comunicarea politica. definire.factori

68
7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 1/68 1. DEFINIŢIA COMUNICĂRII POLITICE 2. FACTORI AI COMUNICĂRII POLITICE 3. ACŢIUNI SUBSUMATE COMUNICĂRII POLITICE Cea mai simplă şi eficace metodă de explicitare a unui concept  presupune ca prim pas formularea unei definiţii prin exemplificare, altfel spus, indicarea câtorva obiecte care formează sfera acestuia. În acest sens, se  poate spune că fenomenul comunicării politice subsumează discursurile şi mitingurile electorale, prezentarea programelor politice, interviurile acordate de demnitari cu privire la problemele de interes public, (dintr-o perspectivă anume sonda!ele electorale, difuzarea unor comunicate de presă sau desfăşurarea unor conferinţe de presă, dezbaterea moţiunilor de cenzură, ("ntr- o oarecare măsură exercitarea dreptului de vot, discuţiile purtate de un deputat cu cetăţenii "n cadrul audienţelor săptămânale etc., având drept instanţe (arbitrare discursul rostit la data de #$ decembrie %&&' de  preşedintele ac)ues C*irac cu privire la principiul laicităţii "n +epublica ranceză, emiterea de către irecţia de relaţii cu mass-media a / a comunicatului de presă 01*eodor /tolo!an "şi pregăteşte psi*ologic eşecul "n alegerile viitoare2 din %# decembrie %&&', declaraţia lui 3ugur Ciuvică,  purtătorul de cuv"nt al 4cţiunii opulare, la conferinţa de presă din #5 ianuarie %&&6 privind presupusa apartenenţă a ministrului 7oan +us la o reţea constituită pentru scoaterea unor mari sume de bani din ţară prin eludarea taxelor şi impozitelor, interviul acordat de cancelarul 8ermaniei, 8er*ard /c*r9der, revistei 0er /piegel2 (şi publicat "n numărul din : ianuarie %&&6 al acesteia cu referire la planul de reforme pe anul "n curs, declaraţia senatorului Corneliu ;adim 1udor privind accidentul de vânătoare suferit de ministrul 7lie /ârbu, publicată "n revista 0+omânia 3are2 (< ianuarie %&&6, "nscrierea ideilor şi principiilor liberale pe  site-ul =>, dezbaterea şi adoptarea programului de guvernare al artidului emocrat la Conferinţa  =aţională 4nuală din %< august %&&', prezentarea ofertei =?C "n domeniul administratiei publice locale pentru alegerile din %&&6 etc., etc. @vident, definiţia extensională de mai sus nu clarifică pe deplin aria de aplicabilitate a termenului "n cauză. Ca orice fenomen social, comunicarea  politică se "ntrepătrunde cu nenumărate alte fapte sociale, cele mai multe dintre ele fiind la fel complexe şi dificil de determinat. /pre exemplu, sub un anumit raport, exercitarea dreptului de vot este o formă de comunicare  politică A aplicând ştampila pe buletinul de vot, cetăţeanul transmite o informaţie legată de preferinţele sale electorale A, "nsă, sub un alt raport, ea transcede comunicării politice. 3ai exact, o dată cu exercitarea dreptului de vot, cetăţeanul contribuie la constituirea unui fapt instituţional A delegarea  puterii politice unui candidat independent, unui partid sau unei alianţe de

Upload: christina-zamfir

Post on 03-Feb-2018

255 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 1/68

1. DEFINIŢIA COMUNICĂRII POLITICE2. FACTORI AI COMUNICĂRII POLITICE3. ACŢIUNI SUBSUMATE COMUNICĂRII POLITICE

Cea mai simplă şi eficace metodă de explicitare a unui concept presupune ca prim pas formularea unei definiţii prin exemplificare, altfelspus, indicarea câtorva obiecte care formează sfera acestuia. În acest sens, se

 poate spune că fenomenul comunicării politice subsumează discursurile şimitingurile electorale, prezentarea programelor politice, interviurile acordatede demnitari cu privire la problemele de interes public, (dintr-o perspectivăanume sonda!ele electorale, difuzarea unor comunicate de presă saudesfăşurarea unor conferinţe de presă, dezbaterea moţiunilor de cenzură, ("ntr-o oarecare măsură exercitarea dreptului de vot, discuţiile purtate de undeputat cu cetăţenii "n cadrul audienţelor săptămânale etc., având dreptinstanţe (arbitrare discursul rostit la data de #$ decembrie %&&' de

 preşedintele ac)ues C*irac cu privire la principiul laicităţii "n +epublicaranceză, emiterea de către irecţia de relaţii cu mass-media a / acomunicatului de presă 01*eodor /tolo!an "şi pregăteşte psi*ologic eşecul "nalegerile viitoare2 din %# decembrie %&&', declaraţia lui 3ugur Ciuvică,

 purtătorul de cuv"nt al 4cţiunii opulare,  la conferinţa de presă din #5ianuarie %&&6 privind presupusa apartenenţă a ministrului 7oan +us la o reţea

constituită pentru scoaterea unor mari sume de bani din ţară prin eludareataxelor şi impozitelor, interviul acordat de cancelarul 8ermaniei, 8er*ard/c*r9der, revistei 0er /piegel2 (şi publicat "n numărul din : ianuarie %&&6 alacesteia cu referire la planul de reforme pe anul "n curs, declaraţiasenatorului Corneliu ;adim 1udor privind accidentul de vânătoare suferit deministrul 7lie /ârbu, publicată "n revista 0+omânia 3are2 (< ianuarie %&&6,"nscrierea ideilor şi principiilor liberale pe  site-ul =>, dezbaterea şiadoptarea programului de guvernare al artidului emocrat la Conferinţa

 =aţională 4nuală din %< august %&&', prezentarea ofertei =?C "n

domeniul administratiei publice locale pentru alegerile din %&&6 etc., etc.@vident, definiţia extensională de mai sus nu clarifică pe deplin aria de

aplicabilitate a termenului "n cauză. Ca orice fenomen social, comunicarea politică se "ntrepătrunde cu nenumărate alte fapte sociale, cele mai multedintre ele fiind la fel complexe şi dificil de determinat. /pre exemplu, sub unanumit raport, exercitarea dreptului de vot este o formă de comunicare

 politică A aplicând ştampila pe buletinul de vot, cetăţeanul transmite oinformaţie legată de preferinţele sale electorale A, "nsă, sub un alt raport, eatranscede comunicării politice. 3ai exact, o dată cu exercitarea dreptului de

vot, cetăţeanul contribuie la constituirea unui fapt instituţional A delegarea puterii politice unui candidat independent, unui partid sau unei alianţe de

Page 2: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 2/68

 partide A şi, astfel, realizează mai mult decât o comunicare. rin urmare, "nlipsa unui criteriu suficient de riguros, este greu de stabilit "n ce măsură unulşi acelaşi fapt social ţine de sfera comunicării politice sau depăşeşte aceastăsferă.

acă am defini comunicarea politică drept formă de comunicarerealizată de către 0politicienii de profesie2 am păcătui atât prin circularitate,cât şi prin inadecvare. 4stfel, un ministru se anga!ează "ntr-o comunicare

 politică "n cadrul şedinţelor de guvern, dar nu şi "n discuţiile de seară purtate"n familie. e de altă parte, fiecare cetăţean (ma!or A ca beneficiar al unor drepturi civile A se poate implica "ntr-o comunicare politică, fără a face

 politică militantă, ca membru al unei formaţiuni politice. rin urmare, nu atâtstatutul comunicatorilor, cât contextul şi intenţiile asumate ne "ndreptăţeşte săcalificăm o formă de comunicare ca fiind politică.

entru a a!unge la un "nţeles acceptabil al noţiunii de comunicare politică, ni se pare potrivit să asumăm, dintru "nceput, câte o definiţie clară pentru noţiunile 0comunicare2 şi 0politică2.

in multitudinea definiţiilor date comunicării (umane#, cea mai potrivită ni se pare a fi aceea care o tratează drept acţiune colectivă semiotică.În lumina acestei definiţii succinte, pot fi susţinute următoarele patruafirmaţiiB

(a /fera comunicării cuprinde doar comportamente proprii fiinţeiumane, manifestate "n contextul (re cunoaşterii şi respectării unor reguli,aplicării unor criterii, urmării unor instrucţiuni etc%. 4legând să se comporte

"ntr-un anumit fel, oamenii optează să se anga!eze "n anumite practici sociale,manifestându-se ca persoane raţionale, "nzestrate cu voinţă liberă şiresponsabile pentru efectele acţiunilor săvârşite.

(b Comunicarea este un act compus, "ntre elementele sale subzistândun 0raport de cooperare pozitivă sau negativă2, "n sensul că unele subactedetermină, "nlesnesc, "ngreunează sau zădărnicesc celelalte subacte'.

(c 4semenea unui dans de perec*i, comunicarea este un fapt social saucolectiv ea nu poate fi practicată "n mod solitar, ci numai "mpreună cuceilalţi. =imeni nu poate spune 0comunicarea mea2, ci doar 0comunicarea

noastră2.(d Comunicarea necesită folosirea semnelor, id est  a obiectelor fizice

şi perceptibile care trimit  la alte obiecte (fizice sau abstracte "n virtutea unor 

# rancD @. E. ance inventariază nu mai puţin de #: definiţii, dispuse "ntre accepţiunea foarte largă de0transfer2 şi accepţiunea mult prea restrânsă (şi imprecisă de 0sc*imb verbal de gânduri sau idei2.rancD @.E. ance, The ‘Concept’ of Communication, "nB 0ournal of Communication2, %&, #<$&, pp. %&#-%#& apud /tep*en F. >ittle!o*n, Theories of Human Communication, 'rd  edition, FadsGort* ublis*ing CompanH,Ielmont, #<5<, p. :.% Conceptul de acţiune a fost excelent desluşit de 4.7. 3elden "n studiul  Action (=orman /. Care şi C*arles

>andesman (eds., Readings in the Theory of Action, 7ndiana JniversitH ress, Iloomington, #<K5.'  =atura actelor compuse apare bine precizată "nB 1adeusz LotarbiMsDi, Tratat despre lucrul bine făcut ,@ditura olitică, Iucureşti, #<$K, p. #&#.

%

Page 3: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 3/68

convenţii sociale recunoscute de membrii unei comunităţi6. @ste de reţinutfaptul că utilizarea semnelor este o condiţie necesară, "nsă nu şi suficientă acomunicării. e de o parte, este de neconceput un proces de comunicare "ncare să nu intervină diverse categorii de semne (cuvinte, indici, iconi sau

simboluri. e de altă parte, este foarte posibil să fie utilizate semne, cum ar fiinterpretarea norilor negri de pe cer ca semne ce prevestesc iminenţa ploii sauinterpretarea respiraţiei agonice a unui muribund inconştient ca semn aliminenţei morţii, fără a realiza o comunicare.

Conceptul de politică a fost supus la atât de multe şi rafinate analize "n0ştiinţele politice2 "ncât "nţelesul acestuia pe care "l vom adopta "n limiteleacestui curs va părea, "n mod fatal, foarte frust :. 1otuşi, nutrim speranţa cădefiniţia asumată nu va fi de natură să cauzeze confuzii regretabile.

Într-o primă aproximaţie, s-ar putea spune că politica vizează toateacţiunile de organizare şi conducere a unei societăţi umane, acţiuni care audrept finalitate stabilirea, menţinerea sau modificarea ordinii sociale.@xistenţa unei ordini sociale incumbă existenţa unor agenţi de ordine, care "şi

 propun să determine "ntr-un sens specific opiniile, valorile, atitudinile,convingerile sau comportamentele semenilor lor. Nr, nimeni nu poate izbuti săexercite o influenţă (afectivă, cognitivă sau comportamentală asupracelorlalţi decât dacă se bucură "n raport cu aceştia de o anumită autoritate.

Jrmându-l pe 3ax Feber K, vom spune că această autoritate poate fi (itradiţională  sau naturală  (cum ar fi aceea care se manifestă "n sânul uneifamilii, (ii charismatică (dacă are drept sursă calităţi personale remarcabileB

inteligenţă, putere de convingere, forţă de seducţie etc. sau  funcţională /  profesională (atunci când se bizuie pe competenţa şi calificarea de specialitatesocialmente dovedite. 4pelând apoi la o distincţie interesantă propusă de.3. Ioc*ensDi$, vom spune că avem de-a face cu o autoritate epistemică,dacă este vorba de acceptarea adevărului unei clase de propoziţii, respectiv cuo autoritate epistemică, dacă este cazul impunerii unei clase de directive.

7ndiferent dacă este epistemică sau deontică, autoritatea poate fiexercitată prin coerciţie  sau prin persuasiune. acă "n impunerea influenţei

 pot fi folosite  mi!loace punitive legitime5, avem de-a face cu o relaţie de

 putere, iar dacă influenţa se realizează exclusiv prin câştigarea adeziuniisubiectului (prin manipulare emoţională ori prin convingere raţională,

6  roblema definiţiei semnului, precum şi c*estiunea relaţiei semn-semnificaţie sunt tratate in etenso  "nB8*eorg*e-7lie ârte, Teoria comunicării, "nB !ilosofie "i #tiinţe politice, 4nul 777, /emestrul 7, Învăţământ laistanţă, @ditura Jniversităţii 04l.7. Cuza2 7aşi, %&&', pp. #&#-#<$.: rintre altele, nu considerăm necesară "n acest context prezentarea distincţiei  politics$policy, care s-a impus"n literatura politologică anglo-saxonă.K Cf. @ver*ard Ooltmann (ed., %oliti&$'ei&on, +. Nldenbourg ;erlag, 3Pnc*en, #<<6.$ .3. Ioc*ensDi, Ce este autoritatea(, @ditura Oumanitas, Iucureşti, #<<%, pp. :$-K< 5%-<%.5 ?inem să subliniem ideea că exercitarea puterii permite utilizarea mi!loacelor de coerciţie legitime (şirecunoscute ca atare la nivelul "ntregii societăţi, "nsă nu o reclamă "n c*ip necesar. 3i!loacele de coerciţie

trebuie să conteze mai mult ca factor de descura!are, decât ca instrumente punitive aplicate frecvent şi pescară largă. 4parent paradoxal, aplicarea exagerată a coerciţiei subminează puterea (politică, fiind un semnindiscutabil al delegitimării ei.

'

Page 4: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 4/68

vorbim de o autoritate "n sens restrâns. olitica este câmpul de manifestare arelaţiei de putere şi presupune utilizarea statului (de drept ca instrument deimpunere (eventual prin forţă a unor valori şi moduri de comportament lanivelul unei "ntregi comunităţi, "n scopul implementării unei ordini sociale

care este socotită "n cel mai "nalt grad dezirabilă.intre cele patru modele posibile de combinare a puterii cu autoritatea("n sens restrâns< A (i putere şi autoritate, (ii putere fără autoritate, (iiiautoritate fără putere şi (iv nici putere, nici autoritate A doar primul ni se parea fi dezirabil şi el caracterizează spaţiul democratic european. În acestecondiţii, comunicarea politică la care ne vom referi va fi indisolubil legată atâtde mi!loacele coercitive de exercitare a puterii, cât şi de metodele de

 persuadare a subiecţilor puterii.N dată definite conceptele c*eie de comunicare şi  politică, putem trece

la 0fuzionarea2 lor, sub forma noţiunii de comunicare politică. În acest sens,comunicarea politică poate fi văzută "n două ipostaze distincte, "nsă strânscorelateB

#. acţiune colectivă semiotică ce se realizează "n contextul organizării şiconducerii unei societăţi (id est   "n contextul manifestării relaţiei de

 putere, respectiv%. act de exercitare a puterii prin folosirea exclusivă a semnelor.

În ambele variante, comunicarea politică apare ca un act politic aparte, subiacent  altor acte politice (promulgarea unei legi, demiterea unui guvern,investirea unui preşedinte etc., pe care le condiţionează "n mod necesar.

rintre rezultatele comunicării politice nu pot fi "nscrise decât efectele caredecurg doar din utilizarea semnelor, efecte care sunt tratate, apoi, ca mi!loacede atingere ale unor alte obiective.

ouă poziţii extreme se cer, aşadar, evitate "n delimitarea sfereicomunicării politiceB una care extinde această sferă la "ntreaga activitate

 politică (uitându-se faptul că acţiunile politice conţin şi subacte care ies dinlimitele comunicării, iar cealaltă care restrânge aceeaşi sferă la un obiectivmult prea specific, cum ar fi strategiile de câştigare a alegerilor (neţinându-secont de faptul că organizarea şi conducerea unei societăţi, politica, nu se

rezumă la câştigarea puterii.4mbele poziţii par să fie "mbinate "ntr-o con!uncţie paradoxală de către

4ndrei /toiciu. e de o parte, "nţelesul larg al conceptului de comunicare politică este asumat "n următorul fragmentB 0Comunicarea politică include procedurile, normele şi acţiunile prin care este folosită şi organizatăinformaţia politică. Comunicarea politică nu "nseamnă numai tipărirea afişelor electorale sau "nregistrarea intervenţiilor televizate ale unui candidat eainclude toate acţiunile de recrutare de personal, de concepţie, de anc*etă, demarDeting, de evaluare strategică, de grafică, de analiză a peisa!ului audio-

vizual, de calcul financiar, de pregătirea răspunsurilor care preced QRS< Constantin /ălăvăstru, )iscursul puterii, 7nstitutul @uropean, 7aşi, #<<<.

6

Page 5: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 5/68

tipărirea afişelor electorale sau intervenţia unui candidat pe un post deteleviziune2#&. e de altă parte, subtitlul cărţii A Cum se v*nd idei "i oameni A şi "nsuşi conţinutul lucrării mărginesc comunicarea politică la acţiunea decâştigare a puteri (politice, potrivit unei definiţii restrânse a marDetinguluiB

0;inde cât mai bine ceea ce ai produsT2.Întrucât conceptul de comunicare politică este 0concurat2 "n lucrărilemultor teoreticieni de conceptul mult mai 0actual2 de marDeting politic, secuvine să operăm şi aici o distincţie minimală.

Constatăm, "nainte de toate, că promotorii conceptului de marDeting politic nu "i dau acestuia acelaşi conţinut. În lucrarea  +ar&eting politic "ielectoral , coordonată de Iogdan 1eodorescu, marDetingul politic este definitca ansamblu de te*nici care are drept obiectiveB (i adaptarea imaginii unuicandidat "n funcţie de electoratul vizat2, (ii cunoaşterea candidatului de unnumăr cât mai mare de electori şi (iii crearea diferenţelor dintre candidat şicontracandidaţii săi##. entru Cristina ripp, 0studiile de marDeting politicreuşesc să previzioneze intenţiile de vot, motivaţiile comportamentului

 politic, mentalităţile, modurile de a percepe, precum şi analiza contextelor  prezente şi viitoare2, 0strategiile de marDeting politic "ncearcă să optimizezecapacitatea de atracţie exercitată asupra electoratului de personalităţi ale vieţii

 publice, partide sau mişcări politice2, iar 0cercetarea de marDeting politicidentifică cele mai eficiente căi prin care oamenii politici pot a!unge lasufletul electoratului2#%. edicând prima parte a excelentei sale lucrăriCommunication et mar&eting de l’homme politi,ue-.  etapelor constituirii

marDetingului politic american, *ilippe . 3aareD tratează marDetingul politic ca pe o formă fundamentată ştiinţific de comunicare politică, ce presupune conceperea şi utilizarea unor strategii şi te*nici de câştigare aalegerilor. În fond, finalitatea marDetingului ar fi adăugarea unei valorisimbolice cât mai mari la valoarea de "ntrebuinţare potenţială a produsului

 pentru a-i incita pe clienţi la cumpărarea lui. rin specificare, marDetingul politic ar avea drept scop mărirea valorii simbolice a omului politic pentrudetermina 0cumpărarea2 A mai exact, votarea A acestuia.

1recând cu vederea unele formulări neclare (spre exemplu, nu ştim ce

ar putea să "nsemne a!ungerea la 0sufletul electoratului2, am putea conc*idecă marDetingul politic revine la o formă specializată de comunicare politică(condusă de comunicatori profesionişti ce este axată pe câştigarea alegerilor.În această accepţiune, marDetingul politic ar fi o specie a comunicării politice,aceasta din urmă 0acoperind2, "n plus, interacţiunile semiotice (de ordin

 politic petrecute "n afara campaniilor electorale.

#& 4ndrei /toiciu, Comunicarea politică. Cum se vând idei şi oameni, Oumanitas->ibra, %&&&, p. #6.## Iogdan 1eodorescu (ed., +ar&eting politic "i electoral , @ditura /=/4, Iucureşti, %&&#, p. #<.#% Cristina ripp, +ar&etingul politic, @ditura =emira, Iucureşti, %&&%, p. #'-#6.#' *ilippe . 3aareD, Communication et mar&eting de l’homme politi,ue, deuxiUme Vdition, >itec, aris,%&&#.

:

Page 6: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 6/68

În ce ne priveşte, conform titlului asumat pentru acest curs, ne vomocupa "n cele ce urmează atât de actele de comunicare specifice campaniilor electorale (de câştigare a puterii politice, cât şi de actele de comunicareaferente perioadei de exercitare a puterii politice.

K

Page 7: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 7/68

%. FACTORI AI COMUNICĂRII POLITICE

romotor de seamă al praxeologiei (adică al teoriei acţiunii eficiente,

1adeusz LotarbiMsDi a căutat să determine cu exactitate variabilele necesare şisuficiente ale oricărei acţiuni (umane şi a a!uns la concluzia pertinentă că0Nrice muncă exterioară ar face cineva, există "ntotdeauna un autor, un impulsintenţionat, un material, un produs, un instrument sau o unealtă, un mod deacţiune, un scop şi o operă2 Q'B ::S. in considerente metodologice şididactice, vom adopta o variantă simplificată a modelului propus de 1adeuszLotarbiMsDi, considerând că fenomenul comunicării politice A formă aparte deacţiune colectivă A rezultă din corelarea a şase variabile sau factoriB agentul(sau autorul, instrumentul, contextul, impulsul intenţionat, maniera derealizare (sau "nfăptuire şi rezultatul. În cele ce urmează vom căuta să

 precizăm succint locul şi rolul fiecărui factor menţionat, pentru a fi "n măsură,apoi, să indicăm subactele comunicării politice care corepund acestora.

2.1. Agenţii comnic!"ii #o$i%ice

otrivit unei definiţii general acceptate "n cadrul teoriilor acţiunii, pot fisocotiţi autori ai unui eveniment şi agenţi ai acţiunii care "l provoacă doar 

 persoanele ale căror impulsuri intenţionate sunt cauze ale evenimentuluirespectiv. acă un eveniment survine independent de comportamentele

intenţionate (sau nu ale unei persoane, atunci această persoană nu poate ficonsiderată autor al evenimentului. /pre exemplu, eu nu sunt (co autor alameliorării (sau al degradăriiT "nvăţământului superior românesc, decât dacăse poate proba faptul că actele mele au concurat la crearea acelei situaţii şi că,"n absenţa impulsurilor mele intenţionate, o atare situaţie nu ar fi survenit. ede altă parte, cineva poate fi tratat ca autor al unui eveniment c*iar dacă nu l-adorit sau l-a considerat improbabil. 4stfel, sărăcirea unor largi categorii deromâni A pricinuită de inflaţie, incoerenţă legislativă, corupţie, incompetenţăetc. A poate fi imputată "n bună măsură actualei clase politice româneşti, c*iar 

dacă admitem că a fost de bună-credinţă şi nu a urmărit "n mod perverscrearea acestei situaţii.

intre persoanele fizice sau !uridice care pot "ndeplini rolul de agent alcomunicării politice, (i partidele politice, (ii instituţiile şi autorităţile

 publice, (iii compartimentele birocratice, (iv grupurile de presiune, (v massmedia şi (vi cetăţenii consideraţi "n mod individual au o importanţă deosebităşi, ca atare, trebuie tratate "n mod special.

$

Page 8: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 8/68

0-0-0 %  ART1)2'2   %3'1T1C2 . Conform unei definiţii devenite loc comun, partidele politice sunt grupuri instituţionalizate de cetăţeni care se prezintăsub forma unor instrumente de câştigare şi administrare a puterii politice#6.

artidele politice se diferenţiază de alte grupuri sociale şi sub raport

numeric, "nsă nu mărimea lor constituie nota necesară a acestora. 4spectele pecare trebuie să le "ntrunească orice partid politic par a fi, "n ordineB#. coeziunea,%. stabilitatea,'. recunoaşterea primită din partea societăţii şi6. centrarea acţiunilor "ntreprinse pe impunerea la nivelul "ntregii societăţi

("n condiţiile de 0concurenţă2 stabilite prin lege a unor valori şicomportamente.artidele care activează "n societăţile democratice se supun, ele "nsele,

 principiului pluralismului, "n interiorul lor manifestându-se liber A "n condiţiide concurenţă A facţiuni, platforme, 0aripi2, grupuri de interese etc. 1otuşi, "nciuda divergenţelor şi c*iar a unor lupte intestine, este respectată "n liniigenerale 0disciplina de partid2, care conferă partidului acel minimum decoeziune necesar atingerii obiectivului strategic supremB câştigarea şiexercitarea puterii politice. 4tunci când din varii motive (conflicte de interese,dispute ideologice, ciocniri de personalităţi etc. coeziunea unui partid nu

 poate fi menţinută la un nivel acceptabil, se asistă, de regulă, fie la scindareaacestuia (cum s-a "ntâmplat "n cazul /=, => sau =?C, fie c*iar ladispariţia lui (cazul 4+.

ificultatea pe care o ridică atingerea obiectivului strategic menţionatmai sus impune partidelor politice şi menţinerea unui grad suficient destabilitate. În măsura "n care puterea nu poate fi cucerită şi administrată decâtdupă mulţi ani de luptă politică, nu-şi pot găsi şi menţine locul pe eşic*ierul

 politic al unei ţări partidele care cunosc o fluctuaţie excesivă "n ce priveştenumărul şi calitatea membrilor săi sau modificări repetate şi radicale ale

 programului politic asumat. 4stfel, printre factorii care au condus ladestrămarea mişcării legionare poate fi numărată şi desc*iderea largă a

 porţilor partidului după a!ungerea la putere (&K.&<.#<6&. @xagerările făcute

"n recrutarea de noi membri (cei mai mulţi de slabă calitate, dar dornici de parvenire au destabilizat iremediabil partidul. e de altă parte, pericolulinconstanţei ideologice pentru stabilitatea unui partid pare să fie ilustratăactualmente de tribulaţiile J+, care şi-a asumat explicit o ideologie 0social-liberală2, a dovedit, prin participarea la guvernare alături de /, o oarecareapropiere de ideologia social-democrată şi şi-a manifestat dorinţa de a seapropia de 7nternaţionala creştin-democrată#:. acă se perpetuează această

#6 rancD >. Filson,  2uropean %olitics Today. 1*e emocratic @xperience, 'rd ed., rentice Oall, Jpper 

/addle +iver, =eG erseH, #<<<, p. 6$.#: @ste sugestiv aici şi faptul că "n J+ şi-a găsit locul fostul ţărănist 0creştin-democrat2 Constantin udu7onescu.

5

Page 9: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 9/68

0criză identitară2 nu este exclusă "n cazul J+ o sciziune sau c*iar dispariţiade pe scena politică.

artidele politice "şi pot "ndeplini menirea numai dacă sunt recunoscuteca atare de membrii societăţilor "n care activează. incolo de recunoaşterea

lor !uridică, ar fi de menţionat aici şi recunoaşterea unui minimum de prestigiu social, care să le "ndreptăţească participarea (cu şanse la lupta politică şi, implicit, la comunicarea politică. upă cum se ştie, imediat dupărevoluţia română din decembrie #<5< A "n perioada de re"nfiripare ademocraţiei A au apărut nenumărate 0pseudopartide2, care au a!uns "n afara

 !ocului politic, c*iar dacă dobândiseră personalitate !uridică. >ipsa uneirecunoaşteri sociale suficiente a făcut ca aceste partide (de genul artiduluiJmanist al ăcii sau al artidului +epublican să-şi "nc*eie existenţa,a!ungând subcapitole "nc*ise (uneori, şi puţin comice ale democraţieiromâneşti. e măsura consolidării regimului democratic din +omânia,condiţiile de acreditare a partidelor politice s-au "năsprit, "n ideea de a filegitimate ca partide politice numai organizaţiile care se bucură de suficient

 prestigiu social.În sfârşit, este de remarcat faptul că partidele politice nu năzuiesc "n

mod abstract şi gratuit la câştigarea şi administrarea puterii, ci au "n vedere"nfăptuirea unei ordini sociale aparte, prin impunerea unor valori, atitudini,convingeri şi modele de comportament la nivelul "ntregii societăţi. În viaţa

 politică a unei societăţi democratice nu-şi pot găsi locul decât partide care vor să a!ungă la putere şi care sunt capabile să exercite "n mod creator puterea

cucerită. artidele care sunt timorate de ideea câştigării puterii (şi care "şidoresc o viaţă "ndelungată şi comodă "n opoziţie, precum şi partidele care, odată a!unse la guvernare, nu sunt "n stare decât să administreze problemelecurente ale societăţii se delegitimează "n oc*ii electoratului, condamnându-sela dispariţie de pe eşic*ierul politic.

4dulate şi criticate ve*ement "n egală măsură, partidele politice sedovedesc a fi elemente necesare "n orice societate democratică, "n măsura "ncare ele "ndeplinesc cinci funcţii politice indispensabileB

#. integrarea şi mobilizarea cetăţenilor,

%. determinarea unor constante "n opţiunile electorale,'. recrutarea oamenilor politici,6. elaborarea politicilor publice şi:. stabilirea unor canale de comunicare "ntre cetăţeni şi stat#K.

7mplicarea cetăţenilor "n !ocul politic A ca alegători sau ca aleşi A nu seface "n mod spontan, de la sine, ci numai "n urma aplicării unor rafinatestrategii persuasive. Cetăţeanul obişnuit se limitează la rezolvarea

 problemelor personale şi nu se anga!ează "n exercitarea drepturilor sale#K  Wves 3VnH şi 4ndreG Lnapp, 4overnment and %olitics in 5estern 2urope, 'rd ed., Nxford JniversitH

ress, #<<5, pp. ##:-##<. 4lte clasificări pertinente ale funcţiilor "ndeplinite de partidele politice sunt de găsit"nB 3ioara =edelcu, %luralismul repre6entării. artide politice şi grupuri de presiune, 1ipo 3oldova, 7aşi,%&&%, pp. $-%K.

<

Page 10: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 10/68

 politice decât dacă "ntrevede obţinerea unei recompense (avanta!e materiale,statut social, prestigiu personal etc.. Într-un asemenea context deloc simplu,

 partidele politice "nlătură (fie şi prin practici demagogige inerţia cetăţenilor, pregătindu-i pentru eventuale acţiuni colective A concertate A "n viaţa publică.

e-a lungul timpului, fiecare dintre noi "şi 0sc*imbă mintea2,revizuindu-şi permanent cunoştinţele, atitudinile, valorile, opiniile,convingerile sau comportamentele. ără o minimă constanţă a opţiunilor 

 politice, este imposibil de conceput o ordine publică, iar situaţia socialădevine impredictibilă. Conceperea şi aplicarea politicilor publice necesită

 plasarea şi menţinerea cetăţenilor pe anumite coordonate politice, partideleavând rolul de a solicita permanent loialitate din partea susţinătorilor lor.

@ste lesne de constatat, apoi, că partidele politice au un cvasi-monopolasupra recrutării personalului politic. În ma!oritatea ţărilor democratice,cetăţenii pot face carieră politică A intrând "n viaţa publică A numai dacă se"ncadrează "ntr-un partid politic, unde "şi desăvârşesc, de altfel, educaţia

 politică. Jn candidat independent nu posedă suficient prestigiu social şisuficiente resurse materiale, după cum nu este integrat "n reţele socialesuficient de importante pentru a spera la câştigarea alegerilor electorale sau laexercitarea puterii. C*iar şi aşa-numiţii 0te*nocraţi2 participă la actul deguvernare doar dacă manifestă fidelitate faţă de partidul politic care a câştigatalegerile. Cu neputinţa de a lua partidelor sarcina recrutării personalului

 politic (id est  cu eşecul inevitabil al "ncercării de 0despoliticianizare2 s-aconfruntat şi 4rmand Călinescu A unul dintre artizanii loviturii de stat din ##

februarie #<'5 A, care, după desfiinţarea partidelor politice, a consemnat "nmemoriile sale următoareleB 0ormula nouă trebuie să fieB o ec*ipă de lucru alcărei dinamism şi omogenitate să asigure precis oameni de aceeaşi vârstă,tineri. +ecrutaţi din liberali, naţional-ţărănişti şi vaidişti. rea puţinite*nicieni. 3otivulB oamenii au mai multă rezonanţă "n opinia publică (efoarte greu să se găsească incolori politiceşte capabili şi apoi, "ntr-o formă,asigură adeziunea elementelor de partid la noul regim şi sporesc turbarea "n

 partide2#$. Cât de serioasă poate fi despoliticianizarea făcută de către oameni0coloraţi politiceşte2X

atorită coeziunii, stabilităţii şi orientării doctrinare asumate, partidele politice sunt cei mai indicaţi agenţi ai elaborării şi implementării politicilor  publice. @ste de remarcat, totuşi, că spaţiul de manevră de care dispun partidele politice "n acest sens este mult mai restrâns decât sugereazăideologiile acestora. C*iar dacă s-ar bucura de o ma!oritate confortabilă "n

 parlament, partidul aflat la guvernare nu poate concepe şi aplica după plac politicile publice, grupurile de interes, structurile birocratice, contextul internşi internaţional etc. limitând uneori drastic opţiunile posibile. @ste extrem desugestiv aici faptul că nici un partid politic care a guvernat +omânia după

#$ 3ircea 3uşat şi 7on 4rdeleanu, Rom*nia după +area 7nire, vol. 77, @ditura Ytiinţifică şi @nciclopedică,Iucureşti, #<55, p. 5#6.

#&

Page 11: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 11/68

decembrie #<5< nu a implementat politici publice strict corespunzătoaredoctrinei politice asumate. e exemplu, / s-a văzut constrâns să aplicereforme economice dureroase, prea puţin conforme unei politici social-democrate, iar alianţa C+-J/ a alocat de la buget fonduri importante

 pentru programele de protecţie socială, "n răspărul unei consecvente politicide dreapta.Jltima funcţie "ndeplinită de partidele politice A funcţia de feedbac&  A 

asigură autoreglarea sistemului politic. /tabilind căi de comunicare "ntrecetăţeni şi guvern, partidele contribuie la temperarea sau modificarea

 politicilor guvernamentale, "n scopul prevenirii unor conflicte socialedestabilizatoare.

ată fiind complexitatea sistemului politic şi varietatea debordantă a partidelor politice, orice "ncercare de clasificare logic-formală a acestor agenţi politici este sortită eşecului. Categoriile sociale reprezentate, interesele degrup promovate, structura organizatorică, modul de constituire, doctrina

 politică adoptată, strategiile de rezolvare a problemelor comunitare preconizate etc. ne "ngăduie să conturăm, cu aproximaţie, 0familii de partide2,"nsă nu şi clase de partide bine determinate. În spaţiul democratic (vest-european, pot fi desluşite cu relativă claritate opt familii politice, pe care le

 prezentăm mai !os o dată cu indicarea câtorva partide membre remarcabileB#. conservatoriiB artidul Conservator, din 3area Iritanie Jniunea

 pentru o 3işcare opulară, din ranţa orza 7talia%. cre"tin$democraţiiB Jniunea Creştin-emocrată, din 8ermania (cu

ramura ei bavareză, Jniunea Creştin-/ocială artidul opular 7talianorţa emocrată (parte a Jniunii pentru emocraţia rancezăartidul opular, din /pania

'. liberaliiB >iberal emocraţii, din 3area Iritanie artidul >iber-emocrat, din 8ermania emocraţia >iberală (parte a Jniunii pentruemocraţia ranceză

6.  sociali"tii / social$democraţiiB artidul /ocialist, din ranţa artidul/ocial-emocrat, din 8ermania artidul >aburist, din 3area Iritanieemocraţii de /tânga, din 7talia

:. ecologi"tiiB >es ;erts (ranţa ie 8rPnen (8ermania ederazione dei;erdi (7talia 1*e 8reens (3area Iritanie

K. comuni"tiiB artidul Comunist rancez artidul /ocialismuluiemocratic, din 8ermania +ifondazione Comunista, din 7talia

$. etremi"tii de dreaptaB rontul =aţional, din ranţa artidul +epublican,din 8ermania 4lianţa =aţională, din 7talia

5. naţionali"tii / regionali"tiiB artidul =aţionalist /coţian şi laid CHmru,din 3area Iritanie >iga =ordului, din 7talia artidul =aţionalist Iasc,

din /pania.

##

Page 12: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 12/68

rimele patru familii formează 0centrul de greutate politic2 pentrutotalitatea ţărilor europene şi se "nscriu pe o axă politică de la dreapta  la

 st*nga "n funcţie de următoarele şase criteriiB#. categoriile sociale pe care le reprezintă (sub raportul intereselor

%. apartenenţa confesională a susţinătorilor'. tipul de birocraţie implementat6. intervenţia statului "n economie:. răspunsurile date la problema imigraţieiK. poziţia adoptată faţă de integrarea europeană.

4stfel, partidele de dreapta (i reprezintă cu precădere intereselefermierilor şi "ntreprinzătorilor, (ii beneficiază de spri!inul creştinilor 

 practicanţi (catolici, respectiv anglicani, (iii sunt adepţii statului minimal, propunându-şi să rezolve A "ntr-un parteneriat al statului cu alte organizaţii A 

doar problemele ma!ore ale societăţii, (iv limitează implicarea statului "neconomie, lăsând pieţei principalul rol reglator, (v caută să stăvilească A apelând uneori la mi!loace legale dure A valurile de imigranţi şi (vi suntreticenţi "n ce priveşte transferarea unor responsabilităţi ale statelor naţionalela nivelul structurilor birocratice europene, (deşi "mpărtăşesc idealul unei@urope unite.

e de altă parte, partidele de stânga (i "şi găsesc "n muncitori şi, "ntr-o proporţie ceva mai mică, "n 0gulerele albe2 un electorat stabil şi fidel, (ii beneficiază de spri!inul persoanele areligioase şi de cel al adepţilor statului

secularizat, (iii multiplică sarcinile statului, declarându-se adversari a ceea ceei numesc 0solidaritate limitată2, (iv intervin mai frecvent "n spaţiuleconomic al societăţii, pe considerentul că piaţa singură nu asigură cel maiacceptabil punct de ec*ilibru, (v sunt mai tolerante "n privinţa emigranţilor,luând deseori măsuri de integrare a acestora "n societate şi (vi militează

 pentru o mai deplină integrare a ţărilor europene, spri!inind dezvoltarea birocraţiei Jniunii @uropene.

@vident, precizările de mai sus nu trebuie absolutizate. iecare ţară "şiare partidele de dreapta, respectiv de stânga care i se potrivesc, iar ceea ce se

etic*etează la modul generic prin 0dreapta2 şi 0stânga2 ascunde o multitudinede nuanţe. e pildă, este cu totul frapant statutul dilematic al liberalilor, care, potrivit butadei lui Oerriot, au inima la st*nga "i portofelul la dreapta . 4nti-clericali prin tradiţie, apărători fervenţi ai libertăţilor şi drepturilor individualeşi adepţi ai sc*imbării şi progresului, liberalii sunt, pe de altă parte,conservatori "n problema proprietăţii, militând pentru garantarea fermă a

 bogăţiei acumulate.În ce priveşte partidele ecologiste, comuniste, naţionaliste (regionaliste

sau de extremă dreaptă, nu ar fi prea multe de consemnat. =ici un asemenea

 partid nu are capacitatea de a guverna singur, "ntrucât A centrat pe un singur obiectiv limitat (calitatea mediului, lupta de clasă, separarea unei regiuni,

#%

Page 13: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 13/68

 problema imigraţiei etc. A el nu poate răspunde adecvat problemelor globaleale societăţilor "n care activează. În cel mai bun caz, aceste partide minore "şi

 pot negocia spri!inul pentru un guvern format de un alt partid sau pot participala guvernare, fără a deţine totuşi "n cadrul guvernelor cele mai importante

 portofolii ministeriale. =u putem "nc*eia prezentarea partidelor politice ca agenţi aicomunicării politice fără a menţiona cristalizarea familiilor de partide politicedin ţările europene "n  partide pan$europene, de felul artidului opular @uropean şi artidului /ocialiştilor @uropeni. 4cest proces de 0federalizare2 a

 partidelor va contribui cu siguranţă la o mai riguroasă poziţionare a partidelor naţionale pe o constantă ideologică bine determinată, precum şi la creştereaimportanţei arlamentului @uropean.

4r fi de dorit "n acest sens ca influenţa marilor partide europene să aibăefecte stabilizatoare şi "n viaţa politică românească, care, nici după #6 ani dedezvoltare democratică, nu a a!uns la un punct de ec*ilibru. /ub pretextul

 pragmatismului, aproape toate partidele semnificative de pe eşic*ierul politicromânesc au evoluat contradictoriu, neasumându-şi limite ferme pentruacţiunile lor. =ominal, ele reprezintă toate marile familii politice europene,"nsă, de fapt, sunt departe de idealurile şi valorile lor "n plus, aceste partidenu-şi găsesc decât anevoie un suport ferm "n societatea românească. /preexemplu, este frapantă susţinerea de care se bucură artidul /ocial-emocrat"n rândul unor "ntreprinzători foarte bogaţi, ştiut fiind faptul că ei n-ar aveadecât de pierdut "n urma aplicării programelor fiscale de stânga. Narecum

 paradoxală este alianţa artidului emocrat, membru al 7nternaţionalei/ocialiste, cu artidul =aţional >iberal, singurul partid important care ar 

 putea fi plasat spre dreapta eşic*ierului politic românesc. În sfârşit, partidelecare se declară a fi creştin-democrate (4lianţa opulară, artidul =aţional?ărănesc Creştin-emocrat etc. nu par a fi ancorate "ntr-un electoratdeocamdată redus, "nsă stabil, adept al tradiţiei politice agrariene şi al

 promovării valorilor creştine "n societate (cu riscul scăderii popularităţii.

0-00 1  89T1T7:11'2   #1    A7T3R1T;:1'2    %7<'1C2 . >a nivelul statelor 

naţionale, putem trece "n rândul instituţiilor şi autorităţilor publice (centralesau locale A ca agenţi ai comunicării politice A preşedintele (sau monar*ul,

 parlamentul, guvernul, consiliile locale, primarii etc. >a nivelul Jniunii@uropene, instituţiile care par să aibă cel mai mare impact "n comunicarea

 politică sunt arlamentul @uropean, Comisia @uropeană şi Consiliul Jniunii@uropene#5.

4genţii comunicării politice din birocraţia de stat sunt funcţionarii publici, care, deşi nu pot desfăşura o acţiune politică partizană, influenţează pozitiv sau negativ actul de guvernare.

#5  N excelentă prezentare a instituţiilor europene se găseşte "n 8illes errVol (ed.,  )icţionarul 7niunii 2uropene, @ditura olirom, 7aşi, %&&#.

#'

Page 14: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 14/68

4cuzaţia de inerţie şi corupţie la adresa structurilor birocratice este unloc comun larg acceptat, dar nu are pretutindeni o acoperire faptică suficientă.@ste drept că "n 7talia s-a dezvoltat un sistem clientelar păgubos, politicieniirăsplătindu-şi partizanii cu funcţii "n instituţiile statului, fără a ţine cont de

 pregătirea acestora. Însă funcţionarii francezi se remarcă printr-o pregătire profesională remarcabilă, iar cei englezi printr-o lăudabilă loialitate faţă de partidele care se succed la putere. /pre exemplu, a doua zi după instalarea laoGning /treet #& (după o 0prea"ndelungată2 administraţie conservatoare,1onH Ilair a şi primit de la secretariatul guvernului primele proiecte de legi,formulate pe baza programului electoral.

0-0.0 4 R7%7R1'2    )2    18T2R29   = 9A7    )2    %R291782  >  A sindicatele, patronatele, cultele, asociaţiile civice, grupările ecologiste etc. A interacţionează sistematic cu instituţiile statului şi cu partidele politice,

 participând, astfel, indirect  la luarea deciziilor politice. /indicatele A precumConfVdVration 8VnVrale du 1ravail (ranţa, Confederazione 7taliana dei/indicati dei >avoratori (7talia, 78 3etall (8ermania, Confederaţia C=/+>-răţia (+omânia A spri!ină, de regulă, partidele de stânga şi militează pentru"mbunătăţirea continuă a situaţiei muncitorilor (uitând uneori că o creştere

 prea mare a costurilor cu forţa de muncă poate deteriora situaţia economică aţării şi, implicit, poate ameninţa securitatea locurilor de muncă. IisericaCatolică s-a implicat uneori "n spaţiul politic, opunându-se, de pildă, "n 7taliaşi 7rlanda legiferării divorţului, iar "n 8ermania (cu precădere "n Iavaria,

legalizării avortului. În sfârşit, organizaţiile ecologiste presează factorii politici de decizie "n direcţia reducerii poluării şi lor li se 0datorează2 "n bunămăsură creşterea accizelor la carburanţi "n @uropa.

0-0?0 % 7<'1CA:11'2   #1    %39T7R1'2    )2    RA)13  9A7   T2'2@11782   sedovedesc a fi mi!loace de comunicare "ntre cetăţeni, stat şi partidele politice,dar şi instrumente de coagulare a unor grupuri de interes. utem fi de acord cămedia "ndeplinesc funcţii vitale "ntr-o societate, "n măsura "n care informează,stabilesc agenda (sau ordinea de zi a autorităţilor publice, conectează (sau

relaţionează, educă, persuadează şi distrează#<, "nsă nu trebuie uitat faptul căele 0nu formează un monolit şi sunt, "n general, orientate spre obţinerea unui

 profit%&.3ulţi ziarişti au dobândit statutul informal de lider de opinie şi au

 profitat de prestigiul lor social pentru a modela opinia publică, pentru a 0daglas2 acelor categorii de cetăţeni care nu se simt reprezentate de vreun partid

 politic sau pentru a forma o contrapondere acolo unde partidul ma!oritar nuare un adversar politic pe măsură.

#<

  3ic*ael F. 8amble şi 1eri LGal 8amble&   1ntroducing +ass Communication, 3c8raG-Oill IooD CompanH, =eG WorD, #<5K, pp. #&-##.%& OoHt urvis, +ediaB %oliticsB and 4overnment , Oarcourt College ublis*ers, Nrlando, %&&#, p. K.

#6

Page 15: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 15/68

În +omânia post-decembristă, instituţiile de presă au avut meritulistoric de a contribui decisiv la conturarea sistemului politic românesc, "n

 primul rând ca veritabili agenţi politici. Cel puţin la "nceputul anilor Z<&, cândraportul de forţe "ntre partidele politice era profund dezec*ilibrat, doar 

intervenţiile prompte şi pertinente ale presei au fost "n măsură să previnădeteriorarea climatului democratic.În ultimul timp, situaţia presei româneşti a devenit ambivalentă. e de o

 parte, cei mai mulţi ziarişti "şi !oacă foarte cura!os rolul de 0câine de pază aldemocraţiei2, "nsă, pe de altă parte, alţi colegi de breaslă A supuşi unor constrângeri sau 0seducţii2 financiare A aplică arta compromisului, renunţândsă aducă la cunoştinţa opiniei publice aspectele politice negative pe care lecunosc.

0-00 C  2T;:2811   '7A:1   D8   +3)  18)1@1)7A' formează ultima categorie deagenţi ai comunicării politice pe care o supunem atenţiei şi se manifestă caalegători, petenţi sau reprezentanţi aleşi "n structurile de conducere alestatului.

@ste de reţinut, "nainte de toate, că cetăţenii pot fi trataţi ca agenţi aicomunicării politice numai "n măsura "n care ies din  sfera lor privată pentru aintra "n spaţiul public. in păcate, acest lucru este mult mai simplu de enunţatdecât de ilustrat, "ntrucât distincţia public-privat are un fundament mai curând*ermeneutic decât ontologic. /pre exemplu, partida de vânătoare din %$decembrie %&&', la care au participat câţiva "nalţi demnitari ai statului român

(şi la care ministrul 7lie /ârbu a suferit un accident nefericit, a constituit uncontext informal de comunicare, "nsă nu este exclus ca tocmai acest fapt să fidus la derularea unei comunicări politice eficiente.

+ămâne de stabilit, apoi, când o persoană se anga!ează "n comunicarea politică "n nume propriu şi când ca reprezentant al unei organizaţii. 4stfel,şeful unui partid politic ar fi tentat să creadă că poate face declaraţii de presă"n nume propriu, 0ca simplu cetăţean2, "nsă interlocutorii săi vor considera pe

 bună dreptate că el asociază nolens volens  declaraţiei sale şi poziţia sa politică.

0-0E0 Aspecte definitorii ale agenţilor politici. in câte s-a pututremarca până acum, agenţii comunicării politice sunt "n egală măsură

 persoane fizice, grupuri sau instituţii. incolo "nsă de aceste diferenţe, "ncazul fiecăruia dintre ei trebuie luate "n considerare trei variabile A (i starea

 proprie, (ii conceptul (sau imaginea de sine şi (iii idealul de sine A, pentru arăspunde "n mod corespunzător la următoarele trei "ntrebăriB

#. Ce este agentul comunicării politiceX%. Ce crede că este agentul comunicării politiceX

'. Ce vrea să devină agentul comunicării politiceX

#:

Page 16: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 16/68

9tarea proprie a unei persoane fizice este, "n cea mai mare măsură, un produs al "nvăţării şi "ncorporează toate caracteristicile biologice, psi*ice şisociale ale acesteiaB starea de sănătate, calitatea organelor senzoriale,experienţele perceptive şi comunicative anterioare, capacitatea de focalizare a

atenţiei, sistemul conceptual, sc*emele logice aplicate "n organizareamesa!elor, tăria de caracter, puterea voinţei, atitudinile şi valorile "nsuşite,relaţiile de rudenie, legăturile colegiale, statutul social etc., etc. /pecificitateastării proprii se răsfrânge asupra percepţiei, astfel "ncât procesul de selectare,organizare şi interpretare a stimulilor sensibili din mediu "ntr-un tabloucoerent şi inteligibil diferă "n proporţii variabile de la o persoană la alta,

 potrivit următoarelor tendinţe%#B#. tendinţa de a percepe ceea ce ne aşteptăm sau vrem să percepem%. tendinţa de a percepe caracteristicile unei persoane "n funcţie de

impresia generală pe care ne-o lasă acea persoană'. tendinţa de a percepe "n alţii trăsături pe care le avem noi "nşine, dar pe

care nu vrem sau nu putem să le cunoaştem6. tendinţa de a ne conserva prima impresie despre obiectul percepţiei

noastre:. tendinţa de a percepe o persoană "n contextul caracteristicilor pe care le

 posedă grupul din care această persoană face parteK. tendinţa de a percepe comportamentul unei persoane "n termenii relaţiei

de cauzalitate, fără a avea garanţia că au fost identificate rigurosrespectivele cauze.

/tarea proprie a unui grup sau a unei instituţii A "n speţă, starea unui partid politic A este mult mai greu de precizat decât starea unei persoanefizice. 1otuşi, se poate afirma a priori că ea nu revine la suma stărilor propriiale indivizilor care "i aparţin. are mult mai plauzibil să susţinem că stareaunui partid depinde de numărul şi calitatea membrilor săi, de numărul şistatutul simpatizanţilor săi, de conceptele, atitudinile, valorile şi intereselecare "i asigură coeziunea şi stabilitatea, de convingerile şi pre!udecăţilecolective asumate, de relaţiile "ntreţinute cu alte partide politice sau cudiferitele asociaţii civice etc.

/e cuvine reţinută ideea că starea proprie a unui agent de comunicare politică nu este un 0produs finit2, susceptibil de a fi cunoscut pe deplindimpotrivă, ea este supusă necontenit unor sc*imbări mai mult sau mai puţinradicale, astfel "ncât nici măcar agentul "n cauză nu este "n deplină cunoştinţăde cauză. e aici decurg cel puţin două imperative pentru agenţii politiciB (i

 prudenţă "n acţiune şi (ii receptivitatea faţă de sc*imbările celorlalţi.Conştient de faptul că unii 0parametrii personali2 "i sunt necunoscuţi saugreşit cunoscuţi, adevăratul politician nu se va implica decât "n acţiuni

 politice pentru care starea proprie "i oferă instrumente de realizare

%# Filliam ;. OaneH, Communication and 1nterpersonal Relations. 1ext and Cases, 6t* ed., +ic*ard . 7rGin,7nc., 7llinois, #<$<, pp. K'-K6.

#K

Page 17: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 17/68

"ndestulătoare. e pildă, el nu se va anga!a "n susţinerea unui discurs public,dacă nu şi-a probat talentul oratoric, nu va accepta funcţia de şef al guvernuluidacă nu a dovedit aptitudini administrative şi calităţi specifice unui lider degrup sau nu se va lăsa ispitit cu anumite avanta!e materiale dacă nu este

absolut sigur de cinstea lui. Cele mai multe 0decese politice2 petrecute "ncontextul tinerei democraţii româneşti au fost cauzate tocmai de aceastănecunoaştere a stării proprii. e de altă parte, un politician adevărat trebuie săaccepte ideea că toţi partenerii şi adversarii săi politici pot suferi sc*imbărisubstanţiale ale stării proprii. Înainte de proba contrarie, el nu poate negasc*imbarea stării proprii a unei persoane, pe considerentul că aceastăsc*imbare nu este de substanţă, ci doar de faţadă. /pre exemplu, la momentulredactării acestui curs se pune sub semnul "ntrebării sc*imbarea omului

 politic Corneliu ;adim 1udor, invocându-se proverbul 0>upul "şi sc*imbă părul, dar năravul baT2. Nr, pentru a nega realitatea unei sc*imbări, nici proverbele, nici c*iar anumite fapte trecute nu sunt argumente suficiente.oar acordul versus dezacordul comportamentelor viitoare cu noile principiiasumate sunt "n măsură să confirme, respectiv să infirme această sc*imbare.

4 doua variabilă care serveşte "nţelegerii agentului politic (şi, implicit,agentului comunicării politice A conceptul de sine  A este un set de ţeluri

 personale, competenţe, convingeri şi valori prin care ne vedem pe noi "nşine%%

sau, "ntr-o altă variantă, ceea ce 0ştim2 că suntem "n relaţie cu lumea şi cusemenii noştri%'. @l se manifestă "n comportamentele noastre nu ca un datimuabil, ci ca imagine de sine susceptibilă de sc*imbare. 4stfel, o persoană

adoptă la un moment dat, "n funcţie de experienţa trecută, cel mai bun conceptde sine, pe care "l probează, "n mod fatal, pe măsură ce interacţionează cusemenii săi. În ciuda tendinţei de a percepe doar acele reacţii care suntconsistente cu conceptul de sine adoptat, persoana "n cauză nu poate ignoratoate discrepanţele "ntre ceea ce ştie el că este şi ceea ce spun alţii că ar fi şi"şi va reconstrui imaginea de sine. În contextul relaţiei de comunicare ce sestabileşte "ntre un emitent şi un receptor, evoluţia conceptului de sine estereflectată de următoarele două secvenţeB

(i conceptul de sine prim al emitentului →  comportamentele

emitentului →  reacţiile receptorului →  conceptul de sine secund alemitentului→ ...

(ii conceptul de sine prim al receptorului →  comportamentelereceptorului →  reacţiile emitentului →  conceptul de sine secund alreceptorului→ ...

%% 4llan +. Co*en, /tep*en >. inD, Oerman 8adon şi +obin . Fillits,  2ffective <ehavior in 3rgani6ations.>earning from t*e 7nterplaH of Cases, Concepts, and /tudent @xperiences, +ic*ard . 7rvin, 7nc.,

OomeGood, #<$K, p. #%K.%' +on >udloG şi ergus anton, The 2ssence of 2ffective Communication, rentice Oall, =eG WorD, #<<%, p.$.

#$

Page 18: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 18/68

articularizând cele spuse la domeniul comunicării politice, putemremarca tribulaţiile oamenilor politici şi ale partidelor politice "n demersul lor de (re construire a conceptului de sine. 7lustrativ "n acest sens este faptul căartidul /ocial emocrat se consideră moştenitorul legitim al tradiţiei social-democrate din +omânia, purtătorul idealurilor revoluţiei din decembrie #<5<şi exponentul celor mai largi categorii sociale, mai puţin a marilor "ntreprinzători.

04m consolidat un curent de opinie politică şi o stare de spirit social-democrată, cu adepţi, susţinători şi simpatizanţi "n toate structurilesociale. În egală măsură, suntem exponentul intereselor 0claseisalariale2, muncitori, intelectuali, funcţionari, al 0clasei de mi!loc2,

 proprietari şi antreprenori agricoli, "ntreprinzători mici şi mi!locii, precum şi al tineretului, al femeilor, al pensionarilor, al grupurilor 

sociale defavorizate. artidul /ocial emocrat este continuatorulmodern al valorilor şi tradiţiilor mişcării social-democrate din +omânia

 precum şi a idealurilor +evoluţiei din decembrie #<5<.2%6

e de altă parte, adversarii politici ai / consideră că sub diverseletitulaturi asumate A /=, /=, /+ şi / A se ascund, de fapt,exponenţii din eşalonul doi al defunctului artid Comunist +omân (mulţidintre ei transformaţi "n 0baroni locali2 şi atrag atenţia asupra faptului,considerat paradoxal, că cei mai mulţi mari "ntreprinzători se regăsesc "n acest

 partid, care nu le reprezintă "n mod explicit interesele.Jn alt exemplu de impunere anevoioasă a conceptului de sine asumat

este dat de artidul +omânia 3are. Conform statutului şi doctrinei adoptate,+3 ar fi 0un partid de centru st"nga, de orientare naţională, care "şi propunereaşezarea relaţiilor din societatea românească pe principiile statului de drept,democraţiei constituţionale şi !ustiţiei sociale, care promovează valorile şiinteresele naţionale şi se pronunţă pentru pluralism "n viaţa politicăromânească2, un partid care vizează 0transformarea societăţii "ntr-o societatea prosperităţii şi ec*ilibrului social, "ntr-un stat de drept2 şi care se pronunţăfavorabil faţă de procesul de integrare a +omâniei "n structurile euro-atlantice%:. Nr, "n percepţia multor actori de pe scena politică românească,+3 este un partid extremist de dreapta.

entru a "nţelege acţiunile agenţilor comunicării politice, se cuvine săluăm "n considerare, alături de starea proprie şi de conceptul de sine, şiidealul de sine, adică cea mai bună stare proprie viitoare spre care senăzuieşte. +ămânând la exemplul de mai sus, multe acţiuni ale liderilor +3

 A declaraţii politice filosemite, ridicarea statuii lui Witz*aD +abin la Iraşov,adoptarea unor atitudini ponderate "n dezbaterile publice etc. A ar putea fi"nţelese ca paşi realizaţi "n direcţia transformării +3 "ntr-un partid de

%6 GGG.psd.ro%: GGG.romare.ro[prm.*tml

#5

Page 19: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 19/68

guvernământ, care să fie socotit drept un partener credibil pe scena politicăeuropeană.

incolo de toate particularităţile pe care le-am adus "n atenţie pânăacum pentru a diferenţia agenţii comunicării politice, se cuvine reţinută

 pătrunzătoarea observaţie a lui +obert . Laplan cu privire la influenţa pecare o are asupra comportamentelor cetăţenilor unei ţări absolutizarea unuicriteriu, de altminteri foarte important, de selectare şi promovare "n plan

 politic A 3@+71J>B 03eritocraţia alimentează agresivitatea, pentru că punemilioane de oameni "ntr-o competiţie acerbă, creându-le astfel ocazia să deafrâu liber ambiţiilor2%K. robabil "n acelaşi sens trebuie interpretată şi afirmaţialui 3i*ail 3anoilescu, cum că 0orice /tat care se "ntemeiază pe o elităintelectuală este slab construit2%$. ucerea la paroxism a concurenţei politice"n scopul selectării unei elite conducătoare poate fi păguboasă, "ntrucât stareaunei naţiuni nu depinde atât de mult de excelenţa oamenilor care o conduc, câtde natura instituţiilor care o organizează.

2.2. In'%"men%$ comnic!"ii #o$i%ice

4l doilea factor de care trebuie să se ţină cont "n analiza comunicării politice este dat de codul folosit, adică de acel sistem de semne la care se faceapel "n formularea mesa!elor.

Nrice cod conţine un ansamblu de semne A numit vocabular, lexic saudicţionar A şi un set de reguli de utilizare a semnelor. intre aceste reguli,

unele permit construirea sau recunoaşterea secvenţelor corecte de semne, iar altele asigură corespondenţa dintre semne şi semnificaţiile lor. În primul cazavem de-a face cu reguli de (bună formare, iar "n cel de-al doilea, cu regulide desemnare.

>uat "ntr-o accepţiune mai largă decât cea uzuală, termenul devocabular desemnează totalitatea semnelor verbale sau nonverbalesusceptibile de a fi utilizate "n compunerea unui mesa!B cuvinte, indici, iconişi simboluri.

7ndiferent de varianta "n care apar (rostită, respectiv scrisă, cuvintele se

disting de celelalte categorii de semne prin următoarele patru trăsăturiB (iarbitrarietatea  legăturii acestora cu obiectele la care trimit (de pildă,desemnăm forul legislativ al ţării prin intermediul obiectului 0parlament2, dar,la fel de bine, am fi putut folosi obiectul 0perlamant2, (ii convenţionalitateaunirii lor cu obiectele denotate (numim 0politică2 activitatea de organizare şiconducere a unei societăţi doar fiindcă predecesorii şi semenii noştri auacceptat acest fapt, (iii discontinuitatea (adică posibilitatea de a fi separatedin "ntregul "n care apar, "n felul "n care fiecare obiect aflat "n rândul de mai

%K +obert . Laplan, %olitici de ră6boi. e ce necesită conducerea politică un etos păgân, @ditura olirom,7aşi, %&&%, p. %5.%$ 3i*ail 3anoilescu, %artidul unic, @ditura 0Cartea românească2, Iucureşti, p. :5.

#<

Page 20: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 20/68

sus poate fi detaşat ca parte a unui "ntreg şi (iv linearitatea  (id est imposibilitatea ca ele să fie rostite sau scrise simultan.

/pre deosebire de cuvinte, care sunt creaţii artificiale, indicii apar cami!loace naturale de cunoaştere, mai exact, ca 0manifestări periferice2, părţi,

efecte etc. ale unui obiect, fenomen sau proces. >egătura dintre indice şisemnificaţia lui este necesară, iar nu arbitrară, convenţia de utilizare aindicelui nefăcând altceva decât să consacre corelaţia naturală descoperită. e

 pildă, o dată ce s-a stabilit că nu se poate face foc, fără să iasă fum, suntem"ntr-un fel constrânşi să ne raportăm la fum ca indice al focului. in varietateaindicilor cu care se operează "n procesul de comunicare, câteva categorii par aavea o importanţă cu totul specială%5B

#. elementele de paralimbaF  ("n cazul comunicării oraleB ritmul,intensitatea, volumul, calitatea şi sunetele de acoperire a pauzelor dinvorbire, iar "n cel al comunicării scriseB mărimea, forma şi calitatealiterelor, ordinea "n care sunt "nşiruite propoziţiile, dispunerearândurilor pe coala de scris, prezenţa, respectiv absenţa unor stereotipiietc.,

%. mi"cările "i posturile corpului,'. tipul corporal ,6. charisma,:. vestimentaţia "i accesoriile,K. utili6area spaţiului "i impunerea unor distanţe sociale,$. contactul tactil  şi5. indicii de control a timpului.

 1conii  sunt semne care dobândesc capacitate referenţială "n virtuteaasemănării lor cu obiectele denotate. otografiile, portretele, caricaturile,unele reclame vizuale, indicatoarele rutiere şi semnele care fac trimitere laanumite locuri publice (zone "n care fumatul este interzis, toalete, staţii deautobuz, intrări sau ieşiri din clădiri, localuri publice de un anumit tip etc.constituie cele mai importante specii de iconi.

În sfârşit, simbolurile sunt semne care 0condensează2 practici sociale bine "nrădăcinate "ntr-o anumită comunitate şi care declanşează sau "ntreţin

forme de solidaritate socială. Ca atare, ele nu au menirea de a desemnaobiecte bine determinate, ci mai curând de a stabili o analogie "n legătură cuacestea. /pre exemplu, partidele politice nu se mulţumesc să adopte otitulatură (verbală pentru a mi!loci desemnarea lor, ci propun şi un simbolelectoral specific (un trandafir, trei trandafiri, o garoafă, o săgeată, oc*iul,vulturul cruciat, bradul, bradul cu inimă etc., capabil să le evidenţieze0personalitatea2.

eşi presupune utilizarea tuturor categoriilor de semne, comunicarea politică nu se bizuie pe "ntregul cod al unei societăţi (cum ar fi societatea

%5 +eferiri la aceste clase de indici se găsesc "nB +onald I. 4dler şi =eil 1oGne,  'oo&ing 3ut / 'oo&ing 1n .7nterpersonal Communication, 6t* ed., Oolt, +ine*art and Finston, #<56 >arrH >. IarDer, Communication,6t* ed., rentice-Oall, @ngleGood Cliffs, =eG erseH, #<5$.

%&

Page 21: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 21/68

românească, ci pe acea parte proprie a lui care subsumează discursurileideologice. 0/paţii de !oc2 ale mesa!elor politice, dar nu şi ale mesa!elor mitice, ştiinţifice, religioase, gramaticale etc., discursurile ideologice seindividualizează "n raport cu toate celelalte discursuri prin faptul că suntB

#.  parti6ane,%. colective,'. disimulante,6. raţionale şi:. aflate Gn serviciul puterii%<.

(i Nrice discurs ideologic (liberal, socialist, creştin-democrat,ecologist, naţionalist etc. este apana!ul unei comunităţi limitate, care A 

 parţială "n afirmaţii A se află "n polemică cu alte colectivităţi. 4depţii unuianumit discurs ideologic luptă "n primul rând pentru a "nvinge ("n competiţia

 pentru dobândirea puterii şi nu pentru a convinge. @i nu se impun numai prinargumente şi dovezi, ci printr-un fel de constrângere care merge de la seducţie

 până la violenţă, trecând prin cenzura şi escamotarea faptelor.Cineva ar putea replica aici că şi "n contextul discursului ştiinţific

asistăm la polemici. 1otuşi, polemicile ştiinţifice nu sunt ideologice. Nmul deştiinţă cedează "n faţa faptelor şi abandonează o teorie care este infirmată derealitate. artizanii unei ideologii "nsă nu se "nclină "n faţa dovezilor faptice./pre exemplu, oricât de mari ar fi performanţele guvernului, politicianul dinopoziţie va clama eşecurile guvernării, amplificând sau inventând situaţiieconomice, sociale, culturale etc. negative.

@ste cât se poate de ilustrativ "n acest sens conţinutul rogramului de8uvernare al artidului emocrat adoptat la Conferinţa =aţională 4nuală din%< august %&&', "n care nu este consemnată nici o reuşită a guvernului condusde 4drian =ăstase, dar "n care sunt enumerate "ntr-o cadenţă copleşitoareaspecte sociale negative ce ar putea fi imputate acestuiaB 0sărăcie (extremă2,0fraudă2, 0corupţie2, 0deteriorarea continuă a sistemului sanitar2, 0şoma!ridicat2, 0criză de locuinţe2, 0rată "naltă a şoma!ului2, 0pensii derizorii2,0transformarea !ustiţiei "n instrument politic2, 0transformarea parlamentului"n anexă a executivului2, 0incoerenţă la nivelul administraţiei publice2'& etc.,

etc. >ipsa de obiectivitate este evidentă şi ea a fost asumată, fără "ndoială, pentru a stimula partizanatul membrilor artidului emocrat.

(ii iscursul ideologic se prezintă ca sistem de idei colective, prinfaptul că nici un individ nu se poate prezenta ca autor al lui. 4stfel, vorbim de

 precursori, promotori sau exponenţi ai ideologiei socialiste, "nsă nu putemindica autorul   discursului socialist. 7deile socialiste (aidoma ideilor conservatoare, liberale etc. se impun indivizilor din exterior ca fiind 0de!agândite2 şi sunt formulate, de regulă, "n formă impersonală (0@ste adevărat căR2, 0/e spune că R2, 0=e"ndoielnic că R2 etc.. /pre exemplu, publicului

%< Nlivier +eboul, 'angage et idologie, .J.., aris, #<5&, %%-%:.'& GGG.pd.ro

%#

Page 22: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 22/68

larg nu "i sunt aduşi la cunoştinţă autorii efectivi ai lozincilor şi sloganurilor 0+edobândirea demnitatii nationale prin bunastare2 (, 0=?C A =oua

 politică2, 0Jnire "n belşug2 (+3 sau 0Jn răspuns constructiv la realităţilesecolului EE72 (/.

(iii Nrice discurs ideologic este disimulant, id est   este c*emat săascundă 0fondul mistic2 (de nespus al problemelor, anume că obiectivulurmărit este dobândirea şi administrarea puterii. /pre exemplu, deplângândsituaţia dificilă "n care se află unii concetăţeni, criticând prestaţiile unor membri ai executivului şi prezentând 0cele mai bune soluţii2 de rezolvare a

 problemelor, politicienii din opoziţie "şi masc*ează intenţia de a prelua şiadministra (de cele mai multe ori şi "n interes personal sau de grup puterea

 politică.(iv În ciuda caracterului lor disimulant sau, poate, tocmai datorită lui,

discursurile ideologice au şi o pronunţată dimensiune raţională. @le nu au preamulte "n comun cu miturile, dogmele şi convingerile religioase, care depăşesclimitele raţiunii umane. e exemplu, creştinul practicant acceptă ideea unuiumnezeu "ntreit "n persoană printr-un act pur de credinţă raţiunea nu-l a!utăcu nimic "n lămurirea acestui mister. rin contrast, discursurile ideologice seadresează atât inimii, cât şi minţii. uterea lor de seducţie se spri!ină "ntr-ofoarte mare măsură pe argumentele raţionale prezentate, c*it că acesteargumente disimulează "n ultimă instanţă intenţia ultimă sub care suntconstruite. @ste deosebit de interesant faptul că toate partidele politiceimportante de pe scena politică românească maximizează gradul de

raţionalitate la nivelul programelor politice, astfel "ncât un cititor obiectiv le poate considera pe toate acceptabile, spunând ca "ntr-o povestire cunoscută0Yi tu ai dreptateT2, 0Yi tu ai dreptateT2, 0Yi tu ai dreptateT2, .... Nr, practica

 politică demonstrează că nu toată lumea are dreptate.(v Jltima trăsătură a discursurilor ideologice A poate cea mai

importantă A este dată de faptul că ele sunt puse "n serviciul puterii.arafrazând o remarcă sugestivă a lui Nlivier +eboul, putem spune că adepţiiunui discurs ideologic pretind că ne instruiesc atunci când ne "ndoctrinează,că "ncearcă să ne convingă atunci când unicul lor scop este să ne 0"ncoloneze2

Q%$B %:S. În serviciul cărei puteri stă un discurs ideologicX ără "ndoială, "n celal puterii politice, sub diversele ipostaze "n care apareB militară, economică,te*nocratică, informaţională, birocratică etc.

 +esaFele politice A ca instanţe ale discursurilor ideologice A se plasează"ntre două extremeB una dată de mesa!ele foarte elaborate, destinate elitei

 politice, iar cealaltă, marcată de mesa!ele fruste şi axate pe dimensiuneaafectivă a comunicatorilor, destinate cetăţenilor de rând. 1rebuie sămenţionăm "nsă că cele mai multe mesa!e politice sunt construite printr-odozare inspirată a componentelor afective, cognitive şi comportamentale,

astfel "ncât, de cele mai multe ori, ne este greu să decidem cărui tip de public"i este adresat un anume mesa! politic.

%%

Page 23: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 23/68

olosind drept criteriu ordonator intenţia politică asumată, am puteadistinge două clase nu neapărat dis!uncte de mesa!e politiceB

#. mesaFele de informare, prin care agenţii comunicării politice (cu precădere, partidele politice "şi proclamă identitatea proprie A ceea ce

"i diferenţiază faţă de toţi ceilalţi 0concurenţi2 sau 0parteneri2A,subliniind poziţia lor pe spectrul politic, valorile "mpărtăşite,obiectivele vizate, interesele promovate etc.

%. mesaFele persuasive, altfel spus, mesa!ele care sunt folosite ca arme(legitime ale luptei politice, pentru a câştiga şi păstra noi membri de

 partid, noi sponsori şi noi segmente de electorat, respectiv pentru asubmina poziţiile deţinute de adversarii politici "n cadrul societăţii.4m folosit expresia 0nu neapărat dis!uncte2, "ntrucât este imposibil de

formulat "n practica de comunicare politică mesa!e pur informative sau

exclusiv persuasive. iferenţa "ntre cele două categorii de mesa!e esteasigurată de preponderenţa unei dimensiuni "n raport cu cealaltă. 3esa!ele deinformare sunt axate cu precădere pe funcţia referenţială, "n timp ce mesa!ele

 persuasive răspund "n cea mai mare măsură funcţiei conative (sau incitative,de influenţare a interlocutorilor.

În categoria mesa!elor de influenţare, pot fi remarcate patru subtipuriremarcabile de mesa!e, ce sunt folosite de toate partidele "n cursulcomunicării politiceB

#. titulatura,

%. logo$tipul ,'.  statutul  şi6.  programul politic.

(i rintre factorii care concură la câştigarea competiţiei politice decătre un partid se numără, "nainte de toate, alegerea celei mai adecvatedenumiri "n raport cu mediul "n care respectivul partid activează.

4ceastă sarcină nu este deloc uşoară, "ntrucât titulatura trebuie să fie,"n mod paradoxal, atât clară, cât şi ambiguă. e de o parte, titulatura urmeazăsă dezvăluie ideologia "mpărtăşită, "nsă pe de altă parte, ea trebuie sămena!eze anumite susceptibilităţi, să "nfrângă anumite idiosincrazii, săascundă un trecut puţin lăudabil etc.

 =u trebuie să uităm apoi că denumirea partidului trebuie să aibă toatecaracteristicile unui slogan, id est , ea trebuie să fie o formulă "nc*isă,frapantă, disimulantă, anonimă şi polemică'#. 3enţionăm, spre ilustrare,tribulaţiile gaulliştilor francezi, care au adoptat denumirea actuală A 7nion

 pour un +ouvement %opulaire (J3 A după ce au folosit succesiv etic*etele Rassemblement %our la Rpubli,ue  (++, 7nion en +ouvement (J@3 şi7nion pour la +aForit %rsidentielle  (J3. 1oate aceste sc*imbări detitulatură sugerează o anumită criză de identitate, o deplasare de la dreapta

'# Cf. Nlivier +eboul, 'e langage de l’education. 4nalHse du discours pVdagogi)ue, .J.., aris, #<56, pp.5%-55.

%'

Page 24: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 24/68

spre centrul-dreapta spectrului politic (intrând "n spaţiul 0tradiţional2 al Jşi afilierea la mişcarea populară europeană. Jn alt exemplu interesant ar fiacela al creştin-democraţilor italieni, care, "n urma seismului politic de la"nceputul anilor Z<& s-au adunat ("n parte sub titulatura  %artito %opolare

 1taliano  (7. =oua denumire a fost c*emată să marc*eze o rupere cutrecutul reprobabil al partidului şi, poate, să accentueze dimensiunea laică(sau seculară a acestuia'%.

Căutări febrile "n direcţia a!ungerii la o titulatură adecvată s-au petrecutşi "n viaţa politică recentă din +omânia. upă cum se ştie, artidul /ocialemocrat a a!uns la această din urmă denumire după ce a folosit succesivetic*etele 0rontul /alvării =aţionale2, 0rontul emocrat al /alvării

 =aţionale2 şi 0artidul emocraţiei /ociale din +omânia2. 1oate acestesc*imbări marc*ează etape "n dobândirea unei identităţiB "ntr-o primă fază,

 partidul s-a prezentat mai curând ca emanaţie a revoluţiei din decembrie #<5<, pentru ca, apoi, să se declare moştenitor legitim al tradiţiei social-democratedin +omânia (după ce a reuşit să obţină o fuziune prin absorbţie cu /+ ,aderând cu acest statut la 7nternaţionala /ocialistă. Jn alt exemplu este dat de

 presiunile făcute "n trecutul apropiat de către unii membri şi simpatizanţi ai=?C pentru sc*imbarea titulaturii partidului. ouă raţiuni par să stea laoriginea acestui faptB pe de o parte, s-ar "ncerca o dezicere de guvernarea#<<K-%&&&, resimţită de ma!oritatea electoratului ca un eşec, iar pe de altă

 parte, s-ar căuta o nouă identitate, "n condiţiile "n care clasa ţărănească nuconstituie nici pe departe baza electorală a partidului.

Ceea ce nu vor să ştie mulţi politicieni este faptul că formele nu-şicreează "ntotdeauna fondul. 3ai precis, 0transplantarea2 unor titulaturi dinalte spaţii politice "n cel românesc are şanse de succes numai dacă realitateasocială din +omânia le poate da conţinut. /pre exemplu, un observator neutrual societăţii româneşti ar putea să se "ndoiască de eficacitatea titulaturilor "ncare intervin termenii de 0popular2 sau 0creştin-democrat2, câtă vreme+omânia nu cunoaşte tensiuni "n problemele laicităţii şi secularizării, iar cetăţenii dornici să promoveze "n viaţa publică valorile iudeo-creştineconstituie o mică minoritate.

(ii =evoia de a se impune atenţiei alegătorilor pe o 0piaţă2 abundentă"n oferte face ca partidele să asocieze titulaturii un simbol care să condensezela extrem informaţia despre ele "nsele. 3enţionăm aici, spre exemplificare, căaproape toate partidele socialiste şi social-democrate folosesc "n logo$tipculoarea roşie (asociată, de regulă, cu un trandafir, partidele ecologiste,culoarea verde , iar partidele de dreapta, culorile alb-albastru sau negru. +oşulse vrea un simbol al luptei pentru sc*imbare şi progres, verdele, un simbol al

'% /e constată la nivelul partidelor creştin-democrate europene tendinţa de a adopta denumirea de 0partid popular2, mai adecvată unui spaţiu politic secularizat. În paranteză fie spus, mulţi europeni acceptă fără

 probleme ideea existenţei unui partid creştin-democrat, dar nu şi aceea a unui partid islamist-democrat. Jn partid care s-ar recunoaşte public A prin titulatură A ca fiind islamist-democrat, ar fi privit, foarte probabil, dema!oritatea europenilor ca un partid fundamentalist.

%6

Page 25: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 25/68

luptei pentru protecţia mediului, iar albul, albastrul şi negrul, simboluri alerespectului pentru tradiţie şi ale luptei pentru conservarea valorilor dobândite.

>ogo-tipurile partidelor sunt (sau ar trebui să fie 0sloganuri reduse laesenţă2, prin care să fie exprimate cu pregnanţă, concludent şi lapidar ţelurile

 politice asumate. 3ai mult, ele trebuie să se preteze la utilizare "n noisloganuri. 7lustrativă "n acest sens este o lozincă foarte reuşită folosită de =?"n campania electorală din noiembrie #<6KB 0e #< noiembrie va avea loc oeclipsă totală de soare. /e va vedea cu oc*iul liber2''.

/imbolurile folosite "n prezent de principalele partide politiceromâneşti A spre ilustrare, le prezentăm mai !os pe acelea adoptate de /,+3, =>, , =?C, J+, şi 4A au menirea de a facilita recunoaşterea

 partidului "ntr-un spaţiu politic aglomerat, de a sublinia legătura cu o tradiţie politică venerabilă sau de a evidenţia apartenenţa la o familie politicăeuropeană, ele reflectând "ntr-o mai mică măsură doctrina ideologică asumată.

 

(iii rin intermediul statutelor , partidele politice 0ies la lumina zilei2,"nţelegând să lupte pentru câştigarea şi administrarea puterii "n cadrul legal existent "n societate. În aceste documente sunt consemnate, "nainte de toate,(i structura internă a partidului (modul cum este reglementată viaţa internă de

 partid, (ii valorile partidului (care "i conferă o poziţie proprie "n spectrul

'' /oarele era simbolul electoral adoptat de Ilocul artidelor emocratice (condus de C+, "n timp ce oc*iulera semnul electoral al artidului =aţional ?ărănesc.

%:

Page 26: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 26/68

 politic al societăţii şi (iii obiectivele spre care sunt orientate eforturile partidului (ca motivaţie a existenţei partidului. Jrmărind, "ntr-oexemplificare absolut arbitrară, cuprinsul statutelor adoptate de => şi +3,se constată o oarecare similitudine la nivel formal, conţinutul ideologic

asumat fiind acela care plasează cele două partide "n zone diferite aleeşic*ierului politic românesc.

S%(%%$ P("%i)$i N(ţion($ Li*e"($ + c#"in' + 

S%(%%$ P("%i)$iRom,ni( M("e

 + c#"in' + 7. ispoziţii generale77. Nbiectivele artidului =aţional>iberal

777. 3embrii artidului =aţional >iberal7;. Nrganizarea artidului =aţional>iberal A ispoziţii generale;. /tructura organizatorică la nivel local

 A comună, oraş, municipiu;7. /tructura organizatorică la nivelulfilialelor teritoriale;77. Nrganizarea la nivel naţional;777. 4lte structuri la nivel naţional7E. rocedura alegerilor "n partidE. atrimoniu şi fondurile artidului

 =aţional >iberalE7. Încetarea activităţiiE77. ispoziţii tranzitorii şi finale

7. efinire77. 3embri de partid777. /ancţiuni

7;. /impatizanţii;. /tructura organizatorică şiorganele de conducere;7. emocraţia de partid;77. 4tribuţiile organelor deconducere ale artidului+omânia 3are;777. Nrganizaţiile de tineret7E. Nrganizaţiile de femeiE. 3i!loacele materiale şifinanciare ale partiduluiE7. Încetarea activităţii

 partidului

(iv N dată ce şi-au consacrat locul "n peisa!ul politic al societăţii, partidele pot trece la popularizarea strategiilor şi tacticilor de acţiune pe carele preconizează pentru rezolvarea principalelor probleme ale societăţiiBeconomie, sănătate, securitatea internă, apărare naţională, educaţie, locuinţe,

copii defavorizaţi, mediu, integrare europeană etc. %rogramele politice sunt deopotrivă informative şi polemice, "n măsura

"n care datele privind propriile măsuri realizate ori preconizate sunt corelatecu prestaţiile partidelor politice concurente.

+edăm, spre exemplificare, croc*iul secvenţei 0+elaţiile dintre /tat şiIiserică2 din programul politic al Jniunii pentru +econstrucţia +omâniei,

 program care a fost pus sub genericul 0rumul spre normalitate2'6B

O*iec%i-$ Jniunii pentru +econstrucţia +omâniei A J++ "n privinţa

relaţiilor dintre stat şi biserică este de asigurare a separării dintre'6 GGG.urr.ro

%K

Page 27: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 27/68

spiritual şi politic, astfel "ncât fiecare cetăţean să aibă libertate completăde gândire şi opţiune religioasă şi politică.P"io"i%!ţiB#. +estituirea proprietăţilor bisericilor şi asociaţiilor religioase

confiscate "n timpul comunismului.%. Încetarea salarizării clerului din bugetul naţional.'. Întărirea legislaţiei anti-discriminare şi aplicarea ei ca atare.6. /ancţionarea prozelitismului practicat "n cadrul "nvăţământului

confesional din şcolile publice.

În aparenţă, fragmentul de mai sus pare o simplă enumerare a câtorvaobiective dintr-un domeniu puţin invocat "n lupta politică. Însă, la o analizămai atentă se poate constata că aici sunt conţinuţi germenii unor potenţialeconflicte politice. 3ai exact, se pare că este pusă tranşant problema uneisecularizări radicale a spaţiului politic românesc şi se face referire la oeventuală intervenţie "n delicata problemă a proprietăţilor confiscate subregimul comunist.

3ai puţin polemic, mai detaliat "n punerea problemelor şi ceva mai precis "n identificarea soluţiilor este programul politic al /, din care nemărginim să spicuim obiectivele politice considerate a fi prioritare':B

#. combaterea sărăciei extreme şi diminuarea sărăciei%. intensificarea restructurării economiei, eliminarea dezec*ilibrelor 

cronice şi a celorlalte elemente care ne apropie de condiţiile specificesubdezvoltării

'. modernizarea structurilor de proprietate, punând accent pe caracteruldinamic al proprietăţii private, pe rolul acesteia "n impulsionareaeconomiei sociale de piaţă

6. consolidarea statului de drept şi eliminarea "ncercărilor de a modificaraporturile constituţionale privind separaţia puterilor statului

:. dezvoltarea democraţiei prin perfecţionarea sistemului instituţional şi prin diversificarea modalităţilor de participare a cetăţenilor la viaţa

 publicăK. reformarea serviciului public, a autorităţii executive şi a celei

administrative$. respingerea extremismului politic, etnic sau religios5. susţinerea reformelor care favorizează integrarea demnă a +omâniei "n

J@ şi =41N.

acă nu ar fi fost folosită sintagma 0economie socială de piaţă2 A repudiată de adepţii pieţei libere A, obiectivele politice de mai sus ar putea

genera consensul tuturor partidelor româneşti. 4cest fapt demonstrează că': GGG.psd.ro

%$

Page 28: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 28/68

 programele singure nu asigură partidelor politice o identitate clară şiindiscutabilă. oar "mpreună cu strategiile şi tacticile de realizare aobiectivelor, aceste programe pot individualiza un partid "n cadrul unui sistem

 politic. Cu alte cuvinte, diferenţele dintre partide nu rezultă atât de mult din

răspunsurile la "ntrebarea 0Ce trebuie să facemX2, cât din acelea care sunt datela "ntrebarea 0Cum trebuie să procedămX2.Cea de-a doua mare categorie de mesa!e politice A mesaFele persuasive

 A conţine, la rândul ei, câteva subtipuri remarcabileB#. mesaFele transmise Gn cadrul programelor de audienţe,%. discursurile politice rostite la reuniunile partidului,'. discursurile politice rostite la mitingurile electorale "i la alte adunări

 publice,6.  sloganul politic,

:. afi"ul politic,K. reclama politică,$. comunicatul de presă politic,5. Gntrebările "i răspunsurile din alcătuirea interviului politic,<. mesaFele transmise Gn cadrul conferinţelor de presă organi6ate de

oamenii politici,#&.intervenţiile susţinute Gn cadrul de6baterilor televi6ate.

(i 7dealul transformării democraţiei reprezentative "ntr-o democraţie

 participativă este asumat "n aproape toate ţările europene, "nsă nicăieri nu este"nfăptuit. ocul politic este practicat de marea ma!oritate a populaţiei mai multsub forma participării la vot, a informării asupra c*estiunilor publice şi, "ntr-omai mică măsură, a spri!inirii unor candidaţi "n campaniile electorale.

/pre exemplu, "n perioada #<K$-#<5&, doar $ \ dintre cetăţeniigermani făceau parte din asociaţii, cluburi sau partide politice 'K. În acestecondiţii, am putea spune că europenii sunt mai desc*işi spre modelulreprezentativ de democraţie, consiliile locale şi parlamentele fiind c*emate săcristalizeze şi să transpună "n realitate voinţa comunităţii locale, voinţanaţională sau voinţa 0europeană2'$.

Nr, dacă practică !ocul politic "n calitate de repre6entanţi ai cetăţenilor, parlamentarii şi consilierii locali trebuie să stea "ntr-o relaţie de comunicarenemi!locită cu aceştia. @i trebuie să afle care sunt neliniştile, dorinţele,nemulţumirile, etc. cetăţenilor, pentru a se ţine seama de ele "n actullegiferării, iar mai apoi, după promulgarea legilor şi *otărârilor, aceiaşi

 parlamentari şi consilieri trebuie să urmărească reacţiile cetăţenilor. Contactul

'K  @lisabet* =oelle-=eumann (ed., The 4ermansI %ublic 3pinion %olls, #<K$-#<5&, Festport, C1B8reenGood, #<5#, pp. 6&-6% apud  Q#6B %#KS.'$  acă se ţine cont de prerogativele lărgite ale parlamentului şi de reticenţa manifestată "n utilizareareferendumului ca mi!loc de determinare a voinţei alegătorilor, se poate spune că +egatul Jnit ilustrează celmai bine modelul democraţiei reprezentative.

%5

Page 29: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 29/68

comunicativ direct "ntre alegători şi aleşi este realizat cu precădere "n programele de audienţe şi, mai nou, prin 7nternet.

 Audienţele  acordate de aleşi alegătorilor asigură atât de necesarul feedbac&  al sistemului politic, "nsă comportă şi un mare nea!uns. 7nteresele,

nevoile şi dorinţele cetăţenilor sunt atât de numeroase şi variate, "ncât, luateca atare (fără nici o simplificare, nu pot fi satisfăcute potrivit unui plan politic coerent. În consecinţă, pentru a realiza o politică serioasă A axată peobiective strategice A, reprezentanţii cetăţenilor trebuie să 0ignore2 o serie de

 probleme specifice, "n vederea atingerii unui bine comun. N prea mareimplicare "n problemele punctuale ale alegătorilor (uneori "n speranţa de a-şispori şansele de realegere "l "mpiedică pe demnitar să cunoască esenţa

 problemelor sociale şi să ia cele mai bune decizii pentru rezolvarea lor.1rebuie să adăugăm "nsă că "n multe spaţii politice A inclusiv "n

+omânia A riscul menţionat mai sus este destul de redus. 4tunci cândaudienţele c*iar au loc (oricum, nu foarte des, accentul cade pe dimensiuneafatică (sau relaţională a comunicării politice şi nu pe dimensiunea ei factuală.emnitarul politic ascultă cu o bunăvoinţă reală sau mimată doleanţelecetăţenilor şi "şi oferă spri!inul "n rezolvarea lor, "nsă, de cele mai multe ori, elnu poate face nimic, fiindcă pentru problemele ridicate A lipsa unei locuinţe,şoma!, datorii, boli cronice, sărăcie etc. A nu poate asigura, practic, nici osoluţie.

eşi nu conduc şi nu pot conduce la rezolvarea tuturor problemelor  practice ridicate de cetăţeni, audienţele ar trebui 0reabilitate2 ca modalitate

colocvială a comunicării politice. În era comunicării de masă, "n care politicienii apar mai curând ca simulacre produse de specialiştii "n relaţii publice, aceste minime contacte interpersonale sunt strict necesare. /ugestiv"n acest sens este cazul unui distins parlamentar care a declarat "ntr-uninterviu că nu a acordat decât ... 5-< audienţe "n decursul "ntregului an %&&'.În aceste condiţii, nu trebuie să mire alienarea ma!orităţii cetăţenilor, puşi să

 !oace rolul de spectator al unei posibile ficţiuni politice.(ii În cadrul programelor de audienţe, politicienii interacţionează cu

orice cetăţean din circumscripţiile lor electorale, indiferent de orientarea lui

ideologică. e aceea, mesa!ele pe care le transmit sau le receptează suntcentrate pe dimensiunea referenţială, id est  pe anumite fapte din realitateaimediată. În contrast cu ele, discursurile rostite de politicieni Gn faţa colegilor de partid   au doar ca pretext o situaţie dată "n fapt, ele sunt axate pedimensiunea relaţională, "ntrucât sunt c*emate să slu!ească la "ntărireasolidarităţii de grup. rin asemenea discursuri politice se prezintă trunc*iatrealitatea, sunt atacaţi pătimaş adversarii politici şi se "ntăreşte conştiinţacolectivă.

Jn exemplu cât se poate de nimerit "n acest sens este rogramul de

8uvernare al artidului emocrat adoptat la Conferinţa =aţională 4nuală din%< august %&&' (la care am făcut de!a referire, "n care criticile virulente şi, "n

%<

Page 30: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 30/68

 parte, ne!ustificate aduse / sunt folosite ca instrument de mobilizare amembrilor de partidB

În +omânia o treime din populaţie este afectată de sărăcie, neavând

mi!loacele minime necesare unui trai decent, iar altă treime trăieşte "ntr-o sărăcie relativă. 3ai grav, statisticile oficiale recunosc şi faptul că #%\ din cetăţenii +omâniei se zbat "n sărăcie extremă QRS. /istemulsanitar se află "ntr-o stare de deteriorare continuă QRS. =umărulşomerilor a crescut cu cca 6&.&&& "n ultimul an şi !umătateQRS.ensiile, indexate cu doar 5: \ din rata inflaţiei pe anul "n curs, sesituează la un nivel care reprezintă doar !umătate din cel din #<<& QRS.Criza de locuinţe a luat proporţii alarmante QRS. ezec*ilibrulinimaginabil pe care guvernarea / "l amplifică zi de zi a condus la ostare de anormalitate "n ceea ce priveşte accesul la educaţie şiinstrucţie, cât şi "n ceea ce priveşte corelarea dintre oferta pentruşcolarizare şi nevoia reală de pe piaţa forţei de muncă QRS. Cetăţeanulse simte tot mai ameninţat "n drepturile şi libertăţile sale, "n siguranţasa, fie că este vorba de veniturile sale, de locul său de muncă, desănătatea sa, de casa sa, de economiile sale, sau că este vorba c*iar de

 persoana sa QRS. artidul emocrat consideră că demnitatea naţionalănu se poate *răni cu iluzii. /ărăcia umileşte, umilinţa maculeazădemnitatea. 1rebuie să ne "ngri!im de crearea condiţiilor ca toţi cetăţeniiromâni să trăiască bine "n propria ţară, pentru a putea vorbi de

coeziune, respect, demnitate umană si naţională. 1rebuie ca prin bunăstare să ne redobândim demnitatea naţională.

(iii 4dresate unui public numeros şi eterogen, discursurile politicerostite la mitingurile electorale "i la alte adunări publice  nu sunt informativedecât "ntr-o măsură foarte mică sau, dacă au un conţinut informativsemnificativ, sunt tendenţioase, prezentând parţial realitatea. @le nu suntconcepute ca mi!loace de convingere (raţională, ci ca instrumente de

 persuadare (emoţională. e aceea, nu trebuie să mire "n asemenea cazuri

slabele referiri la realitate'5 şi insistenţa cu care este exprimat ataşamentul faţăde anumite valori (c*it că, "n realitate, ele pot fi ignorate.

Jn foarte potrivit exemplu de persuadare a publicului "n direcţia"ntăririi coeziunii de grup şi de mobilizare la viitoare acţiuni politice estediscursul senatorului Corneliu ;adim 1udor rostit pe #: ianuarie %&&6 laIraşov, cu ocazia dezvelirii unei statui a fostului premier israelian Witz*aD +abin, din care am spicuit câteva fraze-c*eieB

'5 uţinele fapte la care se face referire sunt zugrăvite "n alb şi negru, trecându-se cu vederea toate nuanţele.ireşte, faptele pozitive sunt asumate ca realizări ale partidului care a organizat mitingul, iar faptele negativesunt trecute "n seama adversarilor politici.

'&

Page 31: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 31/68

 )oamnelor "i domnilor ,9timaţi repre6entanţi ai Corpului )iplomatic,1răim acum, la "nceputul 3ileniului 777 creştin, vremuri de "mplinire a

 profeţiilor, pe care nu le putem "nfrunta dec"t cu Iiblia "n suflet. QRS

9timaţi prieteni, =e-am adunat astăzi, aici, pentru a dezveli o statuie ridicată cudragoste, cu eforturi materiale şi "n modul cel mai idealist cu putinţăQRS. @, oare, rău că am ridicat-oX Ce este politicianist aiciX =icăieri, peacest monument, nu este scris nici numele meu, nici numele undaţieimele, nici numele artidului +omânia 3are. QRS

 )ragele mele surori "i iubiţii mei fraţi,;ă mulţumesc că aţi venit astăzi, "n număr at"t de mare, la festivitateade dezvelire a /tatuii unui martir al ăcii QRS. riviţi la măreţia acestuiomB el se uită departe, "n viitorT Oaideţi să-l urmămT QRS

 'a bună vedereB la %alatul CotroceniJ 9halomJ

7nvocarea valorilor creştine, tonul moderat "n care sunt respinseacuzaţiile de politicianism şi ipocrizie, strângerea progresivă a relaţiei cuauditoriului A marcată de trecerea oratorului de la formula neutră de adresare0oamnelor şi domnilor2 la una mult mai apropiată 0ragele mele surori şiiubiţii mei fraţi2 A şi accentuarea dimensiunii incitative (0Oaideţi să-lurmămT2, 0>a alatul CotroceniT2 servesc, "n primul rând, la consolidareaunei conştiinţe colective.

(iv otrivit lui Nlivier +eboul,  sloganul   este o formulă concisă şifrapantă al cărei scop este ralierea publicului la un produs comercial, la un

 partid sau la o cauză Q%<B 5%S. olosit ca mi!loc de persuadare, sloganultrebuie să aibă o formă retorică, asigurată de ritm (0os 3afia, sus atriaT2,rimă 0(04zi "n 1imişoara, mâine-n toată ţara2, !ocuri de cuvinte(0Nmu>7/cusit2, metaforă (0C*eia e la tineT2, *iperbolă (0@l ştie, el vrea, el

 poate2, aluzie (0Contractul cu +omânia ] Contractul cu 3onar*ia2,argument condensat (0Nri c*eia, ori secera şi ciocanul2 etc. /loganul trebuiesă fie o formulă 0"nc*isă2, care să nu poată primi nici replică, nici adăugire.

@ste de reţinut faptul că sloganul nu este "n mod necesar mincinos.intre trăsăturile pe care trebuie să le aibă orice slogan politic, cinci par 

a avea o importanţă aparte Q%<B 5K-55SB#.  sloganul tinde să se disimule6eB d*ndu$se drept altceva dec*t este%.  sloganul este o formulă anonimăB anonimatul d*nd astfel sentimentul 

evidenţei'.  sloganul este polemic6.  sloganul este condensat :.  sloganul este prea scurt pentru ceea ce vrea să spună.

incolo de trăsăturile care "l caracterizează, sloganul poate ficonfruntat cu trei condiţii de succesB

'#

Page 32: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 32/68

#. condiţia formei po6itive Q##B 6<S,%. condiţia univocităţii sensului şi'. condiţia bunei$cuviinţei.

ără a lega eşecul "n alegeri doar de alegerea neinspirată a sloganului,

 putem accepta ideea că forma negativă a sloganului este "n defavoareacandidatului care "l propune, alegătorii nefiind motivaţi suficient "n votarealui. Ca o confirmare a acestei ipoteze, s-ar putea menţiona sloganul lui @milConstantinescu la alegerile din #<<% A 0 8u putem reuşi decât "mpreună2 A şisloganul lui 1*eodor /tolo!an la alegerile din anul %&&&B 0@u nu vin la putere.@u vin la muncă2.

În ciuda caracterului lapidar, sloganul trebuie să fie lipsit deambiguitate. e la această condiţie s-a abătut la alegerile locale din %&&&candidatul 8eorge ădure, care, prin sloganul 0ădure "mpotriva dezordinii şisărăciei casă, curăţenie, corupţie2, părea să dea de "nţeles că va lupta pentruasigurarea ... corupţiei.

Jltima condiţie sub care ar trebui puse sloganurile politice este menităsă fixeze creatorilor lor o limită a decenţei. În căutarea unui slogan cât maifrapant, cineva ar putea fi ispitit să apeleze la formule insolite, transgresândcadrul discursului politic, iar acest fapt ar putea leza sensibilitatea unor alegători. /pre exemplu, sloganul artidului emocrat 0;ino să vezi, noiavem soluţia pentru viitorul tău2 pare să fie construit pornind de la câtevaelemente ale unor versete bibliceB 0+abbi Q...S, unde locuieşti. @l le-a zisB^;eniţi şi vedeţiZ.2 (7oan #. '5-'<, respectiv 0oamne, la cine să ne ducemX

1u ai cuvintele vieţii veşnice2 (7oan K. '5. Nr, pentru un creştin practicant,apropierea creată "ntre un instrument de luptă politică şi (ceea ce el considerăa fi 0cuvintele vieţii veşnice2 depăşeşte limitele bunei-cuviinţe.

(v olosite aproape exclusiv "n campaniile electorale, afi"ele politicese adresează trecătorilor şi sunt menite să asigure partidelor şi politicienilor notorietate "n rândul alegătorilor. Constrângerile la care se supune afişul

 politic sunt foarte mariB el solicită atenţia unor oameni grăbiţi, care nu-şi permit decât să arunce o scurtă privire asupra lui. 3izându-se cu precădere peforţa impactului vizual, pe un afiş politic nu apar, de regulă, decât numele şi

fotografia candidatului, numele şi simbolul electoral al partidului şi, eventual,sloganul 0oficial2. 1oate aceste elemente trebuie să poată fi receptate de cătreun trecător grăbit la o singură privire.

iind potrivit mai curând unei campanii de notorietate şi nu uneia de persuadare, afişul politic nu este un instrument eficient de comunicare politică pentru candidaţii de!a cunoscuţi "n rândul electoratului, cu atât mai mult cucosturile ridicate de utilizarea lui sunt relativ mari.

(vi Ca principal mi!loc de persuasiune politică "n spaţiul mediatic,reclama politică  caută să se impună atât prin forţa impactului vizual, cât şi

 prin rezonanţa scurtelor mesa!e rostite. ;e*iculate "ntr-un mediu dinamic şiextrem de costisitoare, reclamele politice tind să se condenseze la maximum.

'%

Page 33: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 33/68

4stfel, potrivit lui ames /. is*Din'<, informaţiile 0sonore2 care sunt prezentate la ştirile televizate de seară din /tatele Jnite au descrescut "nlungime de la 6% de secunde "n #<K5 la < secunde "n #<55 şi, apoi, la $, :secunde "n timpul campaniei prezidenţiale din #<<%.

Nr, problemele publice sunt mult prea importante şi complexe pentru a putea fi tratate prin mesa!e atât de simplificate, precum fraza rostită de8eorge Ius* 0 Read my lipsB no neK taes2. entru a decide cărui candidat să-i acorde votul, cetăţeanul trebuie să facă o !udecată de evaluare pentru a faceo asemenea !udecată, el trebuie să cunoască situaţia la care se raportează "nsfârşit, pentru a a!unge la un grad suficient de cunoaştere, el trebuie sădispună de informaţii relevante.

În măsura "n care sloganurile ve*iculate "n reclamele politice suntfoarte slab informative, aceste mi!loace de comunicare politică nu se potconstitui "n fundament al unei alegeri responsabile. ?ara "n care reclamele

 politice !oacă rolul decisiv "n câştigarea voturilor alegătorilor este condamnatăla instabilitate, "ntrucât manipularea emoţională prin reclame se asociază"ntotdeauna cu versatilitatea. =imic nu este mai sc*imbător decât universulemoţiilor şi sentimentelor unei persoane umane. /tabilitatea politică a uneiţări este garantată de adoptarea unor opţiuni politice ferme, iar asemeneaopţiuni nu se pot forma decât pe baza unei informări temeinice.

(vii Comunicatul de presă este un material redactat "n biroul de presăal unei organizaţii şi care este repţionat de către ziarişti fie ca 0produs finit2(atunci când este publicat direct, fie ca 0instrument de lucru şi de referinţă2

(dacă furnizează informaţii despre subiecte care vor face obiectul unor materiale mai ampleB ştiri, reporta!e, anc*ete, interviuri etc.6&.

artidele politice folosesc comunicatul de presă atât "n ipostazainformativă  (dacă se transmit invitaţii, date statistice, informaţii simple etc.,cât, mai ales, "n ipostaza persuasivă (dacă se aduc la cunoştinţă contestaţii,acuze, dezminţiri etc.. 3esa!ele de mai !os A (7 şi (77 A, emise pe emise pe#< ianuarie %&&6, respectiv pe %# decembrie %&&', de secretarul general al4cţiunii opulare, 3arius ;ladu6#, respectiv de irecţia de relaţii cu mass-media a artidului /ocial emocrat6% A exemplificarea este cu totul arbitrară A 

ilustrează foarte bine comunicatul de informare ("n primul caz, respectivcomunicatul persuasiv ("n cel de-al doilea caz.

(7 @ineriB -E ianuarie LL?B s$a Gntrunit la <ucure"tiB <iroul 2ecutival Acţiunii populare =A%>

'< The @oice of the %eople. ublic Npinion and emocracH, Wale JniversitH ress, =eG Oaven and >ondon,#<<:, p. 6%.6& Cristina Coman, Relaţii publiceI tehnici de comunicare cu presa, @ditura 4>>, Iucureşti, #<<<, p. 5:.6# GGG.actiunea.ro6% GGG.psd.ro

''

Page 34: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 34/68

esfăşurată sub conducerea preşedintelui partidului, domnul @milConstantinescu, şedinţa săptăm"nală a Iiroului @xecutiv al 4cţiuniiopulare a abordat şi dezbătut următoarele subiecteB

#. +ăspunsul 4cţiunii opulare la campania de *ărţuire şi intimidare a

membrilor şi simpatizanţilor 4 care au solicitat informaţii privindfondurile publice utilizate la operaţiunile de consolidare şi restaurare aalatului de ustiţie, campanie iniţiată de 3inisterul ustiţiei şi oliţie

%. /trategia 4cţiunii opulare "n domeniul reformei sectorului de2Cercetare-dezvoltare_

'. /tadiul "nc*eierii Contractelor de management politic "ntre filialele !udeţene şi Iiroul @xecutiv

6. 4probarea calendarului de pregătire a alegerilor locale:. Convocarea Comitetului ermanent al 4cţiunii opulare la data de

'# ianuartie %&&6K. articiparea 4cţiunii opulare la aniversarea a #6: de ani de la

Jnirea rincipatelor.

(77 Theodor 9toloFan G"i pregăte"te psihologic e"ecul Gn alegerileviitoare

artidul /ocial emocrat consideră iresponsabile declaraţiile preşedintelui =>, 1*eodor /tolo!an de la 1ârgovişte, unde a vorbit dinnou despre fraudarea alegerilor. ersistenţa acestei teme "n discursuriledomnului /tolo!an arată că domnia sa este de fapt convins că alianţa

din care face parte nu va câştiga, şi pregăteşte psi*ologic acest eşec, precum şi contestarea viitoare a rezultatelor scrutinelor din %&&6.incolo de interesele politice de moment, domnul 1*eodor /tolo!an,

 prin asemenea declaraţii, pune "n discuţie procesul de democratizaredin +omânia, un proces validat printr-o dublă alternanţă la putere şirecunoscut ca atare de toate organismele internaţionale. 4 aşeza astăzi+omânia pe acelaşi plan cu state autoritare, fără democraţii funcţionale,este o !ignire la adresa tuturor cetăţenilor acestei ţări QRS. artidul/ocial emocrat consideră că domnul 1*eodor /tolo!an nu este

"ndreptăţit să ofere lecţii despre respectarea legii, atâta timp cât =>"mprăştie fluturaşi electorali prin ţară, "ncălcând astfel legea. e altfel,c*iar "naintea vizitei sale la 1ârgovişte, oraşul a fost "mpânzit cufluturaşi care vorbeau despre 0"ntâlnirea de suflet, "n prea!ma /fintelor /ărbători ale Crăciunului2 dintre alegători şi domnul /tolo!an. 7ată că=> nu are nici o !enă "n a transforma /ărbătoarea Crăciunului "n prile!de campanie electorală deşănţată. artidul /ocial emocrat "i aminteşteliderului => modul dictatorial şi "n dispreţul legii, "n care a sc*imbat

 brutal componenţa Consiliului de 4dministraţie al ondului roprietăţii

de /tat şi al Iăncii =aţionale, la doar două săptămâni după câştigareaalegerilor "n #<<K de către C+. in acest motiv, nu suntem dispuşi să

'6

Page 35: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 35/68

 primim lecţii de democraţie de la domnia sa, mai ales "n condiţiile "ncare modificarea procedurii de numire a membrilor ConsiliuluiConcurenţei este o cerinţă a Jniunii @uropene, ceea ce probabil nu auaflat 0specialiştii2 "n integrare europeană ai =>. in păcate, 1*eodor 

/tolo!an nu a "nţeles apelurile preşedintelui 7on 7liescu şi ale preşedintelui /, 4drian =ăstase, de a nu se folosi "n campaniaelectorală tema integrării "n Jniunea @uropeană. În acest fel

 preşedintele => dovedeşte că pune mai presus de interesul naţional alintegrării europene, interesul de partid. În ceea ce priveşte regulile

 privind acordarea creditelor de consum, artidul /ocial emocrat "şiexprimă nedumerirea faţă de faptul că un specialist "n economie, nu a"nţeles că dobânzile pentru creditele de consum sunt destul de ridicate,iar solicitarea unui avans pentru orice formă de "mprumut este ogaranţie a bonităţii clientului. În plus, este elementar că un nivel deconsum superior producţiei interne poate determina creştereaimporturilor şi o presiune inflaţionistă.

Concentrându-ne atenţia asupra celui de-al doilea comunicat de presă, putem remarca faptul că replica / la acuzaţiile lansate de purtătorul decuvânt al => A premeditarea fraudării alegerilor, "nceperea prematură acampaniei electorale, "năsprirea condiţiilor de acordare a creditelor de consumetc. A nu s-a făcut sub forma unei dezminţiri prin informare, ci princontraatacuri incisive, destinate să conducă la discreditarea adversarilor 

 politici. 4ceştia sunt acuzaţi, la rândul lor, de declaraţii iresponsabile, de practicarea unei campanii electorale deşănţate, de punerea interesului de partid mai presus de interesul naţional, de incompetenţă "n domeniuleconomico-financiar etc.

Jtilizate pe scară largă "n disputele politice, comunicatele de presă persuasive prezintă riscul de a dezorienta electoratul, care, "n lipsa unor informaţii provenind din terţe surse, poate respinge poziţiile exprimate deambele părţi, spunând cu le*amite 01oţi sunt o apă şi-un pământT2.

(viii 1nterviul  este o formă de comunicare desfăşurată ca succesiune de

"ntrebări şi răspunsuri A pe o temă determinată A şi care este adusă lacunoştinţa publicului prin mass media. oliticienii folosesc adesea interviul cami!loc de informare a cetăţenilor cu privire la poziţia lor "n raport cu anumite

 probleme de interes public.+euşita interviului impune respectarea următoarelor condiţii generaleB

(a "ntre protagoniştii interviului trebuie să subziste o relaţie de "ncredere (brespectul pentru propria persoană şi pentru interlocutor trebuie dovedit printr-un contact vizual adecvat, prin menţinerea unei posturi naturale, relaxate şicurtenitoare, precum şi prin păstrarea unor momente de tăcere potrivite (c

':

Page 36: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 36/68

 problemele aduse "n discuţie trebuie acoperite cu informaţii relevante, care săimplice şi persoana intervievată6'.

>a aceste condiţii de ordin general ar putea fi adăugate câtevarecomandări specifice, privitoare la formularea "ntrebărilor şi a răspunsurilor.

4stfel, "ntrebările puse "n cadrul interviului ar trebui să fie (icurtenitoare, (ii precise, (iii adecvate şi (iv centrate pe probleme de interes public.

+espectarea regulilor de politeţe este condiţia sine ,ua non a instaurăriiunui climat suportiv, propice dezvăluirii unor informaţii substanţiale

 pertinente. Însă, dacă sub pretextul adoptării unei atitudini incisive, sedepăşesc limitele bunei cuviinţe, persoana intervievată se va simţi *ărţuită şiva adopta un comportament defensiv, comunicând cât mai puţin, pentru a nudeveni vulnerabilă.

recizia "ntrebării condiţionează necesar (ce e drept, nu şi suficient precizia răspunsului. /pre exemplu, un ziarist nu are de ce să spere că vaobţine de la un demnitar străin informaţiile relevante aşteptate dacă "iadresează "ntrebări de felul 0Cu ce gânduri aţi venit "n +omâniaX2 sau 0Cemai faceţiX2.

 =u trebuie uitat nici faptul că "ntrebările trebuie adresate doar  persoanelor care sunt "n măsură să răspundă la ele. e pildă, nu i se poate cereunui demnitar să reproducă "n orice "mpre!urare date statistice complicate sausă ofere explicaţii ale comportamentelor politice manifestate de o terţă

 persoană. N "ntrebare de genul 0e ce a părăsit E partidul pe care "l

conduceţiX2 ar trebui pusă c*iar politicianului E.Jltima condiţie amintită este mult mai greu de respectat, "ntrucât nu

există o limită clară "ntre aspectele private şi aspectele de interes public aleunei persoane. 4stfel, un ministru nu poate fi "ntrebat ("n cadru oficial dacă "i

 plac sarmalele "n foi de viţă, dar i se pot cere explicaţii pentru faptul că a fost"nsoţit de amantă "ntr-o vizită de stat.

+ăspunsurile date de persoana intervievată ar putea fi confruntate cumaximele conversaţionale formulate de O.. 8rice66, astfel "ncât ele să fiesocotite acceptabile dacă şi numai dacă (i oferă integral informaţiile cerute,

(ii sunt sincere, (iii sunt relevante şi (iv sunt clare.in păcate, criteriile de acceptabilitate formulate mai sus conturează

spaţiul de !oc al unei comunicări ideale, ele fiind respectate doar parţial "ncomunicarea politică 0reală2. /pre exemplu, nu credem să existe vreo

 persoană publică dispusă să recunoască toate greşelile politice săvârşite "norice caz, ea nu va menţiona decât defectele care pot fi convertite "n virtuţi6:.6' N prezentare detaliată a te*nicii interviului se găseşte "n lucrareaB avid +. @vans, 3argaret 1. Oearn, 3ax+. J*lemann ̀ 4llen @. 7veH, 2ssential 1ntervieKing . 4 rogrammed 4pproac* to @ffective Communication,IrooDs [ Cole ublis*ing CompanH, 3ontereH, #<$<.66  O.. 8rice,  'ogic and Conversation, "nB eter Cole şi errH >. 3organ (eds., 9ynta and 9emantics,

volume 'B 9peech Acts, 4cademic ress, =eG WorD, #<$:, pp. 6:-6$.6: Întrebat cu privire la cele mai mari defecte pe care le are, un proeminent politician român n-a spus decât căa avut prea mare "ncredere "n oameni.

'K

Page 37: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 37/68

/inceritatea este o altă piatră de "ncercare pentru oamenii politici, 0cimitirul promisiunilor electorale2 şi ne"ncrederea generală faţă de aproape toatedeclaraţiile făcute6K  fiind doar două din confirmările acestui fapt. rin"ncălcarea cerinţei relevanţei, intervievaţii caută să eludeze "ntrebările

incomode, 0răspunzând2 la "ntrebări care nu au fost puse, de cele mai multeori "ncepând cu sintagma 04ş vrea să fac mai "ntâi o (scurtă precizare. Însfârşit, condiţia clarităţii intră "n coliziune cu ambiguitatea intenţionată adiscursului ideologic. În măsura "n care disimulează scopul ultim vizat A câştigarea şi administrarea puterii A politicienii nu au cum să fie "ntru-totul

 precişi "n afirmaţiile lor.7nterviul acordat de Nvidiu 3arian, preşedinte interimar al =?C

4rad, ziaristului 7oan 7ercan, de la 04devărul de 4rad A Cotidian7ndependent2 la data de #:.##. %&&' (şi pe care "l redăm mai !os poateconstitui un excelent exemplu didactic, "ntrucât ilustrează "n egală măsură

 profesionalismul operatorului de interviu şi dimensiunea ideologică arăspunsurilor oferite.

7B -le presedinte, se pare că =?C dispare "ncet şi sigur. utem vorbi de=?C la timpul trecutX3B =?C are un trecut mare şi cu siguranţă că va avea şi un viitor mare.7B e ce vă bazaţi când faceţi această afirmaţieX3B +ecunosc că "n prezent partidul traversează o perioadă foarte dificilă. /ănu uităm "nsă că =?C a rezistat "n cei :& de ani de comunism şi, imediat

după ^5<, s-a re"nfiinţat.7B =u se potrivesc situaţiile. 4tunci era un singur partid, C+, iar acum suntmulte partide care, prin simpla lor existenţă fac concurenţă =?C.3B Jnele partide, ce-i drept, "şi doresc cu ardoare să "mpiedice =?C "nactivitatea sa. roblema e că, spre deosebire de alte partide, =?C are odoctrină foarte clară. 4lte partide şi-ar dori acest culoar al creştin-democraţiei,dar nu-l au. =?C "l are, este un culoar european.7B =?C are doctrină, are culoar, dar n-are oameni şi electorat.3B ;ă contrazic. 4re şi oameni, are şi electorat, are şi structuri "n teritoriu. În

 !udeţul 4rad, din $: de comune, avem K< organizaţii. Că numărul membrilor a scăzut "n ultimii ani este adevărat. =-aş fi atât de dramatic "ncât să spun căacest partid nu mai există.7B =u numărul membrilor este important, ci numărul simpatizanţilor.3B =u ne putem plânge că nu avem simpatizanţi.7B Yi sonda!eleX3B =u ştiu cine a făcut aceste sonda!e. @u nu pot să am "ncredere "n niştesonda!e făcute de duşmanii =?C.7B 4sta "nseamnă că toată lumea e duşmanul =?C. @xageraţiT

6K În +omânia sunt puse sub semnul "ntrebării şi datele statistice oficiale, pentru care "şi asumă răspundereacele mai importante instituţii ale statului.

'$

Page 38: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 38/68

3B =imeni nu are nici un interes să promoveze un sonda! bun pentru =?C./i =?C va face un sonda!, plătit si vom vedea care este situaţia reală. Cine

 plăteşte, cam aran!ează şi procentele. 3ă gândesc la sonda!ele făcute pânăacuma.

7B Cine ar avea interes să faulteze =?C si de ceX3B Celelalte partide care se află pe undeva la centru-dreapta.7B Cu cine aţi mai rămas pe plan local "n =?CX3B /ă luăm aritmetic. in Iiroul udeţean, compus din ## membri, au plecattreiB Cristea, C*işcan, 8alu.7B Yi doamna Cristea. 4u plecat cei mai buni. 4ceştia au ţinut sus "n ultimavreme steagul =?C.3B /ă precizămB cei care au plecat au a!utat la ţinutul steagului. =imeni nu lecontestă meritele. ar ideile nu puteau fi puse "n practică fără ceilalţi membriai partidului. 4şadar, a plecat o parte din ec*ipă, nu toată ec*ipa.7B Care sunt oamenii de bază cu care veţi continua "n =?CX3B 4lin 8*erga, etrică Oorga, 3ladin =icolae, 3ladin 4urel, 7onel Costin,olotar +adu Ciprian. În afară de asta, vă spun că voi practica o politică auşilor desc*ise "n =?C. Îi invit pe toţi cei care au deţinut la un moment datcalitatea de membru sau funcţii "n =?C să revină, pentru că sigur "şi vor găsi locul "n partid.7B roblema e ca =?C să-şi găsească locul pe eşic*ierul politic românesc.3B >a 4rad, =?C "şi are locul "n contextul politicii locale. >a nivelnaţional, cred că, "n perioada imediat următoare, se vor face mişcări politice

care vor aşeza =?C-ul la locul lui "n politica românească.7B Ce mişcăriX3B ;oi spune la momentul potrivit. /unt tot felul de discutii care se poartăacum, asteptăm rezultatul acestor discuţii.7B Claudiu Cristea şi ceilalti au plecat la J++ (Jniunea pentru +econstructia+omâniei.3B >e doresc să-şi "mplinească visele şi scopurile. >e mulţumesc pentruactivitatea din =?C. lecarea lor "nseamnă că partidul nostru este unrezervor nesecat pentru alte partide.

7B 4ţi rămas cu rezervorul şi aţi pierdut partidul.3B 3ereu ni se spune că de la noi pleacă oameni. Yi, totuşi, partidul numoare.7B ar nici nu-i departeT3B @ o glumă. =?C are "n continuare oameni bine pregătiţi, dar, zic eu,vor rămâne şi nu vor mai migra la alte partide.7B ;eţi candida la rimăria 4raduluiX3B Cu siguranţă voi candida.7B =u sunteţi prea mulţi candidaţi din opoziţie, pe de o parte şi orel opa de

cealaltă parteX =u vă călcaţi pe picioareX

'5

Page 39: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 39/68

3B @u zic că eu sunt de o parte şi ceilalţi de cealaltă parte. rimul tur descrutin va scoate "n evidenţă pe cel mai bun candidat al opoziţiei.7B Yi dacă se va aplica propunerea / ca primarul să fie ales din primul turX3B =u cred că se va "ntâmpla acest lucru. 4r fi o "ncălcare a spiritului

Constituţiei şi a oricăror norme democratice.

(ix Conferinţele de presă  sunt evenimente c*eie "n strategiacomunicaţională a unui partid politic, "ntrucât prile!uiesc transmiterea unor informaţii de maximă importanţă. upă . es*epper, o conferinţă de presă

 poate fi organizată numai dacă se poate răspunde afirmativ la cel puţin trei dinurmătoarele "ntrebări Qcf. 6&B #%$SB

#. /e bucură organizaţia de un prestigiu suficient pentru a atrage un număr reprezentativ de ziariştiX

%. 4u activităţile organizaţiei o importanţă deosebită pentru un segmantimportant al populaţieiX

'. @ste evenimentul "n cauză atât de important "ncât organizaţia sătrebuiască să se explice "n faţa publicului "n legătură cu elX

6. /ubiectul interesează suficient de mult presa pentru a suscita "ntrebărileziariştilorX

:. @xistă informaţii şi poziţii noi care pot fi oferite sau argumentate "n faţa preseiXConferinţele de presă pot fi privite până la un punct drept 0interviuri

colective2 şi se desfăşoară, de obicei, după următorul tipicB

#. cuvântul de desc*idere al moderatorului%. discursul conducătorului organizaţiei (sau al reprezentantului ei

oficial'. "ntrebările ziariştilor şi răspunsurile din partea organizaţiei6. cuvântul de "nc*idere a conferinţei de presă:. dialogul informal.

e regulă, ziariştii care participă la conferinţa de presă primesc unrezumat al textului rostit "n desc*iderea acesteia, iar atunci când se comunicăinformaţii importante bazate pe cifre şi date statistice ei primesc şi un dosar 

de presă, "n care sunt incluse informaţiile asupra cărora organizatoriiconferinţei de presă ţin să atragă "n mod special atenţia.

(x  )e6baterile politice televi6ate  au apărut "n comunicarea politicădupă a doua !umătate a secolului EE şi s-au dovedit "ntotdeauna şi

 pretutindeni o provocare redutabilă pentru candidaţii politici. =aşterea acesteiforme de comunicare A mai ales ca de6batere decisivă (susceptibilă de a *otăr"soarta alegerilor A este legată de campania prezidenţială americană din #<K&,care i-a pus faţă "n faţă pe o*n . LennedH şi +ic*ard =ixon. Iine consiliatde ierre /alinger şi >Vonard +einsc*, candidatul democrat a avut o prestaţie

superioară celei a contracandidatului său republican şi, potrivit părerii celor mai mulţi specialişti "n marDeting politic, şi-a asigurat, astfel, acel 0avanta!

'<

Page 40: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 40/68

decisiv2 care i-a permis să câştige alegerile. eşi nu este rezonabil să legămsuccesul unei complexe campanii electorale de un eveniment punctual,insuficient de revelator pentru calităţile candidaţilor, trebuie să recunoaştemfaptul că, "n epoca 0telemaniei2, dezbaterea televizată ocupă un loc deloc

negli!abil "n comunicarea politică.e fond, dezbaterea politică televizată este discuţie "ntre doi sau maimulţi politicieni "n prezenţa unui moderator şi "n faţa camerelor de luat vederi.

4ceastă discuţie se diferenţiază "n raport cu celelalte convorbiricongenere prin următoarele trăsăturiB

#. contextul comunicării este unul formal, "n măsura "n care sunt asumateunele constrângeri prestabiliteB durata dezbaterii, durata şi ordineaintervenţiilor, natura temelor abordate, dispunerea participanţilor pe

 platoul de filmare, ung*iurile de filmare, prim-planurile etc.%. dezbaterea nu este un sc*imb de idei, ci o confruntare de personalităţi,

atitudini, valori, opinii şi convingeri'. politicienii se anga!ează "n discuţie potrivit regulilor oricărei competiţii,

fiecare dintre ei căutând să-şi domine adversarii, pentru a fi socotit"nvingătorul confruntării

6. discuţiile politicienilor sunt 0arbitrate2 de un ziarist-moderator, caredesc*ide şi "nc*ide dezbaterea, pune "ntrebările, dă cuvântul

 protagoniştilor, se intercalează "ntre participanţi pentru a prevenidegenerarea "n ceartă a dezbaterii, reaminteşte regulile de desfăşurare adezbaterii atunci când constată că ele sunt "ncălcate "n mod repetat etc.

:. participanţii la dezbatere se adresează atât contracandidaţilor lor, cât şi publicului telespectator

K. scopul ultim urmărit nu este convingerea contracandidaţilor 6$, ci persuadarea electoratului.ără "ndoială, participarea la o dezbatere televizată este un examen

dificil, care nu poate fi trecut fără a!utorul unor consilieri specializaţi peaceastă formă de comunicare. roblema numărul unu care apare aici estelegată de complexitatea mesa!elor care trebuie transmise. 3ai exact, "ncompunerea mesa!elor, politicienii trebuie să combine "n proporţia cuvenită

cuvintele, indicii şi simbolurile, pentru a atinge trei scopuri distincteB#. conturarea unei imagini de sine pozitive,%. transmiterea unor informaţii care "l pun "ntr-o lumină favorabilă şi'. influenţarea electoratului telespectator "n direcţia acceptării propriei

oferte.Nr, nevoit să interacţioneze concomitent cu contracandidaţii săi, cu

moderatorul dezbaterii şi cu telespectatorii, fiecare participant la dezbatereriscă să comită greşeli grave de comunicare. 4stfel, unii politicieni seadresează direct telespectatorilor, ignorându-şi contracandidaţii, "n timp ce

6$ Nricât de riguroase ar fi argumentele puse "n !oc, nici un candidat nu va recunoaşte desc*is că ceilalţicontracandidaţi au dreptate.

6&

Page 41: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 41/68

alţii, antrenaţi peste măsură "n controverse, uită că ţinta ultimă a mesa!elor sale este electoratul.

in cele de mai sus reiese clar că dezbaterile televizate "i pun pe politicieni "ntr-o postură vulnerabilă. e aceea, candidaţii care au de!a un

capital de popularitate evită, de regulă, să ia parte la ele, mai ales dacă aucontracandidaţi dificili sau puţin cunoscuţi "n rândul electoratului. 7lustrativ "nacest sens este refuzul lui 7on 7liescu de a participa la o dezbatere televizată"mpreună cu contracandidatul său, Corneliu ;adim 1udor, "naintea celui de-aldoilea tur al alegerilor prezidenţiale din %&&&. Într-o confruntare directă cu un

 persona! temperamental, pamfletar redutabil, 7on 7liescu nu ar fi avut decât de pierdut.

2.3. Con%e%$ comnic!"ii #o$i%ice

Conceptul de context (al comunicării politice are o sferă foarte largă şioarecum imprecisă. 1otuşi, pare plauzibil să susţinem că el are douăcomponente strâns corelateB (i cadrul referenţial şi (ii organizarea politică asocietăţii.

(i /ub etic*eta de cadru referenţial nu stă realitatea fizică 0"n sine2, ciacea 0versiune a realităţii2 care poate fi proiectată cu a!utorul codului folositde către o anumită comunitate. În lucrarea HoK Real is Real , aul FatzlaGicD a evidenţiat cu pregnanţă această dependenţă a cadrului referenţial de cod şi,implicit, de procesul comunicării,

0Cea mai periculoasă iluzie este aceea că există o singură realitate.Ceea ce există "n fapt sunt diferite versiuni ale realităţii, unele dintre elecontradictorii, toate fiind "nsă rezultate ale comunicării, iar nu reflecţiiale adevărurilor eterne şi obiective265,

"nsă nu credem că a vrut să spună că ar fi vorba aici de versiuni arbitrare alerealităţii, pe care să le poată propune orice individ după bunul său plac. 4şacum s-a menţionat de!a, cadrul referenţial (sau situaţia coincide cu

0realitatea2 pe care o "mpărtăşesc toţi membrii unei comunităţi, ca utilizatoriai aceluiaşi cod.

1otuşi, dacă situaţia nu este ceva obiectiv, ci o proiecţie a codului, nueste logic exclus faptul ca o "ntreagă societate să fie manipulată "n planreferenţial de o oligar*ie ce ar controla codul societăţii. 8eorge NrGell acondensat acest scenariu sinistru "ntr-o 0lămurire2 pe care NZIrien i-o dănonconformistului Finston /mit*B

65  aul FatzlaGicD,  HoK Real is Real . Confusion, isinformation, Communication, ;intage IooDs, =eGWorD, #<$$, p. x.

6#

Page 42: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 42/68

0=-ai vrut să te supui, iar preţul nesupunerii este alienarea. 4i preferatsă fii un nebun, un minoritar, c*iar de unul singur. Însă s-o ştii de lamine, Finston, numai un spirit disciplinat e "n măsură să perceapărealitatea. e când dumneata crezi că ea e ceva obiectiv, "n afara

subiectului, ceva ce există numai prin sine. Crezi de asemenea că fireafirii se arată doar prin ea "nsăşi. Când, auto"nşelându-te, ţi se pare căvezi ceva, crezi că şi toţi ceilalţi ar trebui să vadă acelaşi lucru. ar teasigur, Finston, realitatea nu e "n afară. +ealitatea sălăşluieşte numai "nconştiinţa omului, nicăieri "n altă parte. =u o minte individuală, str"mbăşi trecătoare, ci doar conştiinţa colectivă şi nemuritoare a artidului e "nmăsură s-o capteze. Ceea ce artidul susţine că e adevăr, e "ntr-adevăr adevăr. @ cu neputinţă să cunoşti realitatea, fără a o vedea cu oc*iiartidului. @ tocmai lucrul pe care urmează să ţi-l "nsuşeşti, Finston.entru aceasta e necesar din parte-ţi un act de autodistrugere, un efortde voinţă.26<

in fericire, situaţia sumbră descrisă "n romanul lui NrGell nu a devenitrealitate decât parţial şi pentru o perioadă relativ scurtă de timp, "n dictaturilecontemporane. oar sub regimurile fasciste şi comuniste, anumite oligar*ii

 politice au reuşit să manipuleze, până la un punct, masele de cetăţeni prindeformarea codurilor. Jn posibil motiv de optimism "n acest sens este acelacă practica de comunicare a unei societăţi este atât de vie, "ncât nici un grupnu poate s-o sub!uge, oricât de rafinate ar fi mi!loacele folosite. Jzul cotidian

al codului poate să facă inofensive, prin inevitabilele abateri de la norme,toate instrumentele de manipulare a realităţii prin limba!.

incolo de dependenţa faţă de codul folosit, cadrul referenţial alcomunicării politice se individualizează prin alte două trăsături remarcabileBambiguitate denotativă şi prezenţa semnificativă a faptelor instituţionale.

Nbiectele, faptele, evenimentele, procesele etc. la care se face referire prin intermediul discursurilor politice nu par să 0coincidă2 cu cele denotate prin componentele discursului ştiinţific. În context ştiinţific, dar şi "n viaţacotidiană, semnele desemnează cu o oarecare acurateţe anumite fragmente din

realitate. Nr, la nivelul acţiunii politice, semnele sunt folosite mai mult pentrua ascunde realitatea decât pentru a o dezvălui. Cele mai potrivit exemple care

 pot fi menţionate aici sunt c*iar conceptele politice de bazăB 0democraţie2,0libertate2, 0solidaritate2, 0drepturile omului2, 0război preventiv2, 0terorist2,0victimă colaterală2, 0dictatură2 etc., etc. /ub toate aceste concepte suntdispuse, din interese ideologice opuse, realităţi diferite.

@ste demn de reţinut şi faptul că polisemia termenului 0@uropa2 A (acontinentul care se "ntinde "ntre Capul =ord din eninsula /candinavă şiCapul 1arifa din eninsula 7berică, respectiv "ntre Capul +oca din eninsula

7berică şi partea de nord-est a Jralului polar, (b leagănul creştinismului, (c6< 8eorge NrGell, -MN?, @ditura OHperion, C*işinău, #<<#, p. %#&.

6%

Page 43: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 43/68

ansamblul popoarelor creştine care a stăvilit expansiunea arabă, tătară şi turcă"n propriile teritorii, respectiv (d 0casa2 unor naţiuni din aria geografică a@uropei care promovează libertăţile individuale şi valorile democraţiei A acontribuit la apariţia unor dispute privind 0intrarea "n @uropa2 a unor ţări care

fac de!a parte, sub raport geografic, din @uropa, dar şi posibila accedere "norganizaţiile europene a unor ţări din alte continente (precum 1urcia sau7sraelul.

Cealaltă caracteristică a situaţiei politice, preponderenţa faptelor instituţionale, explică de ce o comunitate priveşte diferit realitatea, deşi nu auavut loc sc*imbări materiale ma!ore, sau de ce două comunităţi care trăiesc "ncondiţii materiale similare resimt "n mod diferit realitatea. amiliile,asociaţiile de caritate, partidele, piaţa, drepturile cetăţeneşti etc. nu suntrealităţi perceptibile precum oamenii, maşinile, terenurile etc., "nsă au

 sub6istenţă, "n măsura "n care membrii unei comunităţi le asociază câte oinfluenţă specifică, "n raport cu care acţionează. Jn fapt instituţional este

 parte a situaţiei doar atâta timp cât o comunitate consimte să "l trateze caatare. /pre exemplu, toţi românii credeau "n noiembrie #<5< că ţara lor eracondusă de artidul Comunist +omân, organizaţie politică cu peste treimilioane şi !umătate de membri. este nici două luni "nsă, artidul Comunist+omân a dispărut de pe scena politică românească, dar nu şi foştii lui membri.Ce a făcut ca respectivul partid să dispară pur şi simplu din realitateX /implulfapt că nimeni nu se mai comporta ca "i cum artidul Comunist +omân ar exista "n continuare. 4cţiunile politice ("n speţă, comunicările politice se

desfăşoară preponderent pe acest 0tronson2 al realităţii şi tocmai de aceea aude "nfruntat atâtea obstacole şi ne"nţelegeri.

(ii Nrganizarea politică a societăţii influenţează decisiv conţinutul şiforma comunicării politice. 4stfel, "ntr-o societate liberă, organizată pe bazedemocratice, agenţilor comunicării politice le este garantat  dreptul de a emiteşi recepta mesa!e potrivit propriei conştiinţe, cu singura restricţie de a nurefuza acelaşi drept semenilor lor. 4ceastă garanţie nu oferă cetăţeanului doar libertatea de a spune (sau asculta ceva, ci şi o protecţie suficientă faţă deeventualele reacţii negative la exercitarea respectivei libertăţi.

?inând seama de acest aspect, ne putem "ntreba cât de liberă este de facto societatea românească, "n condiţiile "n care pe parcursul anului %&&' aufost agresaţi A conform Human Rights Report  A #% ziarişti:&, unul dintre ei,7nocenţiu 4rdelean, fiind atât de crunt bătut "ncât a necesitat :: de zile de"ngri!iri medicale. În !ustificarea acţiunii civile pe care a intentat-o3inisterului de 7nterne, 7nspectoratului 8eneral al oliţiei +omâne,7nspectoratului de oliţie al udeţului 1imiş şi oliţiei 3unicipiului1imişoara, 7nocenţiu 4rdelean a scris următoarele Qcf. :&SB

:& *ttpB[[GGG.anc*ete.ro[articol.p*pXlimba]ro`7articol]#:$&

6'

Page 44: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 44/68

ârâţii "n mod evident se fac vinovaţi de "ncălcarea obligaţiilor  profesionale, "n sensul că gestionează prost starea infracţională din1imişoara, nu au desfăşurat acţiuni de natură să apere integritateacorporală a subsemnatului, nu au aplicat măsuri de menţinere a ordinii şi

liniştii publice, a siguranţei subsemnatului ca membru al comunităţii, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi mai ales de identificareşi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea,sănătatea şi integritatea cetăţenilor.

Nr, "n cazul ziaristului timişorean, nu este vorba doar de dreptul genericla libertate, sănătate şi integritate, de care se bucură fără deosebire toţicetăţenii, ci şi de dreptul specific al libertăţii de expresie, menit să-i prote!eze"n special pe comunicatorii de profesie ("n speţă, pe ziarişti.

Nrice societate liberă este fundată şi pe principiului pluralismului,astfel "ncât "şi prezervă coeziunea prin menţinerea şi potenţarea diversităţii.iferitele familii de partide politice (conservatoare, liberale, socialiste,naţionaliste etc., nenumăratele organizaţii neguvernamentale, numeroasele şieterogenele mi!loace de informare "n masă etc. asigură comunicării politice o

 paletă largă de forme de manifestare.iversitatea formelor de comunicare politică "n societăţile libere nu

este dată "n primul rând de caracterul eteroclit al agenţilor ei, ci de relaţiile pecare aceştia reuşesc să le stabilească "ntre ei. /ocietăţile desc*ise actuale nucunosc cliva!e de netrecut "ntre păturile sociale şi 0circuite "nc*ise2 de

comunicare, fapt dovedit de atipicele solidarităţi politice create. 4stfel,aproape orice partid politic "şi găseşte susţinători "n toate categoriile sociale("ntreprinzători, liber-profesionişti, fermieri, muncitori, oameni fără ocupaţieetc., pe baza unor mesa!e simple "n formă, dar complexe "n conţinut adresate"ntregii societăţi. /pre exemplu, un partid conservator poate câştiga adeziunea"ntreprinzătorilor, muncitorilor, fermierilor sau femeilor casnice, insistând "nmod corespunzător pe următoarele temeB reducerea fiscalităţii şi mărireagradului de libertate a pieţei, asumarea unui mod de viaţă iudeo-creştin, axat

 pe muncă, austeritate şi responsabilitate personală, revigorarea valorilor 

tradiţionale, respectiv consolidarea familiei, ca celulă fundamentală asocietăţii. rin aceste teme variate, un asemenea partid conservator poatestabili punţi de comunicare "ntre cetăţeni extrem de diferiţi, determinând "nsânul societăţii un corp electoral distinct "nzestrat cu o conştiinţă colectivăspecifică.

07ntegrarea pe verticală2 a cetăţenilor unei ţări "n scopul participării cuşanse egale la viaţa politică şi, implicit, la comunicarea politică este, "n oricesocietate liberă, un ideal   imposibil de atins. @ste adevărat că societăţiledesc*ise fac mai mulţi paşi decât societăţile totalitare "nspre atingerea

acestuia, "nsă nici ele nu-l pot transpune complet "n realitate.

66

Page 45: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 45/68

Într-o definiţie cam metaforică, dar sugestivă, comunicarea apare ca unmecanism prin care se exercită puterea. Nr, puterea 0comunicativă2 esteasigurată de poziţia ocupată "n vastele reţele de comunicare ale societăţii,

 poziţie care garantează captarea celor mai bogate şi relevante informaţii şi

care permite fructificarea celor mai bune ocazii de transmitere a mesa!elor către anumite publicuri ţintă.ranois +ic*audeau a atras atenţia foarte clar asupra riscului unei

 segregări culturale, identificând "n sânul societăţilor de consum douăcategorii de cetăţeniB (i pe de o parte, marea masă de 0zombi2 aiaudiovizualului, care "şi petrec tot timpul liber "n faţa ecranului video,informându-se "n ritmul exasperant de lent al limba!ului oral, supus el "nsuşiritmului şi mai lent de derulare a imaginilor (ii pe de altă parte, minoritatea

 persoanelor de!a cultivate, cu puţină aplecare spre spectacolele televizate, carecitesc mult şi care "nvaţă prin lectură "ntr-un ritm de patru ori mai rapid decât0teleprivitorii2:#.

+omânia nu a a!uns "ncă "n faza societăţii de consum, "nsă pare săcunoască o formă severă de segregare culturală (şi informaţională. 4stfel,"ntr-un discurs rostit la 4teneul +omân, academicianul 4ugustin Iuzura aatras atenţia asupra faptului că 6$ \ dintre români nu au citit nici măcar ocarte, "n timp ce $% \ dintre ei nu merg nici la teatru, nici la concerte sauexpoziţii:%. ot oare aceşti cetăţeni să se implice semnificativ "n comunicarea

 politicăX @vident că nuT În ciuda egalităţii proclamate prin Constituţie, ei nuvor fi trataţi de minoritatea cultivată decât ca rezonatori de sloganuri, spoturi

electorale sau zvonuri "n orice caz, ei nu vor fi consideraţi adevăraţi parteneride comunicare politică.

uterea comunicativă se manifestă nu doar "n faza receptării, ci şi "naceea a emiterii. 3ulţi cetăţeni A cultivaţi sau nu A eşuează "n "ncercarea de a-şi 0vinde2 mesa!ele fiindcă nu au găsit canalele de transmitere adecvate. @i

 pot fi comparaţi cu acei producători care rămân cu mărfurile "n depozitedeoarece n-au putut intra pe nici o piaţă cu ele. @ste sugestiv "n acest sensfaptul că cei mai mulţi loser -i ai competiţiilor politice din +omânia "şi

 !ustifică eşecurile prin neputinţa de a-şi transmite mesa!ele prin mi!loacele de

informare "n masă, iar această incapacitate este legată, apoi, fie de lipsami!loacelor financiare (0/untem un partid sărac2, fie de conspiraţia uneioculte (04dversarii politici ne interzic accesul la media2.

Jn impact deosebit asupra comunicării politice "l are 0fractura socială2care separă vârstnicii de generaţia tânără. e de o parte, fenomenul de"mbătrânire al societăţii A "n +omânia, numărul pensionarilor "l depăşeşte pecel al populaţiei active A se reflectă "n impunerea unor teme specifice "ncampaniile de comunicare politică. onderea ridicată a pensionarilor "n rândulelectoratului (activ, face ca ma!oritatea partidelor politice să 0liciteze2 prin

:# ranois +ic*audeau, 'e langage efficace, 3arabout, aris, #<$', pp. %K%-%K:.:% Cf. iarul 04devărul2, %% ianuarie %&&6.

6:

Page 46: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 46/68

 promisiuni din ce "n ce mai demagogice spri!inul acestora. rogramele de protecţie socială devin tot mai generoase şi, fiindcă generaţia prezentă nu poate (sau nu vreaT să le acopere, costurile sunt trecute la datoria publică,ipotecându-se astfel viitorul noilor generaţii. Ce uşurare pentru generaţia

matură egoistă că nu trebuie să dea explicaţii pentru deciziile luateurmătoarelor generaţiiTe de altă parte, cliva!ul social "n funcţie de vârstă influenţează maniera

de transmitere a mesa!elor politice. /e acceptă "ndeobşte că vec*ile generaţiiau fost educate "n spiritul unei gândiri analitice, lineare şi sistemice, "n timpce noile generaţii sunt modelate potrivit unei gândiri 0multidimensionale2,fragmentare şi anar*ice. În trecut, opţiunile electorale şi deciziile politice s-au

 bazat pe convingeri ferme, dobândite "n urma unei laborioase activităţi deinformare şi, tocmai de aceea, aveau o anumită constanţă. În prezent, asistămla statornicirea unui 0model al risipei2, inclusiv "n domeniul producerii şirăspândirii informaţiei. Copleşit de avalanşa informaţiilor, cetăţeanul actual A transformat "n 0receptor-consumator2 A, este condamnat la superficialitate. @ldevine din ce "n ce mai capricios "n alegerea informaţiilor şi "n luareadeciziilor, astfel "ncât comportamentele lui politice viitoare sunt tot mai greu

 predictibile. e regulă, 0democratul de tip clasic2 trebuia convins o singurădată 0democratul de tip nou2 trebuie  sedus  continuu. Nr, este extrem dedificil de dus o campanie de comunicare politică "n condiţiile unei asemeneadisparităţi "n aşteptările auditoriului.

1ot de context ţin relaţiile care subzistă "ntre agenţii comunicării,

"ndeosebi "ntre partidele politice. /e spune că o societate dispune de odemocraţie funcţională numai dacă !ocul politic se desfăşoară potrivit

 principiului concurenţei libere. iecare partid este "ndreptăţit să câştige şi săadministreze puterea politică pe baza ofertei electorale prezentate, ofertă cetrebuie să conţină acele politici publice care corespund doctrinei politiceasumate şi pe care partidul se anga!ează să la aplice prin intermediul statului.

 =imic nu poate perturba mai grav viaţa politică a unei ţări A implicit, procesulde comunicare politică A decât cucerirea puterii de dragul puterii. innefericire, această maladie a cuceririi puterii cu orice preţ grevează şi tânăra

democraţie românească. @a a generat apariţia unor alianţe bizare, motivatedoar de dorinţa de a prelua de la adversari puterea politică şi a compromis "nmare parte procesul de comunicare politică. (Ca orice proces, comunicarea

 politică necesită un nivel suficient de coerenţă. În aceste condiţii, nu trebuiesă mire scuza 0standard2 la care recurg cele mai multe partide pentru a-şi

 !ustifica eşecurileB 04u existat disfuncţionalităţi [ bloca!e [ impasuri "ncomunicare2, 0=u ne-am putut face bine "nţeleşi2 etc.

Jltimul element de context pe care "l aducem "n atenţie este poziţiasocietăţilor "n 0concertul politic2 internaţional. 7nfluenţa contextului

internaţional asupra comunicării politice este ilustrată de retorica partidelor  politice româneşti. 4sumând unanim imperativul integrării (demne "n

6K

Page 47: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 47/68

0structurile europene şi euro-atlantice2, aceste partide au procedat la odrastică selecţie atât a temelor politice dezbătute, cât şi a formelor "n careacestea sunt "ntruc*ipate.

2./. Im#$'"i$e in%enţion(%e (0e"en%e comnic!"ii #o$i%iceÎn acord cu modelul praxeologic propus de 1adeusz LotarbiMsDi,

impulsul intenţionat este nucleul pur sau forma acţiunii. 4şa cum nu putemvorbi de existenţa unei propoziţii decât dacă are un predicat, nu putem spunecă avem de-a face cu o acţiune decât dacă un impuls intenţionat este manifest.

ar ce sunt impulsurile intenţionateX 4rosso modo, sc*imbări de stare produse prin urmarea unor reguli.

@vident, această definiţie necesită precizări şi concretizări. Încontinuare, vom aduce "n atenţie câteva dintre ele, "n măsura "n carefacilitează "nţelegerea procesului de comunicare politică.

rintre impulsurile intenţionate se numără, fără "ndoială,comportamentele observabile ale unei persoane care sunt asociate cu douăstări psi*ologice specific umaneB controlul conştient şi asumarea unui scop.

În categoria comportamentelor observabile putem include, fără rezerve,exclamaţiile, imprecaţiile, saluturile, aserţiunile, strângerile de mână,grimasele, clătinările din cap, marşurile "n cadenţă, "mbrăcarea anumitor *aineşi purtarea anumitor accesorii, păstrarea distanţei faţă de unele persoane,scărpinatul "n cap, aran!area părului, citirea unor ziare, ridicările de umeri etc.,

etc. În toate aceste cazuri A enumerate dinadins 0"n devălmăşie2 A, se poate percepe o sc*imbare de stare "n mediu.

in păcate, distingerea ca impulsuri intenţionate a comportamentelor observabile care sunt manifestate "n mod conştient şi voluntar nu poate fifundamentată pe un criteriu la fel de inatacabil. ireşte, persoana "n cauză este"n măsură să-şi dea seama dacă un comportament de-al său A scărpinatul "ncap, ridicarea mâinii, "nc*iderea oc*ilor, aşezarea pe scaun etc. A este (sau nuconştient şi voluntar, "nsă acest fapt nu este la fel de evident semenilor săi.

 =imeni nu poate percepe stările psi*ologice sau mentale ale altei persoane.

4stfel, eu pot să observ o grimasă pe faţa unui politician, "nsă nu pot să ştiuimediat  dacă este vorba de un impuls intenţionat A transmiterea mesa!ului0/unt dezgustat2 A sau de un rictus involuntar. entru a conc*ide asupraacestui aspect, ar trebui să coroborez grimasa politicianului respectiv cu altecomportamente trecute şi viitoare, precum şi cu contextul "n care semanifestă, astfel "ncât să-mi pot da seama dacă a fost urmată o regulă sau nu./pre exemplu, dacă mai mulţi parlamentari ridică mâna "n sala de şedinţă potconc*ide că este vorba de un impuls conştientB s-a urmat regula votuluidesc*is. acă, dimpotrivă, "ntr-un context informal, aş observa tot o ridicare

de mână, fără a o putea interpreta ca  pas  "n urmarea unei reguli, aş fi

6$

Page 48: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 48/68

"ndreptăţit să conc*id că a fost vorba de un comportament inconştient şiinvoluntar.

4sumând ca diferenţă specifică a impulsurilor intenţionate urmareaunei reguli, suntem "n măsură să excludem din câmpul acţiunilor (politice

toate acele comportamente pe care o persoană le poate asocia 0"n mod privat2cu intenţionalitatea şi controlul conştient. /pre exemplu, oprirea respiraţieitimp de câteva secunde, flexarea degetelor de cinci ori pe minut, 0reglarea2clipitului din oc*i la o frecvenţă de #' pe minut etc. pot fi comportamenteobservabile voluntare, "nsă nu sunt acţiuni, "ntrucât nici o regulă socialmenterecunoscută nu le presupune.

eşi par oarecum pedante şi oţioase, precizările de mai sus sunt foarteimportante, "ntrucât "i pun pe agenţii şi observatorii comunicării politice "nfaţa necesităţii de a recunoaşte şi urma un  set de reguli ale comunicării. Cinevrea să Foace şa* trebuie să cunoască atât piesele de şa* (pioni, rege, regină,nebuni, cai şi turnuri, cât şi regulile de mutare corespunzătoare. Cine vrea săc*"tige la !ocul de şa* trebuie să acumuleze o experienţă atât de vastă, "ncât săfacă "n situaţiile de !oc cele mai bune mutări. =ici un om normal nu-şi

 propune să a!ungă campion mondial la şa* dacă nu "ndeplineşte condiţiaminimală a cunoaşterii regulilor de mutare. Nr, "n mod absurd, cei mai mulţicetăţeni vor să participe la !ocul politic, fără a-şi "nsuşi nici o regulă acomunicării politice ba unii dintre ei vor să şi câştige (voturile concetăţenilor lor.

În concluzie, cei care vor să participe la procesul comunicării politice:'

trebuie să aibă capacitatea de a desluşi şi interpreta impulsurile intenţionate ca paşi "n urmarea unei reguli, precum şi capacitatea de a face abstracţie decelelalte comportamente, "n scopul reţinerii informaţiei politice esenţiale,singura care motivează "n suficientă măsură decizia politică.

2.. M(nie"( )e n0!#%i"e ( comnic!"ii #o$i%ice

4tunci când vorbim de modul sau maniera "n care se realizeazăcomunicarea politică, putem aduce "n atenţie patru valori fundamentaleB

#. eficacitatea,%. eficienţa,'.  politeţea şi6. moralitatea.

(i @ficacitatea oricărei acţiuni A deci şi a comunicării politice A revine grosso modo la atingerea obiectivelor propuse. ar ce scopuri pot fi urmărite

:' entru a fi admis să participi la un !oc, trebuie să dovedeşti, cel puţin, că ştii regulile. /pre exemplu, dacă !oci "n mod repetat mingea cu mâna la un meci de fotbal, dovedeşti că nu ştii să !oci fotbal şi eşti scos de peteren. Într-o societate democratică se porneşte de la ipoteza (*azardată că toţi cetăţenii ma!ori (care nu şi-au

 pierdut drepturile civile sunt apţi să participe la !ocul politic, adică la luarea celor mai importante decizii pentru viitorul societăţii, c*iar dacă mulţi dintre ei nu cunosc decât regula de votare (aplicarea unei ştampile pe buletinul de vot.

65

Page 49: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 49/68

"ntr-un proces de comunicare (politicăX entru a răspunde la această"ntrebare, ni se pare potrivit să apelăm la distincţia făcută de Prgen Oabermas"ntre acţiunile comunicative şi acţiunile strategice.

4stfel, acţiunile comunicative ar fi săvârşite prin folosirea exclusivă a

semnelor, "n vederea a!ungerii la un acord   sau Gnţelegere  cu privire lainterpretarea mesa!elor transmise şi receptate (aprecieri subiective, relatări, promisiuni, "ntrebări, saluturi, ordine, rugăminţi etc., "n timp ce acţiunile strategice A săvârşite, la rândul lor, prin intermediul semnelor A ar fi legate deatingerea unor obiective ce depăşesc limitele codului folosit şi de folosireaunor te*nici de manipulare:6.

În ce ne priveşte, considerăm că procesul de comunicare se desfăşoarăexclusiv prin intermediul codului, "nsă, spre deosebire de Oabermas, nurespingem posibilitatea ca el să se petreacă şi "n context strategic. 7nfluenţaexercitată "n cursul comunicării trebuie să fie conformă convenţiilor aferentecodului, "nsă comunicatorii pot să-i asocieze diferite intenţii (nu toate neutredin punct de vedere moral, pe care le pot ţine ascunse faţă de semenii lor./pre exemplu, nu este exclus ca un orator să vorbească "n faţa unui auditoriu

 "i cu intenţia (nemărturisită de a le câştiga admiraţia. acă am accepta ideeacă influenţa comunicativă are o natură exclusiv convenţională, fiind0independentă2 de variile intenţii ale emitentului, nu am mai avea căderea dea !udeca procesele de comunicare prin prisma unor valori ("n speţă, morale.acă a comunica "nseamnă doar a respecta rigid anumite convenţii deutilizare a semnelor, atunci comunicatorii nu mai pot fi făcuţi responsabili

 pentru efectele actelor "ntreprinse "n situaţiile de comunicare. ;aloareaoricărui act rezidă deopotrivă "n intenţia şi "n reali6area lui.

rin urmare, "n cursul comunicării politice se "ncearcă atingerea succesivă a două obiective fundamentaleB

#. receptarea "i Gnţelegerea mesaFului, respectiv%. manifestarea de către receptor a unor reacţii Gn strictă dependenţă de

codul folosit "i Gn sensul intenţiei asumate de emitent .4şadar, comunicarea politică este eficace dacă şi numai dacă, pe ba6a

receptării "i Gnţelegerii mesaFului politic, receptorul reacţionează potrivit

intenţiei emitentului. acă reacţia receptorului nu este cauzată de receptareaşi "nţelegerea mesa!ului, susţinem că nu a avut loc o comunicare eficace, c*iar dacă reacţia corespunde intenţiei emitentului. /ă presupunem, spre ilustrare,că un grup parlamentar propune spre dezbatere şi adoptare o moţiune decenzură. ;om spune că acel grup parlamentar a realizat o comunicare eficace"mpreună cu celelalte grupuri parlamentare dacă şi numai dacă moţiunea decenzură este adoptată pe temeiul argumentelor prezentate "n cursul dezbaterii.

(ii @ficienţa comunicării politice este dată de obţinerea reacţiei doritedin partea receptorului (iertarea greşelilor comise "n timpul guvernării,

:6  Prgen Oabermas, Theorie des &ommuni&ativen Handelns, Iand #B  HandlungsrationalitOt und  gesellschaftliche Rationalisierung , /u*rDamp, ranDfurt am 3ain, #<5#, p. '56.

6<

Page 50: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 50/68

aprobarea unui proiect de lege, votarea candidatului la preşedinţie etc. pe baza receptării şi "nţelegerii celui mai simplu mesaF politic care este "n măsurăsă motiveze respectiva reacţie. upă cum se observă, eficienţa comunicării

 politice A aidoma eficienţei oricărei acţiuni A presupune o economisire a

mi!loacelor folosite.Cineva ar putea spune că aşa-numita 0americanizare2 a politicii se"nscrie tocmai "n direcţia eficientizării comunicării politice, "ntrucât se

 bazează, printre altele, pe receptarea şi "nţelegerea unor spoturi electorale decâteva secunde. >ucrurile nu stau "nsă deloc aşa. 3esa!ele "n cauză nu suntsimple, ci  simpliste şi, ca atare, nu motivează suficient luarea unei decizii

 politice. @vident, distincţia simplu-simplist nu poate fi făcută cu uşurinţă.1otuşi, ea poate fi "ntemeiată, până la un punct, pe criteriul coerenţeireacţiilor. /pre exemplu, dacă un consumator de spoturi electorale "şi sc*imbăfoarte des opţiunea de vot, fără ca partidele concurente să fi suferit sc*imbăriradicale, putem conc*ide că nu s-a comunicat eficient cu el şi, mai mult, că n-a avut loc o comunicare eficace. @ficacitatea este o condiţie necesară aeficienţei.

(iii C*iar eficientă fiind, comunicarea politică nu poate fi reuşită din punct de vedere social (id est , nu poate fi considerată benefică pentrusocietate decât dacă este supusă normelor de politeţe. 4şadar, ar trebuisocotite dăunătoare pentru societate actele de comunicare realizate de către

 politicienii agresivi, prin folosirea unui limba! 0colorat2 cu expresii tari, degenul 0CiocuZmicT2, 03ăi, băiatuleT2, 0@şti un nesimţitT2, 04i dat dovadă de

mârşăvie2 etc. Nrice societate umană şi, cu atât mai mult, orice societatedemocratică necesită, "nainte de toate, o atmosferă paşnică. acă nu semilitează cu perseverenţă pentru reducerea agresivităţii, orice societate

 pluralistă A "n care se manifestă liber diferenţele de opinii, valori, atitudini şicomportamente A este condamnată la anar*ie şi disoluţie.

oliteţea nu presupune adoptarea unor ritualuri de comunicarecomplicate, nici ducerea la absurd a aşa-numitei 0corectitudini politice2.oliteţea nu impune folosirea unor mesa!e 0baroce2, nici transformarealimbilor vii "n !argoane pline de eufemisme. @a cere agenţilor comunicării

 politice doar imitarea modului de comportare a oamenilor virtuoşi. Cu altecuvinte, fiecare comunicator trebuie să "ncerce măcar să pară sincer, cura!os,drept, blând, cumpătat, altruist etc.

(iv Comunicarea politică eficientă este pe deplin reuşită şi conduce la propăşirea societăţii "n care se manifestă numai dacă agenţii ei interiorizeazăvirtuţile pe care le-au mimat "n trecut prin respectarea normelor de politeţe. Ndată cu atingerea pragului moral "n comunicarea politică, politicienii devinoameni de stat , lăsând o amprentă de neşters "n istoria societăţii "n caretrăiesc.

2.. Re4$%(%e$e comnic!"ii #o$i%ice

:&

Page 51: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 51/68

4cest ultim factor al comunicării politice subsumează efecteleimpulsurilor intenţionate care au fost manifestate de agenţii ei.

+ezultatul explicitează intenţia acţiunii şi desăvârşeşte acţiunea. e

regulă, agentul unei acţiuni se anga!ează "n realizarea ei vizând atingerea unuiobiectiv care nu "i este pe deplin clar. oar după ce a!unge la rezultatul doritrealizează 0adevărata2 intenţie care l-a mobilizat "n realizarea acţiunii"ntreprinse. e de altă parte, rezultatul obţinut finalizează acţiunea, trecând-ola capitolul experienţelor de viaţă (mai mult sau mai puţin reuşite. Nr, fiecareacţiune reuşită A care şi-a atins obiectivele vizate A sporeşte "ncrederea "n sinea agentului ei şi contribuie, astfel, la anga!area acestuia (cu succes "n noiacţiuni. e aceea, rezultatele fericite ale acţiunilor trebuie, "ntr-un fel,0celebrate2, cu atât mai mult cu cât, pe această cale, agentul se eliberează de

 partea neconsumată a energiei care a fost disponibilizată "n cursul realizăriiacţiunii.

Comunicarea politică nu face excepţie de la această regulă generală. Yiaici, rezultatele ultime dezvăluie adevăratele intenţii ale politicienilor şiinfluenţează performanţele viitoare.

acă procesul de comunicare politică este restrâns la aplicarea unor stratageme persuasive pe o 0piaţă a ofertelor politice2 "n scopul obţineriima!orităţii sufragiilor, rezultatul ultim preconizat se rezumă la dobândireadreptului de a administra puterea "n interes egoist (personal, de grup sau declasă. În acest caz, partidele politice (ca agenţi de prim ordin ai comunicării

şi vieţii politice se dovedesc a fi, conform unei metafore sugestive, 0societăţianonime de exploatare a votului universal2. 3ai exact, pe piaţa ofertelor 

 politice::, se produce un sc*imb inegal de produseB clienţii politici (id est alegătorii "ncredinţează unor candidaţi dreptul de a administra puterea şi,implicit, bugetul comun, primind "n contrapartidă, după cum bine a remarcatCristina ripp, 0speranţe şi vise2 Q#%B 66S. Nr, sc*imbul neec*ivalent de

 bunuri (oricare ar fi natura lor nu "nseamnă altceva decât dominare şiexploatare.

acă, dimpotrivă, comunicarea politică este privită ca mi!loc selecţie A 

"ntr-un climat de liberă concurenţă a "nsuşirilor şi a muncii A a celor mai buniconducători politici şi a celor mai izbutite programe de acţiune politică, "nvederea consolidării celei mai bune ordini sociale posibile, atunci suntem"ndreptăţiţi să spunem că avem de-a face cu o societate realmentedemocratică. În fond, democraţia trebuie să asigure fiecărui agent politic(partid, grup de interes, cetăţean etc. putinţa de a se ridica la "nălţimeasarcinii de care este capabil. Yi dacă acest lucru c*iar se "ntâmplă, atunci toţiagenţii comunicării politice A 0"nvingători2 şi 0"nvinşi2 "n alegeri A trebuie să

:: În condiţiile "n care politica şi comunicarea politică sunt supuse principiilor generale de marDeting, fiindreduse la comercializarea unor 0produse politice2 A politicieni, doctrine, programe electorale etc. A, termenulde piaţă este folosit cu sensul lui propriu.

:#

Page 52: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 52/68

celebreze "n egală măsură rezultatul obţinut, "ntrucât câştigătorul ultim este"ntreaga societate. @ste ilustrativ "n acest faptul că, "n societăţile care au făcut

 progrese pe calea democraţiei, cei care au pierdut alegerile au eleganţa de a-ifelicita pe câştigătorii acestora şi de a participa, "ntr-o oarecare măsură, la

 bucuria lor.

:%

Page 53: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 53/68

3. ACŢIUNI SUBSUMATE COMUNICĂRII POLITICE

upă ce am determinat procesul de comunicare politică, precizându-i

"ntinderea şi identificând principalii factori care intervin "n realizarea lui, vomtrece "n revistă, succint, acţiunile pe care le subsumează. 4şa cum se va putealesne remarca, respectivele acţiuni se corelează, fiecare "n parte, cu un anumitfactor al comunicării politice.

3.1. Cno(5%e"e( con%e%$i #o$i%ic

in perspectiva candidatului politic, cunoaşterea contextului "nseamnădobândirea unor cunoştinţe suficiente cu privire la (i regulile !ocului politic,(ii adversarii versus partenerii politici, (iii starea electoratului, cu precăderea electoratului-ţintă şi (iv canalele de transmitere potenţiale pentru propriilemesa!e politice.

(i +egulile vieţii politice se deprind foarte anevoios, "ntrucât presupunatât un studiu teoretic sistematic, cât şi o experienţă "ndelungată şi relevantă.4şadar, orice poziţie extremă "n "nsuşirea acestor reguli este pernicioasăB pede o parte, cei care cred că studiul ştiinţelor politice conferă automat calităţilecerute unui om politic uită că teoria fără practică e goală pe de altă parte, ceicare cred că politica este un hobby care poate fi deprins de oricine ("ncepând

 pur şi simplu să-l practice uită că practica fără teorie este oarbă. @xcesul "n

direcţia teoretizării duce la problematizări sterile şi indecizie politică. @xcesul"n direcţia activismului practic duce la incoerenţă şi *aos, precum şi la unconsum inutil de mi!loace.

Învăţarea regulilor de acţiune politică presupune o implicare progresivă"n activitatea politică. În mod normal, 0intrarea "n politică2 se face numai laatingerea maturităţii personale, maturitate dovedită de desăvârşirea A "n liniigenerale A a pregătirii profesionale, de "ntemeierea unei familii, de atingereaunui nivel mulţumitor de bunăstare materială, de deprinderea "ntr-un gradsuficient a virtuţilor, de integrarea "n diverse reţele sociale etc. upă ce s-a

maturizat suficient "n cadrul societăţii civile şi după ce şi-a exercitatconştiincios drepturile cetăţeneşti, ca 0simplu cetăţean2, participând la vot, la

 programele de audienţe ale demnitarilor, la şedinţele publice ale autorităţilor şi instituţiile publice, la dezbateri publice etc., cel care doreşte să facă ocarieră politică poate intra "n rândurile unui partid politic, "n funcţie deconvingerile ideologice pe care le "mpărtăşeşte. N ucenicie semnificativă "nsânul partidului ales "i va oferi persoanei "n cauză un fundament suficient

 pentru a se implica "n actul de administrare şi guvernare, mai "ntâi la nivellocal, iar mai apoi, la nivel naţional.

entru un veleitar, parcurgerea acestor etape este superfluă. @l vrea săa!ungă direct la vârful ierar*iei politice şi asta cât mai repede. Nr, după cum

:'

Page 54: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 54/68

nu poate a!unge bun general decât acela care a fost mai "ntâi un bun soldat, "nacelaşi fel, nu poate a!unge om de stat decât cel care s-a dovedit a fi un buncetăţean.

(ii Cunoaşterea partenerilor, dar şi a adversarilor politici este condiţia

 sine ,ua non a unei politici şi a unei comunicări politice de calitate. @steadevărat că politica este arta posibilului şi a compromisului ("n sens propriu,fără nici o conotaţie peiorativă, "nsă există "ntotdeauna incompatibilităţi carenu pot fi asumate decât cu preţul pierderii credibilităţii. /pre exemplu, alianţaunui partid liberal cu un partid socialist sau a unui partid conservator cu un

 partid comunist ar putea fi !ustificată doar temporar, atunci când societatea arede "nfruntat o agresiune externă. 4ltminteri o asemenea alianţă provoacă doar confuzie "n rândul electoratului şi compromite orice "ncercare de comunicare

 politică.(iii Câştigarea alegerilor presupune cunoaşterea cetăţenilor care trebuie

să-şi dea votul, "n funcţie de anumite trăsături sociologice (sex, vârstă,categorie socio-profesională, stil de viaţă, tip de consumator etc. sau deafinităţile lor politice (de!a formate. 3ai exact, candidaţii sunt datori să ştiecare sunt nevoile şi dorinţele care individualizează diverse categorii decetăţeni.

Jrmând clasificarea, devenită loc comun, a lui 4. 3asloG, pot fiidentificate cinci tipuri de nevoi A (i fi6iologice, (ii de siguranţă, (iii de

 sociali6are, (iv de stimă şi (v de autoreali6are A, care pot fi transformate "ntot atâtea teme de campanie electorală. /ingura problemă care se ridică aici

este corelarea mesa!elor politice ("n speţă, a promisiunilor cu posibilităţilereale de acţiune şi cu doctrina politică profesată.

/pre exemplu, satisfacerea elementarelor nevoi fiziologice constituie o problemă pentru mulţi români, "nsă doar candidatul care "i poate găsi o soluţieviabilă o poate folosi ca suport al promisiunilor lui electorale. e de altă parte,un partid de nuanţă conservatoare nu are căderea de a se raporta la aceeaşi

 problemă promiţând generoase programe de protecţie socială câtă vremeasemenea politici publice sunt apana!ul partidelor socialiste şi social-democrate. ără o 0specializare2 a partidelor pe aplicarea anumitor politici

 publice, este greu de conceput o guvernare coerentă. @ste important de reţinutşi faptul că prezentarea unei oferte electorale convingătoare "n sensulsatisfacerii unor nevoi (mai ales a celor primare determină "n rândulelectoratului o susţinere relativ fermă şi de durată. e exemplu, "n +omâniadintre cele două războaie mondiale, artidul oporului şi-a păstrat c*iar şi "nvremuri de sever recul politic susţinerea unui electorat ţărănesc stabil, carevedea "n 4lexandru 4verescu eroul de război care le-a dat pământ.

/pre deosebire de nevoi, dorinţele sunt fluctuante de aceea, predicţiilereferitoare la ofertele politice centrate pe ele sunt riscante. /e acceptă,

"ndeobşte, că ofertele bazate pe dorinţe trebuie coroborate cu o stimulare aimaginaţiei clientului, care a!unge să mizeze mai curând pe valoarea

:6

Page 55: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 55/68

simbolică a produsului decât pe valoarea lui de "ntrebuinţare:K. e exploatareadorinţelor (conştiente sau inconştiente ale electoratului se concentrează, deregulă, stratagemele electorale de manipulare.

(iv În sfârşit, cunoaşterea contextului "nseamnă şi identificarea

oportunităţilor de difuzare a mesa!elor politice, "ndeosebi prin intermediulmass media. in păcate, unii agenţi de comunicare politică nu se mulţumescsă identifice aceste posibile canale de transmitere, ci caută să le şi controleze,

 pentru a răspândi pe o arie cât mai vastă propriile mesa!e sau pentru a blocatransmiterea mesa!elor de către adversarii politici. 7lustrativă "n acest sens estecontroversa legată de posturile publice de radio şi televiziune, considerate a ficontrolate politic de către partidele de opoziţie. 4ceeaşi bătălie surdă se duceşi "n cazul posturilor private de televiziune sau "n cel al presei scrise.

in nefericire, strategiile de marDeting politic au impus folosirea cu precădere a mi!loacelor de informare "n masă pentru transmiterea mesa!elor  politice, pe considerentul că numai astfel aceste mesa!e pot a!unge "ntr-untimp scurt la un public numeros, eterogen şi dispersat geografic. 4m spus 0dinnefericire2, deoarece acest public numeros, eterogen şi dispersat este, "nacelaşi timp, şi necunoscut. ersonalizarea comunicării necesită un contactdirect cu alegătorii, greu de realizat "nsă "ntr-o societate extrem dediversificată. 4r fi interesat de văzut dacă "n această eră a televiziunii şi ainternetului un candidat ar putea face experienţa electorală a lui OarrH 1rumandin anul #<65B contact direct cu #:-%& de milioane de persoane, 5:K dediscursuri, '#.&&& de mile parcurse şi :&&.&&& de mâini strânse "ntr-un

răstimp de trei luni Qcf.#'B #5S.

3.2. A'm("e( nei im(gini #*$ice

N dată determinate caracteristicile contextului politic, politicianultrebuie să-şi construiască o imagine publică credibilă. eterminarea şiimpunerea acestei imagini este un proces dificil, mai exactB un processubiectiv, lent şi complex Q#'B K5S.

În construirea imaginii publice, se parcurg două etapeB (i evidenţierea

unei diferenţe specifice "n raport cu ceilalţi contracandidaţi şi (iisimplificarea imaginii publice.

iferenţa specifică poate fi dată de vârstă, experienţă, situaţia familială,convingerile religioase etc. /pre exemplu, 7on 7liescu şi-a construit imaginea

 publică pe baza experienţei politice (incontestabile şi pe apropierea deoamenii simpli. În sc*imb, Corneliu ;adim 1udor "ncearcă să se impună "noc*ii electoratului cu imaginea de creştin practicantB el nu se sfieşte să apară"n public cu Iiblia "n mână (caz singular printre politicienii români, iar "ntr-

:K În acest sens se poate remarca faptul că pentru foarte mulţi români telefonul mobil nu răspunde unei nevoireale, ci dorinţei de a fi 0"n rând cu lumea2. @l nu este atât un instrument necesar de comunicare, cât unsimbol al reuşitei sociale.

::

Page 56: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 56/68

un număr din ianuarie %&&6 al revistei 0+omânia 3are2 s-a folosit sintagma0Corneliu ;adim 1udor A primul preşedinte cre"tin al +omâniei2.

acă imaginea publică respectă condiţia diferenţei minimale, se poatetrece la simplificarea ei, accentuându-se o singură trăsătură A aceea care

asigură candidatului un maximum de credibilitateB eroul, omul obişnuit,liderul fermecător, părintele, 0non-femeia politică2, expertul, salvatorul etc.Cu cât este mai simplă imaginea, cu atât mai eficace va fi transmiterea ei. În

 plus, ipostazele multiple sub care se prezintă un candidat pot fi speculate decontracandidaţi. /pre exemplu, "n campania prezidenţială din #<55, ranois3itterand a obţinut un ascendent asupra lui ac)ues C*irac, adresându-i-seinvariabil cu formula 0omnule rim-3inistru2. Într-o ipostază similară s-aaflat "n campania prezidenţială din %&&& 3ugur 7sărescu. =u e de mirare căambii foşti premieri au pierdut alegerile.

7maginea publică redusă la esenţă trebuie să fie menţinută ca atare "noc*ii electoratului. /arcina nu este deloc simplă, din cel puţin două motiveB pede o parte, poate să apară o incompatibilitate "ntre starea proprie a omului

 politic şi imaginea sa publică, iar pe de altă parte, este practic imposibil decontrolat evoluţia imaginii publice. /pre exemplu, imaginea publică de creştintolerant asumată de Corneliu ;adim 1udor este periclitată de temperamentulcoleric al omului politic este suficientă o izbucnire de mânie "ntr-un contextnepotrivit pentru ca imaginea construită să fie alterată iremediabil.7mposibilitatea de a controla total evoluţia imaginii publice pare evidentă şi "ncazul =?C. În ciuda "ncercărilor de revigorare şi de afirmare "n spaţiul

 public, s-a consolidat la nivelul electoratului imaginea unui partid aflat "ndescompunere.

e baza imaginii publice construite şi menţinute, omul politic trebuie să"ntrunească trei calităţiB (i credibilitatea, care este dată de statutul social,nivelul de educaţie, experienţa dobândită "ntr-un anumit domeniu,obiectivitatea etc. (ii atractivitatea, care corespunde nevoii electoratului de ase identifica cu el (iii  puterea, care revine la capacitatea de a controla

 publicul, de a-l determina să urmeze recomandările date şi de a-i observagradul de conformism:$.

3ărginindu-ne la prima componentă a imaginii omului politic,supunem atenţiei recomandările făcute de ames C. 3cCrosDeH celor care vor să vorbească "n public, "n ideea dobândirii şi folosirii credibilităţii, ca "nsuşiregenerală alcătuită din trei componenteB competenţa, caracterul şi c*arisma:5.

(i Recomandări privind competenţaIa. menţionaţi experienţa specială sau calificarea dobândită care vă autorizeazăsă vorbiţi "n legătură cu tema abordată

 b. invocaţi o varietate de surse de cercetare:$  ean-=ol Lapferer, Căile persuasiunii. 3odul de influenţare a comportamentelor prin mass media şi

 publicitate, comunicare.ro, Iucureşti, %&&%, p. :#.:5 Cf. Cf. osep* 4. e;ito, The Communication Handboo& . 4 ictionarH, Oarper ` +oG, =eG WorD, #<5K, pp. 5'-5$

:K

Page 57: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 57/68

c. subliniaţi competenţa particulară a surselor, dacă auditoriul nu este la curentcu ead. demonstraţi că stăpâniţi materialele folosite şi situaţia de comunicare "ngeneral

e. dovediţi că dumneavoastră controlaţi limba!ulf. nu atrageţi atenţia asupra inadvertenţelor pe care le-aţi făcut sau asupragolurilor din pregătirea dumneavoastră

(ii Recomandări privind caracterulIa. subliniaţi obiectivitatea dumneavoastră

 b. evidenţiaţi preocuparea dumneavoastră pentru promovarea unor valoriautenticec. subliniaţi similaritatea dumneavoastră cu auditoriul sub raportulconvingerilor, atitudinilor, valorilor şi obiectivelord. demonstraţi consistenţa spuselor dumneavoastră pe termen lunge. demonstraţi respect şi curtoazie pentru membrii auditoriuluif. arătaţi cu claritate auditoriului că sunteţi interesat mai curând de bunăstarealui decât de vreun câştig personal

(iii Recomandări privind charismaIa. demonstraţi o orientare pozitivă "n raport cu situaţia de comunicare

 b. demonstraţi *otărâre "n susţinerea propriului punct de vederec. fiţi entuziastd. fiţi emfatic

(iv Recomandări generaleI

a. dezvoltaţi-vă sau "ntăriţi-văcompetenţa, caracterul şi c*arisma nu numai cavorbitor, ci şi ca persoană, "n viaţa de zi cu zi

 b. demonstraţi că aveţi competenţă, caracter şi c*arismă cu precădere "nintroducerea cuvântăriic. manifestaţi moderaţied. folosiţi o varietate de metode care vă asigură credibilitatea.

În raport cu aceste calităţi, se construiesc imagini publice distorsionatesau se reconstruiesc imagini publice veridice. @ste sugestiv "n acest sensfaptul că unor politicieni de marcă din teritoriu li s-a asociat A fără voia lor A 

o imagine de aşa-zis 0baron local2. 3enţinerea acestei etic*ete "n ciudaeforturilor de a o combate s-ar putea datora şi faptului că alţi cetăţeni o"ntăresc asumându-şi imaginea de 0client2. e altminteri, considerăm căimaginea publică a alegătorului este la fel de importantă ca aceea acandidatului.

3.3. Se$ec%("e( %eme$o" )e comnic("e 5i ( me'(6e$o" c("e (" #%e( '! $e n%"c7i#e4e

:$

Page 58: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 58/68

1riada candidaţi-electorat-context politic determină un set deconstrângeri, de care trebuie să se ţină seama atât "n alegerea temelor decomunicare, cât şi "n selectarea mesa!elor c*emate să le exprime.

/ă presupunem că un electorat oarecare se află "ntr-o situaţie dată,

determinată de un ansamblu de nevoi şi dorinţe, ce se transformă "n probleme publice prin intermediul sonda!elor de opinie. 4ceste probleme publice pot fiierar*izate potrivit unor criterii diferite, cum ar fi, de pildă, "n funcţie de (igravitate, (ii urgenţă şi (iii aria de răspândire.

>a prima vedere s-ar părea că un candidat nu are altceva de făcut decâtsă prezinte o ofertă politică credibilă pe problema socială care afectează ceamai mare parte a electoratului. Nr, lucrurile nu se prezintă atât de simplu.imensiunea referenţială este doar unul din factorii care pot determinaeficacitatea comunicării politice. 4lături de ea, stau o multitudine de alţifactori, dintre care amintimB

#. compatibilitatea ofertei politice cu imaginea publică a candidatului (deexemplu, cel care s-a impus "n conştiinţa colectivă ca model deausteritate nu poate folosi ca temă de campanie acordarea cugenerozitate, la limita risipei, a unor a!utoare şi alocaţii bugetare

%. conţinutul tematic al campaniilor trecute (de regulă, inconsecvenţa politică este sancţionată de electorat de aceea, este contraindicatăselectarea unor teme care intră "n contradicţie cu ofertele politice din

 precedenta campanie electorală sau care au fost asumate formal fără a fitranspuse "n practică

'. minimizarea riscurilor (un candidat implicat fie şi tangenţial "ntr-un cazde corupţie sau un fost colaborator al /ecurităţii comuniste devinefoarte vulnerabil dacă abordează tema corupţiei sau tema foştilor securişti

6. compatibilitatea ofertei politice cu doctrina ideologică profesată decandidat (spre exemplu, ar fi nepotrivit ca un politician socialist să

 propună aplicarea unei politici de severă austeritate bugetară:. ofertele politice ale contracandidaţilor (eventualele similitudini "ntre

oferte sunt "n favoarea candidatului care se bucură de cea mai mare

notorietate candidaţii puţin cunoscuţi trebuie să adopte teme originaleK. canalele de transmitere disponibile (spre exemplu, "n cazul folosirii cu

 precădere a televiziunii, numărul temelor abordate trebuie redus drastic"n ultimele campanii prezidenţiale din /tatele Jnite s-a insistat pe câteo singură temă, cum ar fi reducerea fiscalităţii

$. ec*ipa de consultanţi ("n ultimul timp, firma sau ec*ipa de consultanţăanga!ată a dobândit valoare simbolică candidaţii apelează la cei mainotorii consultanţi, "n speranţa realizării unui transfer de prestigiu or,aceşti consultanţi au un cuvânt greu "n alegerea temelor de campanie şi

a tipurilor de mesa!e transmise.

:5

Page 59: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 59/68

/electarea riguroasă a temelor de campanie trebuie dublată deconceperea celor mai potrivite mesa!e capabile să le exprime. Codificareaunei teme abstracte "ntr-o formă materială complet determinată trebuie astfelfăcută "ncât, pe baza regulilor de interpretare curente, publicul să reuşească cu

relativă uşurinţă receptarea şi decodificarea lui.+eceptarea şi "nţelegerea, iar mai apoi, manifestarea reacţiei care se potriveşte intenţiei de comunicare depind de transmiterea mesa!ului potrivit publicului potrivit "n circumstanţele cele mai potrivite.

În acest sens, am putea spune că statutul şi programul politic suntdestinate mai ales persoanelor care vor să adere la partid şi intelectualilor carevor să se documenteze serios "n vederea clarificării opţiunii de vot. 4ride şicomplexe, ele nu sunt mesa!e care să fie prezentate integral sau parţial

 publicului larg.1itulatura, logo-tipul şi sloganul oficial al partidului sunt cele mai

eficace mesa!e de atragere a atenţiei şi, ca atare, ele trebuie scoase "n evidenţă"n absolut toate situaţiile de comunicareB audienţe, reuniuni de partid,mitinguri, comunicate de presă, reclame politice, conferinţe de presă,distribuire de materiale promoţionale etc. entru a putea vorbi de reuşită "nalegeri, alegătorul trebuie să a!ungă "n faza asocierii automate a candidatuluicu titulatura, logo-tipul şi sloganul partidului.

În cadrul audienţelor este recomandabilă transmiterea unor mesa!e cu ovădită tentă fatică. Cetăţeanul primit "n audienţă trebuie să fie convins că areo relaţie directă, apropiată şi utilă cu politicianul care l-a primit, dar şi cu

 partidul din care acesta face parte.>a reuniunile mari de partid este indicat să fie potenţată dimensiunea

conativă sau mobilizatoare a mesa!elor. 3embrii de partid nu au nevoie "nasemenea contexte de informaţii complexe şi date statistice, ci de "ndemnuri

 percutante la acţiune. 4spectele detaliate ale problemelor pot forma conţinutul buletinelor informative de circuit intern.

În cazul mitingurilor electorale, la care pot participa, deopotrivă,susţinători, adversari şi alegători indiferenţi este bine ca mesa!ele să fiecentrate pe aspiraţii nobile şi pe asumarea unor valori "nalte. =umai prin

 prisma acestor valori pot fi aduse "n mod eficace critici la adresa adversarilor  politici.

4fişul politic este util "ntr-o campanie de notorietate, dacă esteconceput ca un mesa! ultrasimplificatB titulatură, simbol, imagine şi slogan.7ncluderea "n mesa!ul afişului a unor informaţii mai complexe estecontraproductivă, "ntrucât 0trecătorii-receptori2 arareori "şi găsesc timp să lecitească.

Comunicatul de presă poate fi utilizat ca mesa! politic numai dacă esteredactat potrivit standardelor unei ştiri. 4ltminteri, el a!unge la coşul de *ârtii

al gazetarului.

:<

Page 60: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 60/68

7nterviurile se cuvin acordate publicaţiilor serioase:<, şi nu foarte des, pentru a evita uzura imaginii publice. e regulă, interviul trebuie să urmezeunor evenimente importante. 4ceeaşi condiţie s-ar cuveni respectată şi "ncazul conferinţelor de presă, definite uneori drept interviuri colective. 3ulţi

 politicieni consideră că, prin organizarea unei conferinţe de presă, creează uneveniment şi, astfel, intră "n atenţia publicului. Nr, presa liberă, supusărigorilor pieţei şi cerinţelor publicului, nu cade "n capcana acestor pseudo-evenimente. acă, dimpotrivă, s-a petrecut un eveniment important, ce pune"n pericol imaginea partidului şi a candidaţilor săi, pregătirea temeinică şisusţinerea unei conferinţe de presă sunt prioritare.

În sfârşit, aşa cum de altfel s-a mai consemnat, dezbaterea televizatăeste un examen dificil pentru orice politician. articiparea la o asemeneasituaţie de comunicare presupune pregătirea temeinică a mesa!elor ce urmeazăa fi transmise. 4ceasta nu "nseamnă "nsă că mesa!ele trebuie scrise şimemorate cuvânt cu cuvânt. În climatul defensiv creat pe platoul de filmare,

 politicianul poate avea oricând un lapsus. acă el a fost pregătit să 0recite2integral mesa!ele, acel eventual lapsus poate compromite complet prestaţia "ncadrul dezbaterii.

3./. 8Mo)($i4("e(9 c(m#(niei )e comnic("e

Comunicarea politică poate fi realizată "n maniere diferite, cel puţin "nfuncţie de următoarele trei criteriiB (i obiectivele vizate, (ii cronologia de

campanie aleasă şi (iii stilul de relaţionare cu electoratul.otrivit primului criteriu, se poate face o distincţie "ntre (a campania

de notorietate şi (b campania persuasivă.Comunicarea politică este realizată sub forma unei campanii de

notorietate cu precădere de candidaţii puţin cunoscuţi, care sunt conştienţi cănu au nici o şansă de victorie şi care se mărginesc să-şi pregătească terenul

 pentru viitoarele campanii electorale. 4nga!aţi "n comunicare pe o tonalitateneutră, ei nu stârnesc animozităţi şi nu au de "nfruntat atacurile adversarilor 

 politici sau suspiciunea electoratului. În aceste condiţii, mesa!ele lor au şanse

mari de a fi receptate, "nsă, ce e drept, nu şi de a fi acceptate. 1otuşi, acest faptnu exclude, ba A dimpotrivă A favorizează acceptatea lor "n campaniileelectorale ulterioare. În plus, promotorii campaniilor de notorietate nu suntnevoiţi să pornească "n alegerile viitoare cu *andicapul unui eşec politic0explicit2.

Candidaţii care adoptă forma persuasivă de campanie electoralămizează pe câştigarea victoriei "n alegeri. Nr, pentru a atinge acest obiectiv, eitrebuie să obţină un ascendent asupra adversarilor şi o atitudine favorabilă din

 partea electoratului. Cel mai adesea, acest lucru revine la a-i critica sever pe

:< e pildă, un politician n-ar trebui să dea interviu unei reviste gen 0laHboH2, cu !ustificarea că astfelmesa!ul său a!unge şi la publicuri 0nonstandard2, care, altminteri, nu s-ar expune deloc mesa!elor lui.

K&

Page 61: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 61/68

adversari "n numele electoratului, astfel "ncât acuzele să nu pară izvorâte dininterese politicianiste (egoiste, ci din dorinţa de apărare a interesului comun.În acest sens pare construit, de pildă, comunicatul de presă 0=oi organisme

 birocratice2, emis de +adu /troe la data de %&.&#.%&&6 (şi din care redăm mai

 !os un mic fragmentK&

B

0/ub masca aşa-ziselor 0puneri de acord2 a structurilor existente-inexistente cu cele pretins-impuse de către Jniunea @uropeană,executivul "nfiinţează noi şi noi organisme şi agenţii plătite, bine"nţeles,din banii publici.4ctualilor guvernanţi nici nu le trece prin minte că acestea ar fi putut săle "nfiinţeze prin redistribuire "ntre ordonatorii principali de credite,

 fără a mai suplimenta pe spatele contribuabilului rom*n numărul "i fondurile necesare satisfacerii clientelei sale politice (s.n..2

otrivit planificării acţiunilor de comunicare, s-ar putea distinge patrutipuri posibile de campanie electorală Qcf. #'B 56-5:SB

#. campania de cre"tere progresivă Gn intensitate, care "ncepe cu fazele decreare a unei ambianţe favorabile, respectiv de aţâţare şi care ia sfârşit

 prin motivarea electoratului "n luarea unei opţiuni de vot favorabile%. campania$fulger , care presupune mobilizarea tuturor resurselor "ntr-o

 perioadă scurtă de timp, pentru a obţine o victorie rapidă asupraconcurenţilor politici şi o 0basculare2 a opiniei publice "ntr-un sens

favorabil'. campania Gn etape, prin care interesul electoratului pentru propria

ofertă este stimulat (ca "n  strip$tease prin aşa-numitul 0efect deanunţare2

6. campania oportunistă, la care recurg "ndeobşte candidaţii cu resurselimitate, prin care fie sunt speculate "n propriul interes evenimentelenou-apărute (dezvăluiri de presă, accidente, apariţia unor noi concurenţisau parteneri de luptă politică etc., fie este captată şi utilizată ca suportal propriei ascensiuni politice energia creată de eventualele tensiuni

socialeB greve, demonstraţii, campanii de presă etc.Jltimul criteriu de clasificare invocat ne permite să distingem "ntre (a

campania de convingere şi (b campania propagandistică.4m putea spune că un candidat desfăşoară o campanie de convingere

dacă şi numai dacă mesa!ele sunt dispuse cu precădere la nivelul cognitiv alelectoratului, urmărindu-se câştigarea adeziunii lui "n deplină cunoştinţă decauză. @vident, o asemenea campanie este greu de realizat şi, aparent, puţineficace. entru a convinge, candidatul trebuie să trateze electoratul ca unsistem de publicuri, pentru fiecare public "n parte fiind nevoie de argumente

specifice.K& GGG.pnl.ro

K#

Page 62: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 62/68

Conform lui 3ills C. Frig*t, publicul  este un ansamblu de persoane,care se individualizează prin următoarele trăsăturiK#B

#. numărul emitenţilor de opinii este aproximativ egal cu cel alreceptorilor de opinii

%. fiecare membru al publicului are posibilitatea imediată şi reală de arăspunde la orice opinie exprimată "n public'. opinia formată "n urma discuţiilor din interiorul publicului poate fi

transpusă "ntr-o acţiune colectivă reală, "ndreptată c*iar "mpotrivaautorităţilor formal constituite

6. instituţiile puterii nu penetrează structura publicului, care funcţioneazăde-o manieră relativ autonomă.?inând cont de aceste caracteristici, este evident că nici un candidat nu

 poate miza pe câştigarea imediată a adeziunii unui public. impotrivă, eltrebuie să argumenteze "ndelung tezele propuse, "n speranţa că procesul dedeliberare colectivă din interiorul publicurilor care formează electoratul("ntreprinzători, membri practicanţi ai unei confesiuni, sindicate etc. vaconduce la adoptarea unor acţiuni colective care să-i fie favorabile. 1otuşi,dezavanta!ul ritmului lent "n care sunt câştigaţi aderenţii este compensat deavanta!ul fidelităţii electoratului propriu astfel constituit. 4cest electorat stabil"şi păstrează, de regulă, opţiunea politică asumată "n ciuda eventualelor 

 bulversări de pe scena politică. 7nfluenţările persuasive de ordin emoţional nu pot penetra solidaritatea de grup fundată pe dimensiunea raţională amesa!elor.

/pre deosebire de campania de convingere, campania propagandistică presupune tratarea electoratului ca pe o masă omogenă şi amorfă, ale căreitrăsături se determină prin opoziţie cu trăsăturile publiculuiB

#. opiniile sunt transmise de la un număr foarte mic de emitenţi la unnumăr foarte mare de receptori

%. puţini membri ai masei pot da o replică pe măsură la o opinie exprimată"n public

'. eventualele opinii formate prin dezbatere pot fi 0convertite2 arareori "nacţiuni publice coerente şi eficace

6. instituţiile de putere influenţează "n mod determinant activităţile şi viaţamasei.asivă, neputincioasă "n planul acţiunii şi lesne de sugestionat, masa

este manipulată de agenţii politici ai propagandei prin mesa!e cu o puternică"ncărcătură afectivă, "n acord cu anumite regularităţi sau legiK%B

#. legea orchestraţieiB temele de propagandă sunt repetate sub formevariate "ntr-un program sistematic şi progresiv

%. legea simplificăriiB mesa!ele sunt aduse la 0forma cea mai accesibilă2 prin simplificare, vulgarizare şi impact vizual

K# 3ills C. Frig*t, '’lite du pouvoir , ranois 3aspero, aris, #<K<, pp. '#&-'##.K% Cf. 8abriel 1*overon, Comunicarea politică a6i, @ditura 4ntet, Nradea, #<<K, pp. 6'-6:.

K%

Page 63: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 63/68

'. legea unanimităţii  (a 0spiralei 0tăcerii2B repetarea concertată a uneiinformaţii face ca afirmarea informaţiei contrare să fie tot maiimprobabilă

6. legea transfu6ieiB mesa!ele sunt ancorate pe un substrat de mituri,

 pre!udecăţi, convingeri etc.În accepţiunea ei de influenţare sistematică, cu precădere, la nivelafectiv a unui auditoriu adus la stadiul de masă, propaganda nu este doar imorală, ci, pe termen lung, şi ineficace. Jtilizând resurse considerabile, uncandidat poate obţine rezultate imediate la o campanie propagandistică, "nsănu poate face nici o predicţie cu privire la comportamentele ulterioare aleelectoratului. /ingura lui şansă este să re"nnoiască la scară din ce "n ce maimare campania de manipulare afectivă, fără a fi niciodată sigur de fidelitateaalegătorilor săi. 3etaforic vorbind, adeptul campaniei propagandistice trebuiesă seducă ne"ncetat (sarcină practic imposibilă.

3.. T"(n'mi%e"e( me'(6e$o"

upă ce au fost concepute pe baza cunoaşterii detaliate a contextului,"n acord cu imaginea publică asumată şi "n limitele unei anumite forme decampanie electorală, mesa!ele sunt transmise de la politician la electorat prinintermediul diverselor canale naturale sau artificiale pe care le are ladispoziţie.

În alegerea şi utilizarea unui canal de transmitere, politicianul-emitent

este interesat să asigure informaţiei ve*iculate un maximum de eficienţă  şiacurateţe. 3ai exact, el vrea să transmită cât mai mulţi biţi de informaţie "ntr-o unitate de timp, sub rezerva ca eventualele zgomote sau bruia!e din canal sănu distorsioneze grav informaţia a!unsă la electoratul-receptor.

@ste de remarcat "nsă faptul că mesa!ul transmis de politician estereceptat fatalmente distorsionat de către electorat, din pricina unor mecanismece afectează mai mult sau mai puţin percepţiaB

#. condensarea,%. accentuare,

'. asimilarea,6. mascarea şi:. decodarea reductivăK'.

3ai exact, electoratul distorsionează semnificaţia semantică amesa!ului transmis de politician (i prin scurtare, simplificare şi eliminareadetaliilor, (ii prin reconstituirea ei "n termeni extremi (puternic contrastanţi,(iii prin transformarea ei de-o asemenea manieră "ncât să concorde cuinformaţiile primite "n trecut sau cu informaţiile susceptibile de a fi primite "n

K'  Cu privire la mecanismele de distorsiune a mesa!elor recomandămB C*arles Conrad, 9trategic3rgani6ational Communication. 4n 7ntegrated erspective, %nd  ed., Oarcourt Irace ovanovic* Collegeublis*ers, Nrlando, #<<&, p. #%5.

K'

Page 64: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 64/68

viitor, (iv prin transpunerea mesa!ului "n 0patul procustian2 al propriuluicadru referenţial şi (v prin combinarea informaţiei conţinute "n mesa! cu alteinformaţii pentru a forma un tablou sensibil cuprinzător (mai ales dacămesa!ele sunt complexe sau ambigue. =u trebuie uitat, apoi, nici faptul că

informaţia mesa!ului va fi adaptată şi la imaginea publică a politicianului./pre exemplu, mesa!ele unui politician conservator, care s-a impus "n atenţiaelectoratului printr-o imagine de om auster vor fi interpretate "n 0c*eia2sobrietăţii, c*iar dacă ele sunt menite să transmită imaginea unui candidat plinde căldură şi solicitudine faţă de cetăţeni.

Conştienţi de acest fapt, strategii campaniilor de comunicare politică0distorsionează2 ei "nşişi unele mesa!e transmise, "ndeosebi atunci când seapelează la mass media audio-vizuală. /pre exemplu, scurtele reclameelectorale sunt concepute prin (i condensarea, (ii simplificarea şi (iiiexagerarea trăsăturilor unui fenomen politic, oricât de complex ar fi el. /ă neaducem aminte doar di*otomiile ne!ustificate care au fost ve*iculate "ncampaniile electorale din anii Z<& "n +omâniaB străini care vor să cumpere ţaracu dolarii lor A patrioţi care au rămas "n ţară şi au mâncat salam cu soia,0cederişti2 A comunişti, 0fesenişti A monar*işti etc.

@xceptând asemenea cazuri particulare, oamenii politici caută săasigure mesa!elor transmise o cât mai mare acurateţe, de cele mai multe ori,mărind redundanţa acestora, Nr, cea mai simplă modalitate de mărire aredundanţei mesa!elor constă "n repetarea lor. >a acest mecanism se recurgemai ales "n media audio-vizuală, unde expunerea la mesa!ele politice este

foarte selectivă, candidaţii fiind nevoiţi să repete de foarte multe ori un mesa! pentru a fi siguri că el a fost receptat măcar o dată de o parte semnificativă aelectoratului.

1ransmiterea mesa!elor politice prin canalele media prezintă avanta!ulde a putea 0aborda2 un auditoriu (principial numeros, eterogen şi dispersatgeografic, "nsă are un nea!uns ma!orB necesită necontenite repetări şi, ca atare,este foarte costisitoare. e aceea, mesa!ele transmise prin mass media trebuiedublate prin mesa!e transmise "n cadrul comunicării directe (audienţe, "ntâlniride lucru, dezbateri, conferinţe, mitinguri şi alte adunări publice etc..

ireşte, nici comunicarea directă nu trebuie absolutizată, c*iar dacă aredrept caracteristică esenţială stabilirea unei relaţii personale "ntre politician şialegători. /ocietatea contemporană este mult prea diversificată pentru ca uncandidat să contacteze personal şi, mai ales, să convingă un număr foartemare de alegători. erformanţa lui OarrH 1ruman la alegerile prezidenţiale din#<65 pare să nu poată fi prea curând egalată.

4genţii politici au reacţionat prompt la apariţia şi răspândirea7nternetului, construindu-şi  site-uri foarte complexe, unde, alături de toateinformaţiile privind identitatea şi activităţile proprii (statut, program, idei şi

 principii, comunicate de presă, discursuri etc. sunt trecute răspunsurile la"ntrebările puse de cititorii virtuali. eocamdată, 7nternetul nu poate constitui

K6

Page 65: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 65/68

un canal ma!or de transmitere a mesa!elor politice, "ntrucât conectarea laaceastă vastă reţea de informaţii este parţială şi selectivă.

>a "nc*eierea acestui subcapitol, ne simţim datori să aducem "n atenţieun tip *eterodox de mesa! politic, care circulă de-o manieră specifică "n

canalele de comunicare ale unei societăţiB 6vonul politic.Conform definiţiei date de ean-=ol Lapferer, zvonul este 0rezultat alunei acţiuni colective ce are drept scop atribuirea unui sens unor fapteinexplicabile2K6. Când un public doreşte să "nţeleagă un fapt şi nu primeşteexplicaţii oficiale satisfăcătoare produce "n mod spontan o interpretare

 plauzibilă care, apoi, se răspândeşte ca un adevăr-surogat. vonurile apar şicirculă "n cadrul societăţii sub forma unor informaţii "ncă neconfirmate publicde către sursele oficiale sau dezminţite de acestea.

ie că sunt adevărate, fie că sunt false, zvonurile sunt 0brodate2 pe $mari temeB (i mâna ascunsă (puterea ocultă, societatea secretă, ... care tragesforile puterii, (ii acordul secret "ntre adversarii aparenţi, (iii averilescandaloase obţinute pe seama colectivităţii, (iv sexualitatea ("ndeosebi ceadeviantă, (v sănătatea persoanelor publice, (vi limba!ul dublu saucontradicţia "ntre declaraţii şi adevăratele intenţii şi (vii trădarea. 1oate acesteteme au fost copios exploatate "n 0zvonistica2 politică românească, exemplelefiind la "ndemâna tuturor.

În ce ne priveşte considerăm zvonul politic drept simptom al uneicomunicări politice deficitare. @l nu poate fi utilizat "n mod voluntar cainstrument de comunicare politică (dincolo de imoralitatea acestui act este de

reţinut imposibilitatea de a controla evoluţia şi urmările lui, ceea ce conteazămai mult fiind adoptarea unor strategii de prevenire şi combatere a lor.revenirea zvonurilor se poate face foarte simplu prin alimentarea canalelor de transmitere ale societăţii cu informaţii oficiale credibile şi complete.Combaterea zvonurilor, mult mai complicată, se bazează pe trei strategii

 principaleB (i tăcerea, (ii concentrarea dezminţirii pe zonele unde zvonul afost difuzat mai puternic şi (iii aducerea dezminţirii la cunoştinţa publicului

 prin cumpărarea de spaţiu publicitar.

3.. Moni%o"i4("e( "e4$%(%e$o" comnic!"ii #o$i%ice

Comunicarea politică este un proces continuu "n care rezultateleobţinute "ntr-un anumit stadiu sunt folosite ca fundament de acţiunecomunicativă "ntr-un stadiu ulterior. 4tât reuşitele, cât şi eşecurile sunt plinede "nvăţăminte şi, de aceea, ele trebuie sistematizate "ntr-o bază de date.

7nformaţiile din baza de date permite prezervarea unui minimum decoerenţă "n activitatea politică. 4gentul politic poate şti, de pildă, care au fostreacţiile electoratului la promisiunile făcute "n precedenta campanie electorală

K6 ean-=ol Lapferer, vonurile. Cel mai vec*i mi!loc de informare din lume, @ditura Oumanitas, Iucureşti,#<<', p. '%.

K:

Page 66: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 66/68

sau care au fost reacţiile aceluiaşi electorat la neonorarea acestor promisiuni"n cursul actului de guvernare.

 =u trebuie uitat, apoi, faptul că nimic nu este mai păgubitor pentru unagent politic decât repetarea (fie şi parţială a unei campanii precedente,

"ntrucât ar da de "nţeles electoratului că este incapabil să se adapteze la noulcontext politic (noi condiţii economico-sociale, noi contracandidaţi, noi provocări "n politica externă etc.. N asemenea eroare flagrantă ar fi, spreexemplu, reeditarea 0Contractului cu +omânia2 la alegerile generale din%&&6.

În sfârşit, monitorizarea rezultatelor comunicării politice trebuie făcutănu doar din perspectiva "mbunătăţirii propriei performanţe electorale, ci şi din

 perspectiva promovării interesului general. În viaţa politică a popoarelor apar adesea 0momente de rătăcire2, de predare necondiţionată a puterii "n mânaunui grup abil "n utilizarea stratagemelor propagandistice. Consemnareaacestor erori şi reamintirea lor "n momentele de criză politică pot prevenirepetarea istoriei.

KK

Page 67: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 67/68

/. CONCLU:II; PRO<OCĂRI ACTUALE =N COMUNICAREAPOLITICĂ

În perioada modernă a democraţiei, comunicarea politică se desfăşura,cu precădere, prin contact direct "ntre politicieni, respectiv "ntre politicieni şialegători. ezavanta!ul impactului limitat, asupra unei comunităţi restrânseera compensat de avanta!ul constituirii "n timp a unei 0familii politice2, "ncare fidelitatea A mai ales "n condiţii adverse A era ridicată la rangul de virtutesupremă.

În ultimele decenii, comunicarea politică se realizează mai ales "nspaţiul virtual  conturat de mass media, cu mi!loacele presei (scrise, radioului,televiziunii, 7nternetului etc. 4vanta!ul distribuţiei pe scară largă a mesa!elor 

 politice este contrabalansat de câteva riscuri deloc negli!abileB#. comunicarea politică devine etrem de costisitoare

Costurile ridicate ale transmiterii mesa!elor prin mass media pun partidele politice "ntr-o relaţie de neliniştitoare dependenţă faţă de anumite cercurieconomico-financiare, dispuse să le spri!ine. Nr, este greu de presupus cădonaţiile sunt acordate din pură generozitate. 3ult mai probabil, "n sc*imbulfondurilor primite, partidele sunt c*emate să le satisfacă interesele de grup(unele dintre ele, puţin onorabile. 4pare, aşadar, riscul ca "n ciuda alternanţei

 partidelor la guvernare, să se "nfăptuiască o singură strategie politică, strategiacare convine sponsorilor.

%. imaginea omului politic primea6ă Gn raport personalitatea omului politic

Cetăţenii nu mai intră "n contact cu persoane reale, ci cu 0realităţi virtuale2sau simulacre. oliticienii nu mai sunt atât de interesaţi să-şi sc*imbe "n binecomportamentele private sau publice, ci preferă să-şi amelioreze mai curândimaginea publică. /-a a!uns până acolo "ncât rezultatele electorale să depindăde fizionomia, vestimentaţia, accesoriile, gesturile etc. politicianului şi nu deceea ce este el "n realitate, de trecutul lui şi de anga!amentele lui.

'. cariera unui om politic depinde Gn mare măsură de echipa lui de

consultanţiÎn era democraţiei modelate prin mass media, omul politic care se prezintăfără o ec*ipă de consultanţi nu este luat "n serios nici de presă, nici definanţatoriK:. >ipsit de sfaturile specialiştilor "n relaţii publice, el va fi ignoratşi de cetăţeni. Nr, consultanţii manifestă lipsă de interes pentru diferenţeledoctrinare sau pentru procesul legislativ. @i se raliază politicianului care arecele mai mari şanse de câştig şi pe care pot să-l 0vândă2 cel mai bine pe

K: @ste ilustrativă "n acest sens tendinţa partidelor româneşti de a-şi asigura serviciile unor prestigioase firmede marDeting politic străine, nu atât pentru calitatea acestor servicii, cât pentru valoarea simbolică pe care ar  putea să şi-o asocieze.

K$

Page 68: Comunicarea Politica. Definire.factori

7/21/2019 Comunicarea Politica. Definire.factori

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-politica-definirefactori 68/68

terenul 0pieţei politice2. Câtă "ncredere poate fi acordată unui politician carenu gândeşte cu capul luiX

6. electoratul devine versatil 3izând pe latura afectivă a electoratului A pe considerentul că astfel

 persuadarea are mai mulţi sorţi de izbândă A, politicienii "şi "ngreunează progresiv sarcina câştigării sufragiilor. Cetăţenii care iau o decizie politică pe baza unei alegeri "n cunoştinţă de cauză votează relativ constant, "n ciuda unor aspecte negative pe care le constată "n activitatea aleşilor săi. in păcate, caurmare a unei practici politice dăunătoare, cei mai mulţi cetăţeni votează subinfluenţa exclusivă a campaniei electorale, care, cum am mai spus, seadresează laturii lor afective. Nr, a clădi viitorul societăţii pe emoţiilecetăţenilor ei este ca şi cum ai clădi pe nisip. in pricina unei gafe sau a unuieşec minor, un partid poate a!unge de la guvernare "n afara parlamentului. 4uoare nevoie societăţile de partide politice atât de vulnerabileX

:.  programele partidelor politice nu mai sunt aate pe chestiunidoctrinareB ci pe atingerea unor obiective pragmatice

ormal, cele mai multe partide "şi asumă o doctrină politică A liberală,conservatoare, socialistă etc. A pentru a-şi legitima ocuparea statornică a unuiloc pe scena politică a societăţii. Însă, ele fac deseori menţiunea că nu se vor lăsa "ncorsetate de respectiva doctrină, atunci când trebuie atinse anumiteobiective pragmatice. ragmatismul a a!uns 0ideologia de serviciu2 a tuturor 

 partidelor care vor să !ustifice incoerenţa propriilor acţiuni (cum ar fi aliereacu un partid opus din punct de vedere ideologic "n scopul accederii la putere.

K. demagogia aFunge să fie practicată la o scară periculos de mare.ependente de imaginea lor publică, partidele politice tind să se conformezenu atât nevoilor cât capriciilor cetăţenilor. 3ăsurile luate la guvernare nutrebuie să nască animozităţi şi nu trebuie să deran!eze. /-a a!uns până acolo"ncât partidele aflate la guvernare să fie acuzate A de cele mai multe ori, pe

 bună dreptate A că nu administrează ţara, ci desfăşoară activităţi de relaţii publice. =u miră, de aceea, pe nimeni faptul că, "n cele mai bogate societăţidemocratice, statul este cel mai mare datornic. emagogia "mpinge toate

 partidele să multiplice serviciile statului, a!ungându-se la *ipertrofierea lui.

Nr, astfel, nu se rezolvă eficient problemele sociale acute, ci se măresc inutilc*eltuielile publice pe spatele cetăţeanului contribuabil ("n cea mai maremăsură, pe spatele viitorului  cetăţean contribuabil. Cât de morală estesatisfacerea intereselor egoiste ale unei generaţii cu preţul impunerii unor sacrificii enorme generaţiilor viitoareX