concluzii romanian business leaders summit februarie 2012

ROMANIAN BUSINESSLEADERS SUMMIT

BUCUREȘTI, HOWARD JOHNSON

2-3 FEBRUARIE 2012


BUCUREȘTI, HOWARD JOHNSON

2-3 FEBRUARIE 201213 Proiecte Pentru românia În echiPă

Fundația Romanian Business LeadersStr. cretei nr. 8-10, et. 2, apt. 5, 014154, București, românia

e-mail: [email protected]; tel.: +4021 794 14 98 1

13 Proiecte Pentru românia. În echiPă.

SUMAR 2 DESPRE RBLS

4 România în 2012 și RoLuL comunităţii RBL

5 PRinciPaLELE DiREcţii DE acţiunE

6 PRoiEctELE RBL

7 REZuLtatELE atELiERELoR DE LucRu. PLanuRiLE DE acţiunE

17 BuSinESS-mEtRu

18 PREmiiLE RBLS

19 FEEDBack-uL comunității RBL

20 FunDația RBL

2


Romanian Business Leaders Summit (RBLS) este prima iniţiativă care a reunit comunitatea de business autohtonă cu scopul declarat de a genera proiecte concrete care să aducă o schimbare în

societate. Desfăşurat între 2 şi 3 februarie, summit-ul a atras aproape 200 de lideri din domenii variate: antreprenori, manageri de multinaţionale şi firme româneşti, bancheri, avocaţi, oameni de publicitate, investitori, profesionişti de resurse umane, analişti, oameni de business din software, telecom, branding, petrol & gaze, farma, servicii financiare.

Cifra de afaceri cumulată a companiilor prezente la RBLS reprezintă peste 10% din PIB, iar cota de piaţă cumulată a băncilor – după active – este de peste 50%. În cele două

zile ale summit-ului, participanţii au lucrat în echipe pentru identificarea a 12 proiecte concrete (în final, au rezultat 13), pentru şase direcţii de acţiune:

• Educaţia; • Buna guvernare şi statul modern; • Cultura antreprenorială; • Coagularea comunităţii; • Strategia de ţară. • Dezvoltarea capitalului autohton;

Aceste şase teme au rezultat în urma unei Mese Rotunde organizată de Fundaţia RBL în luna decembrie 2011, la care au participat aproximativ 80 de lideri de business.

În românia, există o clasă de lideri de business care plătesc taxe, aduc plus valoare în economie și care se implică activ, prin investiţii și prin crearea de locuri de muncă. contribuie la bunăstarea populaţiei și la o societate mai bună. mihai marcu, preşedintele FrBL




DesfăşurarePrima zi a RBL Summit a avut pe agendă discuţii despre contextul economic internaţional şi românesc, care influenţează în mod direct domeniile identificate de comunitatea FRBL ca fiind prioritare pentru România.Tot în prima zi, au fost prezentate şi concluziile unei cercetări IMAS, realizată în decembrie 2011, la comanda FRBL:• În ultimii cinci ani, 80% dintre români nu şi-au dorit să

pornească o afacere.• Primele probleme de care s-au lovit cei care deţin deja

o afacere sunt: „birocraţia din administraţia locală” (49%) şi „cererile de şpagă” (30%).

• O altă concluzie, edificatoare pentru situaţia start-up-urilor româneşti, este aceea că „lipsa capitalului de pornire” este principalul motiv pentru care românii nu au o afacere proprie (55%). Criza pare să fie un motiv pentru numai 23% dintre respondenţi.

Un alt sondaj – de data aceasta unul interactiv, la care au participat chiar liderii prezenţi în sală – a relevat un uşor optimism al comunităţii de business în 2012. Este vorba despre Business-metru, un instrument propriu al Fundaţiei RBL, care îşi propune să ia periodic pulsulcomunităţii de business autohtone.În urma sesiunii de vot interactiv din deschiderea summit-ului, previziunile legate de numărul de angajaţi, evoluţia cifrei de afaceri şi a nivelului salariilor în 2012au indicat uşoare creşteri sau stagnări:• Numărul angajaţilor în companiile prezente la RBLS

este estimat să stagneze (36,2%), respectiv să crească cu 10% (33,6%) în 2012. Procentele reprezintă ponderea răspunsurilor celor aproape 200 de participanţi la întrebarea „Cum estimaţi să evolueze numărul de angajaţi în compania dvs. în 2012?”.

• Cel mai mic procent la această întrebare – 0,89% – reflectă estimarea potrivit căreia numărul de angajaţi va scădea cu 30% anul acesta.

• Peste 23% dintre participanţi estimează o creştere cu 10% a cifrei de afaceri (CA) în 2012, iar circa 22% dintre ei văd o creştere cu 20% a CA companiei pe care o conduc. (Mai multe detalii despre rezultatele Business-metrului găsiţi la pagina 12.)

În deschiderea primei zile, participanţii şi-au exprimat, prin vot, opţiunile în legătură cu premiile RBLS pentru iniţiative şi proiecte publice.Atelierele de lucru din a doua parte a primei zile au generat discuţii şi direcţii concrete de acţiune, în care liderii comunităţii de business se vor implica direct.În deschiderea zilei a doua, cele şase echipe de lucru şi-au prezentat, în plen, proiectele rezultate în sesiunile de brainstorming din prima zi. Participanţii au putut comenta şi dezbate pe marginea lor. Summitul s-a încheiat cu prezentarea, într-o sesiune plenară, a concluziilor conferinţei şi a premiilor RBLS..

RBLS este o iniţiativă a Fundaţiei Romanian Business Leaders (FRBL), organizaţie care îşi propune să coaguleze oamenii de business într-o comunitate puternică, dornică şi capabilă să facă din România un stat modern şi o economie competitivă.

Rezultatele atelierelor de lucru. Planurile de acţiuneCei aproape 200 de participanţi au avut opţiunea să îşi aleagă, la înscriere, una dintre cele şase teme prioritare pentru România, dezbătute la summit. Ulterior, participanţii s-au împărţit pe echipe de lucru. Fiecare a participat la brainstorming-urile şi atelierele de lucru în urma cărora au rezultat cele 13 planuri de acţiune, descrise în cele ce urmează.

4


România în 2012 și rolul comunităţii RBL

Pentru România, următorii doi ani vor fi relativ dificili, în condiţiile în care, cu câteva excepţii – China, Turcia sau poate India -, economia mondială se va afla în recesiune. Cu toate

acestea, situaţia nu este chiar atât de tragică iar contextul macroeconomic global prezintă deopotrivă vulnerabilităţi și oportunităţi pentru România. “Chiar dacă în Europa va fi recesiune, să nu uităm că exporturile românești raportate la mărimea ţării sunt încă foarte mici. Aici este o rezervă”, a subliniat Dan Pascariu, președintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Ţiriac Bank și membru de board al Fundaţiei Romanian Business Leaders (FRBL), în deschiderea Summit-ului.

Oportunităţile pe care România poate miza și construi în perioada următoare sunt forţa de muncă neutilizată din mediul rural care, prin politici și proiecte inteligente trebuie readusă în zona productivă, fondurile disponibile

dar neutilizate complet și eficient pentru dezvoltarea infrastructurii și fondurile structurale de care România încă mai poate dispune. “Fondurile structurale reprezintă o supapă pe care noi n-am folosit-o și trebuie să fim atenţi pentru că lichiditatea se restrânge iar finanţarea va fi mai scumpă”, a mai precizat Dan Pascariu.

În ceea ce privește implicarea comunităţii de business în a determina efecte la scară macroeconomică, Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom, a accentuat faptul ca mediul de afaceri nu poate acţiona în afara unui context macroeconomic propice, care este determinat și de factorul politic. “E nevoie de rigoare, de disciplină și forţa de a ne mobiliza pe toţi cei care sunt astăzi prezenţi aici, și nu numai. Avem nevoie, în primul rând, de fapte și, apoi, trebuie să ne pregătim foarte bine pentru a avea vorbele potrivite, acel discurs care poate avea un impact”, a concluzionat Mariana Gheorghe.

rolul nostru de lideri este de a fi modele de etică și acţiune. Fiecare dintre cei prezenţi aici trebuie să-și propună să fie un model pentru societatea românească. Liderul de business trebuie să facă diferenţa prin modul în care se implică în societate." mariana Gheorghe, Director General Petrom

Dacă vorbim despre românia ca a șaptea ţară a europei, drept ambiţie, atunci trebuie să ne raportăm la celelalte ţări europene, din punct de vedere al mediului de afaceri, business, etică, siguranţă și valori culturale. Steven van Groningen, președinte raiffeisen Bank

cred că, pe viitor, va trebui să găsim căi prin care să atragem oameni care se potrivesc valorilor noastre și care sunt implicaţi în politică, oameni pe care să-i atragem de partea noastră, ca aliaţi pentru proiecte. Dan Pascariu, președinte al consiliului de

Supraveghere al unicredit Ţiriac Bank

nu aud o voce distinctă a comunităţii de afaceri din românia, o voce care să dea contur mesajului. În termeni mai fruști, lipsește povestea. cred că aceasta este rezolvarea pe care o aduce rBL Summit. cristian Popa, viceguvernator al Băncii naţionale a româniei




Principalele direcţii de acţiune

Sesiunile de lucru interactive au reunit participanţii la Summit în grupe de lucru specializate, dedicate fiecărei teme. Dezbaterile din sesiunile de lucru din prima zi au avut ca scop definirea cadrului pentru fiecare dintre cele șase teme și a liniilor principale de acţiune.

1. Educaţie. Din perspectiva liderilor din comunitatea RBL, există o mare prăpastie între învăţământ și economia reală, lucru care face ca absolvenţii de liceu sau universitate să fie nepregătiţi pentru nevoile companiilor. Astfel, liniile principale de acţiune se referă la:

• orientarea spre valori fundamentele, disciplină și muncă în echipă;

• programe care să pună accent pe dezvoltarea de abilităţi și pe vocaţia elevilor și studenţilor;

• adaptarea educaţiei la nevoile economiei reale, inclusiv printr-o legătură mai strânsă între profesori și nevoile societăţii și economiei.

2. Buna guvernare. Participanţii la RBLS au concluzionat că transparenţa și responsabilitatea reprezintă două dintre condiţiile principale care trebuie să guverneze atât sectorul public, cât și cel privat. Cele mai importante direcţii în ceea ce privește buna guvernare se referă la:

• mecanisme de resposabilizare a angajaţilor statului pentru lucrurile pe care le fac sau nu le fac;

• mecanisme de transparentizare și eficientizare a cheltuirii banului public;

• creșterea calităţii comunicării între oamenii de afaceri și lumea politică.

3. Antreprenoriat. România are una dintre cele mai reduse densităţi în ceea ce privește afacerile noi la mia de locuitori. Antreprenoriatul, în general, nu se bucură de respectul societăţii, iar comunitatea de afaceri este dezagregată, mai ales în zona companiilor mici și mijlocii. Comunitatea RBL a definit ca domenii principale:

• promovarea exemplelor de succes în antreprenoriat; • agregarea de comunităţi care să permită transferul de

cunoștinţe și bune practici și să încurajeze afacerile noi;

• comunicarea cu scopul de agregare locală și regională a antreprenorilor.

4. Comunitate. Spiritul de comunitate a fost unul dintre subiectele larg dezbătute la Romanian Business Leaders Summit. Grupul de lucru dedicat acestui domeniu a extras trei arii principale de acţiune:

• asumarea rolului de lider în comunitate; • implicarea generaţiilor viitoare și a comunităţilor

complementare în proiectele comunităţii RBL; • filantropia activă, strategică și antreprenoriatul social.5. Strategia de ţară. Nu există un plan concret și

cuprinzător pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei românești și o direcţie capabilă să inspire și să însufleţească. De la sistemul de valori, la avantajele competitive, e necesar un cadru de referinţă care să ghideze deciziile strategice.

• implicarea liderilor din business în deciziile strategice ale guvernului;

• identificarea avantajelor competitive; • reconstituirea sistemului de valori.6. Capital autohton. Pe termen lung, România are nevoie

de un cadru care să pună la lucru capitalul local. În același timp, are nevoie de resurse noi pentru finanţarea economiei locale, mai ales pentru companii noi, mici și medii. Principalele preocupări ale liderilor RBL se concentrează către:

• canalizarea capitalului care există în România către firmele și către antreprenorii români;

• crearea de vehicule care să atragă capitalul existent în economie;

• focus mai degrabă pe firme mici și tineri care vor să înceapă sau să crească o afacere.

6


Proiectele RBL

Liderii de business din România au ales la Summit-ul din 2-3 februarie proiectele prioritare pentru comunitatea Romanian Business Leaders (RBL) în 2012. Progresul implementării lor va fi urmărit și comunicat pe parcursul acestui an. Proiectele prioritare în care liderii de business s-au angajat să se implice activ sunt listate mai jos, alături de toate celelalte idei de proiecte care au reieșit din discuţiile celor șase grupuri de lucru:

1. EDUCAȚIAPROIECTE PRIORITARE:• “Future steps” – orientare profesională pe bază vocaţională • Teach for Romania ALTE PROIECTE:• Crearea unui nomenclator al joburilor• Organizarea de programe de training pentru leadership• Organizarea de programe Train of Trainer la nivel de liceu

2. BUNA GUVERNAREPROIECTE PRIORITARE:• Watchdog - platformă web interactivă pentru semnalarea

fraudelor sau erorilor comise de administraţia publică • Ministerul Pilot• Romanian Clean Business Coalition ALT PROIECT:• Transfer de know how în management din mediul privat

spre cel public

3. CULTURA ANTREPRENORIALăPROIECTE PRIORITARE:• Ghidul Practic pentru Antreprenori• Ateliere de AntreprenoriatALT PROIECT:• Emisiune TV despre antreprenoriat

4. COAGULAREA COMUNITăȚIIPROIECT PRIORITAR:• Comunitatea RBL

5. STRATEGIA DE ȚARăPROIECTE PRIORITARE:• România – Grădina Bio a Europei (agricultură organică)• Constituirea unei echipe RBLS pentru implicare în procesul

guvernamental de elaborare de strategieALTE PROIECTE:• Export de cultură - expunerea internaţională a artiștilor

contemporani români• Reconstrucţia prestigiului profesiilor ignorate• Cluster IT în jurul proiectului ELI (Extreme Light

Infrastructure) de la Măgurele• Concurs naţional de generare de soluţii creative și originale

pentru probleme importante din România• Management mai eficient pentru 1.000 de IMM-uri în

producţia manufacturieră – program de training și mentorat pentru companii.

• Platformă de expunere a creativităţii românești în 18 capitale europene.

6. DEZVOLTAREA CAPITALULUI AUTOHTONPROIECTE PRIORITARE:• Fond de investiţii pentru IMM-uri• Enciclopedia online de finanţare• Platforma Antreprenor la Bursa de Valori BucureștiALT PROIECT:• Barometrul antreprenorial - studiu despre mediul

antreprenorial, cultură, educaţie și accesul la finanţare




PREAMBUL: Pentru ca românii să devină performanţi și competitivi, este esenţial să-și descopere și să-și urmeze vocaţia.Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu Asociaţia “Future Steps” și își asumă misiunea creării unui program naţional de consiliere vocaţională pentru elevi și orientarea lor spre piaţa muncii.

DESCRIERE:Potrivit viziunii proiectului, în 2020, fiecare liceu din cele 1.800 din România are un consilier vocaţional la fiecare 500 elevi.Proiectul pilot are în vedere anul școlar 2012-2013 și urmărește:• Să ofere servicii de testare psihologică, consiliere și orientare

vocaţională pentru un grup ţintă de minimum 1.000 de elevi din 5 licee partenere din București și 2 orașe mari învecinate.

• Printr-un proces susţinut de training și pregătire, să pună bazele unui grup de minimum 5 consilieri vocaţionali care să fie plasaţi în cele 5 licee pilot pe parcursul anului școlar 2012 – 2013.

• Să creeze o platformă de interacţiune și comunicare vie între personajele-cheie din procesul de orientare vocaţională, respectiv elevi, părinţi, consilieri, profesori și formatori și reprezentanţi din toate sferele pieţei muncii.

• Să organizeze evenimente în care elevii participanţi în program să poată interacţiona cu actori din piaţa muncii, în funcţie de profilul acestora.

Coordonatori: Felix Tătaru, Loredana Serfezi

ECHIPA:Dragoş Belduganu, Şcoala de Valori; Ilinca Brânzei, Dale Carnegie; Dana Bulat, United Media; Marina Bundac, voluntar; Marius Bunea, IMSAT; Violeta Ciurel, AXA Asigurări; Daniela Creţu, John Maxwell Team; Andi Dumitrescu, GfK; Ioana Filipescu, Raiffeisen Investment; Alexandru Ghiţă, Educativa; Diana Klusch, Ursus Breweries; Daniela Necefor, TBS; Bogdan Niţu, Webstyler; Răzvan Ogîrcin, AIMS Timişoara; Daniela Pandrea, Honeywell; Dan Pascariu, UniCredit Ţiriac Bank; Severina Pascu, UPC; Bogdan Pleşuvescu, Credit Europe Bank; Sandra Pralong, Synergy Communications; Loredana Serfezi, Quest Advisors; Felix Tătaru, GMP Advertising; Ionuţ Tunaru, voluntar.

ETAPELE PROIECTULUI:

1. Pregătirea proiectului și cercetare privind modelele de bune practici din alte ţări; selecţia liceelor din programul pilot.

2. Dezvoltarea platformei online.3. Campanie de comunicare, recrutare și instruire a

consilierilor vocatţionali.4. Desfășurarea proiectului în licee.5. Iulie 2013: evaluarea proiectului pilot și a posibilităţii de

a fi extins la nivel naţional.

Educaţie Future Steps – orientare profesională

pe bază vocaţională1

Vrem să găsim o intersecție între lumea tinerilor liceeni și lumea profesioniștilor, să-i ajutăm să-și găsească vocația. Începem cu un proiect pilot de consiliere vocațională, care să poată fi apoi extins la nivel național. Felix tataru, director general GmP advertising

8


Teach for RomaniaEducaţie

DESCRIERE: Teach for Romania (TfR) este un program care își propune să asigure accesul tuturor copiilor din România la o educaţie de calitate.Programul urmărește să atragă tineri talentaţi, viitori lideri ai ţării, către sectorul educaţiei. Modelul TfR are la bază recrutarea absolvenţilor de top din universităţi, pregătirea lor în pedagogie şi leadership, plasarea ca profesori în şcolile publice pentru o perioadă de doi ani şi, ulterior, menţinerea lor implicaţi în reforma sistemului de educaţie printr-o puternică reţea de alumni.Programul TfR este creat cu sprijin internaţional, ca parte a reţelei Teach for All (www.teachforall.org) din care fac parte deja alte 23 de ţări în care modelul funcţionează cu succes. Modelul care a stat la baza reţelei este Teach for America (www.teachforamerica.org), program care a format peste 33.000 de profesori până în prezent şi care este considerat ca având cel mai mare impact în reforma educaţiei din S.U.A.Scopul TfR este de a susţine reforma sistemului de învăţământ românesc, urmărind două direcţii. Pe termen scurt și mediu, rolul profesorilor TfR este de a ajuta elevii să își îmbunătăţească rezultatele școlare, de a crește ratele de promovabilitate și de a îmbunătăţi rezultatele României la testările internaţionale PISA, având în vedere că, în prezent, ne plasăm pe unul din ultimele locuri în Europa. Pe termen lung, alumni TfR vor forma o sursă de oameni pregătiţi pentru a dezvolta sistemul. Selectând cei mai buni absolvenţi pentru a intra în program, aceştia vor deveni mai târziu liderii societăţii şi vor avea un impact însemnat în reforma educaţională din România. Indiferent că rămân la catedră, devin consilieri ai participanţilor la program, ai conducerii școlilor ori că susţin învăţământul prin sponorizări și promovarea responsabilităţii sociale în educaţie.În primul an de activitate, TfR își propune să plaseze 50-60 de profesori în 20 de școli publice din București, spre

beneficiul a aproximativ 7.500 de elevi. În următorii cinci ani, organizaţia își propune să implementeze programul și în restul ţării.

Coordonator: Bogdan Georgescu

ECHIPA:Ovidiu Bălan, Goodyear; Diana Blînda, Hansen; Suzana Dobre, Fundaţia Româno-Americană; Bogdan Georgescu, Novel Ventures; Adina Ghiţă, Fundaţia LEADERS; Ştefan Liuţe, Grapefruit; Adelina Maria, Fundaţia LEADERS; Bogdan Merfea, Patria Credit; Cristina Moise, Şcoala Privată "Anastasia Popescu"; Raluca Negoiţă, Lowe; Viorel Nica, Capital Leasing; Octavian Niculescu, Tehnoplus; Dan Sandu, Nextebank; Daniel Sava, voluntar; Carmina Smith, Ewopharma; Radu Tătucu, GRASP; Ioana Traistă, GRASP.

ETAPELE PROGRAMULUI:1. Încheierea de parteneriate cu organizaţii și companii de

top pentru a oferi sprijin profesorilor și alumnilor TfR;2. Recrutarea și selectarea celor mai buni absolvenţi de

facultate și a tinerilor profesioniști ce au abilităţi de leadership;

3. Pregătirea tinerilor selectaţi în pedagogie și leadership, în cadrul unei Academii de Leadership pe timpul verii;

4. Plasarea acestor tineri ca profesori motivaţi și implicaţi pentru o perioadă de doi ani în școlile publice;

5. Măsurarea permanentă a rezultatelor obţinute de către profesorii TfR, a căror ţel este acela de a-i sprijini și motiva pe elevi să-și îmbunătăţească rezultatele școlare;

6. Facilitarea unei reţele de alumni TfR, creându-le acestora trasee clare și atractive pentru a deveni liderii ce vor extinde oportunităţile în educaţie;

7. Realizarea unei schimbări pe termen lung în sistemul naţional de învăţământ.

Teach for Romania urmărește să lanseze campania de recrutare în universităţi la 1 octombrie 2012.

2

unul dintre factorii determinanți care influențează educația îl reprezintă profesorii. “teach for romania” își propune să atragă absolvenții de top din facultăți și să îi pregătească pentru a preda timp de doi ani în școli publice. Bogdan Georgescu, co-fondator novel Ventures




DESCRIERE: Platformă Internet care să preia și să transmită informaţii relevante privind cheltuirea fondurilor publice. Accentul va fi pus pe 3 direcţii principale:• Semnalizarea abuzurilor și fraudelor în cheltuirea

fondurilor publice (licitaţii trucate, proiecte fraudate, management abuziv, conflict de interese etc.)

• Semnalizarea practicilor bune / proaste, a managementului performant și eficient / stupid și ineficient în cadrul diverselor instituţii ale administraţiei publice locale și centrale, respectiv a companiilor publice și de stat.

• “Catalogul de Note” pentru instituţii (ministere, agenţii,

primării, prefecturi, companii de stat / publice etc) și conducători (miniștri, secretari de stat, primari, prefecţi, directori generali ai companiilor de stat / publice etc).

Coordonator: Dragoș Roșca

ECHIPA:

Ciprian Ciobanu, MedLife; Cătălin Dima, Dima & Asociaţii; Sebastian Grecu, voluntar; Victor Pateşan, Tudor & Asociaţii; Angela Roşca, Taxhouse; Dragoş Roşca, Gemisa Investments; Liviu Souca, Hansen; Costin Tărăcilă, RTPR Allen Overy; Raluca Teodor, GRASP.

Buna guvernare "Watchdog" – Transparenţă

și eficienţă în cheltuirea fondurilor publice3

De unde vine acest proiect? Din nevoia de avea un control asupra celor care administrează banul public, fie la nivelul administrațiilor publice centrale, fie la nivelul administrațiilor publice locale, fie chiar și în companii de stat. Dragos roșca, ceo Gemisa investments

10


Ministerul Pilot

Buna guvernare DESCRIERE: Cetăţenii, mediul de afaceri și alţi actori sociali au mult de suferit în interacţiunea cu statul datorită unor servicii și atitudini netransparente, inadecvate, lente și neprietenoase.Proiectul constă în preluarea managementului unui minister sau agenţie de stat în baza unui contract de management de către oameni din business, membri ai comunităţii RBL.Scopul proiectului constă în gestionarea eficientă și sustenabilă a resurselor publice și în crearea unor modele de bune practici în serviciile publice, care să poată fi preluate și de alte instituţii ale statului (ministere, agenţii etc.)Proiectul funcţionează în baza unui proces de negociere cu cele 4 partide mari: indiferent de scorurile electorale la alegerile generale din toamnă și indiferent de alianţele pentru guvernarea ulterioară, începând din decembrie 2012, un minister va fi administrat pe bază de contract de către lideri din mediul privat, membri ai comunităţii RBL,

vreme de 4 ani. Acest minister nu va putea face obiectul negocierilor politice între partide în legătură cu viitoarea formulă de guvernare.

Coordonator: Cosmin Alexandru

ECHIPA:Cosmin Alexandru, B&P Brandivia; Marius Bostan, VMB Partners; Georgeta Dinu, Labormed; Rareș Pamfil, Ashoka; Alexandra Vulpe, tânăr lider.

ETAPELE PROGRAMULUI:31 martie: alcătuirea unui grup de lideri dispuși să se implice în administraţia publică cel puţin 1 an;15 aprilie: formarea echipei de negociere;31 mai: încheierea negocierilor cu partidele;30 iunie: formarea echipei de conducere a ministerului;31 octombrie: pregătirea planului de management.

4

DESCRIERE: Crearea unui parteneriat instituţionalizat între oamenii de afaceri corecţi cu scopul de a-și uni forţele și a-și asuma angajamentul public de a găsi cele mai bune soluţii și practici pentru a elimina corupţia la nivel intern și a ridica standarde de integritate.

ECHIPA:Cosmin Alexandru, B&P Brandivia; Ruxandra Băndilă, PwC; Gabriel Biriș, Biriș Goran; Cătălin Creţu, VISA; Cătălin Dima, Dima & Asociaţii; Laura Florea, Point Public Affairs; Cristian Ghinea, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE); Mihaela Mitelea, voluntar; Mihaela

Nicola, The Group; Ioana Pîrvescu, voluntar; Daniel Timofei, Rosegur; Gabriel Truţă, Equest Investments.

ETAPELE PROGRAMULUI :• Crearea Romanian Clean Business Coalition (RCBC);• Uniformizarea codurilor de etică și crearea de mecanisme

concrete de implementare;• Elaborarea, împreună cu Guvernul României, a unor

politici publice care să recompenseze comportamentul etic în afaceri și să elimine stimulentele perverse care încurajează corupţia, în continuarea celor deja incluse în proiectul de Strategie Naţională Anticorupţie.

Romanian Clean Business Coalition (RCBC)5

Dacă fiecare instituție s-ar întreba cum ar putea deveni sustenabilă, am avea un altfel de model de stat în românia. o astfel de întrebare ar duce lucrurile dincolo de mandatele de patru ani. cosmin alexandru, managing partner B&P Brandivia

La nivel global, subiectul bunei guvernări în corporații este un subiect fierbinte. există acorduri globale semnate de marile companii. e important să existe coduri de etică, dar în românia trebuie adapate specificului local. cristian Ghinea, director centrul român pentru Politici europene




DESCRIERE: Crearea unui cod de etică al antreprenorului, găsirea de modele autentice, conştientizarea culturii antreprenoriale istorice a românilor, cu scopul de a creşte numărul de start-up-uri, dar şi de a schimba percepţia despre antreprenori. Editarea şi tiparirea a 10.000 de ghiduri. Ghidurile vor conţine poveşti de succes cu şi despre antreprenori români. Ghidul se va realiza cu implicarea jurnaliştilor de business. Ghidul va defini ce înseamnă antreprenoriat, va prezenta 10 modele de succes și va include CD-uri cu template-uri pentru modele financiare.

SCOPUL:Construirea corectă a modelelor în afaceri, înţelegerea rolului antreprenorului ca motor al dezvoltării economice.

OBIECTIVE :Crearea unui cod de etică al antreprenorului şi stabilirea unor modele autentice în business.

BENEFICIARII:Tinerii absolvenţi de facultate, tinerii antreprenori.

CUM FUNCŢIONEAZă:Se vor identifica, cu ajutorul jurnaliştilor, zece antreprenori autentici. Ghidul va prezenta istoria fiecăruia, de la start-

up până în prezent. Un istoric va scrie despre antreprenorii români de dinainte de 1938.

RESPONSABILI:CUPRINS GHID:Când devii antreprenor – Rucsandra Hurezeanu, IvathermPlanul de afaceri și strategia de exit – Felix Daniliuc, Raiffeisen LeasingVânzare și/sau distribuţie & marketing – Mihail Marcu, MedLifeArta recrutării – Luminiţa Roman, AIMSFinanţarea- Robert Maxim, Ensight Management ConsultingLegal – Mihail Marcu, MedLifeCod Etic – Radu Manolescu, KM Trust

Coordonator: Mihai Marcu

ECHIPA:Felix Daniliuc, Raiffeisen Leasing; Bianca Grigoraş, tânăr lider; Rucsandra Hurezeanu, Ivatherm; Radu Manolescu, KM Trust; Mihail Marcu, MedLife; Robert Maxim, Ensight Management Consulting; Bogdan Neagu, voluntar; Laszlo Pacso, Business Days; Felix Pătrăşcanu, Fan Courier; Luminiţa Roman, AIMS; Nicoleta Stoian, Vitafoam; Cătălin Velescu, 3M; Claudiu Vrînceanu, Wall-street.ro.

Ghid Practic pentru Antreprenori

Cultura antreprenorială 6

Rucsandra Hurezeanu (Ivatherm) şi Lucian Butnaru (ZebraPay şi Fundaţia RBL)

12


DESCRIERE: Organizarea de ateliere practice, întâlniri informale și de networking cu moderatori, invitaţi și vorbitori din mediul de afaceri, manageri și proprietari de companii cunoscute din România. Aceștia împărtășesc din experienţa și expertiza lor, într-un dialog deschis cu potenţiali antreprenori sau antreprenori începători. Proiectul este susţinut de un grup de experţi și beneficiază de un site dedicat pentru a oferi suport antreprenorilor. Proiectul are o durată de cinci ani și își propune să “atingă” 3.000 de persoane din grupul ţintă. În primul an, minimum 150 de tineri antreprenori vor trece prin cele 10 teme ale atelierelor.Atelierele au loc lunar și vor fi dedicate unui subiect specific. Lectorii acestor ateliere vor fi “antreprenorii model”, specialiști din cadrul firmelor conduse de gazde și experţi invitaţi.

ATELIERE PENTRU ANTREPRENORI INIŢIAŢI:• CRISTIAN NACU: Cum să te finanţezi altfel decât bancar?• ANTOANETA CURTEANU: Business plan + finanţare

bancară• ADELA JANSEN: HR pentru NON-HR• BOGDAN TUDOR: Cum să scrii un business plan ca să-ţi

dublezi șansele de finanţare?• SPERANŢA MUNTEANU: Ce să faci ca să contezi în piaţă?• GABRIEL AFTENIE: Networking• LAURA VOINEA: Cercetări de piaţă• VERONICA SAVANCIUC: - Strategii de comunicare & Social media - Discuţii cu antreprenori și manageri de succes și studii de caz

• COSTEA DUMITRESCU: FINANCE for NON-FINANCE• SPERANŢA MUNTEANU, HARITON-VASILE LUŢAI: - Fuziuni și achiziţii - Strategii de creștere

ATELIERE PENTRU ÎNCEPăTORI:FLORIN FURDUI:• Luna de miere și primul an• Coaching

ALTE COMPONENTE ALE PROIECTULUI:1. Întâlniri lunare de networking și mentorat;2. Crearea unui corp de experti (coach, mentori) care pot oferi

consultanţă personalizată pentru antreprenori.

MEMBRII CONSILIULUI DE PROIECT:COMITET DIRECTOR• Gabriel AFTENIE – Babylon Consult - Coordonator• Costea DUMITRESCU - Ascendis• Veronica SAVANCIUC – Lowe • Victor DRAGOMIRESCU – Romanian Software• Magda MANEA - RBS• Florin FURDUI – Portland Trust• Bogdan TUDOR – Class IT• Hariton-Vasile LUŢAI – Quest Advisors• Adela JANSEN – BRD• Lucian BUTNARU – ZebraPayVOLUNTARI:• Radu Cănănău-Voiţă• Alina Drînceanu

Atelierele de antreprenoriat

Cultura antreprenorială

7

Proiectul nostru are legătură cu crearea culturii antreprenoriale. nu mulți tineri antrepreneori au norocul ca la început să cunoască un partener de la care să învețe și să-i devină model. Din păcate, nici cei care termină o facultate de profil nu au informațiile necesare să-și dezvolte singuri un business. Lucian Butnaru, ceo ZebraPay și membru fondator Fundația rBL




Comunitatea RBLDESCRIERE: Membrii comunităţii RBL propun proiecte, tot membrii aleg proiectele, se organizează întâlniri pentru strângerea fondurilor necesare pentru implementarea proiectelor (Donor’s Club/Giving Circle).

Coordonatori: Ana Glavce, Mădălina MarcuECHIPA:Alexandru Badea, Brenntag; Alexandru Bălăşescu, Institutul

Cultural Român Istanbul; Mihai Bodor, Takata Petri; Iuliana Dinu, tânăr lider; Florin Ghindă, RomâniaPozitivă.ro; Ana Glavce, TNT; Sergiu Iordache, DSV; Mădălina Marcu, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare; Răzvan Ogîrcin, AIMS Timişoara; Mihaela Perianu, AIMS Human Capital; Marius Precu, Amrop; Sorin Trâncă, Friends Advertising; Marius Ţulea, Crescendo.

Prima întâlnire a donatorilor va avea loc în mai 2012.

Coagularea comunităţii 8

Dacă facem lucruri împreună, vom avea șansa să fim împreună pe termen lung, văzând schimbarea pe care o producem în comunitatea de business și, mai departe, în comunitatea mai largă. mădălina marcu, director dezvoltare resurse asociația pentru relații comunitare

14


România – Grădina Bio a Europei DESCRIERE: Întocmirea unui studiu privind agricultura organică în Romania până în decembrie 2012 și prezentarea materialului respectiv la Summit-ul de la Davos din 2013, pentru a atrage surse de finanţare în acest domeniu.

Coordonator: Anca Harasim

ECHIPA:Nadia Badea, Badea Clifford Chance; Nicoleta Bănică, voluntar; Ciprian Ciobanu, MedLife; Mădălin Dobre, Camera de Comerţ India-România; Gheorghe Gruia, voluntar; Anca Harasim, Camera de Comerţ Americană în România; Ioan Mezei, Stihl; Volker Moser, City Compass; Sonia Năstase, Howard Johnson; Ciprian Scrieciu, Bomboniera; Geo Scripcariu, BERD; Cătălina Stan, BDR Associates; Mihai Ursoi, SES Astra; Robert Uzuna, Ursus Breweries; Romeo Vasilache, Fundaţia Româno-Americană.

Strategia de ţară9

Echipa RBL pentru strategie

DESCRIERE: Strategia de ţară a României nu este cunoscută publicului larg, nu este asumată politic și, în consecinţă, a fost și este implementată incorect. Obiectivul proiectului este să adreseze cele trei premise de mai sus și să promoveze o strategie de dezvoltare a României pe termen lung (10-30 ani) transparentă și accesibilă, asumată politic și social, centrată pe binele individului și al comunităţii și care să fie implementată coerent și consecvent.

Coordonator: George Mucibabici

ECHIPA:Sorin Axinte, GLUE; Dan Constantinescu, UniCredit Leasing; Petru Crăciun, Cegedim; Ioan Mezei, Stihl; George

Toma Mucibabici, Deloitte; Rareş Pamfil, Ashoka; Bogdan Popescu, Metro; Iulian Rizea, voluntar; Mihai Ursoi, SES Astra; Robert Uzuna, Ursus Breweries.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:1. Iniţierea și organizarea unei platforme lărgite de

dezbatere a strategiilor existente;2. Negocierea produsului final al acestor dezbateri cu clasa

politică (Parlament, Guvern);3. Asumarea în Parlamentul României a Strategiei de

Dezvoltare a României pe Termen Lung (SDRTL), prin lege, astfel încât aceasta să devină transpartinică și obligatorie pentru guvernele succesive al României, indiferent de platforma lor politică.

10

avem nevoie de un studiu care să identifice tipurile de tehnologii și culturi organice care sunt bune pentru clima și relieful româniei. anca harasim, director executiv camera de comerț americană

în românia și membru în board-ul Fundației rBL

chemarea noastră este pentru organizarea unui grup care să facă o revizuire a strategiilor de țară deja existente și elaborate de diverse organisme guvernamentale, care sunt oficiale și agreate cu uniunea europeană și cu diverse instituții internaționale. George toma mucibabici, președinte Deloitte românia




DESCRIERE: Realizarea unui caiet de sarcini care să stea ulterior la baza unei licitaţii pentru administrarea unui fond finanţat (cu precădere) de fondurile de pensii private din România, licitaţie la care să participe managerii de fonduri de private equity activi în România. Fondul va investi în 8-10 proiecte/IMM-uri (cu buget/cifră de afaceri de 5-10 mil. euro). Totalul investiţiilor se va ridica la aprox. 40 de mil. euro. Fondul va include cu preponderenţă afaceri antreprenoriale din Romănia, dar și de la nivel regional european.

Coordonator: Radu Crăciun

ECHIPA:Nadia Badea, Badea Clifford Chance; Radu Crăciun, Eureko SAFP; Leo Gherghina, Value 4 Capital; Cornel Marian, Oresa Ventures; Dragoș Roșca, Gemisa Investments; Dragoș Vilău, Vilău Mitel; Eugen Voicu, Aviva Pensii.

ETAPELE PROIECTULUI:• consultări cu administratorii de fonduri de pensii din

România și crearea unei echipe de lucru dedicate;• consultări cu autorităţile privind infiinţarea și operarea

fondului de investiţii; • construirea unui caiet de sarcini pentru selectarea viitorului

administrator al fondului de investiţii;• lansarea licitaţiei și alegerea administratorului de fond.

Fond de investiţii pentru IMM-uri

Dezvoltarea capitalului autohton11

atunci când vorbim de capital autohton trebuie să avem în minte trei întrebări: «cum îl strângem?», «cum îl facem să ajungă în zonele cele mai profitabile?» și «cum creăm cererea pentru acest capital autohton?». capitalul de dezvoltare cu coagularea cea mai rapidă în acest moment este în zona pensiilor private. radu crăciun, director general adjunct eureko SaFP

16


antreprenorii mai degrabă tineri sau cei de la țară au acces limitat la surse de informare. ne-am gândit la o inventariere exhaustivă, împreună cu un set de instrumente pentru cum să accesezi surse de finanţare. robert maxim, managing partner ensight management consulting

DESCRIERE: O platformă online care va inventaria sursele de finanţare disponibile pentru antreprenori, cu accent pe antreprenorii tineri și cei din mediul rural, care nu au acces la informaţie și nici la finanţare prin reţele tradiţionale. Platforma va include și un set de modele, instrumente și tehnici pentru accesarea finanţărilor.

Coordonator: Robert Maxim

ECHIPA:Loredana Ciubotaru, voluntar; Bogdan Constantinescu,

Microsoft România; Cristian Dumitru, Nubiola România; Robert Maxim, Ensight Management Consulting; Horia Negulescu, Matricia; Oana Petrescu, BCR.

ETAPELE PROIECTULUI:1. Identificarea finanţatorilor și design-ul formelor pentru

popularea datelor - 1 lună;2. Culegerea datelor despre produsele de finanţare disponibile;3. Dezvoltarea platformei și a portalului - 3 luni;4. Mix de Comunicare – plan personalizat, în funcţie de

destinatarii finanţărilor - 1 lună;5. Mentenanţa platformei.

Enciclopedia online de Finanţare12

DESCRIERE: Finanţarea prin piaţa de capital a afacerilor antreprenoriale.

Coordonator: Dragoș Neacșu

ECHIPA:Radu Bugică, SigmaBleyzer Investment Group; Bogdan Ion, Ernst & Young; Dragoș Neacșu, Erste Asset Management; Bogdan Tiron, voluntar; Florin Vişa, Raiffeisen Investment.

Echipa de proiect va trebui să reunească în mod armonios interesele diferitelor tipuri de jucători de pe piaţa de capital: Bursa de Valori București (BVB), companii emitente, investitori, intermediari, Comisia Naţionlă de Valori Mobiliare (CNVM).

Platforma Antreprenor la Bursa de Valori13

Vrem să facem ca multe din poveștile de succes din antreprenoriat să-și găsească un final fericit prin finanțarea prin bursă. Dragoș neacșu, ceo și președinte erste asset management

Dezvoltarea capitalului autohton




0,89%4,42%

8,85%42,98%

33,63%8,85%

7,08%

6,61%

1,65%

1,65%

9,09%

10,74% 14,88%

23,14%

36,28%

9,92% 22,31%

1,75%

2,63%

25,44%

19,30%

7,89%

+30%

+10% +20%

+20%

+5% +15% +15%

+10%

+3% +10%

0%

0% +5%

-10%

-3% 0%

-20%

-5% -5%

-30%

-10% -10%

Business-metruBusiness-metrul este un instrument propriu al

Fundaţiei Romanian Business Leaders (FRBL), care îşi propune să ia periodic pulsul comunităţii de business autohtone. El constă într-o sesiune de vot

interactiv, în care participanţii au la dispoziţie un instrument electronic pentru a-şi exprima răspunsurile la întrebări legate de evoluţia cifrei de afaceri, a numărului de angajaţi, nivelul salariilor în companiile pe care le deţin/reprezintă ş.a.m.d.

Media răspunsurilor obţinute în timp real ajută la formarea unei previziuni – la scară mică – a evoluţiei mediului de business pe termen scurt (vezi graficele de mai jos).

Potrivit business-metrului din deschiderea RBLS, numărul angajaţilor în companiile prezente la summit este estimat să stagneze (36,2%), respectiv să crească cu 10% (33,6%) în

2012. Procentele reprezintă ponderea răspunsurilor celor aproape 200 de participanţi la întrebarea „Cum estimaţi să evolueze numărul de angajaţi în compania dvs. în 2012?”. Cel mai mic procent la această întrebare – 0,89% – reflectă estimarea potrivit căreia numărul de angajaţi va scădea cu 30% anul acesta.

Business-metrul a mai inclus întrebări legate de evoluţia cifrei de afaceri (CA) şi a nivelului salariilor în 2012. Peste 23% dintre participanţi estimează o creştere cu 10% a CA în 2012, iar circa 22% dintre ei văd o creştere cu 20% a CA companiei pe care o conduc.

Cifra de afaceri cumulată a companiilor prezente la RBLS reprezintă peste 10% din PIB, iar cota de piaţă cumulată a băncilor – după active – este de peste 50%.

Cum previzionaţi să evolueze nivelul salariilor din compania dvs. în 2012? (% faţă de bugetul actual de salarii)

Cum estimaţi să evolueze numărul angajaţilor în compania dvs. în 2012? (% faţă de numărul actual)

La ce evoluţie a cifrei de afaceri vă aşteptaţi în 2012? (% faţă de perioada similară a anului trecut)

18


Premiile RBLSVocea comunităţii de business a fost inexistentă, profund divizată sau ignorată în ultimii 20 de ani. De aceea, în

acest nou început, ne-am propus să exprimăm opinia comunităţii RBL asupra celor mai importante decizii politico-strategice de-a lungul ultimelor două decenii. Pe parcursul celor două zile de summit, participanţii au votat care sunt cele mai bune/proaste astfel de decizii.

Astfel, potrivit rezultatului votului, Premiile RBLS 2012 sunt:

I. Cel mai bun proiect legislativ din domeniul economic:

Perioada 1990 – 2000: Reducerea impozitului pe profit de la 38% la 25% împreună cu reducerea contribuţiilor sociale

Perioada 2001 - 2011: Introducerea cotei unice de impozitare

II. Cel mai prost legislativ din domeniul economic:

Perioada 1990 – 2000: Reglementările pentru subvenţionarea întreprinderilor de stat cu pierderi

Perioada 2001 - 2011: Majorarea TVA în 2010

III. Măsura economică cea mai productivă la nivel social:

Perioada 1990 – 2000: Măsurile de relaxare fiscală din perioada guvernului Isărescu

Perioada 2001 - 2011: Cota unică de impozitare

IV. Măsura economică cea mai distructivă la nivel social:

Perioada 1990 – 2000: Eşecul în administrarea procesului de privatizare a întreprinderilor de stat

Perioada 2001 - 2011: Creşterea cheltuielilor publice şi a aparatului statului în perioadă de creştere a economiei

V. Cel mai bun proiect de infrastructură:

Perioada 1990 – 2000: Refacerea infrastructurii portuare Constanţa

Perioada 2001 - 2011: Proiectele de construcţie a autostrăzilor şi a şoselelor de centură ale marilor oraşe

VI. Cel mai prost proiect de infrastructură:

Perioada 1990 – 2000: Autostrada Transilvania

Perioada 2001 - 2011: Tergiversarea finalizării proiectului de autostradă Transilvania




n-am mai simţit demult un astfel de imbold, entuziasm și dorinţă de a face ceva, pentru noi, pentru societate. În ultima vreme nu am facut decât pentru mine şi pentru familia mea, dar e un moment în care simţim că e nevoie să facem ceva în plus. Dragoș roșca (Gemisa investments)

mi-a făcut o mare onoare şi o mare bucurie să îmi petrec ziua de naștere alături de voi pentru că mi-aţi dat cel mai frumos cadou: recuperarea normalului. Şi am primit ca bonus un proiect la care m-am gândit acum 10 ani şi pe care sper ca, cu ajutorul vostru, să îl duc la bun sfârşit. Dragoş neacşu (erste asset management)

aşteptarea pe care o am este ca ideea adunată în jurul unor principii şi valori de implicare în viaţa societăţii să meargă mai departe. așa cum am crescut de la un grup de 10 oameni la un grup de 200, peste un an, sper să fim măcar câteva mii. Sergiu neguț

(SVP consult)

am venit la rBL Summit cu tot entuziasmul, dar convins că fac atât de multe lucruri în viaţa mea profesională şi personală încât n-aş mai putea să fac şi altceva. Și plec de la Summit cu încă un proiect pe care trebuie să îl conduc, dar simt că pot avea încredere că n-o să fiu singur. acesta este motivul pentru care accept să pun energie într-un nou proiect. Felix tătaru (GmP advertising)

m-am întors în românia acum trei ani de zile cu dorinţa de a face ceva. m-am simţit singur şi simţeam că nu pot să găsesc sprijin. rBL Summit mi-a dat senzaţia că am parte de un sprijin comunitar real. mădălin Dobre (camera de comerț india-românia)

mă ofer, o zi din an, pro bono, să ajut cu ce ştiu să fac. Îi încurajez pe toți liderii autentici să ofere câte o zi de voluntariat într-unul dintre proiectele care i-au inspirat. Suntem 200. Înseamnă 200 de zile lucrătoare în an în proiecte de business pentru ţară. Și cred că nu costă nimic. radu manolescu (Km trust)

această întâlnire a născut interes şi înainte de a se întâmpla. câţiva prieteni mi-au spus: “te-am văzut pe lista participanților, nu putem veni, dar vrem să ne spui ce se întâmplă. ioan mezei (Stihl)

Feedback-ul comunității RBL

20


Fundația Romanian Business Leaders a fost înființată în iulie 2011. Obiectivul său este să conecteze liderii din mediul privat într-o manieră productivă, pentru a face România o țară mai bună pentru business. În acest fel, va deveni o țară mai bună pentru toți.Fundația este condusă de un board din care fac parte:• Ioana FILIPESCU (managing director al Raiffeisen Investment România, membru fondator)• Anca HARASIM (director executiv al Camerei de Comerţ Americane în România, membru fondator)• Mihaela PERIANU (antreprenor, CEO al AIMS Human Capital Bucureşti şi Dale Carnegie Training, membru fondator)• Andreea ROŞCA (fost jurnalist, consultant în comunicare, membru fondator)

• Sorin AXINTE (senior partner la GLUE Bucureşti, consultanţă în strategie de comunicare, membru fondator)• Lucian BUTNARU (antreprenor, fost CEO al TechTeam, dezvoltator de software, membru fondator)• Cătălin DIMA (antreprenor, fost director de Corporate Affairs al RomTelecom, membru fondator)• Dragoş DINU (antreprenor, fost CEO al ADPharma, producţie şi distribuţie de farmaceutice, membru fondator)• Mihai MARCU (antreprenor, CEO al MedLife, companie privată de sănătate, membru fondator)• Dan PASCARIU (economist, Preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Ţiriac Bank România, membru fondator)

Fundaţia RBL

FUNDAŢIA ROMANIANBUSINESS LEADERS

Fundaţia Romanian Business LeadersStr. cretei nr. 8-10, et. 2, apt. 5, 014154, Bucureşti, românia

e-mail: [email protected]; tel.: +4021 794 14 98

concluzii romanian business leaders summit februarie 2012

Documents