I. Studiul ComunicriiComunicarea reprezint una dintre cheile eficienei unei organizaii laturi de competenele profesionale. Membrii unui sitem comunic permanent intre ei indiferent de poziiile pe care acetia le ocup. Deoarece in momentul de fa numrul indivizilor care lucrez in unul in proximitatea celuluilalt a crescut foarte mult este necesar o comunicare eficient att pe nivel orizontal ct i pe vertical, iar organizaiile au inceput s acorde o importan din ce in ce mai mare tinei comunicrii.1.Istoria ComunicriiComunicarea este una din cele mai vechi aciuni[footnoteRef:1] deoarece la baza ei st dezvoltarea societii aa cum o tim noi i doar prin prisma ei a fost posibil evoluia societii moderne. Dei este un proces comun pe care fiecare dintre noi il folosete zilnic, dinamica i complexitatea acestuia stau astzi la bazele fiecrei aciuni pe care o ntreprindem viznd ali oameni. [1: Rus, C.F. (2002), Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice , Editura Istitutul European, Iai]

In ultimii ani au aprut numeroase studii asupra istoriei comunicrii fapt care denot c aceast tiin a devenit important pentru societate i c are un trecut destul de stufos care poate fii studiat.Primele menionri importante ale comunicrii dateaz inc din antichitate i au vizat ca i sfere de interes logica argumentrii i a discursului sau retorica i tiina gndirii corecte. Pionierii acestui domeniu sunt Aristotel i Platon care fascinai fiind de retoric au intocmit numeroase tratate despre condiiile dialogului, ale argumentrii i ale discursului raional i sistematic. Cei doi au pus comunicarea alturi de tiine exacte cum este matematica sau fizica oferind o nou perspectiva asupra acestui domeniu. Chiar dac a pornit de la concepte filosofice opera lui Aristotel Despre interpretare poate fi considerat o piatr de temelie in studiul comunicrii deoarece trateaz in amnunt limbajul i legruta acestuia cu retorica. Platon i Aristotel nu au fost singurii filosofi ai antichitii care au studiat comunicarea, ii putem meniona aici i pe Gorgias Demostene, Cicero sau Cato care dei nu s-au referit la acest domeniu ca i comunicare au oferit o foarte mare importan cuvntului i felului in care acesta este folosit.Comunicarea ca i tiin a prins contur abia in secolul XIX cnd se schieaz primele sisteme tehnice de comunicare. Cea mai bun perioad in dezvoltarea acestui domeniu a fost in ani 30-40 cnd mai ales America a oferit un numr impresionat de cercettori care i-au pus amprenta semnificativ asupra domeniului. Putem s ii amintim aici pe Paul Lazarsfeld i Kurt Lewin, Harold Lasswell, Carl Hovland i R. E. Park ca reprezentat al colii de la Chicago. Spre sfritul anilor 50 Wilbur Schramm definitiveaz modelul circular al comunicrii care vine cu ceva nou in domeniu comunicrii denumit ca feedback, iar cu ajutorul lui Charles E. Osgood introduce in sitemul su conceptul de zgomot care nu provine din exterior ci din interiorul sitemului. Acest model comunicaional schimb felul cum era privit comunicare pna in acel moment. In aceai perioad in oraul Palo Alto situat in vecintatea San Francisco, se nate un nou grup de cercettori care avea acelai interes comun, comunicarea. Acetia incerc se indeprteze de reprezentrile modelele comunicrii din trecut. In cadrul acestui grup se remarc nume mari ale comunicrii, Gregory Bateson cunoscut i ca fondatorul gruprii, Paul Watzlawick, Jackson i muli alii.2. Teorii ale comunicrii