condiţii pentru atingerea stării de flux

12
Student: Negoiţă Cristina Referat: Calitatea vieţii * Condiţii pentru atingerea stării de flux rsitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi tatea de Istorie, Filosofie şi Teologie logie, Anul II

Upload: cristina-negoita

Post on 31-Dec-2015

49 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

conditii pentru atingerea starii de flux - sociologie

TRANSCRIPT

Page 1: Condiţii pentru atingerea stării de flux

Student: Negoiţă Cristina

Referat: Calitatea vieţii

*Condiţii pentru atingerea stării de flux

Universitatea „Dunărea de Jos”, GalaţiFacultatea de Istorie, Filosofie şi TeologieSociologie, Anul II

Page 2: Condiţii pentru atingerea stării de flux

*CUPRINS

1. Introducere - experienţe optimale

2. Experienţa optimală şi cultura

3. Personalitatea autotelică

4. Neurofiziologia şi experienţa optimală

5. Influenţa familiei asupra personalităţii autotelice

6. Oameni autotelici

Page 3: Condiţii pentru atingerea stării de flux

O activitate ce duce la trăirea unei experienţe plăcute este atât de satisfăcătoare, încât oamenii vor să o desfăşoare din nou, chiar dacă este dificilă sau periculoasă, fără să îi intereseze dacă vor obţine beneficii materiale de pe urma acesteia.

Dar cum se ajunge la trăirea unei experienţe optimale?

Ocazional, starea de flux poate apărea din întâmplare, datorită unei potriviri fericite a condiţiilor interne cu cele externe. Ca exemple de experienţe optimale se regăsesc activităţi precum: muzica, alpinismul, dansul, navigaţia, etc. aceste activităţi produc experienţe optimale, pentru că ele au fost create în acest sens, au reguli ce solicită dezvoltarea de noi capacităţi, stabilesc scopuri, oferă un feedback imediat şi permit controlul.

Page 4: Condiţii pentru atingerea stării de flux

Asemenea activităţi generatoare de flux, ca jocurile, au ca funcţie iniţială furnizarea şansei de a trece prin nişte experienţe care să ne producă mulţumire şi încântare.

Scriitorul şi antropologul francez Roger Caillois a împărţit jocurile în patru mari clase, în funcţie de tipul de implicare pe care o presupun:

*Agon: include jocuri care au ca trăsătură principală competiţia, cum ar fi cea mai mare parte a sporturilor de echipă şi atletismul;

*Alea: este clasa ce cuprinde toate jocurile de noroc, de la zaruri la bing;

*Ilinx sau vertijul: grupează experienţele ce modifică conştiinţa prin alterarea percepţiei, cum ar fi saltul cu paraşuta cu deschidere întârziată sau datul în căluşei;

*Mimicry: ultima clasă, reprezintă ansamblul activităţilor care creează realităţi alternative, cum ar fi dansul, teatrul şi arta, în general.

Page 5: Condiţii pentru atingerea stării de flux

Pe parcursul evoluţiei umane, fiecare cultură a dezvoltat activităţi concepute pentru a îmbunătăţi calitatea experienţei. Chiar şi societăţile mai puţin dezvoltate tehnologic au formele lor de artă, muzică, dans şi o varietate de jocuri pentru copii şi adulţi.

În Noua Guinee, există triburi care petrec mai mult timp în junglă în căutarea penelor colorate cu care să se împodobească pentru dansurile rituale decât umblând pentru mâncare.

Din timpurile cele mai vechi, experienţa optimală s-a aflat în strânsă legătură cu religia. Multe dintre stările de flux înregistrate pe tot cuprinsul globului au fost asociate cu ritualurile religioase. Cum în prezent activităţile generatoare de flux sunt laice, este puţin probabil ca protagonistul lor să fie conectat la un sistem de semnificaţii la fel de puternic ca în cazul participanţilor la Jocurile olimpice.

Page 6: Condiţii pentru atingerea stării de flux

*Experienţa optimală şi cultura

În ultimul timp, cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale sunt tot mai reticenţi în emiterea de judecăţi despre societăţile pe care le studiază. Orice comparaţie nefundametată riguros pe fapte riscă să fie interpretată ca resentimentară sau rasistă. Acesta este „relativismul cultural” o poziţie pe care antropologii au adoptat-o la începutul secolului XX ca reacţie la prezumţiile de etnocentrism ale erei victoriene colonialiste, conform cărora Occidentul se considera superior, din toate punctele de vedere, societăţilor mai puţin avansate tehnologic.

Încrederea naivă în supremaţia occidentală este de domeniul trecutului. Astăzi nu putem fi de acord cu un tânăr arab care intră cu un camion plin de explozibil într-o ambasadă străină, murind şi el în explozie; dar, conform relativismului cultural, nu avem dreptul să condamnăm credinţa sa într-un paradis rezervat războinicilor sinucigaşi. Trebuie să acceptăm ideea că moralitatea noastră nu are importanţă în afara frontierelor propriei noastre culturi.

Page 7: Condiţii pentru atingerea stării de flux

Cultura reprezintă un sistem de apărare împotriva haosului, concepută pentru a reduce impactul hazardului asupra existenţei. Ea este un răspuns adaptativ, aşa cum sunt penele la păsări şi blana la mamifere. Cultura prescrie norme, propune obiective şi elaborează credinţe, care ne ajută să facem faţă sfidărilor existenţei.

O cultură care favorizează ajungerea în stare de flux nu este neaparat bună în sens moral. Regulile spartane par deosebit de crude din punctul de vedere al secolului XX, deşi erau cu siguranţă apreciate în epocă şi îi motivau pe cei care se supuneau lor.

În mod similar, deşi experienţa optimală este un factor puternic de motivaţie, ea nu garantează virtutea tuturor celor care o trăiesc. O cultură care oferă experienţe optimale poate fi văzută ca fiind mai „bună” decât cea care nu oferă. Starea de flux a atenienilor a fost posibilă datorită sclavilor care le îngrijeau priorităţile, tot aşa cum stilul de viaţă elegant de pe plantaţiile sudiste din America se baza pe truda negrilor importaţi.

După rezultatele unui studiu din Gallup din anul 1976, 40% din locuitorii Americii de Nord au declarat că sunt „foarte fericiţi”, spre deosebire de 20% dintre europeni, 18% dintre africani şi doar 7% din subiecţii Extremului Orient. Dar un alt studiu efectuat cu 2 ani mai devreme arăta că procentajul americanilor fericiţi era egal cu cel al cubanezilor sau al egiptenilor, ale căror PIB pe cap de locuitor era de 5, respectiv mai mic decât al celor din SUA. În ciuda rezultatelor uneori confuze, toate studiile au ajuns la aceeaşi concluzie: cetăţenii unor naţiuni mai bogate, mai bine educate şi conduse de guverne mai stabile raportează niveluri mai crescute ale fericirii şi satisfacţiei. Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Olanda, figurează ca fiind cele mai fericite ţări, iar Sua, în ciuda ratei crescute a divorţurilor, alcoolismului şi a criminalităţii, nu sunt cu foarte mult în urmă.

Page 8: Condiţii pentru atingerea stării de flux

Un exemplu bun este acela că privitul la televizor, este cea mai frecventă metodă de petrecere a timpului liber în SUA, dar duce foarte rar la experienţe optimale şi că aceste experienţe optimale sunt obţinute mai des în timpul serviciului decât în timpul privitului la televizor.

Comparativ cu oamenii de acum câteva generaţii, avem mai multe prilejuri de a ne distra, dar nu există semne că ne-am bucura de viaţă mai mult decât înaintaşii noştri. Numai ocaziile nu sunt de ajuns. Avem nevoie şi de capacitatea de a profita de ele şi să ştim cum sa ne controlăm conştiinţa. Asaltaţi de o multitudine uimitoare de propuneri, opţiuni şi modalităţi de recreere, pe cei mai mulţi dintre noi îi cuprinde plictiseala şi un sentiment vag de frustrare.

Această constatare ne duce cu gândul la formularea celei de-a 2 a condiţii care influenţează producerea experienţei optimale: aptitudinea unui individ de a-şi restructura conştiinţa pentru a face ca fluxul optimal să fie posibil. Aşadar, pe lângă condiţiile externe şi structura experienţelor optimale, trebuie să luăm în considerare şi condiţiile interne care fac posibil fluxul.

Page 9: Condiţii pentru atingerea stării de flux

*Personalitatea autotelică

Tulburările de atenţie şi supraincluderea stimulilor împiedică producerea experienţelor optimale, deoarece energia psihică este direcţionată într-un mod prea nestatornic şi haotic. Conştiinţa excesivă de sine şi egocentrismul sunt impedimente majore ale fluxului din motive diametral opuse: atenţia este prea rigidă şi prea încordată. Nici una dintre extreme nu îi permite persoanei să-şi controleze atenţia, să fie mulţumită, să înveţe şi să accepte oportunităţile de dezvoltare a eului.

În afara barierelor interne în calea experienţei optimale, există şi puternice obstacole externe, de mediu sau sociale. De exemplu, ne-am putea aştepta ca oamenii care trăiesc în regiunile arctice sau deşerturi să fie mai puţin fericiţi, dar cei care nu s-au putut adapta s-au stins cu timpul, dar unii au supravieţuit şi au găsit condiţii de trăire a experienţelor optimale.

Doi termeni ce descriu stări de patologie socială se pot aplica şi condiţiilor care fac dificilă experienţa optimală: anomia şi alienarea. Situaţiile anomice pot apărea în cazul crizelor economice, dar şi atunci când o cultură este distrusă de alta sau când prosperitatea creşte rapid şi vechile valori ale cumpătării şi ale muncii nu mai sunt la fel de relevante ca înainte.

Alienarea este un concept opus anomiei: o condiţie în care oamenii sunt constrânşi de sistemul social să acţioneze contrat voinţei lor, în moduri care se opun scopurilor proprii. Atunci când o societate suferă de anomie, fluxul optimal este dificil de obţinut, deoarece nu este clar în ce merită să îţi investeşti energia psihică; atunci când suferă de alienare, energia psihică nu se poate investi în ceea ce este în mod evident dezirabil.

La nivel individual, anomia corespunde anxietăţii, iar alienarea – plictiselii.

Page 10: Condiţii pentru atingerea stării de flux

*Neurofiziologia şi experienţa

optimală Oamenii pot fi diferiţi în ceea ce priveşte numărul de puncte de sprijin exterioare ce le sunt necesare pentru a realiza o sarcină mentală. Persoanele care au nevoie de mai multe informaţii din exterior pentru a-şi reprezenta realitatea în conştiinţă devin dependente de mediul extern ca să-şi pună în funcţiune mintea. Ele au mai puţin control asupra gândurilor lor şi, deci, le este mai greu să fie mulţumite de viaţă.

Alte cercetări experimentale cu privire la „potenţialul evocat” au constatat în măsurarea, în cazul unor studenţi, activării corticale atunci când atenţia le era solicitată de stimuli vizuali sau auditivi. Rezultate arată că studenţii care au spus că trăiesc rar experienţe optimale, nivelul activării corticale creştea semnificativ peste nivelul lui de bază în timpul perceperii respectivilor stimuli. Surprinzătoare au fost rezultatele de la studenţii care au declarat că au experienţe optimale dese:activarea lor corticală scădea atunci când se concentrau. La aceştia, investirea atenţiei părea că, de fapt, diminuează efortul mental.

Cea mai plauzibilă explicaţie e aceea că studenţii care declaraseră experienţe optimale mai frecvente şi-au putut reduce cu uşurinţă activitatea tuturor canalelor de informaţii, în afara celui implicat în concentrarea pe stimulii daţi, lucru ce sugerează că oamenii care se bucură de un număr mai larg de situaţii au o capacitate selectivă mai dezvoltată.

Page 11: Condiţii pentru atingerea stării de flux

*Influenţa familiei asupra personalităţii

autotelice

Există numeroase dovezi ce atestă că modul în care copilul se formează ca persoană adultă depinde într-o măsură hotărâtoare de felul în care părinţii interacţionează cu el în primii ani de viaţă.

Contextul familial ce favorizează experienţa optimală poate fi descris prin 5 caracteristici:

* Claritatea: adolescenţii ştiu ce aşteaptă părinţii de la ei.

* Centrarea: sau percepţia copilului că părinţii se interesează de ce face el în prezent, de emoţiile şi experienţele lui concrete.

* Opţiunea: copiii simt că au o varietate de posibilităţi din care pot să aleagă, inclusiv pe cea de a încălca regulile parentale.

* Încrederea: această caracteristică îi permite copilului să se simtă destul de în largul lui, lăsând la o parte scutul de apărare, să fie autentic şi să se implice total în ceea ce îl interesează.

* Stimularea: părinţii se străduiesc din ce în ce mai mult să ofere posibilităţi de acţiune complexe pe măsură ce copilul creşte.

Satisfacerea acestor 5 condiţii face posibil aşa numitul „ context familial autotelic” adică pregătirea ideală pentru a te bucura de viaţă.

Page 12: Condiţii pentru atingerea stării de flux

*Oameni autotelici

Trăsăturile care marchează o personalitate autotelică sunt evidenţiate în modul cel mai clar de acei oameni care se bucură şi se simt satisfăcuţi de ei înşişi în situaţii dificile, dure – pentru ceilalţi, insuportabile.

Richard Logan, care a stuadiat relatările mai multor oameni aflaţi în situaţii dificile, a ajuns la concluzia că ei au supravieţuit pentru că au găsit modalităţi prin care au transformat condiţiile obiective dificile în experienţe subiective controlabile.

Un pilot a fost făcut prizonier în Vietnamul de Nord, care a stat închis mulţi ani într-un lagăr din junglă, unde a slăbit 40 de kg şi şi-a pierdut în mare parte sănătatea. Când a fost eliberat, prima sa rugăminte a fost să joace golf. Spre marea surprindere a colegilor săi, a jucat superb, în ciuda slăbiciunii sale fizice. La întrebările lor, a povestit că, în fieare zi de detenţie s-a imaginat participând la un joc cu 18 găuri, alegându-şi cu grijă crosele şi modul de abordare şi variind sistematic terenul. Această activitate i-a menţinut intactă nu doar sănătatea mentală, ci se pare că i-a întreţinut şi aptitudinile fizice.

O personalitate autotelică este în mare parte darul moştenirii genetice şi al educaţiei timpurii. Unii oameni se nasc cu o zestre neurologică mai bună sau au norocul de a avea părinţi datorită cărora nu au ajuns nişte adulţi complexaţi. Dar aptitudinea de a ne forma o personalitate autotelică poate fi cultivată, perfecţionată prin pregătire şi disciplină.