COMUNA BICAZ CHEI – T�RÂM DE LEGEND� �I VIS Comuna Bicaz-Chei este asezat� în partea de NE a ��rii pe teritoriul vestic al jude�ului Neam� �i la SE de masivul Ceahl�u. Este situat� pe partea de SV a drumului na�ional 12C care face leg�tura între ora�ele Bicaz si Gheorgheni (Harghita.) Se învecineaz� cu comuna D�muc, Bicazu-Ardelean, Tarc�u si Lacu-Rosu. Comuna cuprinde patru sate: Bicaz-Chei, Ivane�, Bârnadu �i Gherman. Teritoriul comunei Bicaz Chei cuprinde una dintre cele mai frumoase zone turistice din �ar�. Râul Bicaz care traverseaz� teritoriul comunei pe direc�ia SV-NE �i-a s�pat albia separând masivele muntoase Tulghe� , Munticel , Gherman , la nord �i Tarc�u la sud. Comuna Bicaz-Chei are o istorie cu r�d�cini ce p�trund adânc pân� în mileniile dep�rtate ale epocii de piatr�. Harta descoperirilor arheologice din jude�ul Neam� publicat� în Monografia jude�ului Neam� mentioneaz� pe teritoriul comunei Bicaz-Chei urme ale existen�ei omului, începând din Paleolitic. Este vorba de un numar mare de unelte si a�chii din silex care au apar�inut unor cete de vânatori paleolitici, p�trun�i pe Valea Bistri�ei �i a Bicazului în urm�rirea vânatului ce se retr�gea spre nord odat� cu ghe�arii ultimei glacia�iuni. Populat� cu un num�r mare de animale de ciuma polar�, regiunea a atras in chip miraculos grupe de oameni a c�ror existen�� depindea de vânatoare. Dovezi certe în acest sens sunt descoperirile f�cute de un grup de copii care în prim�vara anului 1974 s-au dus s� culeag� ghiocei �i sub o stanc�, pe o masivul Munticel, au descoperit o pe�ter� de o frumuse�e rar� cu înc�peri subterane unde apa înfiltrat� prin cr�p�turile stâncii a depus eroziunea calcaroas� si a construit o multime de stalactite si stalagmite de o frumuse�e artistic� excep�ional�. Tot aici s-au g�sit oase de animale preistorice ca �i unele primitive �i urme de foc care au fost apreciate de speciali�tii de speologie �i arheologie din Piatra Neam� �i Bucure�ti ca având o vechime între 30-50 mii de ani. În perioada imediat urm�toare ,atunci când agricultura începe s�

joace un rol din ce în ce mai important în via�a social� lipsa unor terenuri fertile propice cultiv�rii a plantelor , va duce nemijlocit la o mai slab� populare a zonei. Majoritatea triburilor neolitice se vor aglomera în regiunea de �es a jude�ului Neam� �i numai grupuri izolate vor p�trunde temporar pân� la Bicaz sau a�a cum ne-o dovedesc descoperirile arheologice pe Valea Bicazului. Nici în epoca bronzului nu pare s� fi fost aici un flux mare de popula�ie , de�i decoperirea întâmpl�toare a unui topor din bronz din aceast� epoc� atest� prezen�a unor purt�tori ai culturii bronzului pe Valea Bicazului. Abia în epoca dacic� �i în secolele II-IV când s-au pus bazele puternicului centru dacic de la Bâtca Doamnei de lâng� Piatra Neam� , s-au statornicit la Bicaz �i pe valea râului cu acela�i nume , unele grupuri dacice a c�ror ocupa�ie principal� a fost în mod cert p�storitul. Nu este exclus ca �i aici s� fi existat numeroase s�la�uri de p�stori a�a cum este identificat cel de la Cet��uia Hangu �i unele puncte care s� asigure controlul asupra c�ii de p�trundere spre Transilvania pe Valea Bicazului. Referiri documentare despre a�ez�rile de pe Valea Bicazului întâlnim în Privilegiul Domnesc din 1412 , în cel emis de Aron Vod� din 1593 , al lui Vasile Lupu din 1642 �i al lui Nicolae Mavrocordat din 1712 . Documentele de arhiv� –aflate la arhivele statului Sibiu – fac referiri la conflictul dintre Moldova �i Transilvania pentru muntele Suhard , ocazie cu care sunt nominalizate puncte distincte de pe raza comunei Bicaz Chei. Într-o cronic� maghiar� din 1871 men�ioneaz� c� pe Valea Bicazului existau a�ez�ri compacte înc� înaintea secolui XVII �i c� locuitorii acestor a�ez�ri proveneau din iobagii fugi�i atât din Moldova cât �i din Transilvania . În mod cert , num�rul locuitorilor din aceste a�ez�ri de pe Valea Bicazului va cre�te în mod sim�itor dup� R�scoala condus� de Horea , Clo�ca �i Cri�an din 1784 �i dup� desfiin�area iob�giei în Transilvania de c�tre împ�ratul Iosif al II-lea în 17851. Comuna a avut de suferit in secolul XVII, pentru c� prin Pacea de la Karlowitz, Transilvania a fost alipit� Imperiului Habsburgic, dar localita�ile de pe Valea Bicazului nu erau cuprinse de stapânirea austro-ungar�. În acea vreme comunele de pe Valea Bicazului apar�ineau Moldovei. În urma p�cii din 1775, Imperiul Habsburgic

1 Barb Ghenci M�rioara, Monografia Comunei Bicaz Chei (manuscris), Bicaz, 2007, p. 3.

cotrope�te Bucovina si apoi, prin repetate rectific�ri de hotare coboar� grani�a cu 30 km. spre r�s�rit, astfel comunele mai sus amintite au fost alipite de Imperiul Habsburgic. Grani�a trecea de la Pris�cani, trec�toarea Bistri�ei, Tico�. A�a, Ghime� coordonate pe care istoria le consemneaz� pana la 1 decembrie 1918 cand prin voin�a întregii ��ri Transilvania se va uni cu România. De la Marea Unire din 1918 si pâna în anul 1933, comuna Bicaz-Chei va face parte din comuna Bicazu-Ardelean. În 1933 aceasta se desprinde formând comuna independent� Bicaz-Chei ce avea în componen�� si localitatea D�muc care se desprinde formând comuna D�muc in 1937. Prin dictatul de la Viena din 30 august 1940, Transilvania este rapit� României si cedat� Ungariei Horthyste sub st�pânirea c�reia va ramâne pân� la 23 august 1944 când armata român� a alungat trupele hitleriste si horthyste de pe p�mântul românesc. Suprafe�ele de terenuri p��unabile si arabile de pe raza comunei Bicaz-Chei erau proprietatea câtorva grofi, iar locuitorii comunei erau arenda�i la ace�ti grofi (boieri). Ora�ul Gheorgheni avea propriet��i în vatra satului Gherman, Bicaz-Chei, Ivane� �i Bârnadu, iar locuitorii erau arenda�ii prim�riei Gheorgheni. Grofii stapâneau mun�ii din jurul satelor men�ionate mai sus2. O parte din oameni �i-au primit p�mântul înapoi dupa Primul R�zboi Mondial în urma legii de reform� agrar� din anul 1922 care s-a aplicat abia în 1932, iar o parte cu multa trud� au cump�rat pamântul pe care îl arendau. Au fost �i o parte din cet��eni care în urma realiz�rii actului de la 1 decembrie 1918 au refuzat s� mai pl�teasc� arend� acestor mo�ieri care i-au dat în judecat� pe cet��eni �i procesele au durat pân� în 1944. În 1945 la 23 martie s-a dat o nou� lege de reform� agrar� ini�iat� de Frontul Plugarilor sub conducerea guvernului Petru Groza. Împropriet�ririle f�cute în comuna Bicaz Chei se pot num�ra pe degete deoarece comuna fiind sub admnistra�ia jude�ului Ciuc, actualmente jude�ul Harghita, de aceast� lege bucurându-se numai localit��ile cu popula�ie majoritar� maghiar�. Din 1951 comuna a fost trecut� în administra�ia Raionului Piatra Neam�. Pentru c� unele p��uni au fost mai bune au fost re�inute de localit��ile cu popula�ie majoritar�

2 Document din planul urbanistic general al Prim�riei Bicaz Chei, nr. 123.

maghiar� din jude�ul Ciuc. Cu toate c� acestea se afl� pe teritoriul administrativ al comunei Bicaz Chei, în timpul ocupa�iei austro-ungare au fost r�pite, pecetluind cu r�ni adânci sufletul oamenilor acestor locuri. Comuna Bicaz-Chei cuprinde aproximativ 5000 de locuitori dintre care cei mai mul�i adic� in propor�ie de 75% se afl� în satul Bicaz-Chei. Comuna are trei biserici: Biserica Ivane�, Bicaz-Chei si Lunca Bisericii, dintre care cea mai veche este cea din Ivane�, datând din anul 1847, an in care este ridicat� prima biseric� din lemn cu hramul Sfantului Ilie. În anul 1873 este construit� casa parohial� �i �coala confesional� de lang� biserica tot cu hramul Sfantului Ilie. În anul 1912 s-a construit un nou loca� de cult din piatr� în locul fostei biserici din lemn distrus� într-un incendiu. În 1948 biserica revine la Biserica Ortodox� str�bun� mai înainte apar�inând cultului greco-catolic. Pe placa comemorativ� a troi�ei, de pe muntele Piciorul Bisericii, ridicat� în memoria eroilor care s-au jertfit pe câmpurile de lupt� sunt inscrip�ionate numele fiilor acestor meleaguri c�zu�i la datorie în Primul �i al Doilea R�zboi Mondial ( Polo�an Simion, Filimon Dumitru, Lungu Gavril, etc.). Dintre supravie�uitori amintim pe Dandu Spiridon �i Oniga Alexandru. Ast�zi, Dandu Spiridon poveste�te cu mare mândrie despre acele timpuri împ�rt��ind cu generozitate tinerei genera�ii amintirile din r�zboi. De la veteranul Oniga Alexandru am cules câteva versuri ce amintesc de acele vremuri sumbre : « În iure� de gloan�e ce sfâ�ie v�zduhul, Ca �erpi-nfoca�i �i plini de venin , Acolo solda�ii str�b�teau cu trupul În �ip�t de groaz� �i de mari suspine Prin fumul cel negru �i plin de pucioas�. Acolo a r�mas adormit trupul meu, Cu un cuget curat c�tre a mei de acas�, Cu un cuget curat c�tre bunul Dumnezeu. »3 Comuna mai are �i patru �coli dintre care dou� cu clasele I-IV: Ivanes Nr.2 si Bârnadu si trei �coli cu clasele I-VIII: Ivane� Nr.1, Bicaz-Chei Nr.1 si Bicaz-Chei Nr.2.

3 M�rturia lui Oniga Alexandru.

În zona noastr� costumul popular este purtat de batrâni în zilele de s�rbatoare la biseric�.. Ace�tia povestesc cu mare mândrie felul in care costumele erau facute: �esute la r�zboi numai de femeile pricepute, iar cea care incepea s� lucreze la un costum trebuia s� îl termine într-un anumit timp. Costumele populare erau complexe: pentru femei erau alc�tuite din n�frama, c�ma��, catrin��, poale, brâu, bârne�e, bond� �i opinci, iar pentru barba�i p�l�rie, c�ma��, bond�, i�ari cu fusti��, curea, opinci. Costumul popular este confec�ionat din : * n�frama – din tergal cu flori imprimate din m�tase ; * c�ma�a - �esut� din bumbac alb , iar alti�a din bumbac colorat ; * catrin�a - din p�r de oaie negru , vâstrele din m�tase de diferite culori cu bordur� de p�r de oaie ce era vopsit în ro�u ; * poalele - din pânz� alb� cu model pe margine ce avea de regul� culoarea alti�ei de la c�ma��. * brâul – din p�r de oaie negru cu vâstre din m�tase de diferite culori. * bârne�ul - din bumbac negru, modelul fiind facut din m�tase colorat� sau bumbac. * bonda – din piele de miel cu înflorituri din lân� colorat�, iar bordura din m�tase neagr�. * opincile – din piele de vac� îngurzit�. Pentru confec�ionarea brâului �i a catrin�ei p�rul de oaie era tors cu fusul numai de mâna femeii care dup� ce se lucra costumul popular trebuia s�-l arate vecinelor mai în vârst� ce le revenea misiunea de a aprecia acel costum. De asemenea oamenii care nu aveau bonda în componen�a costumului popular erau considera�i s�racii satului. Cei care nu aveau pânz� pentru confec�ionarea c�me�ii foloseau materiale foarte sub�iri , simple �i fine ( perdea) pe care coseau diferite modele înnflorate din bumbac sau lâni�� , punând flutura�i ori m�rgele mici �i colorate . Bonda , nu era cusut� de femei în cas� , ci numai de cei mai vesti�i cojocari ai satului. Dintre cei mai vesti�i cojocari ai comunei amintim pe Oniga Alexandru �i Virginia �i Dandu Rozalia4. Acest costum popular se g�se�te în Moldova. În zilele noastre,

4 M�rturia Preotului Polo�an Constantin �i a s�tenilor Lungu Lina, G�in� Alexandru �i Polo�an Lina.

tinerii poart� costumul popular numai la vreo s�rb�toare cîmpeneasc� cum ar fi s�rb�toarea comunei Bicaz-Chei: ARMINDENI. Dupa cum se �tie la Bicaz-Chei a fost instituit� de multe zeci de ani aceast� sarbatoare, care pentru localnici coincide cu urcatul oilor la stân�. Aceasta, îns� nelimitând întreaga semnifica�ie a armindenilor, s�rb�toarea dedicat� zeului vegeta�iei, protectorul vitelor si holdelor. Conform celor transmise de c�tre înainta�ii no�tri, se cunoa�te c� Armindeni mai înseamn� �i sosirea verii, iar hrisoarele locului spun c� str�mo�ii la fiecare început de mai se întovar��eau, î�i luau cu ei mânc�rurile de sezon �i mergeau la p�dure, pe plaiul înverzit ca s� fie s�nato�i peste an. S�rb�toarea are loc pe Lunca Bisericii lâng� faimoasa biseric�, Sfântul loca� de cult Lunca Bisericii. Anul acesta s�rb�toarea a avut loc pe 8 mai , iar primii care au ,, slobozit “ acordurile muzicii tradi�ionale au fost copiii �colilor din Bicaz Chei , ce �i-au rev�rsat peste mul�ime întregul lor talent artistic . Au urmat arti�tii Ansamblului « Floricic� de la munte « din Piatra Neam�, cu întreaga suit� de dansuri populare culese din toate zonele folclorice ale ��rii, dar �i ansamblul oaspete ,, Dor românesc ,, . Tot în acast� perioad� se s�rb�toresc �i Sânzâienele. În acest timp pleca �i cucul din zon�, iar copiii îndemna�i de oamenii b�trâni mergeau pe deal s� culeag� sânziene �i s� împleteasc� coroni�e pe care le puneau pe st�lpul gardului pentru a avea noroc . În continuare ar trebui amintite �i câteva vorbe din b�trâni . Nu se cunosc multe vorbe b�trâne�ti pentru c� mul�i dintre b�trâni au murit sau nu vor s� comunice, din cauza lipsei de timp ori din singur�tate sau din nedorin�a de aspune �i la al�ii. Cu toate acestea am aflat câteva cuvinte vechi de la oameni mai tineri : G�in� Angela, Polo�an M�rioara �i Manole; Pântea Ioana �i Lungu Lenu�a :

- ughian- caracteristic� însu�it� a unei persoane sau obiect cu scopul de a ar�ta p�r�ile rele ale acestora

- leopc�-minge - �opr�-cas� mic� - bumb-nasture - �oloab�-cârp� - �us�-�osea

- totois�g-cui - fl�nic�-hain� - com�nac-fes - o�âr�-pu�in -pughilar-portmoneu -jvoac�-nuia -pichio�i-cartofi -potrocoale-acte -glaj�-sticl�

În zilele noastre comuna Bicaz Chei este dezvoltat� din punct de vedere economic �i cultural, iar principalul obiectiv este încadrarea acesteia în circuitul turistic interna�ional . Acest lucru este posibil datorit� avantajelor pe care le ofer� zona : frumuse�ea peisajului , a Cheilor Bicazului , dar �i a Lacului Ro�u .

*** Etnografia V�ii Bistri�ei. Zona Bicaz, Piatra Neam�, 1973.

*** Jude�ul Neam�. Monografie, redactor Gh. Dumitroaia, Piatra Neam�, 1995.

Florescu, E., Portul popular în jude�ul Neam�, Piatra Neam�, 1973.

Ghenci Barb M�rioara, Monografia Comunei Bicaz Chei (manuscris), Bicaz, 2007

M�tas�, C., C�l�uza jude�ului Neam�, Bucure�ti, 1929.

Idem, Prin Moldova de sub munte, Bucure�ti, 1965.

Scurtu, I., Minu�, A., Valea Bistri�ei �i Bicazului, Bucure�ti, 1978.