Universitatea Babes-Bolyai

Universitatea Babes-Bolyai

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Masterat Managementul Serviciilor Sociale Comuna BobotaStudenta: Petrean Adina GeorgetaDecembrie, 2013Cluj- Napoca

Comuna Bobota

Prezentare generala Comuna Bobota este asezata in partea de nord-vest a judetului Salaj, la o distanta de 34 km de resedinta judetului - municipiul Zalau, si 23 km fata de Simleu Silvaniei - cel mai apropiat oras. Ocupa o suprafata de 69,83 kmp, ceea ce reprezinta 1,9% din suprafata totala a judetului. Are n componen urmatoarele localitai:

Bobota - sat reedin de comun Derida

Zalnoc

Comuna se invecineaza cu:- la nord - comunele Supuru de Jos si Sacaseni, judetul Satu Mare;- la vest - comuna Cehal, judetul Satu Mare;- la sud-vest - comuna Camar;- la sud - comunele Sarmasag, Maieriste si Carastelec;- la est - comuna Chiesd.

Bobota n Harta Iosefin a Transilvaniei.

Scurt istoric

In documente, localitatea Bobota apare pomenita prima data in Registrul de la Oradea, in anul 1205 sub numele de Dobur. In decursul anilor, apare in diverse documente si sub diferite denumiri: 1214 - Villa Babud, 1262 - Babuti, 1427 - Bibotheleke, 1479 - Babodtheleke, 1510 - Bobatelek, 1750 - Nagy Dersida, aparand pentru prima data cu denumirea actuala in anul 1839. Dupa cum se arata in monografia Salajului (1908) de D. Stoica si I.P. Lazar, Bobota este unul din cele mai vechi sate romanesti din aceasta parte a judetului, locuitorii fiind in cursul anilor nobili si iobagi. O alta localitate a comunei, care a avut o importanta mare intre secolele XIII-XVI, este satul Zalnoc, amintit prima data in anul 1205 sub numele de Zunuchy. Aproape de localitate era Cetatea Zonak, a grofilor Zanuchi, de unde provine si numele satului. In cetate, era oficiul salinar, de unde se aproviziona toata Ungaria cu sare. Cea mai mare parte a cetatenilor sunt de parere ca Zalnoc era capitala comitatului Solnoc. Aici se pastreaza urme arheologice vizibile, circumvalatii asemanatoare cu cele ale castrului de la Dabaca, descoperindu-se si un put vertical si o ramificatie orizontala a acestuia. Cealalta localitate a comunei, Dersida, este mentionata pentru prima data in anul 1349, sub numele de Derzsida, iar intre anii 1205-1235 apare cu denumirea Dobur, despre care istoricul Petri Mor sustine ca ar fi o denumire a localitatii Dersida. In Dersida este mentionata in documente existenta unei biserici de lemn datand din 1600.

Relieful predominant al comunei este deluros si apartine Depresiunii Salajului.

Hidrografic, teritoriul comunei se incadreaza in bazinul raului Crasna si este traversat de la sud la nord de acesta si de la vest la est de paraiele Zanicel si Hent.

Solurile specifice sunt soluri silvistre (brune si brunroscate de padure), in zona satelor Zalnoc si Bobota si soluri aluvionare in lunca Crasnei.

Vegetatia zonei are ca nota caracteristica intercalarea suprafetelor paduroase cu cele de pajisti si terenuri agricole. Speciile predominante de arbori sunt: fagul, gorunul, carpenul, paltinul de camp, teiul, frasinul, ulmul, parul paduret etc. Printre speciile de arbusti se intalnesc: vornicerul, socul rosu si socul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al padurilor este format din vranita, urzica moarta, leurda, precum si mur, rogoz.

Animalele intalnite aici sunt lupul, mistretul, caprioara, viezurele, veverita, iepurele, vulpea etc., la care se adauga un numar mare de pasari, cum ar fi: pitigoiul, gaita, mierla, ciocanitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. In apele raului Crasna se gasesc pesti specifici zonelor de deal ca de exemplu: mreaua, cleanul si foarte rar, somnul. In perioada de primavara, pestii patrund si pe vaile laterale, in special pe Zanicel.

Clima din zona comunei se incadreaza in tipul de climat temperat-continental. Vanturile predominante bat din sectorul vestic.

Populatia. Ca unitate administrativ-teritoriala, comuna Bobota are in componenta 3 sate:

Bobota - resedinta de comuna, Zalnoc si Dersida. Populatia totala a comunei este de 4139 locuitori, ceea ce reprezinta aprox. 1,76 din populatia judetului. Populaia comunei numara la ultimul recensmnt 4031 de locuitori, avnd o structur etnic dupa cum urmeaz: 85,61% sunt romni, 0,91% maghiari, 13,32% rromi i 0,16% alte naionalitai. Religia predominant este cea ortodox, fiind urmat ca rspndire de cea penticostal, baptist i martorii lui Iehova, pe raza comunei existnd 5 biserici ortodoxe, o biseric penticostal i una baptist.

Populatia comunei nu este tocmai imbatranita, in continuare se formeaza noi familii tinere tocmai pentru ca in apropierea comunei se afla orasul Simleu Silvaniei care le ofera acestora locuri de munca , pe langa agricultura foarte practicata aici.

Problema sociala in aceasta comunitate este alcoolismul intalnit intr-o mare masura in zonele rurale. Nu exista vandalism , nici copii ai strazii , nici caini vagabonzi. Mai exista si acte de violenta in familii , nu in numar mare, acestea fiind ascunse in general de vazul celorlalti.

Locuitorii din Bobota sunt multumiti de serviciile oferite de comunitate .Daca ar fii sa adauge ceva acestea ar fi canalizare ,apa si gaz, dar toti fiind de acord cu parerea ca primaria este cea capabila sa rezolve aceste probleme , lucru care se si observa din proiectele realizate si propuse pentru viitor de catre aceasta:

Reabilitare cladire Cabinet Medical Medicina De Familie din localitatea Dersida

2009 FINALIZAT

Reabilitare cladire Cabinete Medicale din localitatea Bobota

2009 FINALIZAT

Reabilitare strazi in comuna Bobota in lungime de 10.580 m

2009 -2010 FINALIZAT

Imprejmuire teren de fotbal Bobota

2010 FINALIZAT

Asfaltarea Drumului Judetean Bobota Zalnoc 2011- FINALIZAT

Construirea unei baze sportive in localitatea Bobota

2010 2012- EXECUTIE

PROIECTE PROPUSE PENTRU VIITOR

Alimentare cu apa si canalizare in localitatile Bobota si Dersida

Modernizare drumuri comunale

Restaurarea Bisericii de lemn din localitatea ZalnocEducatie. Comuna Bobota dispune de trei gradinite si trei scoli generale cu clasele I-VIII situate in satele Bobota, Dersida si Zalnoc.

Grdini cu program normal, sat BOBOTA

Grdini cu program normal, sat ZALNOC

Grdini cu program normal, sat DERIDA

coala cu clasele I-IV, sat ZALNOC

coala cu clasele I-VIII, sat DERIDA

coala cu clasele I-VIII Gheorghe incai , sat BOBOTA

Sanatate.In comuna exista 2 dispensare umane, o farmacie si un cabinet stomatologic. Cai de acces. Legatura comunei cu principalele centre urbane se realizeaza, pe cale rutiera, pe drumul European E81 Zalau-Satu Mare, care traverseaza comuna pe o distanta de 9 km si trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei catre centrul de comuna se face prin drumul judetean DJ 110B Sarmasag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Comuna este traversata pe o distanta de 9 km de calea ferata, pe traseul Zalau-Carei, existand o halta in satul Dersida.

Economia. Dezvoltarea socio-economic a comunei Bobota dupa Revoluie a fost si este un proces lent, bulversat de restructurarea minier care era de fapt activitatea specific in comun, care a

lasat in urm 520 de omeri si tot attea familii fr venituri.

Prin msuri temporare de protecie social i preocuparea pentru identificarea de soluii,

administraia local i judeeana a stopat parial dup anul 2000 declinul general al comunei.

Odat cu facilitaile aprute pentru investitori se produc mutaii semnificative n configuraia

economic a comunei si anume:

- numrul firmelor care i desfoar activitatea este n cretere;

- o parte din firmele existente i mresc capacitatea de producie;

- o parte din firme i schimb proprietarii i profilul, trecnd la producii intensive;

- apar firme noi cu gam variat de produse;

- comerul i deservirea populaiei cunoate o dezvoltare corespunztoare;

n prezent pe teritoriul comunei i desfoara activitatea un numr de 40 de

ntreprinztori;

Principalele produse obinute de firmele care i desfoar activitatea n comuna Bobota

sunt: crbune, argil mobile, geamuri termopan, produse lactate, ciuperci, iar cele mai importante

firme sunt: S.C Elite S.A , S.C. Profil Glass SRL, S.C. Mavas SRL., S.C. Maia Com SRL,

SC. Costedo SRL Resursele naturale de care comuna dispune si care pot fi valorificate: carbune (lignit), argila de buna calitate, nisip aluvionar si apa minerala feruginoasa, sulfatata si bicarbonata. Aceste ape minerale au fost valorificate in cadrul bailor din satul Zalnoc, azi aflandu-se in degradare, dar care, prin realizarea unor investitii pot fi redeschise. Locul de amplasare a bailor Zalnoc este la 8 km de drumul European E81, legatura realizandu-se prin drumul judetean DJ 110B: Camar-Bobota-Sarmasag. Din pcate terenurile agricole n suprafa de 4503 ha.sunt nelucrate ntr-o proporie de 60%.Turism.Cu o bogat zestre cultural i spiritual, cu tradiiile i obiceiurile ei, la care se adaug frumuseile i resursele naturale ale zonei, comuna poate fi un punct turistic interesant.

O problem nca nerezolvat n acest sens este reprezentat de unitaile de cazare, comuna nedispunnd de o baz hotelier sau de pensiuni agroturistice. Comuna Bobota este o comun cu un bogat trecut istoric si cultural. Zestrea istoric, etnografic, resursele naturale, izvorul sulfuros Bobota, izvoarele feruginoase Bobota i Zalnoc, prezena lalelei pestrie, bisericile din lemn din Dersida i Zalnoc, Centrul Cultural, Fntana lui Sincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti , Muzeul Sincai-Coposu i toate celelalte locuri ncrcate de istorie constituie reale i valoroase oportunitai pentru dezvoltarea n zon a agroturismului. Sigur c marile perspective agroturistice pe care le are i confer comunei Bobota o garanie pentru dezvoltarea sa , cu rsfrngeri nemijlocite pentru mai binele comunitaii locale. Sub aspect turistic, izvoarele minerale sulfuroase la Zalnoc, cu binecunoscutele efecte terapeutice, printr-o exploatare raional i o dotare corespunztoare, ar putea face din aceasta localitate un important centru turistic-balnearDovada a trecutului zbuciumat al romanilor stau monumentele istorice si arhitecturale, siturile arheologice, care pot fi gasite azi si pe meleagurile comunei Bobota, dupa cum urmeaza:

Asezare din epoca bronzului - la sud-est de satul Bobota, locul numit La Dambul Rotund, pe malul stang al raului Crasna;

Asezare din epoca bronzului - locul numit Dealul lui Balota, in zona satului Bobota;

Cimitirul vechi - morminte cultice in locul numit Coasta Sorliti;

Depozit fusilier si situri preistorice - in locul numit Valea Pesterii;

Biserica de lemn Sfintii Arhangheli - din Dersida;

Biserica de lemn Sfintii Arhangheli - din Zalnoc;

Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril - situata in satul Bobota;

Cetatea medievala Padurea Cheji - din Zalnoc;

Fantana lui Gheorghe Sincai - situata pe drumul European E81, imediat dupa intrarea in localitatea Bobota;

Muzeul Sincai-Coposu - situat in satul Bobota;

Casa memoriala Corneliu Coposu - situata in localitatea Bobota;

Troita de lemn - realizata de mesteri maramureseni, ridicata in cinstea jertfei aduse de catre locuitorii comunei Bobota in celd e-al doilea Razboi Mondial;

Sarbatori locale. Alaturi de obiceiurile legate de sarbatorile de Craciun, Anul Nou, Pasti si Boboteaza, precum si de momentele importante din viata omului: nastere, casatorie, moarte, in localitatea Bobota sunt organizate in fiecare an, in data de 3-4 noiembrie, Zilele Comunei Bobota. Originalitatea creatiei populare in aceasta zona se caracterizeaza prin jocurile populare batranesti din satul Dersida, necunoscute in aceasta forma pana in prezent, in alte locuri din tara.Ca o bucurie pentru tinerii comunei, in comuna Bobota exista si o Discoteca, deschisa la fiecare sfarsit de saptamana , loc in care se creeaza noi relatii sociale tocmai pentru ca in aceasta discoteca , care este destul de mare, vin tineri si din alte localitati, ba chiar din orasele Zalau si Simleu Silvaniei. Bibliografie :http://www.primariabobota.ro/_1387717556.wmf