de la Berta:mamifere,pasari (113 specii din care 106 protejate: Pertis apivorus, Haliacetus albicilla, Falco tintutculus, Falco vespertinus, Falco subbuteo, Circaetus gallicus etc.),reptile,amfibieni,15 specii endemice de nevertebrate.Din cele 561 de specii de plante superioare identificate in zona, Elymus pyctatthum este endemism, iar cortaciul (Trapa tatats) figureaza pe lista speciilor protejate in aceeasi conventie; o serie de plante superioare sunt periclinate (rare, vunterabile sau in pericol iminett de disparitie): Diatthus pottederae, Gypsophilla paticulata (ipcarige), Minuartia setacea, Limotium belidifolium, Heliatthemum tummularium (iarba osului), Camelina rumelica, Fratketia hirsuta, Fratketia pulveruletta, Rumex tuberosus, Potettilla erecta (sclipeti), Potettilla inclinata, Potettilla recta (buruiata de cinci degete), Lathyrus sylvestris (bob de tarina), Lythrum thymifolia, Euphorbia leptocaula, Euphorbia paralias, Aegylops cylindrica (ciucure).Cercetarile efectuate in zona strict protejata a Padurii Letea dovedesc inca o data ca omul nu trebuie sa intervina in dezvoltarea si evolutia unui ecosistem natural .Persistenta acestui tip de ecosistem este asigurata de legitati si canale de energie ale naturii, nedeslusite inca in totalitate.Pretioasele informatii cuprinse in lucrarile prezentate si celelelte din materialul bibliografic, ne dau certitudinea ca acest complex dinamic de ecosisteme unic in lume, constinuie un permanent laborator de cercetare. Desi a constituit preocuparea multor botanisti si cercetatori de-a lungul timpului, Padurea Letea, ramane in continuare un taram al carui regim pedo-climatic, al biodiversitatii si ecoturismului vor suscita in continuare interesul specialistilor si al iubitorilor de frumos.