100

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2013

Conflictul în teoriarela]iilor interna]ionaleConflictele sunt prezen]e inevitabile în toate

domeniile activit`]ii umane supuse schimb`rii.În mod tradi]ional, cuvântul conflict are conota]iinegative, fiind interpretat ca opus al cooper`rii,armoniei, acordului sau chiar opus p`cii. Prezent`mdou` defini]ii generale ale termenului conflict,existente în dic]ionare explicative: „Conflict– neîn]elegere, ciocnire de interese, dezacord,antagonism; ceart`, diferend, discu]ie (violent`)“1;„Conflict – a intra în coliziune sau dezacord;a fi contradictoriu, în disput` sau în opozi]ie, ciocnire.A se ciocni, a duce o lupt`; controvers`, ceart`.Incompatibilitate sau interferen]` între idei, ac]iuni,dorin]e, evenimente etc.“2.

Con f l i c te le po t s` apar` în t re p`r ] icare urm`resc acela[i obiectiv sau între p`r]icare au interese foarte diferite; starea conflictual`poate exista [i f`r` interese mutual exclusive.Solu]ionarea conflictelor (Conflict Resolution – CR),un domeniu dinamic al [tiin]elor sociale, propune

CONFLICTUL ARMATÎN LUMEA ACTUAL~

– abord`ri teoretice –Dr. Ioan Codru] LUCINESCU

Cercet`tor [tiin]ific dr. Ioan Codru] Lucinescu – Academia Na]ional` de Informa]ii.1 În Dic]ionarul Explicativ al Limbii Române, Editura Academiei RSR, Bucure[ti, 1984, p. 184.2 Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language, Random House Value Publishing,

1994, p. 308.

The 20 th century conf l i c t sbetween states are being replacedby hybrid wars and asymmetric conflictsin which there is no clear-cut distinctionbetween soldiers and civi l iansand between organised violence, terror,crime and war.

Today, conflicts are increasinglycharacterised by a hybrid blendof traditional and irregular tactics,decentralised planning and executionand non-state actors, using both simpleand sophisticated technologiesin innovative ways. Threats incorporatea full range of different modes of warfareincluding conventional capabilities,irregular tactics and formations,terrorist acts including indiscriminateviolence and coercion and criminaldisorder.

Keywords: international relations;armed conflict; warfare; nation-states;non-state actors; asymmetrical conflict

Opinii

101

variante alternative de definire; al`turi de opozi]ie [i de ciocnirea de interese,în definirea conflictului trebuie introdus [i elementul de con[tientizare a existen]eiconflictului.

În domeniul rela]iilor interna]ionale, un domeniu predilect în ceea ce prive[testudierea fenomenului, este subliniat`, în definirea termenului conflict,incompatibilitatea intereselor:

• Conflictul este o condi]ie social` care apare când doi sau mai mul]i actoriurm`resc scopuri mutual exclusive sau mutual incompatibile. În rela]iileinterna]ionale, comportamentul conflictual poate fi în]eles ca r`zboisau amenin]are cu declan[area r`zboiului3.

• Conflictul este urm`rirea de scopuri incompatibile de c`tre grupuri/organiza]ii diferite4.

În lumea academic`, în teoria rela]iilor interna]ionale [i studiul conflictelorinterna]ionale se opereaz` cu defini]ii5 ce includ, invariabil, existen]a a dou`sau mai multe p`r]i care vor, în acela[i timp, un element de putere – autoritate,resurse sau prestigiu/status, dispun de resurse [i sunt dispuse s` le aloce [i chiars` decid` s` le cheltuiasc` în scopul de a ob]ine elementul dorit.

Defini]ia surprinde, simultan, cele trei elemente fundamentale de putere:autoritatea – puterea politic`, resursele, puterea economic` [i puterea simbolic`– prestigiul, statusul recunoscut. Evident, exist` varia]ii care pun accent fie pe interese(politice, economice etc.), status sau o autoritate specific` (în loc de putere): politic`,economic` sau simbolic`, dar esen]a [i substan]a acestor trei dimensiuni r`mân,în principiu, constante6.

Din perspectiva diagramei lui Galtung7, orice conflict con]ine o contradic]ieintern`, derivat` fie din faptul c` doi actori urm`resc un singur lucru, care este unic,fie din faptul c` acela[i actor urm`re[te dou` lucruri diferite. Prima treapt`în formarea unui conflict se nume[te „disput`“; a doua treapt` este „dilema“,iar a treia este definit` drept „conflict“ sau „solu]ia pa[nic`“. Degajarea „natural`“de energie pentru solu]ionarea conflictului (inclusiv r`zboiul, dac` respectivul

3 Graham Evans, Jeffrey Newnham, The Penguin Dictionary of International Relations, Penguin Books,Londra, 1998, p. 93.

4 Hugh Miall, Oliver Ramsbotham, Tom Woodhouse, Contemporary Conflict Resolution, Polity Press,Cambridge, 2000, p. 19.

5 Iulian Chifu, Analiza de conflict, Editura Politeia-SNSPA, Bucure[ti, 2004; vezi [i Denis J.D. Sandole,Sean Byrne, Ingrid Sandole-Staroste [i Jessica Senehi, Handbook of Conflict Analysis and Resolution,Routledge, SUA [i Canada, 2009.

6 Iulian Chifu, Oana Popescu, Bogdan Nedea, Religion and Conflict. Radicalization and Violencein the Wider Black Sea Region, Editura ISPRI, Bucure[ti, 2012, p. 5.

7 A se vedea, pe larg, Johan Galtung, Conflict as a Way of Life, în William H. Freeman (editor.), Progressin Mental Health, Londra, Churchill, 1969.

102

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2013

conflict este la nivel statal sau inter-statal) poate conduce la distrugere (distrugerea„celuilalt“ sau autodistrugere) sau la comportament constructiv [i solu]ie pa[nic`8.

No]iunea de conflict poate fi considerat` ca având r`d`cinile în structurilesociale ce au modelat via]a social` [i realit`]ile într-o manier` gre[it` [i care manifest`o anumit` laten]`, o întârziere a schimb`rilor din cauza iner]iei, autosuficien]ei,o rezisten]` fa]` de orice schimbare social`, institu]ional` etc.9. Astfel, dincolo de ostilitate[i antagonism, exist` adesea diferen]e de putere, disparit`]i economice [i discriminarepe baza identit`]ii colective care genereaz` suferin]`10, reflectat` în construc]iacadrului cognitivo-institu]ional.

Louis Kriesberg utilizeaz` o analiz` sociologic` în definirea conflictului.Spre deosebire de Galtung, la Kriesberg conflictele sunt de la bun început definiteca atare [i nu sunt, obligatoriu, urmarea unei st`ri obiective sau structuri a sistemului.Astfel „… un conflict social exist` atunci când dou` sau mai multe persoanesau grupuri manifest` credin]a c` au obiective incompatibile“11. Este de ajuns percep]iaunei situa]ii de conflict pentru ca acesta s` existe. La Galtung primeaz` condi]iileobiective, la Kriesberg percep]iile subiective sunt relevante în definirea condi]iilorconflictului.

Pe baza studierii cauzalit`]ii profunde a conflictului, Herbert Kelman a formulat,în anul 1997, axiomele conflictului interna]ional12:

• Conflictul interna]ional este un proces ghidat mai degrab` de nevoile[i temerile (percep]iile) colective decât de calculul obiectiv [i ra]ionalal intereselor na]ionale din partea deciden]ilor politici.

• Conflictul interna]ional este un proces intersocietal, nu doar al unuiadintre state sau guverne.

• Conflictul interna]ional reprezint` un proces cu multiple aspecte ale influen]eireciproce, nu doar un instrument al puterii coercitive.

• Conflictul interna]ional este un proces interactiv, dinamic, cu stadiide escaladare, nu doar o faz` a unei ac]iuni [i reac]iuni din parteaunor anumi]i factori.

Aceste „necesit`]i obiective“ pe care le are în vedere teoria conflictului se refer`la identitate, securitate, autonomie, recunoa[tere, prestigiu, dreptate [i la alte necesit`]isimbolice sau materiale. Cu alte cuvinte, sursele conflictului se plaseaz` la nivelul

8 Oliver Romsbotham, Tom Woodhouse, Hugh Miall, Contemporary Conflict Resolution, Polity Press,Cambridge, 2011.

9 Simon Tormey, Jules Townshend, Key Thinkers from Critical Theory to Post-Marxism, Sage,Londra, 2006.

10 Ho Won Jeong, Understanding Conflict and Conflict Analysis, Sage, Los Angeles-Londra-New York-New Delhi, Singapore, 2008, p. 54.

11 Louis Kriesberg, Constructive Conflicts. From Escalation to Resolution, Lanham and Bouldner,New York, 1998, pp. 2-3.

12 Ionel Nicu Sava, Studii de securitate, Centrul Român de Studii Regionale, Bucure[ti, 2005, p. 110.

Opinii

103

agresiunilor fizice sau simbolice fa]` de identitate, securitate, prestigiu, economie,teritoriu, integritate etc.

În prezent, în literatura de specialitate se afl` în circula]ie concepte care alc`tuiesco familie a termenilor asocia]i conflictului, fiind translat` în domeniul rela]iilorinterna]ionale13: conflictul armat, conflictul violent sau mortal, conflictul contemporan,conflictul refractar sau insolubil (intractable conflict) [i conflictul prelungit(protracted conflict):

• conflictul armat este conflictul în care ambele p`r]i utilizeaz` for]a;• conflictul violent sau conflictul mortal este similar cu conflictul armat,

dar, în plus, include violen]a unilateral` – genocidul împotriva civililor;• conflictul contemporan, în sens generic, reune[te conflictele politice [i violente

de dup` r`zboiul rece;• conflictul refractar sau insolubil14 este un conflict care rezist` tentativelor

de solu]ionare, deoarece nu este centrat pe interese, care pot fi mai u[orsatisf`cute, ci pe nevoi umane fundamentale, pe valori sau identitate,aspecte dificil de îndeplinit în anumite situa]ii; diploma]ia secundar`(two track diplomacy) este cea mai eficient` form` de management al acestuitip de conflict;

• conflictul prelungit este un conflict de durat`, alternând perioadelede intensitate maxim` (r`zboi) cu cele de relativ` acalmie.

În strâns` conexiune cu fenomenul conflictului se g`se[te conceptulde management al conflictelor. Gestionarea sau managementul conflictelorse constituie într-o direc]ie atât de cercetare, cât [i de practic` [i urm`re[tes` identifice situa]iile de criz`, precum [i conflictele în desf`[urare sau poten]iale,în vederea elimin`rii sau diminu`rii afectelor negative ale acestora.

În acest scop, sunt create instrumente de analiz` [i ac]iune care s` contribuiela prevenirea, reglementarea sau transformarea momentelor de criz` ori conflictualeîn situa]ii acceptabile sau mai pu]in distructive pentru p`r]ile implicate ori afectatede acestea. Aceast` abordare are o lung` tradi]ie în [tiin]ele economice [i socio-umane,fiind dezvoltat` [i utilizat` în mai multe discipline, precum managementuleconomic [i [tiin]ele politice. În rela]iile interna]ionale, gestionarea conflictelorreprezint` un domeniu interdisciplinar, preocupat, în principal, de modalit`]ilede prevenire a conflictelor armate de pe scena interna]ional`15.

13 Ana Stoica-Constantin, Fundamente teoretice ale conflictului, Universitatea „Al.I. Cuza“, Ia[i, 2009,p. 6, pe site-ul http://www.psih.uaic.ro

14 Jacob Bercovitch, Characteristics of Intractable Conflicts, octombrie 2003, pe site-ul http://www.beyondintractability.org/bi-essay/Characteristics-IC

15 Diego Checa Hidalgo, Luciana Alexandra Ghica, Gestionarea crizelor [i a conflictelor interna]ionale,în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, Manual de rela]ii interna]ionale, Editura Polirom, Bucure[ti,2006, p. 212.

104

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2013

Abord`ri actualeale conceptului de conflict armatNo]iunea de conflict armat este complex`, dep`[ind-o pe cea de r`zboi,

cu care este deseori asimilat`. Prin conflict armat se în]eleg atât r`zboaieleîn pluralitatea lor, cât [i celelalte forme de contestare violent`, prin intermediularmelor letale, ce opun grupuri sociale între ele sau un grup social [i un stat.Pe de alt` parte, conflictul armat este o confruntare organizat`, colectiv` [i violent`între doi sau mai mul]i actori, fie c` sunt actori statali sau nonstatali. Din aceast`defini]ie a conflictului armat se poate trage concluzia c` o confruntare armat`constituie un conflict armat între doi actori statali, doi actori nonstatalisau între un actor statal [i un actor nonstatal. Acest din urm` caz se poate exemplificaprin confruntarea armat` dintre for]ele armate ale Columbiei sau Mexiculuicu gherilele [i grupurile paramilitare ale cartelurilor drogurilor din aceste ]`ri.

În esen]`, r`zboiul reprezint` forma cea mai violent` a unui conflict armat,ce opune cel pu]in dou` grupuri militare organizate oficial, de regul` state. Astfel,el se traduce prin lupte armate mai mult sau mai pu]in devastatoare [i implic`direct sau indirect ter]i. R`zboiul desemneaz` orice conflict care are ca principalecaracteristici violen]a fizic`, armele, tactica, strategia, având ca efect direct moarteaunora dintre participan]i sau a ter]ilor, în spe]` civili.

În lumea complex` a secolului XXI întâlnim o diversitate de forme de manifestarea conflictelor armate, celor clasice al`turându-li-se unele noi sau varia]iuni ale aceloradeja cunoscute de-a lungul istoriei. Astfel, în [tiin]ele politice, în domeniul rela]iilorinterna]ionale [i al studiilor de securitate se utilizeaz`, în general, urm`toareletipuri de conflicte armate, în func]ie de caracterul [i valorile acestuia16:

Conflictul intern – tipul de conflict cel mai des întâlnit în lumea actual`,care se desf`[oar` între for]ele armate ale guvernului legal constituit [i un grupcivil opozant organizat în interiorul frontierelor statului. Aceste conflicte sunt motivatede incompatibilit`]i etnice, religioase sau ideologice existente în cadrul societ`]iirespective. În cadrul lor, se deosebesc conflictul intern „clasic“, f`r` interven]iestr`in`, pe de o parte, [i conflictul intern cu implicare str`in`, pe de alt` parte.În acest din urm` caz, cel pu]in una dintre p`r]ile aflate în confruntarea armat`este sprijinit` de for]e militare ale unui alt stat sau coali]ii, exemplul Afganistanuluifiind elocvent în acest sens; de asemenea, amintim [i conflictul din Siria,aflat în plin` desf`[urare în anul 2013 [i ale c`rui evolu]ii sunt greu de anticipatîn ceea ce prive[te interven]ia factorilor externi.

16 Petre Du]u, Managementul [i conducerea militar` strategic` în viitoarele confrunt`ri armate,Editura UNAp., Bucure[ti, 2012, pp. 11-12.

Opinii

105

Conflictul interstatal are loc, de regul`, între dou` guverne ce folosescfiecare for]ele armate proprii. Conflictul poate avea loc oriunde [i este adesea ini]iatprintr-o declara]ie formal`; de obicei, într-o astfel situa]ie se vorbe[te de r`zboi.

Conflictul nonstatal const` în folosirea for]elor armate între dou` grupuriorganizate, niciunul dintre ele nefiind reprezentant al guvernului ]`rii.

Conflictul intern interna]ionalizat are loc între un membru al sistemuluiinterna]ional [i o entitate politic` (care nu este membr` a sistemului) în afaralimitelor sale teritoriale. Conflictul intern interna]ionalizat se desf`[oar` între stat[i un actor nonstatal independent17.

Din perspectiva dreptului interna]ional, clasificarea unui conflict(interna]ional/interstatal sau na]ional/intern) este important`, deoarece indic`legile aplicabile acestei confrunt`ri [i atitudinea opiniei publice interna]ionalefa]` de acesta (implicare direct`/indirect`, impunerea embargoului economic,politic uneia sau tuturor p`r]ilor beligerante etc.). Dar, acest lucru, de multe ori,este dificil, din cauza evolu]iei rapide a conflictului de la o categorie la alta.

Potrivit dreptului interna]ional, r`zboiul este împ`r]it în dou` categorii: conflictarmat interna]ional [i conflict armat noninterna]ional.

Conflictul armat interna]ional se caracterizeaz` printr-un r`zboi între dou`sau mai multe state, în cazul în care exist` o frontier` bine definit` între aceste ]`ri.

Potrivit defini]iei din art. 2 comun al celor patru Conven]ii de la Geneva (1949),conflictul interna]ional este definit ca fiind: „r`zboiul declarat sau orice alt conflictinterna]ional ivit între dou` sau mai multe dintre Înaltele P`r]i Contractante,chiar dac` starea de r`zboi nu este cunoscut` de una din ele“, precum [i în cazul„ocupa]iei totale sau par]iale a teritoriului unei Înalte P`r]i Contractante, chiar dac`ocupa]ia nu întâmpin` nicio rezisten]` militar`“18.

Conflictul armat noninterna]ional este cel mai des întâlnit tip de conflictarmat în lumea actual`. Ostilit`]ile se duc, în interiorul unui stat, între for]eleguvernamentale [i grupuri armate nonstatale sau membrii acestor grupuri;aceste conflicte se caracterizeaz`, de obicei, printr-o brutalitate extrem` a p`r]ilorcombatante împotriva civililor considera]i a pactiza cu adversarul19.

Din punctul de vedere al motiva]iei declan[`rii unui conflict armat, vom distingeurm`toarele tipuri de conflicte: politic (incompatibilitate în ceea ce prive[te sistemelepolitice, dorin]a de secesiune, autonomie, schimbarea raporturilor de putere);socio-cultural (probleme etnice, religioase sau ideologice); economic (distribu]iaresurselor solului [i/sau ale subsolului, considerat` de una dintre p`r]i incorect`);

17 Ibidem.18 International Committee of the Red Cross, The Geneva Conventions and their Additional Protocols,

pe site-ul http://www.icrc.org/eng/war-and-law/treaties-customary-law/geneva-conventions/index.jsp19 Ibidem.

106

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2013

teritorial (incompatibilitate în materie de frontiere, predominan]` regional`sau autonomie).

În literatura de specialitate întâlnim [i termenul de „r`zboaie s`lbatice“20,cu referire la conflictele armate care au ca obiectiv sau consecin]` eliminareaaproape total` a unuia dintre beligeran]i. Asociate masacrelor în mas`,aceste r`zboaie vizeaz` mai pu]in dominarea celuilalt, ocuparea teritoriuluisau supunerea sa, ci, pur [i simplu, exterminarea unei p`r]i din popula]ia respectiv`;r`zboaiele din Rwanda, Cecenia sau Bosnia din anii ’90 sunt exemplificarea perfect`a acestei forme extreme de conflict.

În principiu, conflictele armate pot avea loc într-o manier` simetric` sau asimetric`,de[i majoritatea reprezint`, mai degrab`, o combinare a acestor forme; totu[i,denumirea este dat` de caracteristica dominant` a conflictului respectiv.

Într-un conflict simetric, p`r]ile implicate dispun de for]e armate care se aseam`n`în plan doctrinar, structural [i al mijloacelor [i care urm`resc obiective tactice,operative [i strategice asem`n`toare21. În acest caz, strategia p`r]ilor implicatese bazeaz` pe aceea[i logic` politic` [i militar` (de exemplu, cele dou` r`zboaiemondiale). Legat de acest tip de conflict amintim [i aspectul disimetric, atunci cânduna dintre p`r]ile implicate dispune de for]e armate [i o conducere de o superioritatezdrobitoare (pe plan doctrinar, structural [i al mijloacelor). Partea care dispunede aceast` superioritate este capabil` s` o exploateze pentru atingerea obiectivelorpolitice [i militare (exemplul coali]iei interna]ionale conduse de Statele Unitepe durata r`zboiului din Golf, între 1990 [i 1991).

În conflictele asimetrice22, una dintre p`r]ile implicate nu vrea sau nu poates` duc` lupta într-o manier` simetric` din cauza inferiorit`]ii sale (pe plan doctrinar,structural [i al mijloacelor) [i caut`, prin urmare, s` exploateze la maximuminstrumentele de care dispune, vizând vulnerabilit`]ile structurale ale adversarului(de exemplu, sensibilizarea opiniei publice interne [i interna]ionale, particularit`]isociale, politice, etnice etc. ale societ`]ii p`r]ii mai puternice [.a.). Procedândastfel, observ`m o schimbare în ceea prive[te mijloacele operative [i tacticeîntrebuin]ate, cu p`strarea, în linii generale, a scopului strategic (tabelul 1).

Conducerea asimetric` a unui conflict este adesea caracterizat` printr-o violen]`ridicat` (nu doar împotriva obiectivelor militare, dar, mai ales, contra celor civile,pentru instaurarea unei psihoze a terorii [i eliminarea sentimentului de securitatedin societatea vizat`). Partea implicat` care duce lupta într-o manier` asimetric`urm`re[te s` înfrâng` voin]a adversarului [i, astfel, s`-[i ating` obiectivelesale politice, prin confrunt`ri de lung` durat`, menite s` uzeze voin]a [i soliditateaacestuia.

20 Wolfgang Sofsky, Traité de la violence, Gallimard, Paris, 1998.21 Oliver Ramsbotham, Tom Woodhouse, Hugh Miall, op. cit., pp. 7-25.22 Ibidem, pp. 10-13.

Opinii

107

Actorii (statali [i nonstatali)implica]i în conflictele armateÎn ceea ce prive[te actorii implica]i în conflictele armate ale secolului XXI,

observ`m o multiplicare a acestora. Pe baza analizei conflictelor ultimelor decenii,putem afirma c` subiec]ii sunt atât actori statali, cât [i actori nonstatali.Aceast` din urm` categorie include: societ`]ile militare/de securitate private;forma]iunile paramilitare ale unor grup`ri de crim` organizat` (structurileparamilitare ale cartelurilor drogurilor din Columbia, Mexic sau Brazilia);grup`ri teroriste interna]ionale; forma]iuni de eliberare na]ional`; forma]iuniparamilitare ale unor organiza]ii separatiste (de exemplu, ETA din Spania,IRA din Irlanda de Nord, Tigrii tamili din Sri Lanka)23.

Confrunt`rile armate viitoare se pot desf`[ura atât între actori statali, a[a cuma fost primul r`zboi din Golf, dintre Irak [i Kuweit în anul 1990 sau, mai recent,r`zboiul ruso-georgian (2008), cât [i între un stat [i o coali]ie militar` interna]ional`,cum a fost cazul r`zboiului din Irak, declan[at în 2003. În acela[i timp, poate avea loc

Sursa: Oliver Ramsbotham, Tom Woodhouse, Hugh Miall, Contemporary Conflict Resolution, Polity Press, 2011, p. 13.

Tabelul 1: Transformarea conflictelor asimetrice

23 Lucian-Dumitru Dârdal`, Actori în sistemul interna]ional, în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu,Manual de rela]ii interna]ionale, op. cit., pp. 44-57.

108

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2013

o confruntare armat` între o coali]ie militar` interna]ional`, constituit` sub mandatONU, [i insurgen]i, a[a cum se petrec lucrurile, în prezent, în Afganistan.

De asemenea, o confruntare armat` se poate produce [i între un actor statal[i o grupare paramilitar` ce apar]ine unui cartel al drogurilor. Astfel, în Columbia,au loc frecvent confrunt`ri între for]ele armate, for]ele de poli]ie [i „combatan]ii“înregimenta]i în cartelurile drogurilor.

Consecin]e deloc de neglijat asupra rela]iilor interna]ionale pot decurge[i din ac]iunea mili]iilor combatante, în principal un produs recent al societ`]ilordin Lumea a Treia, ce a proliferat [i cunoa[te o extindere îngrijor`toare. Fenomenuls-a manifestat [i pe continentul european, în conflictul din Bosnia (mili]iile constituitepe baze etnice), Albania (sub forma bandelor criminale, ce [i-au extins afacerilela nivelul Europei [i nu numai, fiind b`nuite c` desf`[oar` trafic de armamentinclusiv în r`zboiul civil din Siria) [i în anumite p`r]i din fosta Uniune Sovietic`,la începutul anilor ’90. Mili]ii formate pentru a combate autorit`]ile statelornou-ap`rute în spa]iul ex-sovietic întâlnim în conflictele din Georgia, Nagorno-Karabah,Cecenia [i, mai aproape de ]ara noastr`, în conflictul din Republica Moldova(1991-1992), unde mili]iile transnistrene au constituit coloana vertebral` a for]elorseparatiste.

Mili]iile, produsul unor structuri etatice slabe, incapabile în a-[i men]ine[i impune autoritatea la nivelul statului, apar în contextul „statelor e[uate“24.Cazurile notorii [i dramatice prin dezastrul umanitar produs sunt Somalia [i Rwanda,unde conduc`torii acestor mi[c`ri violente, supranumi]i „seniori ai r`zboiului– warlords“, s-au opus, cu succes (cazul Somaliei), inclusiv unor for]e militareprofesioniste, în spe]` trupelor americane. E[ecul înregistrat de for]ele americaneîn anul 1993, intens mediatizat, a avut efecte nea[teptate în ceea ce prive[te aspecteale politicii externe a SUA, în sensul unei reticen]e sporite a Washingtonului în implicareaîn alte opera]iuni umanitare [i de impunere a p`cii pe continentul african.

Totodat`, este posibil` apari]ia unei confrunt`ri armate [i între actori nonstatali.De exemplu, forma]iuni paramilitare ale crimei organizate duc, între ele, luptepentru p`strarea „pie]elor“ sau a locurilor de produc]ie a drogurilor sau dobândireaaltora noi, folosind inclusiv armament greu, a[a cum este cazul Mexicului,unde aceste confrunt`ri produc anual mii de victime. Traficul de armament,de fiin]e umane, sp`larea de bani etc. sunt domenii din care crima organizat`transfrontalier` ob]ine profituri de sute de miliarde de dolari anual; [i în acestecazuri, când interesele vitale ale acesteia sunt afectate fie de institu]iile statuluice au competen]e în materie de prevenire/combatere a crimei organizate,fie de alte organiza]ii similare, solu]ionarea litigiului ivit se poate face [i prin folosireamijloacelor militare (cazul mafiilor din spa]iul ex-sovietic).

24 Paul B. Rich, Warlords in International Relations, Palgrave Publishers, Londra, 1999, p. 14.

Opinii

109

În tabelul 2 prezent`m principalele caracteristici ale actorilor implica]iîn conflictele armate prezente [i viitoare.

*În general, societ`]ile moderne î[i reglementeaz` conflictele de interese

f`r` a recurge la violen]`, bazându-[i ac]iunile, în principiu, pe normele de drept(intern [i interna]ional) în vigoare. Totu[i, se poate afirma c`, din ce în ce mai des,aceste conflicte de interese fac obiectul unei logici a escalad`rii. În acestdin urm` caz, trebuie avut în vedere c` o parte va recurge la violen]` sau, cel pu]in,la amenin]area cu violen]a pentru a-[i proteja interesele sau impune voin]a.

Cercet`torii în domeniul rela]iilor interna]ionale [i studiilor de securitateremarc` faptul c` nu mai exist` o linie clar` de separare între guverne [i cet`]eni,

Tabelul 2

Sursa: Constantin Mo[toflei, Gheorghe V`duva, Tendin]e în lupta armat`, Editura UNAp., Bucure[ti,2004, pp. 31-32.

110

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2013

între armate [i civili, între domeniul public [i societatea civil`, privat`. Estompareanivelurilor de percep]ie creeaz` puternice presiuni asupra modalit`]ilor de desf`[urarea unui conflict armat. În acest sens, obiectivul militar nu mai poate fi exclusivatacarea sistematic` [i eficient` a liniilor inamicului, ci, în cele mai multe situa]ii,erodarea sus]inerii populare a r`zboiului în teritoriul advers (în r`zboiul asimetricsunt incluse, spre exemplu, ac]iunile separatiste ale insurgen]ilor din Ceceniaîmpotriva armatei ruse, cele ale palestinienilor împotriva armatei israeliene,dar [i terorismul).

Consecin]ele imprevizibile ale unei astfel de logici a escalad`rii impunatât necesitatea unor institu]ii na]ionale de securitate adecvate, cât [i preg`tireaacestora pentru un eventual conflict.