USAMV BUCURESTIFacultatea: Management Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare RuralaSpecializarea: Inginerie Economica in AgriculturaDisciplina: MODELARE I SIMULARE

TEMA PROIECTULUI DE AN:MODELAREA I SIMULAREA ACHIZIIILOR NEXPLOATAIA AGRICOL SC.CRISTI.SRL

Student Bonteanu Cristian AlexandruGrupa 8401

Anul univ 2014-2015

CUPRINS

Introducere: Necesitatea dimensionarii optime a activitatilor

Capitolul 1 - Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia1.1 Situatia exploatatiei localizare, date despre zona aleasa, suprafata totala, statutul juridic1.2 Suprafata agricola pe moduri de folosinta, culturi posibile1.3 Rezultatele previzibile si costuri pe hectar1.4 Rotatia culturilor, disponibilitati in forta de munca, disponibilitati banesti

Capitolul 2 - Tabelele ajutatoare intocmirii variantelor logice multiple2.1 Calculul necesarului de zile om pe luni si pe culturi2.2 Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si a necesarului de tractoare2.3 Necesarul de motorina /ha2.4 Necesarul de retributii /ha2.5 Rezultatele economico financiare pe ha2.6 Intocmirea variantelor logice multiple

Capitolul 3 - Intocmirea unui model matematic cu ajutorul programarii liniare3.1 Construirea modelului matematicA Activitati si resurseB Formula algebrica a modelului matematicC Forma matriceala a modelului matematic3.2 Fisier NotePad - model matematic3.3 Rezolvarea modelului matematic3.3.1 Solutia primala si interpretarea acesteia3.3.2 Solutia duala si interpretarea acesteia3.4 Parametrizari

Capitolul 4 - Memoriu justificativ

1.1 Amplasare geografic

Judeul se afla in sud estul Romaniei, la grania cu Bulgaria. La o distan de 65km la sud de capitala Bucuresti. Este situat in lunca Dunarii, pe malul stang al fluviului Dunrea.Are o suprafa de 3.526 km2 i se nvecineaz la Est cu judeul Clrai, la Vest cu judeul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucureti, la Nord cu judeul Dmbovia, la Nord-Vest cu judeul Arge, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunrea l desparte de Bulgaria.Din punct de vedere teritorial-administrativ, judeul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, oraul Bolintin Vale, oraul Mihiletii 51 de comune cu 166 sate. Relieful judeului Giurgiu este caracterizat de o varietate de forme, specifice poziionrii de-a lungul fluviului Dunrea: lunc, zone terasate, insule, bli, canale. Teritoriul oraului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostep i lunc i reprezint unitatea geomorfologic cea mai tnr a reliefului, n mare parte rezultat al aciunii Dunrii, constituit fiind din lunc, insule, blti i canale (brae). Suprafaa dintre fluviu i Cmpia Burnazului, cu limi de peste 10 km, este subdivizat n: grind, lunca intern, lunca extern i uneori terasa de lunc, dispuse longitudinal i inegal dezvoltate; lng albia minor se desprinde fia grindurilor, cu nlimi de 1-5 m i cu limi de la cteva zeci pn la cteva sute de metri. Dup o fie de tranziie, se contureaz zona mai joas a depresiunilor i cuvetelor lacustre mai spre nord, la contactul cu terasele detandu-se uneori nc o fie. Prima teras, situat la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmat de o a doua, ce se nal cu 13-14 m deasupra luncii, culminnd cu cea mai nalt, Cmpia Burnazului, de 60-65 m, ce domin lunca fluviului. n spaiul Giurgiu lunca are altitudini de 20-27 m, fiind ndiguit i canalizat pe mari suprafee i transformat n teren agricol. n apropiere se ntlnesc brae i canale, adaptate pe foste grle, a cror utilitate este legat de navigaie, agricultur sau potenial turistic.

1.2 ClimaClima este de tip continental, cu ierni reci i veri clduroase, existnd diferene termice mari de la zi la noapte i de la iarn la var. Temperatura medie anual este de 11,5C , iar radiaia solar depete 125 kcal / cm . Nivelul precipitaiilor, cu puternice variaii n timp, este de 500 - 600 mm. Un fenomen frecvent l constituie uscciunea i seceta.

1.3 Solurile Formarea i evoluia solului oraului Giurgiu se leag de factorii climatici, biologici, litologici, morfologici i de timp. Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale i solurile aluviale, formate n zona Giurgiu n condiii de pajiti mezohidrofile i pduri de leau, unde materialul parental predominant l constituie depozitele aluviale sau aluvio-proluviale, lipsite n general de structur. Structura predominant aluvionar a solului de pe malul romnesc al Dunrii duce la formarea, n dreptul oraului Giurgiu, de noi plaje care pot fi amenajate in sensul de a oferi puncte de atracie pentru localnici i turitii aflai n tranzit. SC.SOLPLANT.SRL avand resedinta in comuna judetul Giurgiu, comuna Greaca, satul Tataru ,are in exploatatie o suprafata agricola de 85 ha si 4 camere agroturistice.

1.2 SUPRAFAA AGRICOL DISTRIBUIT PE MODURI DE FOLOSIN

Tabel - Suprafete pe categorii de folosinta

Nr. Crt.CategoriiHa%

1.Total teren85100

2.Agricoldin care:8397,65

2.1. Arabil7588,24

2.2. Vii ipepiniere viticole33,53

2.3. Pomi ipepiniere pomicole33,53

2.4. Punii fnee22,35

3.Neagricoldin care:22,35

3.1. Construciii curi11,18

3.2. Ape iBli--

3.3. Rpe iRavene11,18

CULTURILE EXPLOATAIEI

CARACTERIZAREA CULTURILOR

1. GRAU - face parte din familia GRAMINEELOR (POACEAE) pentru germinat semintele de grau necesita temperaturi de 1-3 C plantele de grau de toamna bine infratite se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la temperature scazute -15 20 C plantele premergatoare culturii de grau sunt :mazare ,rapia ,in cerintele fata de umiditate sunt moderate dar echilibrate pe intreaga perioada si varaza intre 225 mm si 600 mm graul prefer soluri mijlocii, lutoase si luto-argiloase cu capacitate mare de retinere a apei (ph 6-7,5)

2. PORUMB - face parte din familia GRAMINEELOR(POACEAE) semintele de porumb germineaza la 8-10 C daca umiditatea solului este suficienta pentru germinare rasarirea are loc in 16-20 de zile porumbul se afla in conditii bune atunci cand precipitatiile anuale sunt peste 500 mm,3. FLOAREA SOARELUI face parte din familia ASTERACEAE procesul de gerimnatie sa desfasoara la 7-8 C rasarirea are loc la 7-20 zile de la semanat desi are un consum mare de apa,totusi aceasta are o rezistenta sporita la seceta,cel mai bine dezvoltandu-se in zonele unde cad 450-600 mm este o planta moderat toleranta la salinitate,dar se dezvolta normal la o salinitate de 6,4-7,2 sunt considerate nepotrivite solurile nisipoase,pietroase ,compacte,precum si cele acide

4. SOIA - face parte din familia LEGUMINOASE, subfamilia Faboideae

semanatul se practica la 45 sau 70 cm nu este pretenioasa fata de plantele premergtoare. Ea poate fi cultivata dupa cereale paioase si pritoare cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de o cantitate de apa ce reprezinta 120 130% din greutatea semintei uscate samanta trebuie sa aiba puritatea peste 97%, iar germinatia minimum 80%.

Restricii pentru camerele agroturistice, amenajarea, suprafaa: 1. maximum 10 camere si maximum 30 de locuri in zonele rurale.2. maximum 20 de camere in zonele urbane.3. pensiunile pot funciona n casa proprietarului sau n cladiri independente care asigura. spaii de cazare adecvate i spaii pentru alimentaie pentru turiti.4. pensiunile agroturistice trebuie s aiba capacitatea de a-i produce 30% din ingredientele pentru mas.5. amplasarea pensiunilor, att rurale ct i urbane, trebuie realizat n zone ferite dea. poluare sau alte elemente care ar putea afecta viaa sau snatatea turitilor.6. spaiile destinate turitilor vor fi n totalitate la dispoziia acestora. 7. depozitarea oricaror obiecte personale ale proprietarilor n camere sau n grupurile sanitare (mbracaminte, ncalminte, alte obiecte personale care ar putea crea disconfort pentru clieni) este interzis.

1.4 ROTAIA CULTURILOR

Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4Soia10Grau32Fl soarelui14Porumb19

Porumb30Fl soarelui12Grau21Soia12

Fl soarelui15Grau20Soia8Porumb32

Soia10Porumb28Fl soarelui14Grau23

RESTRICII ALE ASOLAMENTULUI: Suprafata de cereale paioase nu trebuie sa depaseasca 50 % din suprafata totala cultivate Suprafata de floarea soarelui nu trebuie sa depaseasca din suprafata Suprafata de porumb nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suprafata cultivata Plantele cu sistem radicular profund, dupa plantele cu sistem radicul arartificial Plantele care saracesc solul de substante sunt plantele tehnice: in, rapita, bumbac, floarea soarelui.

USAMV BUCURESTIFacultatea: Management Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare RuralaSpecializarea: Inginerie Economica in AgriculturaDisciplina: MODELARE I SIMULARE

TEMA PROIECTULUI DE AN:MODELAREA I SIMULAREA ACHIZIIILOR NEXPLOATAIA AGRICOL SC.CRISTI.SRL

Student Bonteanu Cristian AlexandruGrupa 8401

Anul univ 2014-2015

CUPRINS

Introducere: Necesitatea dimensionarii optime a activitatilor

Capitolul 1 - Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia1.1 Situatia exploatatiei localizare, date despre zona aleasa, suprafata totala, statutul juridic1.2 Suprafata agricola pe moduri de folosinta, culturi posibile1.3 Rezultatele previzibile si costuri pe hectar1.4 Rotatia culturilor, disponibilitati in forta de munca, disponibilitati banesti

Capitolul 2 - Tabelele ajutatoare intocmirii variantelor logice multiple2.1 Calculul necesarului de zile om pe luni si pe culturi2.2 Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si a necesarului de tractoare2.3 Necesarul de motorina /ha2.4 Necesarul de retributii /ha2.5 Rezultatele economico financiare pe ha2.6 Intocmirea variantelor logice multiple

Capitolul 3 - Intocmirea unui model matematic cu ajutorul programarii liniare3.1 Construirea modelului matematicA Activitati si resurseB Formula algebrica a modelului matematicC Forma matriceala a modelului matematic3.2 Fisier NotePad - model matematic3.3 Rezolvarea modelului matematic3.3.1 Solutia primala si interpretarea acesteia3.3.2 Solutia duala si interpretarea acesteia3.4 Parametrizari

Capitolul 4 - Memoriu justificativ

COMUNA STNETI

1.1 SITUAIA EXPLOATAIEISatul este asezat pe mai multe dealuri si anume:dealul Jincota, dealul Curtii, dealul Bisericii, dealul Afumati si dealul Malureni; este strabatut de doua vai principale : Valea Jincutei pe care curge paraul cu acelasi nume si a carei apa provine din izvoare ce se afla in comuna, precum si Valea Mare numita astfel din cauza adancimii si a malurilor ei abrupte. Izvoarele cu apa buna de baut au atras pe intemeietorii satului de si-au fixat locuintele in partile acestea .Aceste vai sunt primavera noroioase incat circulatia este intrerupta. O mare lipsa pentru sat este lipsa unei paduri. Inainte de 1916 era in apropiere de sat un Crng care din motive egoiste a fost distrus. Crngul, asa ii spuneau locuitorii, era in partea de S-V a satului si avea o intindere de 150 Ha. Acum Crngul caci numele si-l pastreaza este o colina plesuva cu pamant argilos si nu tocmai bun pentru agricultura. In present Cringul este o padurice de salcami si se continua plantarea si astazi. In gura colnicului cel mare de la aceasta padure pe versantul de sud al dealului spus Tutunaru se gasesc mai multe izvoare. Dupa aceea urmeaza Lunca. In lunca pamantul este foarte fertil si nu se zareste nici o ridicatura de teren cat vezi cu ochii. Intr-o parte a acestei lunci cea mai fertila se spune ca a fost inainte asezat satul, dar din cauza lipsei de apa s-a mutat unde este astazi. Aceasta parte poarta numele de siliste ceea ce inseamna sat. In prelungire cu silistea la rasarit se afla locul asa zis Dumeni care este mai putin fertil, iar la rasarit de sat se afla un loc unde cresc vii si poarta numele de Prica. In nordul satului se afla pamanturile oamenilor improprietariti in anu 1922. Pamantul este fertil si aici, cand ploua indeajuns produce 3.000 Kg/Ha cereale. Din loc in loc sunt niste locuri mai joase pe care locuitorii le numesc padini si in care pe timp de ploaie se strange apa care uneori nu se evapora toata vara. Locuri de pe langa aceste padini nu produc decat foarte rar. Cele mai insemnate padini sunt : padina Albenilor, padina Mare, padina Cocorului si padina Golgojanei. Pamantul pentru agricultura este asezat in nordul si sudul satului. Cel din sud se numeste pamantul vechi sau comuna veche. O mare lipsa a comunei este padurea. Singura padure fiind la o distanta de 5 Km si tine de alta comuna. Ar putea fi paduri de tei, de stejari si salcami. Pomii roditori cresc destul de bine. Cei mai obisnuiti sunt: marul, corcodusul, prunul etc. La camp se cultiva grau, porumb, orz, ovaz, fasole, canepa, floarea soarelui, soia, etc. In siliste este una din cele mai importante gradini de zarzavaturi. Cooperativa agricola de productie din comuna cultiva aici peste una suta Ha cu zarzavaturi. Se mai cultiva vita de vie (hibrizi), dovleci, pepeni. Animale mai obisnuite sunt:cai, boi (boii predomina ca vite de munca), oi, porci.

AEZAREA GEOGRAFIC

Comuna Stanesti este asezata in marea campie a Dunarii,situata pe terasa Dunareana la V-N-V de orasul Giurgiu la distanta de 12 Km, fiind inconjurata de urmatoarele comuni si sate: Slobozia, Vieru, Hodivoaia, Putineiu, Radu Voda, Oncesti si Ghizdaru.Legaturile din aceste comuni se fac prin drumuri comunale.Soselele mai principale care trec prin apropierea comunei sunt: soseaua Giurgiu-Alexandria ce trece pe la S de comuna la o distanta de 4 Km si soseaua Giurgiu-Pitesti ce se afla la E de comuna la o distanta de 3 Km.Tot la E de comuna este si calea ferata Giurgiu-Videle, iar statia C.F.R. Stanesti de pe aceasta linie se gaseste la o departare de 3 Km de comuna. Ape mari nu avem in comuna si nici in jurul comunei, in afara de fluviul Dunarii care se afla la o distanta (in linie dreapta) de cca. 12 Km.

CONDIII NATURALE

Comuna Stanesti are o clima Danubiana, fiind asezata in Campia Dunarii, adica veri calduroase pana la 50 grade C si ierni friguroase cu minime pana la minus 35 grade. Aceste diferente mari de temperatura provin din cauza lipsei padurilor, a dealurilor si din cauza vanturilor care bat, mai cu seama Crivatul ce bate dinspre N-E. In afara de Crivat mai bate si Austrul, sau cum ii spun oamenii Traist Goal care bate dinspre apus si, desi numit Traist Goal, primavara si vara ne aduce multe ploi. Bate si Bltreul dinspre miaza-zi care foarte rar aduce ploaie. Cele mai multe ploi si zapezi sunt aduse de Criv. Format din argila si cernoziom pamantul de cultura este foarte bun. Se dezvolta bine multe culturi cu toate ca unele veri sunt destul de secetoase. Reteaua hidrografica a comunei este reprezentata de prurile Jincuta si Gurbanu. Iazurile din partea de sud a satului Stanesti sunt alimentate n cea mai mare parte cu ape provenite din izvoare.

PROFILUL AGRICOL AL COMUNEI STNETI Potentialul agricol al comunei se ridica la 9.589 ha, din care intravilan 717 ha si extravilan 8872 ha. Profilul dominant al agriculturii il constituie cultura cerealelor, oleaginoase, leguminoase, pomicultura, viticultura si cresterea animalelor. Din total suprafata administrativa a comunei Stanesti aproximativ 60% este destinata agriculturii. Fondul forestier se afla in administratia Ocolului Silvic Ramnicu Valcea si in sector privat, iar pe teritoriul comunei este repartizat pe versantii din partea de est unde se gasesc paduri formate din foioase, fag, stejar si carpen. AEZARE ADMINISTRATIV I STATUT JURIDIC

Comuna se afla n grupa comunelor mici ale judetului Giurgiu, gradul III - dupa numarul de locuitori ai cumunei. Structura pe sexe a populatiei stabile este: 49,85% populatia masculina si 51,15% populatia feminina.Comuna Stanesti este persoana juridica de drept public. Comuna Stanesti are un patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina. Comuna Stanesti poate intra n raporturi juridice cu alte autoritati sau institutii publice, cu persoane juridice romne sau straine, indiferent de natura acestora, precum si cu persoane fizice, n conditiile legii.

1.2 SUPRAFAA AGRICOL DISTRIBUIT PE MODURI DE FOLOSIN

Tabel - Suprafete pe categorii de folosinta

Nr. Crt.CategoriiHa%

1.Total teren85100

2.Agricoldin care:8397,65

2.1. Arabil7588,24

2.2. Vii ipepiniere viticole33,53

2.3. Pomi ipepiniere pomicole33,53

2.4. Punii fnee22,35

3.Neagricoldin care:22,35

3.1. Construciii curi11,18

3.2. Ape iBli--

3.3. Rpe iRavene11,18

CULTURILE EXPLOATAIEI

CARACTERIZAREA CULTURILOR

1. GRAU - face parte din familia GRAMINEELOR (POACEAE) pentru germinat semintele de grau necesita temperaturi de 1-3 C plantele de grau de toamna bine infratite se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la temperature scazute -15 20 C plantele premergatoare culturii de grau sunt :mazare ,rapia ,in cerintele fata de umiditate sunt moderate dar echilibrate pe intreaga perioada si varaza intre 225 mm si 600 mm graul prefer soluri mijlocii, lutoase si luto-argiloase cu capacitate mare de retinere a apei (ph 6-7,5)

2. PORUMB - face parte din familia GRAMINEELOR(POACEAE) semintele de porumb germineaza la 8-10 C daca umiditatea solului este suficienta pentru germinare rasarirea are loc in 16-20 de zile porumbul se afla in conditii bune atunci cand precipitatiile anuale sunt peste 500 mm,3. FLOAREA SOARELUI face parte din familia ASTERACEAE procesul de gerimnatie sa desfasoara la 7-8 C rasarirea are loc la 7-20 zile de la semanat desi are un consum mare de apa,totusi aceasta are o rezistenta sporita la seceta,cel mai bine dezvoltandu-se in zonele unde cad 450-600 mm este o planta moderat toleranta la salinitate,dar se dezvolta normal la o salinitate de 6,4-7,2 sunt considerate nepotrivite solurile nisipoase,pietroase ,compacte,precum si cele acide

4. SOIA - face parte din familia LEGUMINOASE, subfamilia Faboideae

semanatul se practica la 45 sau 70 cm nu este pretenioasa fata de plantele premergtoare. Ea poate fi cultivata dupa cereale paioase si pritoare cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de o cantitate de apa ce reprezinta 120 130% din greutatea semintei uscate samanta trebuie sa aiba puritatea peste 97%, iar germinatia minimum 80%.

1.4 ROTAIA CULTURILOR

Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4Soia10Grau32Fl soarelui14Porumb19

Porumb30Fl soarelui12Grau21Soia12

Fl soarelui15Grau20Soia8Porumb32

Soia10Porumb28Fl soarelui14Grau23

RESTRICII ALE ASOLAMENTULUI: Suprafata de cereale paioase nu trebuie sa depaseasca 50 % din suprafata totala cultivate Suprafata de floarea soarelui nu trebuie sa depaseasca din suprafata Suprafata de porumb nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suprafata cultivata Plantele cu sistem radicular profund, dupa plantele cu sistem radicul arartificial Plantele care saracesc solul de substante sunt plantele tehnice: in, rapita, bumbac, floarea soarelui.