CONDIMENTE

  Condimentele au o istorie cât se poate de veche, care practic se contopeşte cu istoria umanităţii.  În alimentaţia omului, încă din cele mai vechi timpuri, s-au introdus diferite ingrediente, cu scopul de a îmbunătăţii gustul, dar şi a digestibilitaţii hranei. Aceste adaosuri, de diferite provenienţe (minerală, animală, vegetală) poată denumirea decondimente.

Clasificarea condimentelor

  Condimentele se pot clasifica după mai multe criterii (vezi şi tipuri de condimente):  - după modul de obţinere (condimente naturale [usturoi, tarhon, oţet, etc], condimente sintetice [zahăr vanilat, esenţă de rom, diferiţi aditivi, etc.])  - după regn (condimente minerale, condimente vegetale, condimente animale),  - după gust (condimente dulci [vanilia], condimente sărate [sarea de mare], condimente iuţi [chilli], condimente astringente [cuişoare], condimente amare [cacao], condimente acide sau acre [oţetul]),  - după origine (condimente locale [chimen], condimente exotice [praf de nucă de cocos], condimente mediteraneene [anason], condimente asiatice [ghimbir], etc.)  - după consistenţă (condimente solide [scorţişoara, sarea, chimenul, etc.], condimente lichide [oţetul, unele sosuri], condimente vâscoase [uleiurile aromate,mierea folosită în acest scop])  - după conţinutul în apă a condimentelor solide (condimente proaspete [hrean, ceapă verde, etc.], condimente uscate [scorţişoara, cuişoarele, etc.]).

Condimentele vegetale

  În ceea ce priveşte sursele vegetale, condimentele sunt considerate a fi, acele componente naturale ale unor plante, care atunci când se adaugă în cantităţi mici unor alimente, le ameliorează gustul şi care, totodată, aduc şi alte completări, crescând rata metabolică, pe cea digestivă, precum şi calităţile nutritive ale hranei. Trebuie reţinut faptul, că nu toate condimentele sunt de origine vegetală, existând ingrediente de acest tip şi din alte categorii (vezi tipuri de condimente).  Pe vremuri, condimentele erau considerate a fi "antidoturi alimentare" (de exemplu, cimbrul şi mărarul adăugate verzei fierte, combat balonarea şi stimulează tranzitul intestinal, completând astfel neajunsurile legumei de bază) şi doar plantele intitulate "mirodenii" se foloseau ca amelioratori de gust. Din păcate, azi, condimentele se folosesc aproape exclusiv şi destul de des fără discernământ, doar în scopuri gustative, aducând destule deservicii sănătăţii.  Folosirea aproape abuzivă a condimentelor foarte picante în regimul climatic temperat este iraţională şi dăunătoare. Dacă în ţările calde acest obicei este pe deplin justificat (condimentele iuţi şi picante combat parazitozele digestive şi încălzesc organismul, adaptându-l mai uşor căldurii exterioare), la noi, s-ar impune mult mai multă prudenţă. Se ştie că în mod tradiţional, în ţările cu climă caldă nu se recurge niciodată la răcoritoare (lichide sau alimente reci), adaptarea organismului

la căldura exterioară realizându-se prin încălzirea sa internă. Acest lucru însemnă că folosirea picantelor este pusă în slujba adaptării corecte a corpului la condiţiile de mediu. Ori în Europa şi în America, condimentele iuţi sunt "stinse" cu lichide reci, ceea ce nu poate conduce decât la fenomene antagonice care lovesc în mod direct aparatul digestiv şi care perturbă metabolismul (vezi şi hidratarea corectă a organismului).  Condimentele, fie ele şi iuţi, sunt utile organismului, multe dintre ele fiind curative, Ele trebuiesc utilizate însă, în doze mici şi în combinaţii chibzuite.

Deşi sunt puţin cunoscute, condimentele vegetale se utilizează abuziv şi haotic în alimentaţie

  Cunoştinţele despre condimente sunt destul de restrânse în rândul populaţiei. În fond, mai nimeni nu ştie ce este cu adevărat, spre exemplu, enibaharul sau kurry. Cu toate acestea, aproape fără nici noimă, se condimentează alimentele, după nenumărate reţete dubioase, dar gustoase, prezentate la grămadă, pe mii de site-uri sau la tv. Trebuie să se ştie că atât abuzul de condimente cât şi combinarea lor inadecvată, se constituie în factori, care în timp pot produce perturbări organismului, instalând diferite afecţiuni. Mai mult, condimentele nu sunt universale, ci ele se adresează, fiecare în parte, doar garnisirii unor categorii de alimente (carne de mamifere, carne de pasăre, peşte, etc) sau preparate culinare (prăjeli, tocane, sosuri, ciorbe, etc.).

Prezentarea vegetalelor cu proprietăţi condimentare

  Plantele, sau combinaţiile de plante, care sunt folosite ca şi condimente, la care acest site face referire explicită, în ordine alfabetică, sunt:  - Enibaharul  - Gulia  - Hreanul  - Ienupărul  - Kurry (Curry)  - Macul  - Năsturelul  - Negrilica  - Rântaşul  - Usturoiţa

Gustul condimentelor

  În tradiţia orientală şi nu numai, gustul alimentelor în general şi a condimentelor în mod special are o semnificaţie importantă în ceea ce priveşte acţiunea lor asupra organismului.  După gust, condimentele se împart în: dulci, acre, amare, sărate, astringente, iuţi. În funcţie de aceste proprietăţi gustative, ele acţionează diferit asupra corpului, aşa cum se poate vedea mai jos.

Condimente - după gust

 Acţiune asupra organismului

  Dulci  Reţin apa în organism, intensifică schimburile metabolice la nivelul muşchilor, ţesutului adipos şi a sistemului nervos, neutralizează toxinele.

  Acre  Reglează temperatura corpului, măresc apetitul, reglează peristaltismul intestinal, cresc forţa fizică, stimulează secreţia glandelor exocrine, combat greaţa.

  Amare  Stimulează apetitul, combat parazitozele intestinale, epurează puternic organismul, elimină apa din organism, intensifică metabolismul proteinelor.

  Sărate  Reţin apa în organism, reglează temperatura corpului, stimulează circulaţia şi tonusul nervos, au efect trofic asupra pielii.

  Astringente  Refac ţesuturile, acţionează trofic asupra vaselor de sânge, stimulează formarea elementelor figurate, ajută la secreţia şi la evacuarea bilei.

  Iuţi  Stimulează respiraţia şi digestia, încălzesc corpul, ajută la eliminarea toxinelor, stimulează metabolismul grăsimilor, frânează creşterea, au efecte antialergice şi diuretice.

  La puţine condimente predomină un singur gust, majoritatea lor fiind combinaţii a două gusturi de bază, aşa cum am exemplificat în tabelul următor.

 Condiment Gust

  Hrean   dulce-iute  Ardei iute   iute  Ienupăr   dulce-amar  Lămâie   acru  Menta   amar-astringent  Miere   dulce  Murături   acru  Piper   iute-amar  Sarea de bucătărie   sărat  Schinduf   dulce-amar  Sos de roşii   dulce-acrişor  Usturoi   iute-amar  Vanilie   dulce