comuna crucea.pdf

7/25/2019 Comuna Crucea.pdf

1/14

REGISTRU ISTORIC

ASEZARE

Comuna Crucea este asezata in partea de S-V a Judetului Suceava, la o distanta de 147 km de centrul de

resedinta a acestuia, municipiul Suceava si la 34 km distanta de cel mai apropiat oras din

zona, Vatra Dornei.

Situata in bazinul geomorfologic a vaii Bistritei, fiind o comuna de munte, nu a constituito piedica in procesul umanizarii.

Oamenii de aici, depasind asperitatile impuse de natura, au reusit sa se acomodeze,gasind locuri prielnice pentru fixarea asezarilor si utilizarea resurselor oferite de naturamontana.

Satele componente sunt:

1. Crucea - centrul de comuna,

2. Satu-Mare - 1m distanta fata de centru ,

!. Co"oci - # m distanta fata de centru ,$. C%iril - & m distanta fata de centru .

Comuna Crucea are ca vecini, la nord, municipiul Cimpulung -Moldovenesc si comuna

Stulpicani, la sud Orasul Brosteni , la est comuna Ostra si la vest comuna 'orna (rini.)rima mentiune scrisa despre existenta satelor Co"oci si C%iril se afla in documentele

bisericesti, datand de la 1*#*, dar cea mai vec%e mentiune documentara dateaza din anul1$++ cand, Stefan cel Mare a donat aceste locuri ctitoriei sale de la oronet, marturie fiindc%ilia de pe arau care a apartinut lui 'aniil Si%astrul. n acele vremuri indepartate, calugariisi%astri au facut pe )iriul )ustiu care izvoraste de sub /arnita, un mic adapost cu o cruce mare

de lemn de brad, ca semn de recunoastere. Mai tarziu, locul a fost folosit de %aiducii care isidadeau intalnire pe paraul cu cruce, devenind astfel, )ariul Crucii, drept pentru care si-a luatnumele si prima asezare de aici, C0C(

)ana dupa anul 1+#, satele Crucea, Co"oci si C%iril formau comuna Crucea, dupacare, in perioada stapanirii Casei egale s-au unit cu comuna Brosteni

Relieful/eritoriul comunei Crucea este situat de o parte si de alta a raului Bistrita. Ocupa

tronsonul Osoi-Cotirgaci, tronsonul defileelor sau al C%eilor alcatuite din depozite cristalino-mezozoice ale arpatilor Orientali.

3ona muntoasa, reprezinta un crampei din muntii Bucovinei legati de legendaradescalecare a lui 'ragos oda, prin peisa"ul odi%nitor al Obcinilor, imbinat armonios cu pla"eleelvetiene sau tirolezeale /arii 'ornelor . ste suprapunerea pe versantul nordic al muntilor Bistritei mi"locii cu varful )ietrosu4l#&l m5 si versantii sudici ai Culmei Stanisoara si masivelor 6iumalau si arau cu atitudini del+7# m, respectiv l*7l m . (ltitudinea variaza de la *$ m pana la l*7l m pe masivul arau, care, privit de la maridistante, este pus in valoare de marile turnuri, Stancile )ietrele 'oamnei si altele ca8 )iatra


2/14

3imbrului 4l*2# m5, )iatra Soimului 4l$# m5, Coltii /i%ariei 4l$7 m5, irful /odirescu 4l$+# m5si (rtita ea 4l!2$ m 5.

Structura GeologicaStructura geologica alcatuita din sisturi cristaline in care, in decursul istoriei s-au depus

straturi groase de roci sedimentare, mai ales gresii, conglomerate si calcare, realizeaza unrelief faramitat, accidentat, de mare valoare peisagistica.'in Masivul arau se desprind vaidispuse radial, vai adancite cu 7-* m, separate prin numeroase inaltimi numite, cand

obcini, cand batci, cand picioare de munte, cand dealuri ca8 Batca 9eagra 4l$!& m5, Obcina:locenilor 4l27& m5 sau 'ealul /oancelor 4l2$ m5. n partea de sud a masivului, dincolo devaile paraielor C%iril si de muntele (rsita ea, se trece spre muntii Stanisoarei.

Tipuri de sol;a baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea si evolutia solurilor, a stat

actiunea continua si diferentiata a factorilor externi si interni asupra materialului litologic desuprafata.

(ceste procese sunt numeroase si variate . 0nele au dus la dezagregarea si maruntirearocii , altele , la formarea argilei si redistribuirea acesteia pe profilul solului , altele au avut

drept rezultat formarea celui mai important component al solului - %umusul.Solurile se


3/14

;ungimea raului se apropie ! m, dar din acestea numai 1# m se gasesc intrelimitele comunei. aul isi are izvorul pe versantul nordic al Muntilor odnei, rezultand dinunirea a doua paraie8 Bistricioara si )utreda. n cursul sau de 2#+,+ m, Bistrita strabateformatiuni geologice varietate. C%iar dupa confluienta celor doua paraie, Bistrita intalneste incalea sa formatiuni de filias transcarpatic, dupa care patrunde din nou in zona sisturilorcristaline, urmand ca aici, Bistrita sa tranverseze formatiuni flisoide si sarmatiene inainte de ase varsa in Siret.

3ona studiata apartine cursului mi"lociu al Bistritei, fiind corespunzatoare extremitatii de

S a 'epresiunii 'ornelor, despre care . Mi%ailescu 41&$$5 spunea ca valea are un aspectde > culoar cu muncei de +-12 m si larg de pana la 1 m ?.

Orientarea generala a raului Bistrita este pe directia 9-S, dar la confluenta cu raul9eagra Sarului, Bistrita coteste brusc spre 9, pastrandu-si directia pana la confluienta cuparaul Colbu, la 3ugreni, de unde revine la directia 9-S. n zona comunei Crucea, raulBistrita primeste o serie de afluienti. (stfel, pe partea stanga imediat ce intra pe teritoriul zoneistudiate are loc confluienta cu paraul C%iril. 0rmeaza apoi ca Bistrita sa primeasca apeleparaielor Barnarel 417m5, paraul;esului 4* m5, paraul Crucii 47 m5, paraul :ierului 4!m5, paraul @opainesti 41m5.

(fluientii Bistritei au lungimi reduse datorita eta"arii verticale a reliefului si energiei maride relief.'ebitele sunt relativ constante, datorita precipitatiilor bogate 4+-& mm5 si rocilor

cu permeabilitate redusa.

Factorii de mediu

Clima3ona se caracterizeaza in ansamblul ei printr-o clima de tip continental. ernile sunt

lungi, bogate in zapeziA verile sunt scurte, racoroase si umede.Cele mai multe zile cu cer senin sunt toamna. remea cea mai instabila, variabila intr-

un timp relativ scurt se inregistreaza in timpul primaverii. ;una cea mai friguroasa esteianuarie, iar cele mai calde, iulie si august.

:recventa zilelor de iarna cu temperaturi sub grade C variaza de la l2 la l7, c%iar l+pe inaltimi. n total, numarul anual al zilelor fara ing%et nu depaseste l2 in depresiuni si seapropie de + pe masivul arau.

/emperaturile medii anuale inregistrate, variaza de la 2 grade C la statia meteo arau,la circa 7 grade C la atra 'ornei si # grade C la Cimpulung Moldovenesc, fiind printre celemai coborate din Moldova.

)rima zi de ing%et se semnaleaza inainte de l octombrie, iar ultima zi cu ing%et, dupa lmai. Bruma la randul sau apare devreme si dispare tarziu, prima zi fiind in "ur de 11septembrie, iar ultima zi in "ur de 11 mai .

Semnificativ pentru caracterizarea din punct de vedere termic sunt si datele cu privire laprima zi cu temperaturi medii egale sau mai mari de grade C, 7 grade C, l grade C careapar in "ur de l martie, l mai si respectiv l iunie. )e inaltimi, de pilda pe arau, datele de

aparitie a acestor temperaturi medii zilnice sunt ceva mai tarzii, adica l7 aprilie, l2 mai si 2iunie .

n perioadele reci ale anului se semnaleaza adesea inversiuni de temperaturaA indepresiuni este mai frig decat pe muntii din "ur, producandu-se fenomene caracteristice ca,roua, bruma sau ceata in timp ce culmile stralucesc in bataia razelor de soare .


4/14

T A B E L 1

LUNA ANUARE ULE AUGUST/emp. max.anuala

(nul producerii- ! grade C

1&!&17 grade C

1&7!1$,1gradeC

1&72/emp. max.anuala absoluta

(nul producerii!,7 grade C

1&71!$,$ grade C

1&7#!*,$ grade C

1&$/emp. minima anuala

(nul producerii,# grade C

1&$11,1 grade C

1&$&,2 grade C

1&$/emp. min.anuala absoluta

(nul producerii-!*,7 grade C

1&*!#,1 grade C

1&$!&,2 grade C

1&$

)recipitatiile au un regim influentat in mare masura de caracterul musonic al circulatieivestice de origine atlantica. aloarea precipitatiilor medii anuale oscileaza intre * - & mm.

Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in perioada de vara 47*5, cele mai putinein noiembrie-decembrie. ;una cea mai ploioasa este mai, cand cad 1$! mm fata de 1!!,#mmin iunie, 12* mm in iulie, 11&,7 mm in august si doar &!,# mm in septembrie. 9umarul zilelorcu strat de zapada 47-# cm5 este de aproximativ 17 . 9ebulozitatea medie anuala este de*,7 -#, zecimi din bolta cereasca.

n ceea ce priveste circulatia maselor de aer, cea mai mare frecventa o au vanturile dinsectoarele vestic si nord-vestic urmate de cele din est, viteza medie anuala fiind de +-1 msec. :recventa calmului poate atinge c%iar $, mai ales in depresiuni. )e valea Bistritei seinregistreaza si influenta brizelor de munte si de vale, usor de sesizat datorita aerului curat sibine ozonat din depresiuni . n totalitatea lor, elementele climatice se adauga peisa"elor oferitede relief, flora, fauna si retea %idrografica .

Flora

n totalitatea lor, elementele climatice se adauga peisa"elor oferite de relief, flora, fauna

si retea %idrografica .egetatia completeaza pitorescul reliefului. ste alcatuita din paduri si pa"isti cereprezinta o mare bogatie a regiuni.n general, covorul vegetal este, ca si clima si solurile,eta"at pe verticala, componentele sale desfasurandu-se in raport cu altitudinea. )rima mareasociatie vegetala o constituie padurea care urca in general pana la l*-l# m inaltime,reprezentand + din suprafata teritoriului. )redomina molidul 4)icea abies, )icea excelsa5caruia i se alatura bradul 4(bies alba5, pinul 4)inus silvestris5, laricea sau zada 4)inus cembra5,precum si o specie rara, ocrotita de lege, zimbrul sau tisa 4/axus baccata5.

n raport cu expozitia si solurile, alaturi de conifere gasim fagul 4:agus silvatica5,mesteacanul 4Betula verucosa5, paltinul 4(cer pseudoplatanus5 si alte foioase. ;a margineapadurilor se intalnesc murul 4ubus caesus5, zmeurul 4ubus idaeus5 si fragul 4:ragariavesca5.

)a"istile sunt alcatuite din ierburi apartinand familiei 6raminee ca8firisorul 4)oa alpina5,coada vulpii 4(lopecurus pratensis5, golomatul 4'actDlis glomerata5, iarba vantului 4(grostisrupestrus5, parusca 4:estuca supina5, paiusul 4:estuca ovina5, carora li se adaugaleguminoase precum trifoiul rosu 4/rifolium pratense5, trifoiul alb 4/rifolium montanum5 sitrifoiasul alb 4/rifolium repens5. )rin ierburi se gasesc si foarte multe flori cum ar fi8 arnica4(rnica montana5, brandusa de primavara si de toamna 4Crocus sp.5, bulbucii de munte4/rollius europaeus5, g%intura 46entiana lutea5.


5/14

n locurile umede intalnim specii de rogoz si feriga 4'rDopteris filix-mas5, iar peretiiabrupti ai stancilor reprezinta locul preferat al florii de colt 4;eontopodium alpinium5, speciefoarte rara .

!auna:auna este asemanatoare celei intalnita frecvent in toti Carpatii omaniei. :ondul

cinegetic consta in splendide exemplare de urs brun 40rsus arctos5, cerbi si ciute, capriori sicaprioare 4Capreolus capreolus5, mistretul 4Sus scrofa5 si rasul 4;Dnx linx 5.

Spre poalele muntilor traiesc vulpile, "derii, veveritele, lupii si iepurii. Si lumea pasarilor

este foarte variata.Cocosul de munte 4/etrao urogalus5, cocosul de mesteacan 4;Drurus tetrix5si corbul 4Corbus corax5.

(pele paraielor mici si putin adanci dar bine oxigenate, reprezinta biotipuri favorabilepentru pastrav 4Salmo trutta fario5. ;ostrita 4@uc%o %uc%o5 se gaseste si-n apele din zona, esteo specie ocrotita de lege, unele exemplare a"ungand de l m lungime si aproximativ $ ggreutate.

Resursele naturale

Suprafata totala a comunei Crucea este de l7.l! %a ,


6/14

descoperit plumb si piatra cu argint, doua straturi de metale de mare valoare. Meritamentionat si izvorul de ape minerale cu sulf de la 6aleria l# 4catun Sarpele5.

Resursele Su"solului;a baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea si evolutia solurilor, a stat

actiunea continua si diferentiata a factorilor externi si interni asupra materialului litologic desuprafata. (ceste procese sunt numeroase si variate.

0nele au dus la dezagregarea si maruntirea rocii, altele, la formarea argilei si redistribuirea

acesteia pe profilul solului, altele au avut drept rezultat formarea celui mai importantcomponent al solului- %umusul.

Solurile se inscriu in teritoriu respectandu-se formele de relief. (stfel, in sesul Bistritei s-auseparat soluri aluviale cu diferite grade de evolutie si %idromorfism si soluri gleice, pe verticalaapar soluri brune cu mezobazice, ca apoi sa urmeze solurile brune acide. )e versanti s-auseparat soluri erodate sau regosoluri.

Populatia

ngloband experienta milenara


7/14

Fn comuna Crucea , existenta exploatarilor miniere,


8/14

Copii inscrisi in gradinite + levi in invatamantul primar 122 levi in invatamantul gimnazial 1

)ersonal didactic !$ in invatamantul prescolar 2$ in invatamantul primar si gimnazial 1

Cultura si arta;a toata frumusetea peisa"elor comunei Crucea, cu munti semeti, cu paduri racoroase

si atatea vietati salbatice din desisul codrilor trebuie sa adaugam stradania oamenilor, carede-a lungul vremurilor au reusit sa aduca si aici lumina culturii, binefacerile civilizatiei.

Biserica a fost semnul dintai al culturii .si are inceputurile pe aceste meleaguri inca dinsecolul al -E - lea. n 1#72 s-a ridicat prima biserica de pe mosia Brosteni, in satulCrucea, cu c%eltuiala lui Simion Campulungeanu, locuitor din Crucea si a lui Cogalniceanuvornicul din Cimpulung. Sc%itul arau a facut parte din cadrul comunei timp de peste unsecol. Se afla la poalele muntelui arau si a fost cladit din lemn, cu mai multe case in "urul sau

care serveau drept c%ilii. /reptat, portul popular traditional este folosit tot mai rar si nu se maiconfectioneaza.(stazi, o raritate, este pastrat doar ca valoare artistica si foarte putini il mai imbraca in

anumite zile de sarbatoare, pierzandu-si din originalitate. n perspectiva se are in vedereorganizarea unei expozitii permanente de obiecte vec%i specifice locului, precum si articole deport popular. 0n factor important in determinarea gradului de civilizatie si confort il "oacalocuinta.

'upa anii 1&, locuitorii au inceput sa-si construiasca locuinte mai aratoase, maiincapatoare si mai curate. 'evine evidenta preocuparea pentru frumos. Se construiesclocuinte tip vila dupa planuri de sistematizare, prevazute cu eta" si tot confortul necesar.

)e langa biblioteca scolii, in comuna mai functioneaza o biblioteca, infiintata in anull+&+.n anul l&* numara *# de volume, daruite in ma"oritate de Ma"estatea Sa egele, carea contribuit si baneste la inzestrarea sa.

O contributie deosebita a avut-o invatatorul Berbecaru care o reinfiinteaza in l&!$ cua"utorul ziarului /raznetul din Bucuresti, deoarece toate cartile se pierd in timpul razboiului, siacest ziar face o donatie ce ridica numarul de volume in biblioteca la 77!.

+otari e,istente

Cinematografe 1 4nu functioneaza5 Biblioteci 1 Biblioteci scolare 1 Camin cultural 2

Traditii)asunile existente in comuna, in suprafata de l*l& %a, sunt folosite in exclusivitate

pentru pasunatul animalelor in perioada de vara. (cestea sunt repartizate pe satelecomponente, respectandu-se ac%itarea taxelor de pasunat stabilite in consiliul local, precum silucrarile de intretinere a pa"istilor.


9/14

)asunile alpine aflate la mari altitudini sunt folosite pentru pasunatul ovinelor dincomuna si din comunele limitrofe 4Stulpicani, Ostra5, comune cu deficit de pasune, un efectivmic de vaci cu lapte si tineretul bovin, organizandu-se stani.

Stana reprezinta forma traditionala de exploatare a pasunilor cu animalele vara, prinasocierea crescatorilor de animale.Stana din comuna Crucea, ca de altfel in toata zona demunte, este o constructie relativ simpla indeplinind functiile principale de adapostire,preparare si pastrare a produselor lactate.

(ici, stana este mixta, avand atat oi cat si vaci cu lapte, separate in ocoale, construite

din garduri ce se pot muta in timpul verii de cateva ori pentru a se face o fertilizare prin tarlirecat mai buna.

;a stana mai exista strunga, formata dintr-un tarc cu 2-! usi de acces pentru oile carea"ung pe rand, una cate una, la mulgatori. (cestia stau pe scaune simple si efectueaza mulsulin galeti de circa 7litri capacitate, incercand, pe cat posibil, sa respecte igiena 4spalatul pemaini, spalatul ugerului5.

)entru preparatele din lapte care se obtin la stanile din aceasta zona, 4casul, untul,urda, smantana, zerul5, este necesara o buna igiena ce consta in strecurarea laptelui,oparirea si spalarea cazanului pentru preparare, folosirea tifonului si a celorlalte ustensilenecesare ca8 galeti pentru muls lapte, lopatica pentru luat casul din cazan , sedilele pentrustorsul urdei si smantanii, sarea, c%eagul, toate acestea in stare de curatenie.

Conditiile de adapostire pentru cei care au aceasta ocupatie, sunt pe departe cele ce artrebui sa fie. Munca prestata de un cioban este de categorie grea. (ceasta implica mulgerea al de oi de doua ori pe zi, inceperea activitatii la orele !-$ dimineata, zilnic, inc%eiereaacesteia fiind la lasarea intunericului, iar pe timpul noptii, asigurarea, impreuna cu cainii, apazei contra deselor atacuri ale animalelor salbatice 4ursi, lupi5.

;a conditiile de locuit subminimale din punct de vedere igienico-sanitar si de confort,se adauga ploile, deseori zapezile si frigul, gradul de izolare fata de familie, dificultatile deaprovizionare. 0rmarind programul zilnic al unui cioban, excluzand orele de masa si putinulsomn, acesta insumeaza 1$ ore pe zi.

Si in comuna Crucea se mai pastreaza traditia iernarii in munte. (ceasta consta inrealizarea pe pa"istile inalte a unei constructii ce contine gra"dul cu o incapere la capatul sau

ce tine loc de camera de dormit pentru crescatorul de animale. (cesta, pe langa faptul caeconomiseste bani si efort pentru transportul fura"elor in sat, are si posibilitatea fertilizariipa"istii respctive natural, la aceste altitudini fiind foarte dificila realizarea celor doua lucruri atatde importante.

Obiceiurile locuitorilor din comuna Crucea se incadreaza in zona etnografica a'ornelor, unde nu numai graiul ci si portul popular au caracter de tranzitie intre Moldova si

(rdealul de nord-est. Constituite din elemente moldovenesti si ardelenesti reunite intr-oforma noua, originala, obiceiurile reprezinta si ele argumente ale continuitatii romanesti.

Specific zonelor de tranzitie, si obiceiurile de iarna din aceasta comuna imprumutaelemente din provinciile invecinate, printre acestea fiind colindele, plugusoarele si "ocurile cumasti, ca8 "ocul caprei si "ocul ursului.

Religieeligia taranului este atat utila cat si moralista, dar nu etica sau suspicioasa, mai mult,

regulile sale sunt consolidate cu respectarea intereselor comunitatii, stricte si independente.n perioada dintre cele doua domnii, pribegind pe aceste locuri, )etru ares si sotia sa

lena 'oamna - de aici si numele de )ietrele 'oamnei si muntele arau, au poruncit sa seridice cu c%eltuiala domneasca o biserica, fiind insarcinat cu aceasta lucrare egumenul


10/14

manastirii oronet. a a fost cladita cu trei turnuri si slu"ita de 7 calugari, numita fiind lenaares si sfintita de episcopul de adauti la + mai l7$l.

n l##7, odata cu ocuparea Bucovinei de catre austrieci, biserica a fost daramata,"efuita, iar calugarii imprastiati pe la alte manastiri. Calugarul Sosoi a fost acela care astramutat biserica dincoace de arau, in Moldova, pe valea Bistritei unde este si astazi, sfintitala l7 august l+ cu %ramul (dormirea Maicii 'omnului.

n l+22, proprietarul mosiei Brosteni (lecu Bals a %otarat cedarea unei suprafete depamant pentru cresterea vitelor, scris intr-o condica a sc%itului. n l&l$, sc%itul este reparat cu

binecuvantarea mitropolitului Moldovei si Sucevei, prile" cu care a fost inscriptionata o placacu8 >(ceasta Sfanta biserica a sc%itului arau, care dupa spusa batranilor a fost facuta indosul muntelui arau in locul si%astriei mai vec%i a Campulungenilor, de catra )etru ares,oievodul Moldovei la anul 17$1, intru amintirea pribegiilor sale dintre intaia si a doua luidomnie, mutata fiind dupa rapirea Bucovinei dincoace de )ietrele 'oamnei, prin staruinteleeros%imona%ului Sosoi, s-a sfintit la anul l+ cu %ramul (dormirea Maicii 'omnului,binecuvantandu-se de a"utorul si ocrotirea familiei BalsG. n comuna mai exista doua bisericide cult crestin ortodox.

;ocuitorii satelor participa in fiecare zi de duminica si in sarbatorile religioase laceremonialul religios, in toate aceste lacasuri de cult. mediat dupa anul 1#$2, cand s-auconstruit primele bisericute de lemn din satele Crucea si Co"oci. Se spune ca C%iril si fratii lui

ar fi fost %aiduci care se ascundeau de urmaritorii lor pe valea impadurita a paraului ce lepoarta numele, si ei ar fi intemeetorii celui mai vec%i sat de aici - C%iril.

Se crede ca ar fi existat o foarte vec%e biserica a c%irilenilor in sus pe paraul C%iril laconfluienta acestuia cu paraul /oancele pe un tapsan. Se spune ca satul Co"oci este format deromani ardeleni fugiti de urgia papala care voia sa-i uneasca cu oma. 'ocumentele arata cain anul 1+! a ars in Co"oci o biserica de lemn a carei temelie a fost pe locul actualei bisericicare a fost construita tot din lemn inainte de anul 1+$, asa cum se poate constata dininscriptia de pe icoana Mantuitorului din actuala catapeteasma.

n anul 1++& odata cu construirea bisericii din Crucea, s-a facut un acoperis mai bun si is-a pus dranita noua.Cu aceasta ocazie peretii au fost acoperiti cu scandura geluita si ininterior si in exterior. n anii 1&27-1&2* biserica a fost acoperita cu tabla galvanizata, aplicata

peste dranita ce se uzase cu timpul. n aceias perioada s-a construit clopotnita si s-a adus unclopot mai mare.n anul 1&*2 biserica a fost tencuita in exterior iar temelia a fost intarita cu beton armat.

/ezaurul istoric al bisericiiil formeaza zece carti de cult tiparite intre anii 1#77-1+&7 la asi,imnicul-alcea, Buzau, Sibiu si Bucuresti, ca si patru icoane cu mult mai vec%i decat actualabiserica. 0rmatorul pas in viata locuitorilor din aceste meleaguri a fost infiintarea scolilor, canecesitate de invatare a cetitului si socotitului. n Moldova, deci si in zona noastra, in viatalocuitorilor de aici, infiintarea scolilor a insemnat un lucru important, dar legat deinteresuldiriguitorilor de atunci, in l+7!, un numar de !! de proprietari au desc%is scoli, cu conditia caarendasii sa le intretina.

(sadar, scolile satesti din comuna Crucea, tinand cont de faptul ca aici nu exista teren

de arendat, au aparut abia in anii l+*$ in Crucea, respectiv l+&7 in Co"oci.

Infrastructura si serviciile publice

drumuri comunale8 # m de drumuri pietruite retea de alimentare cu apa de 12,+ m, fiind racordate la retea & din gospodarii lungime canalizare8 1,* m 4localitatea este acoperita cu retele de canalizare doar in

centru de comuna5


11/14

iluminat public post de politie serviciu de salubritate

Serviciile financiare

n comuna Crucea isi desfasoara activitatea o unitate C..C., )osta, telecomunicatii, massmedia, centrala telefonica digitala, retea / cablu.

Ocuparea fortei de munca

6rupa devirsta

Barbati :emei /otal

1*-7& 1*-7$ *#! *!$ 1!#*-*$ 77-7& 1#+ 17$ !!2/O/(; +71 #++ 1*!&

:orta de munca ocupata89umar mediu de salariati8 !#

'istributia pe activitati8

silvicultura ! industria extractiva 21 comert ! administratie publica 11 invatamant !7 sanatate 1

Se apreciaza ca aproximativ 17-2 de persoane sunt plecate la munca in strainatate.

Economia

n perioada anilor cand comuna Crucea apartinea mosiei regale, Casa egala siadministratia mosiei, au contribuit prin a"utoare si donatii la


12/14

2 gradinite oficiul )// postul de politie 2 dispensare umane dispensarul veterinar agentia CC 21 unitati de desfacere a produselor alimentare si industriale

spatii de ac%izitionare si desfacere a produselor agricole deficitare 4grau, porumb, ovaz5 2* unitati de debitat material lemnos 2 terenuri de sport

Agriculturanainte de l&+&,


13/14

*2 %a 4 pasuni naturale 5 11$+ %a 4 fanete naturale 5 2! %a 4curti si cladiri 5 $ %a 4 fond forestier 5 27 %a 4 alte terenuri 58

)rincipalul domeniu de activitate al agentilor economici il constituie comertul, urmat deexploatarea si prelucrarea primara a lemnului.

Turismul 9umar de unitati de cazare 2 Capacitate de cazare 1

Motel 12 locuri si )ensiune omita 12 locuri) )ensiuni 1

(groturismul reprezinta un factor de civilizatie, generator de venituri complementarepentru agricultori, de servicii, mica industrie si comert, o sansa, mai ales pentru tineriiagricultori.

Comuna Crucea, in ceea ce priveste satisfacerea pretentiilor referitoare la peisagistica,flora, fauna, sporturi de iarna, dispune de conditii acceptabile, in aceeasi masura putand oferiproduse naturale, proaspete 4lapte, unt, branza, fructe de padure si ciuperci comestibile5,confort, dar din pacate, lipseste interesul pentru dezvoltarea agroturismului .

)eisa"elor oferite de relief, vegetatie si retea %idrografica, li se adauga elementeleclimatice, ceea ce face ca aceasta comuna sa fie o zona turistica ce poate fi strabatuta intoate anotimpurile. arna, la inaltimi de peste l$ m, stratul de zapada atinge & cm, c%iar maimult, conditii minunate pentru practicarea sporturilor de iarna 4sc%i, sanie5.

Muntele arau domina ca o diadema de stanci si plaiuri superbe, invaluite in mantiapadurilor de conifere, fiind unul dintre cel mai atragator, pitoresc si vizitat munte din partealocului, pe buna dreptate numit lvetia omaniei. /oate culmile sunt sectionate de vai adancicu cascade sau c%ei inguste de mare frumusete.

6eo Bogza spunea8 n alte locuri pot fi munti cu mult mai inalti sau fluvii mai puternice,ca marea sau oceanulA aici, araul reprezinta dimensiunea fundamentala a lumii, laturacosmica a vietii si istoriei. )lin de fosnete si de murmure de tot felul, de tipete de pasari si desalbaticiuni, se inalta de pe fundul luncii, spre cer, ca un enorm telescop pe oglinda caruiaaluneca timpul si infinitul 4...5.

(bundenta calcarului a determinat aparitia unei grote numita )estera cu ;ilieci,situata la aproximativ l m spre nord de )ietrele 'oamnei, alcatuita din sase incaperi, trecereadintre ele facandu-se foarte dificil si care adapostesc mii de exemplare de lilieci, predominantifiind MDotis osDgnatus si MDotis mDotis.

0n interes deosebit prezinta ezervatia botanica /odirescu, in suprafata de $$ %a, unsplendid covor natural, viu si divers colorat cu elemente floristice ca8 trifoliene, iarba campului,arnica, volovaticul, cupele si margaretele. ;a toate acestea se adauga specii rare, ocrotite delege ca8 floarea de colt, brandusa galbena, papucul doamnei, bulbucii, g%intura galbena,garofita de munte si crinul de padure.


14/14

Transportul persoanelor si a marfurilor;egatura teritoriului cu zonele limitrofe sau cele mai indepartate se face prin '9 1# B

care urmeaza cursul raului Bistrita, drum asfaltat, pe traseul atra 'ornei - )iatra 9eamt si 'H1#7 (, pe traseul C%iril-arau-Cimpulung Moldovenesc, drum nepracticabil pe timpul iernii .

(ccesul se face relativ usor prin '9 1# B care urmeaza cursul raului Bistrita, drumasfaltat, pe traseul atra 'ornei - )iatra 9eamt si 'H 1#7 (, pe traseul C%iril I arau -Cimpulung Moldovenesc, drum nepracticabil pe timpul iernii. ;egaturile aeriene cele maiapropiate sunt aeroporturile de la Salcea -Suceava la 12 m.

Spatii disponi"ile :osta Centrala termica a C90 Bucuresti- Sucursala Suceava - Crucea 4# mp

desfasurati5 :ostul bloc de garsonire a C90 Bucuresti- Sucursala Suceava-Crucea 41 mp

desfasurati5 /erenuri in proprietatea primariei

comuna crucea.pdf

Documents