concepte

33
Operationaliz area conceptelor Curs 8

Upload: bdgrup-romania

Post on 19-Mar-2016

216 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

xzadada,adad

TRANSCRIPT

Page 1: concepte

Operationalizarea conceptelor

Curs 8

Page 2: concepte

Obiective Studentul va fi capabil:

– Să diferenţieze definiţiile operaţionale de definiţiile de dicţionar

– Să dea un exemplu care să demonstreze diferenţa dintre cele două definiţii

– Să dea cel puţin două exemple de definiţii operaţionale a unor concepte psihologice

– Să argumenteze rolul definiţiilor operaţionale pentru cercetarea în psihologie şi educaţie

– Să analizeze principalele probleme care decurg din operaţionalizarea conceptelor

Page 3: concepte

De ce operaționalizăm variabilele?

• În cercetarea psihologică sau educațională, multe variabile sunt concepte abstracte, care nu sunt accesibile observației directe. o Exemple:

o Furieo Agresiuneo Învățareo Inteligențăo Anxietate o Performanță şcolară etc.

Page 4: concepte

Definițiile operaționale

Prin definirea operaţională, conceptele abstracte, principiile pot fi definite prin intermediul obiectelor / evenimentelor /comportamentelor din lumea reală.

Definiţiile operaţionale sunt descripţii ale unor parametri observabili şi măsurabili ai unui concept / principiu.

Page 5: concepte

Operaționalizarea ne ajută să știm despre ce vorbim

Dacă cineva critică un profesor pentru comportament neprofesional, definiția operațională a comportamentului neprofesional constă în manifestările specifice pe care criticul le dă ca exemple pentru a susţine această acuzaţie

Dacă un manager acuză un angajat că este neloial firmei într-o întrevedere privată cu acesta, atunci tot ce va reproşa managerul angajatului pentru a susţine că este neloaial va reprezenta definiţia operaţională a acestuia asupra loialităţii

Page 6: concepte

Definiția operaționalizării„Definiţiile empirice sau, cum sunt adesea

numite, definiţiile operaţionale îşi propun să specifice operaţiile pe care le folosim pentru a măsura variabilele relevante. Doar prin intermediul acestor definiţii teoriile intră în contact cu datele provenite din observaţii, altfel spus, cu lumea reală” (Alan O. Ross. (1987) - Personality: The Scientific Study of Complex Human Behavior., Holt, Rinehart and Winston, Inc., 111 Fifth Avenue, New York, NY 10003, p. 7.)

http://www.bobkwebsite.com/opdefs.html

Page 7: concepte

Ce nu este o definiție operațională

O definiţie operaţională este diferită de o definiție de dicţionar. Ea explică, pentru un concept concret dintr-o cercetare specifică, cum poate fi măsurat acest concept.

Exemplu: Cu cît o persoană este mai implicată afectiv în familie cu atât este mai fericită. – Variabila dependentă: nivelul de fericire al unei persoane. – Posibile definiţii operaţionale ale fericirii:

• Fericirea este scorul individual obţinut la un chestionar din 10 itemi despre nivelul său de fericire.

• Fericirea se exprimă prin procentajul de timp, în interval de 10 minute, în care subiectul zâmbeşte.

În ambele cazuri am realizat o descriere a unei proceduri observabile pe care o utilizăm pentru a măsura o caracteristică abstractă a unui individ.

Page 8: concepte

Există mai multe modalități de a defini operațional un concept

Adesea rezultatele cercetării depind de modul în care cercetătorul își definește operațional conceptele

Page 9: concepte

Modalități de operaționalizare1. Definiţiile operaţionale sunt răspunsuri operaţionale la

întrebări operaţionale Exemplu:

Întrebare operaţională: Ce fac oamenii când fac filosofie ?

– Răspuns operaţional: Când fac filosofie, oamenii creează concepte si principii care descriu oameni, obiecte si evenimente si dezvoltă tehnici pentru a utiliza aceste concepte.

Întrebare operaţională: Ce fac oamenii când se iubesc?– Răspuns operaţional: Când oamenii se iubesc, ei se

plac unii pe alţii şi fac gesturi frumoase cu şi pentru celălalt.

Page 10: concepte

X_.......... ESTE ..........

2. O definiţie operaţională poate fi creată folosind propoziţii strucuturate ca cele care urmează:

X_.......... (Termenul sau conceptual ce va fi definit operaţional) ESTE .......... (Descrierea indicatorilor observabili şi măsurabili ai conceptului). – Exemplu: Funcţionarea cognitivă a unei persoane este

un sistem de abilităţi care asigură memorarea, prelucrarea si valorificarea informaţiilor în rezolvarea problemelor. Ea se exprimă in performanţe obţinute de fiecare proces cognitiv în parte, şi în performanţele în rezolvarea problemelor

Page 11: concepte

X ....... ESTE ATUNCI CÂND .......

X … (Termenul sau conceptual ce va fi definit operaţional) ESTE ATUNCI CÂND ......... (Descrierea indicatorilor observabilisi măsurabili ai conceptului). – Exemplu: Dragoste este atunci când

cineva spune că te place si când face lucruri drăguţe pentru tine şi împreună cu tine

Page 12: concepte

DACĂ ... ATUNCI ...

DACĂ cineva ……… (descrierea manifestărilor comportamentale) ATUNCI ESTE…….. (termenul care este definit operaţional)

Exemplu: DACĂ o persoană devine hipersensibilă şi emotivă, evită situaţiile sociale, se simte stingher cînd este nevoit să participe la astfel de situaţii şi acuză dureri de cap, spate, insomnii, în urma unui eveniment stresant ATUNCI este anxios

Page 13: concepte

CÎND ........ ATUNCI .........

CÎND cineva …….. (descrierea manifestărilor comportamentale) ATUNCI …. (termenul care este definit operaţional)

Exemplu Când copiii se împing / se lovesc și îşi vorbesc urât, ATUNCI aceasta înseamnă că sunt agresivi

Page 14: concepte

Operaționalizarea variabilelor

Exemplu cercetare:Vizionarea programelor TV cu

conţinut violent creşte gradul de agresivitate al copiilor.

Page 15: concepte

Operaționalizarea variabilei independente

V.I.: programe TV cu conţinut violent

Întrebare: Care programe TV sunt violente: filmele, desenele animate, programele sportive ?

Operaţionalizarea acestei variabile presupune a specifica operaţiile prin care se va determina dacă un program TV este violent sau nu

Page 16: concepte

Alternative de operaţionalizare

1. Se prezintă o listă cu programele TV unui grup aleatoriu de 100 persoane. Fiecare trebuie să aprecieze cu DA sau NU dacă un program este violent. Se aleg ca violente programele care primesc 75% răspunsuri DA

2. Se face o listă de indicatori pe baza răspunsurilor la întrebări ca:

Există contacte fizice agresive? Au loc acte ilegale? Există invective verbale? Face o persoană o altă persoană să se simtă

inferioară?

Page 17: concepte

Stabilirea intervalului

Intervalul – diferența dintre nivelul cel mai înalt şi nivelul cel mai scăzut al variabilei, sau dintre două niveluri succesive ale variabilei

Alternative:• Este violent un program cu 100% DA şi nonviolent un

program cu 100% NU – cel mai mare interval• Se poate considera violent un program pentru care mai

mult de 50% au răspuns da şi nonviolent sub50%• Putem opera o diferențiere: foarte violent (75 – 100%

DA), violent (50-75% DA), mai putin violent (25-50% DA) şi nonviolent (0-25% D)

Page 18: concepte

Condiţii pentru un bun interval

o Selectarea unui interval realist – care se regăseşte în situații reale;

o Selectarea unui interval care produce efecte (ex. a compara abilitatea manuală într-o sarcină de sortare în funcție de temperatură şi a alege un interval între 23 şi 25 grade conduce la concluzia falsă că temperatura nu influențează abilitatea manuală;

o Efectuarea unui experiment pilot.

Page 19: concepte

Operaționalizarea variabilei dependente

V.D. – agresivitatea copiilor Intrebări:

– Ce înseamnă agresivitate?– Prin ce comportamente se exprimă

agresivitatea– Cu ce procedee măsurăm agresivitatea

Page 20: concepte

Alternative de operaționalizare

1. Un grup de ”judecători” care observă înregistrări ale copiilor în timpul activităților libere și evaluează comportamentul agresiv pe o scală de 7 trepte

2. Se povestesc copiilor istorioare în care alți copii se află în situații frustrante și li se cere să spună ce ar face ei în această situație – se cotează răspunsurile care fac referire la comportamente agresive (atacuri fizice sau verbale)

3. Se oferă copiilor jucării agresive (arme, tancuri etc.) şi neagresive şi se înregistrează timpul în care copiii se joacă cu jucării din cele două categorii

Page 21: concepte

Fidelitatea

Pentru a fi util cercetării, un proces / instrument de evaluare trebuie să realizeze măsurători fidele

Exemplu:– Dacă înregistrările anterioare se dau la două

grupuri de judecători, ei ar trebui să dea răspunsuri identice

Page 22: concepte

Metode de evaluare a fidelității

Fidelitatea Test-Retest: măsurări succesive produc rezultate similare

Fidelitatea prin instrumente alternative: Două forme alternative ale aceluiași instrument produc rezultate similare

Fidelitate prin observatori diferiți: Două persoane care observă același comportament vor face observații similare

Page 23: concepte

Metode de evaluare a calităţii unui instrument de măsurare

Metoda Split-Half : Două jumătăți ale unui instrument (chestionar) corelează între ele

Consistenţa internă: (metoda Alpha Chronbach).

Page 24: concepte

Avantajele operaţionalizării

Definiţiile operaţionale sunt importante instrumente de comunicare in cercetarea psihologică.

1. Atunci când sunt mai mulţi cercetători implicaţi in culegerea datelor într-un experiment, definiţia operaţională îi ajută să măsoare acelaşi lucru, aceleaşi trăsături ale unui comportament. Măsurătorile bazate pe definiţii operaţionale bune sunt mai fidele.

2. Definiţiile operaţionale permit altor cercetători să utilizeze aceleaşi proceduri într-un alt studiu.

Page 25: concepte

Problemele operaționalizării

Fiecare cercetător poate crea propria sa definiţie, adică poate reţine anumite trăsături, dacă nu sunt mulţiumiţi de operaţionalizarea altora. Problema constă in faptul că utilizând definiții operaţionale diferite se pot obţine concluzii diferite. Aceste diferenţe se pot datora procedurilor de măsurare.

O altă problemă derivă din caracterul superficial al operaționalizării. Ex. Cineva creează o definiţie operaţională a fericirii care face referire la numărul de glume spuse de o persoană, considerând că o persoană este cu atât mai fericită cu cât spune mai multe glume. Există multe argumente pentru a contrazice această definiţie

Page 26: concepte

Aplicaţie 1

Când un profesor predă studenţilor un curs de MTCE, el încearcă să-i facă pe aceştia să înţeleagă conceptele fundamentale ale cercetării.

Variabila răspuns este „înţelegerea conceptelor fundamentale”. Dar profesorul nu poate observa direct ce este în mintea studentului şi nu poate stabili cu certitudine ce au înţeles ei. Prin urmare el va avea nevoie de o definiţie operaţională, dacă va dori să determine gradul de înţelegere a conceptelolor de către studenţi.

Examinaţi următoarele definiţii pentru „înţelegerea conceptelor fundamentale” şi precizaţi care din ele sunt definiţii operaţionale

Page 27: concepte

“Inţelegerea conceptelor fundamentale”

a. Studenţii înţeleg conceptele când pătrund semnificaţia lor de bazăb. Studenţii înţeleg conceptele dacă ei pot să le integreze în

cunoştinţele lor anterioare în domeniuc. Studenţii înţeleg conceptele dacă pot da un exemplu privind

aplicarea acelui conceptd. Studenţii înţeleg conceptele dacă vor spune că au înţeles, atunci

când profesorul îi întreabă dacă au înţeles sau nue. Studenţii înţeleg conceptele dacă ei pot să le definescă cu cuvintele

lorf. Studenţii înţeleg conceptele dacă nu resimt nici o disonanţă

cognitivă cănd gîndesc asupra lorg. Studenţii înţeleg conceptele dacă nu dau nici un feedback de

confuzie în timp ce profesorul predă

Page 28: concepte

Răspunsuri

Greşite: a, b, f - Nu este posibil pentru un observator extern să determine ce se întâmplă în mintea cuiva

Corecte c, d, e, g – Acestea sunt comportamente observabile pe care un observator extern le poate consemna

Page 29: concepte

De reţinut:

Chiar dacă definiţiile a, b, f nu sunt definiţii operaţionale, nu înseamnă că ele nu sunt definiţii bune. Poate că uneori sunt chiar mai importante decît definiţiile operaţionale, cum ar fi de ex. (a). Dar pentru a infera asupra pătrunderii semnificaţiei profesorul trebuie să consemneze comportamente observabile care certifică acest fapt

Page 30: concepte

ATENŢIE !

Chiar dacă raspunsurile (c), (d), (e), and (g) sunt formulate ca definiţii operaţionale aceasta nu înseamnă neaparat că ele sunt definiţii bune pentru “înţelegerea conceptelor fundamentale”.

Exemple: A nu da semne de confuzie poate însemna şi faptul

că studentul se poate gândi la altceva, nu doar că a înţeles;

A spune declarativ că a înţeles nu este o garanţie, aceasta poate fi o conduită de evitare, graba de a ieşi în pauză, frica de profesor etc.

Page 31: concepte

Definiţii operaţionale multiple

Pentru a evita riscul ca o definiţie să fie falsă pe baza unui comportament înterpretat gresit se folosesc definiţiile operaţionale multiple, care enumeră mai mulţi indicatori observabili. Aceştia cresc probabilitatea ca definiţia operaţională să ofere probe legate de concept.

Exemplu: Dacă studenţii:– dau exemple de utilizare a conceptelor, – declară că au înţeles şi – nu dau semne de confuzie în timp ce profesorul vorbeşte atunci există mai multă certitudine că ei au înţeles cu

adevărat conceptele.

Page 32: concepte

Aplicaţie 2 Dirigintele vrea să-l facă pe Andrei să fie mai

popular printre colegii săi. Care din următoarele definiţii sunt mai adecvate pentru conceptul “popularitate”

a. Andrei va petrece mai puţin timp singur în pauze. b. Andrei va fi considerat un bun prieten de către un

număr mai mare de colegi de clasă c. Andrei va fi selectat de mai mulţi colegi într-o

sociogramă care le cere să selecteze prieteni d. Colegii de clasă ai lui Andrei îl vor simpatiza mai

mult

Page 33: concepte

Raspunsuri aplicatia 2

Corecte (a) şi (c) Acestea sunt comportamente care pot fi direct observate de către diriginte

Greşite (b) şi (d) Ceea ce simt colegii – prietenii lui Andrei nu poate fi observat direct de diriginte. (Pentru răspunsul (b), dacă a-l considera prieten pe Andrei ar fi însemnat că l-au adăugat pe Andrei pe lista prietenilor din Messenger, atunci acesta ar fi fost un comportament observabil şi măsurabil)