Comuna Mihai Viteazu, judeţul Cluj

Comuna Mihai Viteazu, e situată în sudul judeţului Cluj, în depresiunea Turda-Câmpia Turzii, pe râul Arieş, în imediata vecinătate a Cheilor Turzii, monument natural aflat în patromoniul UNESCO. Ea are o istorie veche, arheologii găsind aici elemente din perioada paleoliticului, dar cu toate acestea este o comună modernă, multe persoane din municipiul Turda, mutându-se cu domiciliul aici în ultima vreme. Dealtfel, cu câţiva ani în urmă (2006) Mihai Viteazu a primit statutul de sat european.

Ea are un grad de urbanizare foarte ridicat, cu foarte bune legături cu zonele înconjurătoare şi numără 1872 gospodării agricole individuale, (2476 de sex feminin şi 2450 de sex masculin)

Din punct de vedere demografic comuna se află pe locul al 9-lea între localităţile rurale din judeţ. Mihai Viteazu este un sat de tip adunat, cu o densitate de 18, 23 locuitori/ha.

Poziţia geografică a determinat dezvoltarea unei înfloritoare agriculturi intensive, evidenţiindu-se cultura legumelor şi creşterea animalelor, dar şi ramuri agro-industriale şi prestatoare de servicii.

Din anul 2007 Mihai Viteazu este asociat cu comuna Goicea, judeţul Dolj şi începând din anul 2004 este înfrăţit cu localităţile: Sarretudvari (Ungaria)- înfrăţire realizată în domeniul cultural, corurile din cele 2 localităţi concertând la spectacole împreună; o altă înfrăţire este cu localitatea Jaszboldoghaza., tot din Ungaria.

Din 2007 Poliţia comunitară, care funcţionează în subordinea Primăriei şi a poliţiei comunale.

DemografiaLa ultimul recensământ în Mihai Viteazu erau 4373 de locuitori, din care 2203 de sex

feminin şi 2170 de sex masculin. În 1 iulie 2011 existau 5743 persoane, din care 2953 femei şi 2790 bărbaţi.

Din punct de vedere etnic 3246 sunt români, 1097 sunt maghiari, 1 german, 29 rromi şi 3 sunt de altă etnie (1 italian, 1 ucrainian şi 1 ceangău).

La nivelul comunei s-au înregistrat 565 naşteri, înregistrându-se un spor negativ, numărul celor decedaţi fiind cu 258 mai mare în raport cu cel al naşterilor.

Cei mai mulţi locuitori au vâsta de 61 de ani şi peste (1270 din care 571 bărbaţi şi 699 femei), urmaţi de cei situaţi între 15-29 de ani (1231 din care 622 bărbaţi şi 609 femei), 45-60 de ani (1201, din care 565 bărbaţi şi 636 femei), 30-44 de ani (1153 din care 601 bărbaţi şi 552 femei) şi cei situaţi între 0-14 ani (894 din care 429 de sex masculin şi 465 de sex feminin).

Din punct de vedere al stării civile 2904 persoane sunt căsătorite, 2039 sunt persoane necăsătorite, 212 sunt divorţate şi 595 sunt văduve (din care 114 bărbaţi şi 481 femei). Un număr de 178 trăiesc în concubinaj.

1215 locuitori sunt salariaţi, 334 locuitori nu au loc de muncă. 47 de persoane sunt plecate în străinătate pentru o perioadă mai lungă de 12 luni, iar 48 de persoane pentru cel mult 12 luni.

Numărul elevilor şi studenţilor aflaţi la şcoală este de 213

HabitatulLa recensământul din 2002 existau în comună 1920 de clădiri, din care 1907 erau case de

locuit. Cele mai multe (384) au fost ridicate între 196-1970, apoi (256) cele din 1971-1975 şi (207) cele din 1945-1959. Cele mai vechi (14 la număr) sunt ridicate înainte de 1900.

EconomiaÎn 2006 a fost înfiinţată Asociaţia Aranyos Kert (Grădina de aur), o asociaţie agricolă care

se ocupă cu colectarea şi valorificarea produselor din zonă.. De aici se pot accesa fonduri europene pentru dezvoltarea sectorului.

În domeniul agricol s-au evidenţiat cultura grâului (299 ha), cea de porumb (870 ha), legume (160 ha), cartofi (135 ha), sfeclă (97 ha).

La ultimul recensământului agricol s-au înregistrat 757 bovine, din care 474 în gospodăriile populaţiei, 2216 porcine, 7500 păsări de curte, 3010 ovine.

Aici mai funcţionează 120 de sociwtăţi commerciale, cele mai multe SRL+uri, din care amintim: Staţiunea de Maşini şi Tractoare AGROMEC, Caring, secţia de colectare a laptelui de bovine , Protecţia plantelor, Hala de cusut feţe,

Pe raza comunei se află o fabrică ce produce elemente pentru construcţii industriale şi civile, investiţie cu capital polonez privat, SC CIA ABOLIV SRL un abator pentru păsări, o mare staţie de betoane situată în apropierea cazărmii militare, un parc auto cu toate serviciile, al firmei European International Transport..

În domeniul comerţului şi a serviciilor se evidenţiază Societatea Cooperativă ce cuprinde o unitate de desfacere cu amănuntul, , magazin universal, două unităţi de alimentaţie publică şi un bufet. Cunoscut pentru bunele servicii oferite este Restaurantul Hanul Moţilor înfiinţat de aproximativ 30 de ani, şi privatizat după 1989.

SocialUn sector căruia Primăria şi Consiliul Local i-a acordat o atenţie sporită este cel social, aici

funcţionând un compartiment cu personal specializat.În 30 iunie 2007 existau 53 de persoane luate în evidenţă pentru a fi ajutate financiar.Pe plan social se înscriu şi acţiunile începute de 9 ani prin care sunt sărbătorite cuplurile

căsătorite de 50 de ani, acestora distribuindu+li+se premii în bani. De asemenea, anual sunt sărbătoriţi tinerii la împlinirea majoratului

UtilităţiDin anul 2001 încep lucrările pentru extinderea reţelei de gaz metan (interzise total până în

1989), lucrare finalizată în 2005, marcând prelungirea conductei în Cartierul „Ciga şi alte sectoare. Pe linia obiectivelor de interes comunal se înscrie începerea contrucţiilor la noul cartier Ciga („Tineretului”), introducerea gazului şi a apei potabile. În 2005 s-au pietruit drumurile din cartier. În 2007 s-au înlocuit şi conductele de apă din zonă. Acum 765 locuinţe sunt alimentate cu apă potabilă.

Regia de apă-canal deţine 5 ha, dar se mai află sub protecţie pentru asigurarea sursei de apă alte 50 ha. Reţeaua de apă potabilă măsoară 37,9 km.757 case au canalizare din reţea sau în sistem propriu. 675 locuinţe sunt dotate cu baie.

Iluminatul public a fost început în legislaţia 2000-2004 şi este finalizat la această oră. 1491 de locuinţe au acum instalaţie electrică.

După modernizarea şi consolidarea podului de peste Arieş şi realizarea unui nou drum asfaltat de firma Rigips pentru nevoile sale până la cariera de piatră de gips, s-a reuşit în anul 2007 asfaltarea drumului până la Cheile Turzii, lucrare realizată împreună cu Consiliul judeţean şi Guvern.

Din 2007 s-au realizat drumurile de hotar din fonduri locale şi cu participarea mijloacelor de transport din comună., a fost amenajat un parc de joacă şi de agrement pentru copii, s-a asfaltat strada principală şi s-au amenajat trotuarele.

Protecţia mediuluiÎmpreună cu localităţile Călăraşi, Moldoveneşti, Iara şi Băişoara s-a construit o

microregiune cu profil pe probleme de mediu.

TransporturileUn important obiectiv legat de transporturi este Autostrada Transilvania, care trece pe o

distanţă de câţiva kilometri pe hotarul comunei şi aici se află şi nodul rutier al acesteia.În comună se află capul de linie al drumului expres Turda-Sebeş, cu o lungime de 73 km.De remarcat existenţa până acum 20 de ani a liniei ferate înguste ce făcea legătura moţilor

din Apuseni cu Turda, dar care este oprită de aproximativ 20 de ani.

În localitate funcţionează unităţile de transport UMTCF şi ITSAIA. Recent au fost amenajate staţiile de autobuz. De asemenea, există şi o firmă de taximetrie.

În comună există 1008 autoturisme, 128 motociclete şi 19 microbuye.

EducaţiaLa ultimul recensământ s-au înregistrat 143 de absolvenţi ai învăţământului superior de

lungă durată, 11 de scurtă durată, 173 au absolvit şcoli post-liceale şi d emaiştri, 979 au absolvit liceul, 1139 au absolvit şcoli profesionale şi de ucenici, 1623 au absolvit gimnaziul. 208 locuitori nu au şcoală absolvită. În Mihai Viteazu există 4 şcoli, una din ele funcţionând în 2 clădiri. Spaţiile claselor şcolare oferă condiţii excelente, şcolile fiind dotate cu laboratoare, material didactic, bibliotecă, centru CCD.

În Mihai Viteazu funcţionează şi o grădiniţă.

SănătateaDispensarul are personal calificat are 3 medici de familie şi cadre medicale medii. Aici

există şi un cabinet stomatologic. Localul este o construcţie veche, dar se află într-o stare relativ bună. Dotarea tehnică nu este la nivelul cerinţelor. Dar există un ecograf al cărui proprietar este unul din medicii de familie.

Bolile cardiovasculare, reumatismul şi diabetul predomină în rândul populaţiei. Cea mai marcată este populaţia de 45-50 de ani. Mai există cazuri izolate de prostată, hepatită, TBC, cele ale stomacului. O situaţie îngrijorătoare o constituie în zonă alcoolismul.

Cultura, tradiţii, turism1394 de familii au televizor şi 1351 de familii au aparate de radio. Există introdus în

comună şi televiziune prin cablu cu internet.Căminul cultural, recent renovat şi cu o copertină la scena unde se desfăşoară activităţi

culturale, oferă locuitorilor activităţi mult apreciate: formaţiile artistice „Nepoţii munţilor”, „Arieşana”. Acestea participă anual la Festivaluri internaţionale de folclor în ţară şi străinătate (Ungaria, Republica Moldova, Italia, Turcia, Bulgaria, Cehia). De asemenea aici sunt organizate expoziţii, concursuri sportive de şah, table, tenis de masă, dans modern.

Din anul 2004 s-a înfiinţat Ansamblul folcloric maghiarRugyek (Vlăstarii) care organizează activităţi de dans, cor, teatru, Balul strugurilor organizat anual.

Biblioteca comunală numără 11800 de volume consultate de 897 cititori.Cheile Turzii atrage numeroşi turişti, atât din zonă, din ţară, dar şi din străinătate. Există 6

unităţi de cazare cu peste 130 de locuri, hanuri şi 2 hoteluri, din care se evidenţiază Pensiunea Maria şi Complexul Ciprian.

În comună există mai multe monumente: bustul lui Mihai Viteazul realizat de Maria Sicoe, o tânără studentă care locuieşte în comună, bustul lui Mihai Eminescu, statuia lui Petofi Sandor

De asemenea, bisericile din zonă pot constitui motivul unui tur cultural religios în zonă. Biserica Reformată datează din 1674 şi constituie monument istoric.

Centrul pentru tineret, susţinut financiar de Autoritatea Naţională pentru Tineret organizează diferite activităţi pentru tinerii sub 35 de ani.

Mihai Viteazu are un stadion în aer liber, unde se practică fotbal, rugby şi atletism şi o sală de sport modernă, cu 150 de locuri, realizată din fonduri guvernamentale în valoare de 8,5 miliarde lei vechi. Clujul Mihai Viteazu are secţii de seniori şi copii. Asociaţia Sportivă Rugby Club Arieşul Mihai Viteazu a fost înfiinţată în anul 2006 şi a reprezentat România la Campionatul Mondial de Rugby pentru copii de sub 14 ani.

Melanjul populaţiei de etnii diferite a determinat preluarea unor culturi şi obiceiuri.

BIBLIOGRAFIEVolume:

Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român. Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 1997;

Crişan, N. Repertoriul istoric al localităţilor din judeţul Cluj.

Alte surse:Direcţia de Statistică Cluj- Primăria comunei Mihai Viteazu*** Raportul primarului comunei Mihai Viteayu judeţ