CONFECTIONAREA TIPARULUI

Tiparul este o cavitate situata in interiorul materialului de ambalat, care reproduce volumul si forma machetei protezei partiale. Confectionarea tiparului este o etapa de laborator care cuprinde urmatoarele operationali:

A.Pregatirea machetei pentru ambalare

Macheta protezei partiale acrilice se ambaleaza in ghips depus in conformatoare speciale

. Inainte de ambalare modelul si macheta sunt pregatite astfel:

¾ modelul cu macheta se indeparteaza din ocluzor sau articulator

¾ modelul este introdus in conformator, iar daca este prea voluminos, se reduce din soclu, pentru a patrunde in cuveta

¾ macheta este solidarizata de model prin lipire cu ceara

B.Ambalarea machetei

Consta in introducerea modelului si a machetei in materialul de ambalat

a) Ambalarea directa (cu val)

Indicatiile metodei:

¾ in edentatiile frontale cand montarea dintilor artificiali se realizeaza cu coletul pe creasta alveolara si saua nu prezinta versant vestibular

¾ in edentatiile intercalate, reduse ca marime dar cu brese multiple

Caracteristica metodei - modelul cu dintii restanti, crosetele si dintii artificiali sunt situati in aceeasi parte a cuvetei.

Avantajele metodei - pozitia dintilor in raport de dintii vecini si model nu se modifica.

¾ nu se produc inaltari de ocluzie

Dezavantajele metodei:

¾ realizarea practica a metodei este mai dificila (comparativ cu metoda indirecta)

¾ indepartarea cerii, izolarea tiparului si introducerea acrilatului se executa cu dificultate

¾ pozitia dintilor in valul de ghips se poate modifica

¾ valul de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele doua parti ale cuvetei

Tehnica de ambalare

¾ reducerea modelului - se sectioneaza aproximativ 1 cm din soclul modelului pentru a patrunde cu macheta in prima jumatate a cuvetei

¾ se alege o cuveta metalica

¾ modelul si macheta se introduce in apa 3-5 min.

¾ se prepara ghips de consistenta fluida

¾ se depune ghips in prima jumatate a cuvetei (cea fara prelungire de ghidaj)

¾ se introduce modelul cu macheta in ghips. Ghipsul va acoperi versantul vestibular al machetei, fetele vestibulare cu marginile incizale ale dintilor frontali si fetele vestibulare cu suprafetele ocluzale ale dintilor laterali, precum si segmentele dentare ale crosetelor.

¾ se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in prima parte a cuvetei

¾ asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare mecanica sau manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce intr-o presa mecanica sau hidraulica.

b) Ambalarea indirecta (fara val)

Indicatiile metodei: - metoda are o utilizare larga, datorita executiei rapide si avantajelor ce le prezinta fata de metoda directa. Se indica in toate formele de edentatie partiala.

Caracteristica metodei - dupa deschiderea cuvetei si indepartatrea ceri se observa ca:

¾ modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei iar dintii artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului

Avantajele metodei

¾ tehnica este relativ usor de realizat

¾ dintii artificiali isi pastreaza pozitia initial in tipar, iar daca se desprind pot fi repusi cu usurinta la locul lor

¾ indepartarea cerii si izolarea tiparului se realizeaza fara dificultati

¾ introducerea acrilatului in tipar este usoara si se poate examina repartizarea pastei acrilice in tipar

Dezavantajele metodei

Exista riscul de inaltare a ocluziei prin doi factori: asamblarea incorecta a partilor componente ale cuvetei sau strangerea insuficienta a cuvetei in presa.

Tehnica de ambalare

¾ modelul cu macheta se introduc in apa (3-5 min.)

¾ prepararea ghipsului si turnarea lui in prima jumatate a cuvetei

¾ introducerea modelului cu macheta in pasta de ghips, pana la marginea vestibulara a machetei. Macheta, dintii artificiali si baratele elastice ale crosetelor nu se acopera cu ghips

¾ modelajul final al ghipsului - suprafata lui va fi netezita, finisata, astfel incat sa nu prezinta zone retentive

¾ in continuare se procedeaza identic cu cele doua ultime aliniate din metoda precedenta

c) Ambalare mixta

Este o combinare a procedeelor tehnice utilizate pentru metodele descrise

Indicatii

Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare fontale (proalveolie)

Caracteristica metodei - modelul, o parte din dintii artificiali si crosetele sunt situati dupa deschiderea tiparului intr-o parte a cuvetei. Ceilalti dinti artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului

Avantajele metodei

¾ dintii isi mentin pozitia initiala (in zona frontala) datorita ½Valului½ de ghips

¾ acrilatul roz nu patrunde pe versantul vestibular al crestei alveolare

Dezavantajul metodei

¾ executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand este dezambalata

Tehnica de ambalare

¾ dintii restanti sunt sectionati ca la ambalarea precedenta

¾ modelul cu macheta se introduc in apa (5 min.)

¾ se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei

¾ se introduc modelul si macheta in pasta de ghips

¾ se modeleaza valul de ghips pe fata vestibulara, marginea incizala si pe o treime din fata orala a dintilor frontali

¾ se izoleaza ghipsul turnat in prima parte (10 min.)

¾ se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau manuala in partea a doua a cuvetei. Capacul cuvetei se aplica si se introduce in presa

C. INDEPARTAREA CERII DIN MATERIALUL DE AMBALAT

In urma indepartarii cerii din materialul de ambalat se obtine tiparul protezei partiale. Procedeul tehnic de indepartare a cerii este in functie de metoda de ambalare:

¾ Metoda directa sau cu val - cuveta este depusa pe un suport metalic si introdusa in apa incalzita la 100°C pentru 5-6 min. Cuveta se scoate din apa, ceara machetei se plastifieaza si se deschid cele doua jumatati cu o spatula mare. Resturile de ceara sunt indepartate prin spalare cu apa fiarta, proiectata sub forma de jet pe suprafata ghipsului.

¾ Metoda indirecta fara val - procedeul tehnic este asemanator

Fig.10.AMBALAREA DIRECTA (½CU VAL½) - CELE 2 JUMATATI ALE TIPARULUI

D. IZOLAREA TIPARULUI

Izolarea tiparului consta din aplicarea unei pelicule izolatoare de substante algine pe peretii tiparului. Scopul este acela ca pasta acrilica introdusa in tipar sa nu adere de ghipsul tiparului.

Obiectivele izolarii tiparului :

¾ tiparul va avea o suprafata neteda

¾ pelicula izolatoare va fi aplicata in mai multe straturi pentru a inhiba unirea fizica dintre ghipsul tiparului si rasina acrilica

¾ dezambalarea protezei din tipar se realizeaza fara dificultati prin izolarea de ghipsul tiparului.

Metoda de izolare cu substante alginice

Substanta izolatoare (Izodent Pecticol ) se aplica cu pensula in straturi succesive. Aplicarea intereseaza toata suprafata tiparului, inclusiv zonele invecinate. Se evita aplicarea substantei izolatoare pe dintii artificiali, pentru a se favoriza fixarea chimica a acestora de baza protezei. Pentru o izolare corespunzatoare se aplica 2 - 3 straturi de solutie alginica la intervale de 5 min. si numai dupa ce stratul anterior a devenit pelicula aderanta.

Metoda de izolare cu materiale siliconate. Se utilizeaza siliconi fluizi speciali tip Dentaflex Lac.

CONFECTIONAREA BAZEI ACRILICE A PROTEZEI

Forma si dimensiunile bazei acrilice a protezei proiectata de medic pe modelul de lucru sunt reproduse fidel, in negativ, de forma si dimensiunile tiparului. Baza protezei (sei+placa protetica) se obtine din rasini acrilice special cu denumiri comerciale diferite : Romacryl (Romania) , Superacryl , Caloryl (Cehia) , Palaterm - Kulzer ( Germania ).

Cel mai frecvent utilizat in practica este Superacrylul ( Cehia ) , care prezinta mai multe nuante coloristice notate cu 0 (zero) pentru transparent si cu A, B, C pentru nuante roz. Aceste nuante se asociaza pentu obtinerea unei culori a bazei asemanatoare cu cea mucoasei bucale stabilita cu ajutorul unei chei de culori.

A. Prepararea acrilatului

Se realizeaza in recipiente speciale : godeuri din portelan sau polistiren. Pentru o proteza maxilara cantitatea medie de polimer (pulbere) este cca 18 g. Protezele mandibulare au dimensiuni mai mici si cantitatea de polimer va fi mai mica.

Prepararea propriu-zisa. In goden, peste polimer se picura lichidul (monomerul) cca 7 ml., avindu-se in vedere ca proportia polimer - monomer pentru Romacryl si Superacryl este 2/1 (doua parti pulbere si o parte lichid), Cu spatula sau o bagheta din sticla se amesteca pulberele roz cu lichidul, pana se obtine o pasta acrilica fluida cu aspect de zahar umed. Godeul se acopera cu un capac pentru 7 - 10 minute. Dupa cateva minute, pasta fluida devine viscoasa, curge, este lipicioasa si tras in fire.

In faza urmatoare, pasta devine plastica, neaderanta, iar in ultima faza, devine modelabila si poate fi introdusa in tipar.

B.Introducerea acrilatului in tipar

Tiparul este deschis in cele doua parti componente si cu peretii izolati cu solutii alginice (Izodent, Pectizol). Acrilatul este modelat in forma de rulou si se introduce in tipar deasupra dintilor artificiali, fiind predat, cu degetele pe baza acestora. Din restul de acrilat se modeleaza o placuta, care se va aplica pe bolta palatina sau pe versantul lingual al crestei aveolara inferioare in functie de proteza aflata in executie : maxilara sau mandibulara.

Peste acrilatul introdus in tipar se aplica o folie de celofan, apoi se ambaleaza cele doua parti ale tiparului. Tiparul este introdus in presa mecanica sau hidraulica, iar surplusul de acrilat sa fie eliminat. Cele doua parti ale tiparului sunt deschise din nou, se controleaza dispunerea acrilatului in tipar, pasta acrilica in excess este sectionata, indepartata iar in zonele unde se lipeste pasta, se pune cantitatea necesara.

Partile componente ale tiparului sunt din nou asamblate si introduse in presa pentru 5 minute. Dupa 5 minute tiparul se scoate din presa si se fixeaza intr-un inel metalic, prevazut cu un surub.

C.Polimerizarea

Polimerizarea este procesul chimic prin care polimetacrilatul de metil (pasta acrilica) trece din forma plastica in forma solida, dura si nedeformabila.

Tiparul fixat in inelul metalic se introduce intr-un vas cu apa la 23°C

¾ in 30 minute, temperatura apei se ridica la 60-65°C. Aceasta temperatura se mentine constant 60 minute.

¾ se ridica progresiv temperatura apei la 100°C, tot in 30 minute. Tiparul se mentine la aceasta temperatura in apa , timp de 30 minute.

Caracteristicile polimerizarii

¾ mentinerea timp de 60 minute la temperatura de 60°C este necesara pentru ca in acest interval initiatorul polimerizarii declanseaza cuplarea radicalilor liberi cu monomerul

¾ este o reactie chimica ce se produce cu degajarea de caldura (exoterma) de 30-40 °C

¾ incalzirea brusca a tiparului (la temp. de 70-80°C) cumulata cu reactia exoterma (30-40°C) conduce la volatizarea monomerului la 100,3°C. Rezultatul final al polimerizarilor rapide este obtinerea unor proteze poroase la nivelul zonelor mai groase ale bazei acrilice. Aceste proteze vor avea o rezistenta mecanica redusa la nivelul zonelor proiectate a fi rezistente (placile protetice, seile protezelor)

DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PROTEZEI

Aceasta etapa tehnica cuprinde dezambalarea protezei, curatirea urmelor de ghips indepartarea excesului de rasina acrilica redarea morfologiei externe a bazei protetice, lustruirea finala.

A.Dezambalarea

Dezambalarea sau indepartarea protezei din tipar este procesul prin care se elibereaza proteza din materialul din ambalaj.

Dezambalarea protezei din tiparul cu ½val½

Proteza se indeparteaza relativ usor cu crosetele si modelul pe care s-a polimerizat, deoarece se afla impreuna cu aceeasi patre a tiparului. Partea a doua a tiparului in momentul deschiderii cuvetei, nu va exercita tractiuni asupra protezei. Indepartarea protezei din tipar se realizeaza prin sectionarea ghipsului cu spatule speciale, ocolindu-se dintii, crosetele si marginile protezei.

Dezambalarea protezei din tiparul fara ½val½

Indepartarea protezei se insoteste de anumite riscuri: la deschiderea cuvetei, proteza poate fi fixata intr-o parte a tiparului sau in a doua parte. Deschiderea cuvetei se va realiza lent. Indepartarea protezei din masa de ghips este obtinuta ca si la tiparul cu val, prin sectionarea ghipsului cu spatula.

Dezambalarea protezei din tiparul mixt

Este operatiunea cea mai dificila pentru ca la deschiderea cuvete, proteza se poate fractura deoarece dintii sunt fixati in ambele parti ale tiparului. Pentru evitarea fracturarii protezei nu se deschide cuveta, se va detasa capacul cuvetei si ghipsul tiparului este sectionat intr-o extremitate.

Degajarea protezei din ghips se realizeaza mai usor, prin sectionarea ghipsului cu ferastraul special.

B.Curatarea protezei

In urma dezambalarii, proteza prezinta pe fetele externe si mucozala zone de ghips aderent. Ghipsul intim aplicat este indepartat mecanic sau chimic.

Curatirea mecanica - ghipsul se indeparteaza cu spatula, apoi sub jet de apa se curata cu peria aspra toate zonele de care mai adera ghips restant.

Curatirea chimica - curatirea protezelor de ghipsul aderent se realizeaza prin introducerea protezelor curatate mecanic intr-o solutie de nitrat de sodiu 30% pentru 24 ore.

C.Examinarea protezei polimerizate

Se verifica:

¾ daca baza protezei este completa sau incompleta datorita cantitatii insuficiente a acrilatului introdus in tipar

¾ daca pozitia dintilor artificiali este corecta sau au aparut modificari de pozitie

¾ daca pozitia crosetelor este nemodificata sau au aparut eventuale deformari ale segmentelor elastice

¾ daca exista zone de fisuri in baza protezei

¾ daca fata mucozala a protezei prezinta sau nu zone cu exces de acrilat datorate deteriorarii modelului in timpul presarii

D.Netezirea protezei

Proteza dupa dezambalare si curatirea ghipsului, prezinta pe fata externa in zonele marginale exces de acrilat. Acest surplus de acrilat este indepartat prin frezare cu frezele de acrilat, netezirea realizandu-se cu pietre montate sau montate pe un mandrin.

Prelucrarea in zona coletelor dentare si a spatiilor interdentare se realizeaza cu freze cilindrice, sferice sau tronconice de dimensiuni mici.

Netezirea finala a protezei se realizeaza cu gume polipanto si cu benzi de glaspapir.

E.Lustruirea protezei

Protezele sunt lustruite la motorul orizontal sub actiunea instrumentarului de lustruit si a materialelor abrazive.

Instrumentarul de lustruit se compune: filtzul conic, peria circulara si puful de bumbac.

Materialele abrazive utilizate sunt: piatra ponce, feldspatul sau cuartul.

Lustruirea se incepe cu filtzul conic pe care se aplica pasta abraziva. Filtzul conic se actioneaza numai pe suprafata externa a bazei protezei.

Lustruirea se continua cu peria circulara pe care se aplica pasta abraziva. Lustruirea cu peria intereseaza atat suprafata externa a protezei cat si dintii artificiali. Pentru lustruirea finala se utilizeaza puful de bumbac. Puful actioneaza asupra protezei fara pasta abraziva.

In timpul lustruirii motorul este actionat cu viteza de 3000 rotatii pe minut.

INSERTIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

Insertia protezei partiale acrilice pe campul protetic reprezinta ultima faza si este o faza clinica.