Universitatea din Craiova

Facultatea de Ştiinţe Sociale

Specializarea Sociologie

Anul II, Sem I

Comuna Cetate

Studiu de semestru la

Disciplina Sociologie Rurală

Profesor Coordonator: Student:

Dna. Gabriela Ilie Creţan Anca

Gagiu Iulia

Marin Camelia

Voinicu Theodora

Comuna Cetate, judetul Dolj

ISTORIC

In lucrarea sa ”Calatorind pe Dunare si in Bulgaria”, Dimitrie Bolintineanu spune despre comuna

Cetate ca este “asezata pe deal, intre doua rovine, ca o mica fortareata” si ca a fost “martora a razboiului

ruso – turc din perioada 1827 – 1829”.

Cu toate acestea, urmele unei mai vechi civilizatii geto-dacice au fost descoperite cu ocazia unor

sapaturi arheologice efectuate in sud-vestul comunei.

Prima atestare cartografica dateaza din secolul al XVI-lea. In harta Stolnicului Cantacuzino apare

in anul 1700, iar mai tirziu, in 1723, istoricul Friedersch Schwartz certifica existenta localitatii si o preia

ca atare in hartile sale.

In urma sondajelor arheologice efectuate in septembrie 1969, profesorii I. Nicolaescu si C.M.

Zira, au elaborat doua ipoteze: ca localitatea ar fi fost “ o ascunzatoare de vite mari in mijlocul

ostrovului” , dar, mai probabil, o “reduta rusa”.

Mai tirziu este confirmata existenta sa ca”sat de clacasi”. Comuna s-a numit anterior descoperirii

vestigiilor geto-dace “ULMI”, datorita padurilor de ulmi existente in zona si avea in compunere satele

Fantana Banului (de la intemeietorul legendar al satului, ciobanul Banu, care a sapat prima fantana,

stabilindu-se in zona), Fantanita (o comunitate de pastori care a fost asimilata de comunitatea Fantanii

Banului) si Moreni (denumire determinata de ocupatia preponderenta de morarit si numarul mare al

morilor de apa favorizat de bogata panza freatica din zona).

Dupa descoperirea vestigiilor cetatii geto-dacilor, comuna a luat numele de “CETATE” si are in

componenta sa satele: Fantana Banului si Moreni, nume ramase astazi adinc intiparite in memoria si

sufletele locuitorilor, dar nefolosite oficial.

Asezare

Aceasta comuna este asezata in partea vestica a judetului.Se afla la 64 Km fata de capitala

judetului, pe directia vest. Se afla la o distanta de 246 Km fata de capitala Romaniei.

~ 2 ~

Lista localitatilor invecinate

Unirea (N-E) 

Motatei (E) 

Maglavit (S-E) 

2.Structura socio-demografică a comunei

Comuna este locuita de 2.400 familii insumind 6.800 locuitori, din care 51,2% femei, deci o

densitate aproximativa de 80 locuitori pe mp.

Forma de proprietate imobiliara este in totalitate privata, procesul de atribuire a titlurilor de

proprietate asupra terenurilor fiind finalizat de citiva ani buni.

Populatie feminina

3500(51,21%)

Populatie masculina

3300(48,79%)

Comuna Cetate dispune de 2368 de locuinţe dintre care 1855 sunt gospodăriile private. Comuna

are o suprafata locuibila de 244 ha, o suprafata agricola de 6.243 ha (60% teren arabil, 10% paduri si

30% alte destinatii).

În ceea ce priveşte vârsta medie a populaţiei, aceasta este în jurul valorii de 50 de ani. Se poate

observa deasemenea fenomenul de îmbătrânire a populaţiei susţinut deasemenea de migraţia tinerilor

către oraşe pentru perfecţionarea profesională şi găsirea unui loc de muncă stabil.

3.Activitate economică

Din pacate, pe plan local, nu exista suficienta preocupare pentru exploatarea potentialului turistic

al zonei, iar dificultatile materiale, dificultatile birocratice, politica fiscala deloc incurajatoare si nu in

ultimul rind lipsa fondurilor banesti, descurajeaza pe localnici de a initia activitati turistice. Aceasta

insuficienta preocupare de a face cunoscuta frumusetea zonei, obiectivele locale si din vecinatate, face

putin probabila descoperirea zonei, a imensului sau potential turistic si implicit, investirea de fonduri

serioase pentru valorificarea acestui patrimoniu turistic cu maxima eficienta.

~ 3 ~

Totusi, din decembrie 1989, s-a trecut si aici la destramarea structurilor specifice economiei

centralizate si extinderea initiativei private, axate in special pe comert si servicii. Pina in decembrie

1989, categoriile socio-profesionale enumerau: muncitori, intelectuali, tarani, casnice, liber-

profesionisti, functionari; dupa decembrie 1989 au disparut ultimele doua categorii si s-au adaugat altele

doua: somerii si intreprinzatorii particulari (sau “privatizatii”, cum li se mai spune acestora in limbaj

local).

Există peste 50 de firme private, un supermarket şi numeroase boutique-uri.

Ocupatia de baza si deci preponderenta o constituie totusi agricultura si cresterea animalelor, nu

numai in mod traditional, dar si ca efect al aparitiei si punerii in aplicare a Legii Fondului Funciar

nr.18/1991. In acest sens, satenii, au recurs la gruparea familiilor in asociatii agricole, ceea ce le permite

lucrul pamintului mai usor, iar in ceea ce-i priveste pe tineri, acestia, fie cu caracter temporar,

tranzitoriu, fie in mod definitiv, se orienteaza spre activitatile specifice comertului ori serviciilor. Exista

de asemenea persoane (in special de virsta medie) care, concomitent si in paralel cu activitatile agricole,

s-au orientat si spre activitatile din domeniul comertului sau cel al serviciilor, pe baza liberei initiative

conferite prin aparitia Decretului-lege nr.54/1990 si mai apoi a Legii nr.31/1990 privind societatile

comerciale.

In ceea ce priveste categoria “someri” numarul acestora este de regula mic si fluctuant, iar

situatia lor isi gaseste o rezolvare rapida si eficienta, prin posibilitatea ocuparii fortei lor de munca in

activitati cu specific agricol, sau de cresterea animalelor, sau la ferma piscicola, la livezi, ori in

legumicultura, la lucrul in sere si solarii.

Nu este exclusa schimbarea radicala a raportului dintre numarul persoanelor care se ocupa cu

agricultura si numarul celor ocupate in industrie si aceasta deoarece, pozitia comunei Cetate intre cele

trei orase importante din zone (Calafat, Craiova si Drobeta Turnu-Severin) ofera satenilor si

oportunitatea migrarii spre obiectivele industriale din zona.

Este greu de apreciat totusi care va fi evolutia comunei in perspectiva, din acest punct de vedere,

deoarece media de virsta a locuitorilor este destul de ridicata (satele comunei sunt locuite in mare parte

de persoane virstnice) iar generatia tinara nu este tentata sa accepte ca solutie definitiva de existenta si

devenire munca cimpului, decit ca pe o cale de iesire in extremis dintr-o perioada mai dificila din viata

lor, in special din punct de vedere material, din asa-numitele “perioade de criza.”.

~ 4 ~

Prin formatie, educatie, pregatire si chiar afectiv, generatia tanara este in continuare atrasa de

mirajul orasului, de existenta altor oportunitati de afaceri, de existenta unor posibilitati mai variate si

mai facile de obtinere a unui nivel de trai decent, de posibilitatea de a alege ce anume vor face, fie

pentru cariera profesionala, fie pur si simplu pentru a-si putea intemeia familii carora sa le poata oferi un

trai decent.

Numarul celor care au revenit si s-au stabilit in comuna pentru a relua sau continua modul

specific de viata rurala, este destul de redus si nu se preconizeaza o crestere a acestui numar, decit prin

“revenirea la matca” a locuitorilor stabiliti cu mult timp inainte la oras si care, ajungind la virsta

pensionarii, renunta din diverse motive continuarea modului de viata citadin si se reintorc la casele

parintesti, raminind pina la sfirsitul vietii in locurile unde s-au nascut, ocupindu-se in limita

posibilitatilor oferite de virsta inaintata cu lucrul pamintului, gradinarit, viticultura, pescuit,

legumicultura, pomicultura, cresterea animalelor ori altele asemenea.

Dar nu numai localnicii revin pe aceste meleaguri, de curind, fiind semnalate investitii in

agricultura facute de cetateni straini, acestia intuind profitabilitatea exploatarii zonei, nu numai din

punctul de vedere al productiei agricole, cit si in ceea ce priveste domeniul turistic, al activitatilor

recreative si de agrement, fiind astfel promotorii agroturismului in zona.

Cu atit mai mult cu cit, au fost initiate discutii intre Guvernul Romaniei si cel al Bulgariei, pe

marginea proiectului de construire a unui pod care sa uneasca malul romanesc al Dunarii cu cel

bulgaresc, este imperios necesar ca, generatia tanara sa se instruiasca temeinic, pentru a putea stapini

cunostintele privind mecanismele de exploatare si functionare a obiectivelor turistice, cum sa valorifice

oportunitatile oferite de materializarea unui astfel de proiect, cum sa realizeze un plan de afaceri

convingator, viabil, care sa le permita accesul la obtinerea de credite pentru investitiile planificate, din

fondurile puse la dispozitia turismului prin organizatiile Uniunii Europene, PHARE, etc.

La evaluarea potentialului turistic oferit de comuna Cetate, trebuie avuta in vedere amplasarea

acestei localitati intr-o zona pitoreasca, pe axa ce leaga sudul si vestul Europei, care ar putea da nastere

la proiecte de anvergura de colaborare intre cetatenii romani si cei din sudul si vestul Europei si nu

numai, de schimburi culturale, de grupuri turistice, schimb de idei si programe turistice, servicii si

produse diversificate, realizarea de schimburi economice de bunuri si servicii, tip import-export,

contribuind din plin la stringerea relatiilor interumane, la asigurarea unui nivel de trai decent, a unui

climat de liniste, pace si siguranta.

~ 5 ~

4.Infrastructura şi utilităţile publice existente în comună

Localitatea Cetate dispune de un iluminat public modern, alimentare cu apă, precum şi de un

centru medico – social dotat cu centrală termică, termopane şi aparatură modernă.

   Printre realizărle comunei se numără şi modernizarea sediului primăriei, achiziţionarea unui

buldo-excavator, modernizarea târgului comunal, dotat cu mese noi şi acoperiş şi cu o hală comercială

pentru produse lactate şi carne, modernizarea stadionului sportiv, a căminului cultural, precum şi a sălii

de spectacol, o grădiniţă pentru 100 de copii ,un spaţiu pentru o altă grădiniţă în sectorul Fântâna

Banului, împrejmuirea unităţilor şcolare din Cetate cu garduri, o minibază sportivă în sectorul Fântâna

Banului, dotarea Liceului „Gh. Magheru” cu centrală termică, cu un centru de informatică şi o

bibliotecă., înfiinţarea unei cantine sociale pentru persoanele defavorizate, construirea şi amenajarea

unui complex pentru nunţi, botezuri şi alte festivităţi, înfiinţarea unei plantaţii de salcâmi pe o suprafaţă

de 10 hectare, asfaltarea drumului Cetate-Port Cetate pe o distanţă de trei kilometri, pietruirea a 45 de

kilometri de străzi comunale în localităţile Cetate şi Moreni, înfiinţarea unui serviciu de salubritate şi

construirea unei platforme de transfer pentru deşeuri menajere, extinderea unităţii medico-sociale prin

crearea unei noi secţii în fosta locaţie a pichetului de grăniceri ce se află la intrarea în satul Moreni,

modernizarea şi dotarea cu noi volume de carte a bibliotecii comunale, amenajarea unui parc de

distracţii pentru copii, dotat cu leagăne, tobogane, precum şi amenajarea unui spaţiu verde unde se vor

amplasa băncuţe pentru copii şi părinţi, înfiinţarea unui serviciu în cadrul Primăriei Cetate pentru

evidenţa populaţiei (eliberări cărţi de identitate şi paşapoarte), dotarea comunei cu o maşină de pompieri,

renovarea şi extinderea sediului primăriei, înfiinţarea centrului de zi pentru copii şi consiliere a

familiilor aflate în situaţia de risc şi abandon. În curând, localnicii vor beneficia de o staţie Peco, un

depozit de lemne şi o plajă comunală. 

Ca obiective turistice in zona, sunt demne de a fi mentionate:

1.Conacul boierului Constantin Druga, fost mare proprietar de pamint in zona, conac pe care satenii il

numesc si azi “castelul lui Druga”, datorita stilului arhitectonic al constructiei, bogat ornamentata,

edificata intr-o combinatie placut realizata intre stilurile gotic si baroc.

2.Plaja Dunarii, intinsa pe aproximativ 3 km, serpuita dupa cursul Dunarii, oferind turistilor atit nisipul

curat si fierbinte scaldat de valurile batranului fluviu, cit si umbra placuta, racoroasa, a padurii de plopi

situata in imediata vecinatate a plajei.

~ 6 ~

De mentionat ca mare parte din fostii locuitori ai comunei, prefera sa-si petreaca vacantele sau scurtele

concedii in sezonul estival, facind bai de soare, nisip sau apa, odihnindu-se pe plaja Dunarii ori

pescuind, practicind sporturile specifice (volei sau tenis, sau fotbal), ori plimbindu-se pe cararile linistite

ale padurii de plopi.

3.Un motel primitor, situat la intrarea in comuna, la hotarul cu comuna Salcia, de unde incepe judetul

Mehedinti.

4.Casa de creatie literara amenajata in una din cladirile administrative ale fostului port, pe malul

Dunarii, din initiativa si prin grija cunoscutului poet si revolutionar Mircea Dinescu.

5.Manastirea de la Maglavit, situata la cca 15 km de Cetate, pe soseaua ce duce spre Calafat, cu

binecunoscuta si larg mediatizata istorie a viziunilor si revelatiilor celebrului cioban Petrache Lupu,

initiatorul ridicarii edificiului manastirii, a carei constructie a fost abandonata imediat dupa instaurarea

regimului comunist si care actualmente a fost reluata cu sirg si cu multa insufletire de citiva calugari si

maicute, care continua sa tina aprinsa flacara credintei localnicilor Maglavitului si a comunelor din

imprejurimi.

6.Debarcaderul de la Calafat, oras situat la mai putin de 30 km de comuna Cetate, unde se pot petrece

vacante placute, se poate admira panorama oferita de malul romanesc al Dunarii si cel bulgaresc,

corespunzator orasului Vidin, nume intiparit adinc in istoria locurilor, legat de luptele purtate in aceasta

zona in timpul razboiului de la 1877 pentru independenta si neatirnare, de care amintesc numeroasele

monumente istorice ridicate aici.

Fiind important punct de frontiera, exista posibilitatea organizarii de excursii in Bulgaria, Dunarea

putind fi traversata cu bacul, pina la Vidin.

7.Prin situarea sa la hotarul dintre judetele Dolj si Mehedinti, comuna Cetate ofera puntea de lagatura

spre zone turistice deja intrate in circuitul national (Municipiul Drobeta Turnu-Severin, Orsova, Baile

Herculane) prin canalul Timis-Cerna facindu-se trecerea spre Muntii Banatului si mai departe, spre

Ardeal.

~ 7 ~

5. Analiza SWOT

Puncte tari:

- Existenţa fluviului Dunărea

- Reţea de apă curentă şi canalizare

- Construcţia unei conducte de gaze

- Un liceu teoretic, 3 şcoli generale şi 5

gradiniţe

- Existenţa unui supermarket

- Drum european nou aranjat

- Străzi asfaltate

- Parc de joacă pentru copii

- Spital bine dotat, o mini ambulanţă şi

pe maşină de pompieri

- Un hotel de 3 stele

- Existenţa a peste 50 de proprietăţi

private ( magazine, salubritate, etc).

Puncte slabe:

- Spaţii verzi neîngrijite din jurul

Dunării

- O groapă de gunoi provizorie în

apropierea caselor

- Întreruperea iluminatului public pentru

economie

Oportunităţi:

- Resursele de apă oferite de fluviul

Dunărea

- Atragerea de noi investitori în comună

prin prisma turismului( existenţa unei

plaje noi amenajate)

- Domeniul lui Mircea Dinescu şi

vizitele celor de la conducere sporesc

îmbunătăţirea relaţiilor dintre primar şi

investitori sau conducători obţinând

mai uşor anumite fonduri.

- Legalizarea trasportului fluvial cu

bacul din Port Cetate pe ţărmul bulgar

Ameninţări:

-Arendarea pământului

-Lipsa forţei de muncă tinere

-Îmbătrânirea populaţiei

~ 8 ~

6. Concluzii

Comuna Cetate este şi va rămâne un punct de frontieră important pe harta României, atât prin

potenţialul turistic, dar şi prin modernizarea aferentă, legând Oltenia de trecerea în zona Banatului.

Perspectivele de dezvoltare depind în mare măsură de forţa de muncă existentă, care din păcate, este în

scădere, afectată de migraţiile tinerilor spre marile oraşe, însă cu o politică socială bine implementată şi

centrată strict pe nevoile şi cerinţele cetăţenilor, se pot crea locuri de muncă pentru tinerii care doresc să

rămână lângă casă.

~ 9 ~