comsa-constructii-civile

5/11/2018 Comsa-Constructii-Civile - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/comsa-constructii-civile-55a0c7aa1f450 1/59

EMILCOMSA

CLAUDIO-WERNER TIMIS SEBASTIANPALAcEAN

CONSTRUCTII CIVILE

ACTIUNI1N CONSTRUCTII, '

BREVIAR DE NORMEfjl EXEMPLE DE CALCUL

- --

Editura U.T. PRES

Cluj-Napoca, 2003



Editura D.T. PRESStr, Constantin Daicoviciu nr. 15

3400 Cluj-Napoca

Director:

Consilier Stiintific :

Consilier editorial:

Prof.dr.ing, Traian One!

Prof.dr.ing, Virgil Maier

ing. Calin D. Campeau

Tehnoredactare: Asist.ing. Caludiu Timis

:

Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a Romaniei

COM~A, EMIL

Constructii civile.Actiuni in constructll : Breviar de norme

~i exemple de calcul zEmil Cornsa, Claudiu-Werner Timls;

Sebastian Palacean. - Cluj-Napoca :Edltura U.T. Pres, 2003

p. :cm.

Bibliogr.

ISBN 973-8335-81-7

I. Timi!?Claudiu-Werner

II.Palacean Sebastian

624.042(076.5)

nn-1M<>h1" © 2003 Editura U.T.PRES

editurii U.T.PRES.

saupartiala a textuluisauilustratiilor din aceasta carte este posibila numai:,....~~"L ........p•.'U."Vll scris al editurii U.T.PRES.

de Multiplicareal UTC~N.. : -_

PREFATA•

,

Legea 10/1995 p ri vi nd c a li ta te a i n c o ns tr uc ti i o b li ga p ro ie ct an tl i s a r es pe c te e x ig e nt el e d e

Ipe:rfi>lrnuJlnti c a re de f in e s c s i gu r au t a inexp lo a ta r e ~ s i gu r ant a structurala a eladir i lor.

in p roi e ct a re a s i gu r an t ei s t ru c tu r a le , e v a lu a re a ~igmpa re a c o re c ta a a ct iu a il or m e ca ni ce

·.y~.niO!> 7JnUI 0mapa hotaratoare.

B r ev ia ru l d e n o rm e c up ri nd e 0 s e le c ti e l a zi a p r eveder i lo r p r in c ip a le d i n r egl emen t ar il e

W~~lU4~"" 1n domen iu l c l ad i ri lo r c i vi le cu p r iv i re l a a c ti uni le meeani c e.

Pentru 0ntelegere ~iu t il iz a re ma i u§oarAa p r es c ri p ti il o r. b rev ia r ul d e no rme e s te In sot it d e

Lo1L. exempl e de c a lcu l.

B re vi ar ul d e n or m e s e a dr es ea za s tu de nt il or d e l a F ac ul ta te a de Cons tmct i i §-i. inginerilor

lC()IlS1tru<~Ol:t, i n a c ti v it a te a de p roi e ct a re §i de expe r ti z ar e a s i gu r an t ei s t ru c tu r al e a cU id ir il o r.



CUPRINS

Capitolull '- DEFINITIA, CLASIFICAREA ~I GRUPA R E A iNCARCARILOR

1.1. Definitia incarcarilor 1

1.2. Clasificarea incarcarilor 1

1.3. Gruparea tncarcarilor : 6

Capitolul 2 . , EVALUAREA lNTENSITATII iNCARCARILOR PERMANENTE 10

Capitolul 3 - EVALUAREA lNTENSIT AlII iNCARCAruLOR UTILE (DATORITA

PROCESULUIDE EXPLOATARE) LA CONSTRUCTll CNILE

3.1. Valorile normate ale mcarcarilor utile eurente 26

3.2. fucarcliri date de peretii despartitori : 30

3.3. fueareliri eu autovehicole 31

3.4. Actiunea dinamica a incarcarilor utile 31

3.5. Reducerea incarcarilor utile distribuite pe plansee 32

3.6. Inearcliri utile in timpul executiei 33

3.7. Variante de incarcare a planseelor · 34

Capitolul 4 - EVALUAREAiNCA.RCAruLOR DIN PODURI RULANTELA CONSTRUCrll

INDUSTRIALE4.1. Definitii, : 36

4.2. Evaluarea 'incarcarilor 36

Capitolul 5 - AClIUNEA ZAPEZUASUPRA CONSTRUCrllOR

5.1. Definitie ).:'.-:. 41

5.2.M odul de manifestare asupra constructiilor _ J. 41

5;3. Evaluarea intensitatii actiunii zapezii asupra constructiilor 41

5.3.1. Intensitatea normata a actiunii zapezii , 41

5.3.2. Intensitatea de ealcul a actiunii zapezii 42

Capitolul 6 - ACTIUNEA VANTULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR

6.1. Definitie ~, 49

6.2. Modul de manifestare asupra constructiilor 49

6.3. Forte din vant aplieate constructiilor ~ 49

6.4. Determinarea marimilor utilizate in evaluarea mcarcarilor dinvant 516.4.1. Presiunea dinamica de baza gv 51

6.4.2. Coeficientul de variatie a presiunii dinamice de baza eu inaltimea z deasupra terenului ~i

tipul de amplasament Ch(Z ) " 51

6.4.3. Coeficientul aerodinamic Cni 52

6.4.4. Coeficientul aerodinamic al rezultantei actiunii vantului 52

6.4.5. Coeficientul de rafala 1 3 60

6.5. Ca1culul constructiilor din grupa Clla rezonanta 67

6.6. Calcululla vant al constructiilor din grupa C3 70



6.7. Particularitati in evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor .

6.7.1. Constructii cu forme particulare de acoperis ..

6.7.2. Incarcari aplicate peretilor interiori .

6.7.3. Variatii a le presiunii interioare din cladiri ..

6.7.4. Incarcari locale in zonele demargine ide suprafe te lor expuse (muchii ~icoltur i) , . .

6.7.5. Incarcari aplicate steagurilor , 71

Capitolul 7 - ACTIDNI DATE DE TEMPERATURA EXTERIOARAIN

CONSTRUCTIICNILE ~I INDUSTRIALE '

7.1. Mod de evaluare , .

7.2. Evaluarea efectelortemperaturii exterioare ..

7.3. Coeficientii incarcarilor si valori de caleul 75

Capitolui 8 - ACTIUNEA SEISMULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR8 fi . .. . ,.1. De mtu .

8.2. Modalitati de considerare in caleula actiunii seismice ..

8.3. Stabilirea fortelor seismiee de ealeul , ..

8.3.1. Relatii de calcul pentru determinarea incarcarilor seismice orizontale 76

8.3.2. Relatii de calcul pentru detenninarea incarcarilor seismice vertic ale 84

Capitolul 9 - ACTIUNI EXCEPTIONALE PRIVIND PROIECTAREA ADAPOSTURILOR

DE PROTECTIE CNILA iN SUBSOLUL CL1\DIRILOR NOI

9.1. Def in i ti i 86

9.2. Mod de manifestare si considerare in caleul 86

Capitolul 10- EXEMPLE DE CALCUL

A. !_ncarcareadin zapada pentru un bloc P + 7E s iunul P + 9E ~ 88

B. Incarcarea din vant pentru un bloc P + 7E si unuiP + 9E 90

Bl.Evaluarea incarcarii din vant pentru 0cladire cu P + 18E din categoriaC, de sensibilitateA 101

C. Incarcarea din seism pentru un bloc P + 10E 107

1

1DEFINITIA, CLASIFICAREA

SI GRUPAREA lNCARCARILOR

1.1 DEFINITIA iNcARCARILOR.'. .

Prin act iune se intelege orice eauza capabila sa genereze stari de sol ic itare int r-o

const ruct ie . Ele se pot manifesta sub difer ite forme: ca sisteme de forte date, ca sisteme de

dep lasar i sau deformat ii impuse sau ca re zu lta t al uno r fenomene de inte ra ct iune d int reconstructie si mediul ambiant.

Prin incarcare se intelege reprezentarea unei actiuni utilizate 'inca1culul constructiilor.

1.2 CLASIFICAREA lNCARCARILOR.

Pentru ca1culul constructiilor civile ~iindustriale, incarcarile se clasifica in confor-

mitate cuprevederile din STAS 1010l /OA -77, dupa cum rezul ta dintabelul Ll .

, Tabelul1 1

Nr. Categoria de incarcare Simboi Caraeteri zare

crt.

L Permanente P Se a plica in mod continuu, eu 0 intensitate practic

constanta in raport cu timpul.

2. Temporare T Se aplica in mod intermitent sau eu 0 intensitate

variabila in raport eu timpul.

2.1. - cvasiperrnanente C Seapl ic a cu i ntens it ati r id iea te pedur ate lungi sau

in mod freevent.

2 .2 . - vari ab ile V Intensitatea lor variaza sensibil in raport elltimpul

sau incarcarilepot Iipsi pe intervale lungi de timp.

3. Exceptionale E Intervin foarte rar, eu intensitati semnificative, pe

durata de exploatare a unei constructii.

Instructiunile de proiectare recomanda ca1culul structurilor prin metoda starilor limi-

ta, metoda in cad ru l ca rei a se ut il ize aza incarca ri de c~bul. Ace st ea se det ermina pr in

inmultirea incarcarilor norm ate cu coeficientii incarcarii. _/

Funct ie de natura stari i l imita la care se face verif icarea si de categoria lucrari lor, se

iau ill considerare intensitati de caleul diferite conform tabelului 1.2, dupa cum recornanda.

STAS 10101/0A -77.Tabelu112

Verificarile la care se utilizeazantensitatea de ealcul considerata Coeficientul.

incarcarii-

Intensitati de calcul limita n

Verificari la starile lirnita ultime de

rezistenta si stabiiitate, sub actiunea•gruparilor fundamentale.

Verificari lastartle limita unde

intervin efecte de durata ~iverificari

sub actiunea gruparilor speciale.

- pentru Ineareari P

si c. 1,00- pentru incarcari V:

nd

Intensitati de calcul reduse (care

pentru iucarcarile permanente ~i

evasipermanente eoineid eu

intensitatile normate, iar pentru

incarcarile variabile reprezinta

fractiuni de lunga durata ale

intensitatilor)



23

Tabelull 4 (continuare)Pentru incarcarile permanente coeficientii incarcarii "n" se determina conform tabe-

lului 1.3. '7.T'Presiunea gazelor, lichidelor, sau a materialelor pulverulente pe

peretii constructiilor care leBustin,in decursul exploatarii, presiunea

dinarnica a aerului datorita ventilarii etc.. -

1,2Tabelul13

Nr. Tipul 'incarearii I)n

crt. max. mm.

1. Greutatea elementelor - beton simplu .sau armat eu greutatea 1,1 0,9

permanente ale constructiilor specifica peste lSQOdaN/m3

(greutatea elementelor -lernn

~

structurale, greutatea - metal :elementelor de 'inchidere) - beton usor simplu sau armat cu 1,2 0,9

executate din: greutatea specifica sub 1800daN/m3 )

- zidarie din caramida

- zidarie din piatra

3. Greutateaelementelor de izolare, - industrializate 1,2 0,9

~egalizare si finisaj (tencuieli,

4. sape, pardoseli etc.) executate in - de santier, cu mijloace traditionale I\~':.: 0,9condi t i i :

5. Greutatea si impingerea pamanturilor si a umpluturilor""Il3) 1,2 0,8

8. Incarcari le din plansee ( in unele cazur i pe p a n a la200 dal-l/m'pereti) din incaperile de depozitare, (inclusiv) 1,4~~-L~~~~~-4--~~~~~~~~frigorifice, depozite de materiale gra- intre 200 - 500 d aN/mI 1,3

nul ar e, depoz ite de fura je , depozit e de I----:~----:---:"..,.--::-:---l,____+-~~-------l

cart i, b ib li ote ci, cu in tensi ta ti no rma te egal e cu500 daN/m

2

(conform STAS 1010112Al ~ 78; tabelul s au m a i mari

3.1 nr.crt. l S... 17) de:

'----9.

1,2

11. Greutatea stratului de apa pe planseele orizontale destinate a fi

acoperite cu apa siimpingerea apei pe peret i i laterali ai unor

recipiente destinate acumularii apei,

1,2

Greutatea depuneri lor de praf industrial (daca depunerea nu es te

exclusa datorita unor masuri corespunzatoare), stabilita conform

STAS IOlOl/2Al-78 (tabelu13.1 nr.crt. l8) sau a unor prescriptii

speciale,

12.1,4

1,213. Variatiile de temperatura tehnologica.'

Tasarile si deplasarile neuniforme ale fundatiilor, cand acestea nu

sunt datorita unor schimbari radicale a structurii terenuluide fundare,14.

1,2I)Intensitatile normate ale incarcarilor permanente sunt conform STAS 10110111-78.

2) Calculul impingeriipamantului se faceconform STAS 8316 -77.

3) in cazuri deosebite, cand este necesara considerarea unei iniHtimi de coloana de pamant

variabila in timp, se va proceda conformunor instructiuni sau justificari speciale.

OBSERVATIE: - in cazurile cand contractia betonului trebuie considerata drept 0incarcare,

efectele deformati ilor in t imp ale betonului din contrac tie, corelate cu

efectele curgerii lente, se iau in considerare ca incarcari cvasipermanente: ; ; i se stabilesc conform STAS 1 01 07 10 - 90 Anexa II si datelor speci fice

conditiilor de exploatare,entru incarcarile cvasipermanente, valorile coeficientilor incarcarii "n" se deterrnina

conform tabelului 1.4. . ., .- -----. .~- .- -- . .

"n" sau "nd,; a carerabelu114lndircarile variabile .se multiplica cu coeficientii tncarcarii

valori se stabilesc ~elurui 1.5.- ../ ")

.

Nr. Tipul incarcarii n

crt. .

1. Greutatea unor elemente de constructie a carer pozitie poate sa se Aceleasi valori caIn

modifice IIIdecursul exploatarii (exemplu pereti despartitori), tabelul 1.3 lam.crt.

stabilita conform STAS 10101/1-78. t...4, In functie de

natura materiaJuJui si

mod de realizare.

2. Greutatea utilajului eu pozitie fixa specific exploatarii constructiilor

(masini-unelte, aparate, motoare, rezervoare, recipiente, conducte cu

armaturi, piese de reazem si izolatii, transportoare cu banda sau aIte 1,2

sisteme, masini de ridicat fixe cu accesorii etc.) in fabrici, ateliere

etc..: . ' .. .

~Greutatea continutului din rezervoare, lichid 1,1

4. recipiente, navete fixe sau mobile, suspensii, slamuri, rna- 1,2

silozuri. teriale pulveruJente.

5. Greutatea continutului din conducte lichid 1,0c-------:-

6. suspensii, slarnuri, rna- l)

teriale plliverulente.

Tabelull 5

.: Nr. Tipu1incarcMif·j n1) Od 1 )

crt.

.i1. Incarcari distribuite pe acoperisuri siterase, In

. . . . . locuinte, in incaperi ale institutiilor ad-tive, pana la 200 daN/m2

<

t.. stiintifice, de proiectare, de invatamant, In sali (incIusiv) 1,4

. . . . . . . . de mese, 10 bai publice, spalatorii, anexe so-iFl. ciale, In podurile de cablurielectrice, pe pasa-

0,4.:

relele industriale, in podurile necirculabile, .intre 200 - 500 daN/m

2 1,3

~3.

avand intensitati normate (conform STAS egale cu 500 dal - l /m" sau

, lOl01/2Al -78; tabelul3.1 nr.cr t. l . ..4, 5b§i ma i mari 1,2< Ii 6... 8a) de:

. 4.. pana la200 daN/ml

Indircari distribuite In podurile circulabile, In (inclusiv) 1,4

• • • • • • • •

~sali de adunari ~ispectacole, In salile comer- ..

5.ciale ale magazinelor, in muzee si expozitii , ' in

0,6

tribune, in adaposturi pentru animale, In ate- intre 200 - 500 daN/m2 1,3

..±



4

Tabelul 1.5 (continuare)

6. l iere cu uti la j usor, cas i incarcare dator ita oa- egale cu 500 daN/rilLsau

menilor simaterialelor in fabrici sau ateliere mai mari 1,2

avand intensitati normate (conform STAS

1010l I2Al - 78; tab.3.1 nr.cr t, 8b, 9. .. 14) de:

7. Incarcari distribuite in incaperi ale etajelor paoli la 200 dabl/m" 1,4

-tehniee, bucatarii ale cantinelor, laboratoare, (inclusiv)

8. incaper i a le centrelor deca1cul ,cu intensi ta ti int re 200 - 500 daN/nl 1,3 0,8- normate (conform STAS 10101l2Al-78; egale ell 500 ~aN/m2 sau 1,2.

tabelul 3.1 nr.crt.5a si 8c) de:mai mari

10. Incarcari distribuite in lungul unei linii de balustrade, pereti despartitori etc., 1,2 -

orientate pe directie verticala sau orizontala,

11. Incarcari concentrate aplicate pe treptele scarilor sipe elementele secundare 1,2 -

ale acoperisurilor si planseelor.

12. Greutatea oamenilor, pieselor, materialelor dereparatie In zonele de trecere §i 1,2 -

in alte zone libere de utilaje.

13. Incarcari aparute in timpul transportului §i montajului elementelor de

constructie, 'intimpul confectionarii acestora, la rnontajul sau schirnba- rea 1,0...

pozitiei acestora, incarcari datorita produselor si materialelor de constructie 1 32) -(eu exceptia locurilor destinate depozitarii lor), greutatii elementelor

incomplet montate.

14. Incarcari generate de utilaje 'intimpul punerii In functiune, in regim

tranzitoriu sau de incercare (exemple: incarcari aparute laincercarea de 1,2 -franare a masinilor de ridicare, variatii de temperatura de scurta durata In

punerea sau scoaterea din functiune a utilajului.

15. Incarcari datorita unor mijloace usoare de ridicare sitransport eu cale fixa 1,2 0,4

(rnonosine) ~iunor mijloace de ridicare §i transport tara cale fixa.

16. Incarcari datorita Incarcari verticale pentru poduri I 0,4

~ podurilor rulante rulante din grupa de functionare: II 1,2 0,6i---

(conform capA). III si IV 0,88.~V 1,09.

-1,30. Incarcari orizontale -

21. Incarcari datorita chiciurii 1,3 0,4

22. Variatii de temferatura exterioara (conform cap.7) determinate prin metoda 1,2 0,6

simplificata." 4 .. .•

]) Coeficientii incfucarilor nu includ coeficientii dinamici.

2) De la caz la caz in functie de conditiile specifice.

3) Variatiile de temperatura exterioara nu se considera in verificarile la starea limita de

oboseala,

4) Pen tru cazuri le in ca re s e aplica metoda analitica, valor ile de calcul se vor determina

conform prevederilor STAS IOI0I /23A -78.

Coeficientii Incarcarii pentruactiunea vantului se stabilesc conform t abelelor 1.6 si

1.7 diferentiati in functie de:

5

zonele de vant A, B, C, D, ~iE din f ig.1.

starea limita si gruparea de incarcari la car e se face veri fic area c f. pc t.I . 3 .

c1asa de importanta a structurii expuse, deterrninata cf. STAS 1 0 1 01 /0 - 7 5.

categor ia de sensibi li ta te la vant a constructiei cf. STAS 1 0 1 0 11 2 0 - 90.

Tabelul 1.6.

Simbolul Zonele din fig. 1

, Starile limita si gruparile de incarcari coeficientului

,

partial de A,B,C D,Esiguranta

Stari le l imita ult ime de rezis tenta s i s tabi li ta te sub Y F Y a Y bactiunea gruparilor fundamentale.

Starile limita ale exploatarii normale, sub efectul Y o Y c Y dincarcarilor totale de exploatare,

'Statile limita ale exploatarii normale sub e fec te de durata.

Starile limita ult ime sub actiunea gruparilor speciale (in Y 1 Y e Y fcare vantul joaca un rol secundar).

Starea limita ult ima de oboseala. Y 2 0 0,2

Valorile Y a , Y b , Y c , Y d , Y e , Y f , s e s tabi le sc con fo rm t abel ulu i 1 .7 , cu exceptia celor

pentru -wiele sisteme speciale (linii aeriene de energie electrica, statii electrice, linii aeriene

de comun icati e, e tc .) ca re se st ab il es c c f. p res cr ip ti ilo r speci ale r efe rit oa re la a semenea

sisteme.

Tabelul1.7.

Clasade

Felulconstructiei importanta Y a Y b Y c Y d Y e Y fa constructiei

Constructii curente putin I 1,6 1,8 1,4 1,6 0,4 0,6

sensibile la actiunea vantului II 1,4 1,6 1,2 1,4 0,35 0,55

(categoria Cl) III 1,2 1,4 fo 1,2 0,3 0,5

IV 1,05 1,25 0,85 1,05 0,25 0,45

V 0,9 1,1

Constructii sensibile la actiu- I 2,0 2,2 1,5 1,7 0,4 0,6". ,

nea vantului (categoria C2 §i, II 1,75 1,95 1,3 1,5 0,35 0,55

Cj). III 1,5 1,7 1,1 1,3 0,3 0,5

IV 1,3 1,5 0,9 1,1 0,25 0,45

"" Coeficientii incarcarii (corespunzatori incarcarilor dat e d in zapada pen tr u perioada

derevenire de 10 ani) se stabilesc conform tabelelor 1.8 si 1.9 diferentiati functie de:

zonele de zapada A, B, C, D, si E din fig.2.

s tare a l imita ~igruparea de incarcari la care se face ver if icarea cf. pct .1.3.

raportul dintre incarcarile gravitationale gp (incarcarea distribuita echivalenta

determinata pe baza intensitatilor normate ale incarcarilor verticale, exclusiv

zapada, care afecteaza elementele expuse § 1 intervin in grupari fundamental e) §i

incarcarea data din zapada gz .clasa de importanta a structurii expuse, determinate c f. STAS 1010110 - 75..



6

Tabelull 8Sirnbolul

coeficientului

partial desiguranta

Zonele din fig.1Starile limita ~igruparile de lncarcari A,B,C,D I E

Coeficienti partiali de siguranta

Starile Iimita ultime de rezistenta ~istabilitate sub actiunea gruparilor

fundamentale.

Y F gp¥a ~ 0,4~- 2: 0) 't«

Cegz

gp¥ b~ O,4~ 2: 0,3 ¥ b

cegz

Starile limita ale exploatarii normale,sub efectul incarcarilor totale de

exploatare,

Y o gpYd~0,2~- ~ 0,3 Y a

c~gz

Starile limita ale exploatarii normale

sub efecte de durata.

Starile limita ultime sub actiunea

gruparilor speciale (in care vantul

joaca uu rol secundar).

Y I Y e Y r

Starea limita ultima de oboseala, o 0,2

Tabelu119Clasade importanta

Y a Y b Y o Y d Y e Y f

I 2,8 3,0 1,8 2,0 0,40 0,60

II 2,5 2,7 1,6 1,8 0,35 0 ,55 .

-rrr 2,2 2,4 ® 1,6 (-0,30\ 0,50, _ ~ k - n .

' ~- .

IV 2,0 2,2 1,2 1,4 0,25 0,45

V 1,8 2,0 - - - -

.In cazul incarcari lor exceptionale valoarea coeficientului incarcari i se ia n = 1,0.,

fractiunile de durata neluandu-se in considerare, decat daca in prescriptiile de specialitate se

dau alte indicatii .

Intre incarcarile exceptionale se pot considera:

Incarcari seismice;

Incarcari datorita defectelor sau defectarii utilajelor si alterarii bruste a procesului

telmologic (efectul -ruperii cablurilor, franare de avarie, socurile de intensitate

!idicata generate de utilajele mobile, actiunea variatiei bruste de temperatura);

Inca rca ri da to ri ta c edar ii unor e lement e de const ruct ie ; .

!ncarcari datorita exploziilor sau ciocnirii autovehicolelor de elementele de c-tii;

Incarcari datorita inundatiilor catastrofale;Incarcru-i datorita vantului, in regim de rezonanta;

Incarcari datorita zapezii pentru Cz > 2;

Aceste incarcari se iau in calcul pe baza unor prescriptii sau instructiuni speciale.

1.3 GRUPi\REA lNCARCARILOR.

Pentrucalculul e lementelorsi struc turi lor de const ruct ii Iadifer itestari l imita se

considera combinati ile cele mai defavorabile, pract ic posibile, a le incarcari lor, numite

grupari de incarcari.

7

Gruparile considerate sunt:

a) G~pa:ea fundamentala, care cuprinde: incarcari permanente, cvasipermanente sivariabile; . .. •.

b) Gruparea speciala, care cuprinde: incarcari pennanente, cvasipermanente, varia-

bile si exceptionale;

Considerarea incarcarilortn cele doua grupari seva face conform indicatiilor dintabelul1.10. '

Tabe lul l 10

Nr. Statile Iimita la care se face Grupari de incarcaricrt. verificarea fundamentale speciale ~)

1 . S ta ri l im it a de rezistenta si') 2

"..L:nJ\+ L:ujCj+ ngk1!iYi}" L:Pj+L:Cj+ultime stabilitate

. .+2:n~V +E

~

I I

de oboseala pentru efortul maximd ,. .

L:Pj+2:C + Ln j Vi + V ob.rnax

pentru efortul minim. .. d x , .....

. L:Pi+ L :C i + Lni Vi+ Vob.minvezi obs.l O

3. S tar i l im it a verificari sub efectul

ale exploatarii incarcarilor totale de l:Pj + l:C +ngl:Vi 2)normale exploatarte

I----

4. verif icari sub efectul

fractiunilor de lunga I. . ··d

durata ale incarcarilor Z : : P i + Lei + L: n j Vi

OBSERVATII:

1) In relat ii le din tabelul 1.10, majuscule le reprezinta incarcari cu intensi ta ti normate ,

simboliza te conform tabelului 1.1. In cazuI stari i l imits la oboseala, sunt notate eu

.V :incarcarile variabile care nu produc oboseala ;; i este notata cu Vobincarcarea care

produce oboseala, Pentru aceasta incarcare se considera intensitatile maxime 01 obmm,)si minime 01 ob.min), care determina caracteristicile cic1ului de solicitare la care se face

calculul.

Coeficientul de gmpare ngare valorile:

1,0 incazul unei singure incarcari V;

0,9 in cazul a doua sau tre i incarcari V;

0,8 in cazul a pat ru sau mai mul te tncarcari V;

La starile limita ale exploatarii nonnalepentru verificari sub efectul incarcarilor totale

de exploatare, se considera eel mult doua incarcari V.

Inalcatui rea grupari lor de ·incarcari pentru 0 struc ture , ipotezele de incarca te se

stabilesc avand invedere urmatoarele: /

pentru incarcari le permanente, se considera 0 ipoteZEllLl1ica deidistributie a

incarcarilor, cu intensitati normate, stabilite conform prevederilor S'I'Af 1010111 ~

78, iar acestor intensitatiin gruparile fundamentale la starile limits de rezistenta ~i

stabi li ta te l i se apl ica coeficienti i n care sporesc sau reduc 0 intreaga incarcare,

dupa cum este mai defavorabil. F



8

pentru celelalte incarcari, se adopta, pentru fiecare incarcare ~i'incadrul fiecarei

grupari in parte , cea mai defavorabila ipoteza de incarcare (forte, deplasari e tc .) ,

d.p.d.v, al verificarii care se efectueaza in sectiunea si la starea lirnita considerata (

de ex : i po tez a cea mal defavorab il a l a d is tr ibut ie a i ncarcar ilo r pe p lansee, de

aglornerari cu zapada, de directie de actiune a vantului etc.).

Urmatoarele incarcari se considera drept 0 singura incarcare distincta (pentru 0anurnita schema de incarcare):

incarcarea simul tana a mai mul tor plansee , datorita greutat ii oamenilor ,materialelor etc.;

incarcarea cu forte verticale din poduri rulante, unul sau mai rnulte;

incarcarea cu forte vertica le si for te orizontale din poduri rulante , unul saumai multe.

4) In stabi li rea ipotezelor de Incarcare , cu intensi ta ti norrnate, pentru verif icar i la starea

l imita de rez istenta si stabi li ta te sub act iunea grupari lor fundamentale, se inc lude

aplicarea coeficientilor de redueere pentru incarcarilor distribuite pe plansee (pentru

grinzi principale in functie de suprafata aferenta, pentru elemente portante verticale in

funct ie de nurnarul de nivele) conform STAS 1010 lI2Al - 87 si pentru incarcarile

datorita poduri lor rul an te conform STAS IOlOll 2A2 - 78 ; in vederea Iuarii in

considerare a nesimul taneitat ii rea lizari i intensi ta ti lor maxime ale incarcari lor pe

intreaga intindere a constructiei.

5) In stabi li rea grupari lor de incarcari , intensi ta ti le normate a le incarcari lor cu carae terdinamic se afecteaza eu coeficientii dinamici in modul urmator:

pentru incarcarile datorita mijloacelor de ridicare si transport, conform prevederilor

STAS lOlO1l2Al - 87 S 1 STAS lOlO1l2A2 -78.

pentru incarcari le datorita masinilor si uti la je lorcu pozit ie f ixa sau a vantului, in

vederea verificarilorla toate categoriile de stari limita, conform unor prescriptii sau

instructiuni speciale, respectiv conform STAS 10 10 11 20 - 90 .

6) Incazurile in care Ia verif icarea la stari le l imita ult ime se iau in considerare incarcari

datorita unor deformatii impiedicate sau a unor deplasari impuse, efectele acestorase

vor considera in caleule adoptandu-se pentru .elemente le de const ruct ii r igiditat i

corespunzatoare stadiului in care se face verificarea.

7 ) Pen tru ver ifi ca ri la s tar ea I imi ta de oboseal a se vor avea ir ivedere fi li pr eveder il e

privind aceste verificari, date inprescriptiile de specialitate.

8) In cazul verif icar ilor lastarea l imita de oboseala sub act iunea grupari lor de incarcari in

care intervine efectul podurilor rulante , pentru verif icarea grinz ilor de rulare, se va

considera drept incarcare un singur podrulant cf.cap.4, tabe14.4. .

9) In stabilirea gruparilor speciale se voravea in vedere urrnatoarele.idaca in prescriptiile

de specialitate nu se dau alte indicatii:

incarcari le temporare de provenienta gravi ta tionala se vor Iuain considerare cu

cate 0 singura distributie, cea mai probabila, daca acestea, insumate, nu depasesc

25% din totalul lncarcarilor graviationale (inclusiv incarcarile echivalente); in caz

O)Stari le l imita la care se face verif icarea sub act iunea grupari lor speciale, se stabi lesc

de la c az l a c az pr in p rescr ip tii de speci al ita te . In absen ta unor prescr ip ti i sau unor

fundamentari speciale, nu se vor face alte verif icar i decat la stari le l irni ta ult ime de

rezistenta ~istabilitate.

9

contrar , se vor avea in vedere mai mul te distr ibut ii , conform unor prescript ii sau

fundamentari speciale:

se va considera 0 singura incarcare exceptionala;

nu se iau In considerare incarcarile echivalente unor sisteme de deformatii

impiedica te sau deplasari impuse (exemple: incarcari datorita varia ti ilor de

temperatura, contractiei, tasarilor inegale ale terenului defundare); exceptii 'se

admit pe baza unei justificari speciale;

i n g rupar ile speci al e i n care i nte rv in i nca rcar i sei smice , nu se cons ide rsincarcarile orizontale datorita franarii sau izbirii podurilor rulante in opritori ~i

incarcarile datorita vantului.



10 11

Tabelul 2.1.2

2.2.

800

1000

Nr.EVALUAREA INTENSITATII

INCARCA.RILOR PERMANENTEDenumirea materialului

7200

6900

Zinc:- laminar

- turnat

Greutate

tehnica

daN/m3

1400

1800

2000Betoane cu a~l"l<.a•.,

- conform 650... 1000r.

crt.

Tabelul 2.1.

Incardi ri le pennanente au intensi ta te pract ic constanta in raport eu t impul. Astfe l,

incarcari le permanente cum ar fi: greutatea e lementelor de const ruct ie cu carac ter per-

manent, impingerea pamantului, greutatea pamantului (terasamente 9iumpluturi), precum si

presiunea muntelui, se considers de regula ca sisteme de forte date, actionand static.

Intensitatile normate ale incarcarilor datorita greutatii elementelor de ccnstructii 9i

pamanturilor se determina conform STAS 10101/1 -78.

Valorile normate ale greutatilor tehnice pentru diferite materiale se considera con-

form tabelului 2.1.

Denumirea materialului

1. P iat ra de constructii illblocuri

Greutate

tehnica

daN/m>

Betoane cu granulit:

- marcaB10

- ma rc a BI5 .. . 75

- marca BlOO

- marca B150.1. Roci magmatice (eruptive):

- Andezit , t rahit

- Bazal t, diorit

- Granit , porfir, sieni t, dacit

2600

3000

2800

Beton celular autoclavizat (gazbeton) (STAS 8036 - 72 )

produse pe baza de nisip (GBN), in stare uscata:

- marcaGB25

- marca OB35

- marc a GB50

produse pe baza de cenusa (OBC), in stare uscata:

- m ar c aOB25- marcaOB50

produse pe baza denisip (GBN), In stare umeda..

- marca GB2S .

- marca OB35

1.2. Roci sedimentare:

- Calcar compact

- Calcar poros, cochi li fer

-..Gresii

- Travertin

- Tufuri vu1canice

2700

2300

2600

2600

1800

1 .3 . Rod me tamo rf ic e:

- Ardezie, gnais

- Marmura

2800

2800

2. Lemn de constructie

2.1. Foioase (fag, salcam, stejar):

- uscat Inaer (15% umidi tate)

- roa s at t aiat s au umed

700

no o1300

1700

500

600

7QO

550750

600

720

840marcaGBSO

produse pe baza de cenusa (GBe) , i ns t are uscata:

;~ marca GB25 690

- m ar oa G B SO 940

cazul uti lizari i inproiectul constructiei a unui beton cu 0greutate tehnica mai mica decat a

betonului obisnuit (simplu sau armat), se vaindica inproiect greutatea tehnica respectiva ~i

prescriptia oficiala care reglementeaza tehnologia acestui beton.

- Greutatea tehnica a betonului proaspat turnat seia mai mare ca aceea a betonului uscat din

tabel , cu200 daN/m3•

- Greutatea tehnica a betonului armat de 2500 daN/rn3 corespunde unei armaturi de

100 daN/rn3beton. Calculul exact se poate face cuno scand can ti t at e a de a rma tu r a d i n tr - u n

m3de beton si greutatea tehnicaa betonului simplu de 2400 daN/m3.

- Greutatea tehnica abetonului armat cu armatura rigida (din laminate din otel) se determina

ca su ma a tehnice a b e t onu l ui sia armaturi i dintr-un m3•. Metale

Rasinoase (brad, I a r ic e , mo l id , pin):

- uscat in ae r (15% umiditate) 600

- proaspat taiat sau umed 800

- cherest ea de brad aseza ta illstive- SO O

OBSERVATII: - In greutati le tehnice ale lemnului de construct ii uscat in aer este cuprinsa ~igreutatea fierariei

marunte (cuie, buloane etc.) a penelor etc., restul fierariei (ti rant i, gusee, saboti ) se considers

separat.

- Greutati le tehnice ale lemnului uscat se maresc cu 100 daN/m3 pentru lemnul impregnat.

3.1. Alama Iaminata 8600

3 .2 . Al ia je d e a lumin iu 28002100

3.3. Aluminiu 2700 22003.4. Bronz 8600 19003 . S . Cositor 7400 20003.6. Cu ru larninat 8900 17003.7. Fonta 7 2 S 0 19003.8. Otel de constructii 7 8 S 0 - tn tarit a ]200

3.9. Plumb 11400 - proaspata 1400



12

Tabelul 2.1.Nr.

crt. Denumirea materialului

13

Tabelul 2.1.

Greutate

tehnica

daN/m3Denumirea materialuluitehnica

dabl /m"5 .5 . Mor ta r d e a r gil a: - i nt ar it

6 .1 . Ca ra rn iz i p li ne p re sa te p e c a le umeda ( STAS 457 - 71) : - clasa C1

- c lasa Cz- c lasa

6 .2 . Ca rami zi s i b lo cu ri ceramice cugoluri ver ti ca le (STAS 5185/1 , 2 -75): - c lasa

- cIasa

1600

1800 Zidarie din caramizi pli ne presa te pe cal eumeda (STAS457 - 71) : - c lasa CI

- c lasa C2

- c lasa

1200

1350

Zidarie din caramizi , eu gauri vert icale (STAS 518511 ,2- 75): - c lasa C]

- c lasa

Zidarie din blocuri mici eu goluri din beton armat eu agregate usoare (STAS 6029-74):

. - clasa C1 (eu agregate de Patar1agele sau granulit)

- c lasa C2 (eu alte agregate)

- c lasa C3

6 .3 . C ar am iz i g au ri te c u lambs ~iu lu e (STAS 2945 -73 ): - c la sa Co

- c la sa C,

- c lasa

1300

1500 Zidarie din blocuri mici sauplaci de beton celular autoclavizat t ip GBN: - marca GB35

- marca GB50.4 . C ar am iz i ~i bl ocur i c u golu ri o ri zo nta le (STAS S560 -73 ): - c la sa Co

- clas a C

6.5 . Caramiz i refract are magnezi ti ce arse ~icaramizi refractare magnezitocromitice arse

Caramizi refractare dolomitice stabilizate

Caramizi sil ico - ealcare pline

Caramizi termoizolatoare din diatomit (STAS 1836 - 73):

6.6. Produse refractare termoizolatoare sil ico - aluminoase fara adaos de substante

combustibile (STAS 3512/2-71): - t ipI-RB12 '

- tip 1-RB14

1000

1300

2900

2600

1900

300... 1100

1.Valorile date nu cuprind greutatea t ehnica a tencuielii.

2. Greutatea tehnica a zidariei se determina insumdnd greutati le telmice ale caramizilor,

bloeurilor (nr.crt.6) sa u pietrelor de cons t ruct ie (nr.crt.l ) si a mortarului (nr.crt.S) utilizate

pen tru 1m3 de zidarie. . '-

P ro cen tu l v o l umu lu i de mortar raportat la volumul zidariei se ia egal eu :

. a ) 10% laz i dari e d in b locuri ;

b) 15%la zidarie din p i a tr a l u c r a ta ;

c) 25% lazidarie din ci'iramidllsi piatra ciopl ita;

d ) 1 5% la z id ar ie din piatra bruta,

Greutat ile tehnice pentru t ipurile de zidarie de lanr.crt .7 .1.. .7.5, corespund unui mortar cu".r""t~t,,~ tehnica de 1900 daN/m3.

1200

1400

6 .7 . Produse refract are t ermoizol at oare s i i co- a luminoase cuadaos de subst an te

c om b us ti b il e C STAS 35] 2 /2 - 71): - tip lC - RB 1 0- t ip IC-RB12

- t ip IC-RBI4

6 . S . Produse refractare termoizolatoare sil ico - aluminoase arse cu adaos de spumanti

( STAS 3512/ 3 - 73 ): - ti p IS - RC06

- tip I S - RD06

- tip I S - RE06

- tip I S - RCpS

- tip I S - RD08

- tip I S - REOS

- t ip IS-RCIO

-tip IS - RDlO

- t ip IS-REIO

6.9 Bloeuri m ic id in bet on , p li ne sau eu golur i, e ll agregat e usoare (STAS 6029 - 74) :

- c lasa Cl .

- c lasaC~- c1asa C3

6 .10. B locuri m ic i d in bet on eel ul ar aut oc lavi za tt ip GBN (produs pe baza de nis ip ), pen truz idar ie por tant a (STAS 10833 -76): - marea GB35

- marca G:850

10001200

1400

600

600

600

800

SOO

800

1000

1000

1000

6 .11. B locuri m ie i d in bet on cel ul ar aut ocIavi za t t ip GBC (produs pe baza de cenusa) , pen tru

z idar ie por tant a (STAS 10833 -76): -marca GB50

OBSERVATIE: - Valorile greutat ilor tehnice ale cararnizilor si bloeurilor pentru zidarie indicate la

acest punct, servese Ia calculul greutatilor tehnice ale zidariilor corespunzatoare

(a se vedea nr.crt.7).

Greut at ea t ehni ca a s ti ve lor decaramizi sau de blocuri dez i dari e seva l ua cu25%

mai mica decat valorile

Placi (fasii ) dinbeton celular autoclavizat t ip GBN (produs pe baza de nisip) pentru

zidarii

940

600

690

720 si 840

Placi (fasii ) din beton celular autoc1avizat t ip GBC (produs pe baza de cenusa) pentru

zidarii -



14 15

Tabe12.1.abe12.1.

9 ,13. Pamant uscat pen tru umplu tura

N t " .

c11. Denumirea materialului Denumirea materialuluiGreutate

tehnica

daN/mJ

Antraci t: - Instare bruta

- in bulgeri

- in praf, afanat

in siloz

Nisip: - uscat

- umed natural

9.14. Pamant umed

9.15. P av e l e, c a l u pu ri s t iv u i t e

9,16. Piatrabruta s ibolovani, ingramada

9 .17 . P iatra de rnozaic si s a v u ra : - v a rs a ta

-ill

9.18. P iatra sparta (concasata)

9.19.

1300

1000

1100

1200

450

350

50 0

70 0

-insaci

750

650

600

Var nestins in praf: - indesat

-in sad

9 .33. Zgura expandata t ngramada , in stare af'anata ~iuscata: - 0. . .7mm

-7...30mm.

750



1617

Tabe12.1.Tabe12.1.

11.29.

Hartie 'inrulouri, pe uni tatea de volum a rulourilor

1000

crt. Denumirea materialuluiDenumirea materialului

800

1300

Lapte: - in butoaie sau bidoane

- In sticle ~ilazi descoperite

tehnica

daN/m3

J..~~";lmnlt"· - asezata ingrijit

- a s eza ta la intamplare

600

30 011.19 . Mal t i ncol ti t

L a na : - p re sa ta I n baloturi

- nepresata11.20. Marmelada, dulceata, gem, magiun

11.21 . Mezelur i ambal at e i n l az i

1300

4S0

Piele artificiala (inrulouri)1300

11.22. Nutret verde conservat

11.23. Qua In lazi60 0

Postav in baloturi1 .2 4. P aie s i p le av a: - a fa na te ( pana la 3m inaltime)

- presate

S OO

13 .

11.2S. Pasari ingetate ambalate in lazi11~~li:1\laU1aL"nimale: -in stare obisnui ta

- in stare indesata1 .2 6. P es te mghetat ambalat In I azi

jngrasarrunte chimice: - fosfatice

- sare depotasiu

- sulfat de amoniu

1 I .2 7. P orumb ~istiuleti

11. 28 . Safe debuca tari e: - roca

- bulgari

- m a c in a ta v a rs a t

- macinata in sad

1200

1800

2200

1400

90 0

14.Diverse materiale

Acid azotic carbonic cIorhidric, fosforic, sulfuric in: - sticle in cosuri

." - ambalaje de sticla in liizi- butoaie

70 0

90 0800

]1 .30. Semin te de: - grau, secara, o rez

- porumb boabe, orz

- ovaz

- in

- canepa

- fructe

60 0

1000

Cauciuc in foi

70 0

1S00

Car ti , r n anu sc r i s e, Indulapuri sau stelaje, pe uni tatea de volum a dulapului sau stelajului

90 01 0 . 3 1 . Sfecl a dezahar i n fe li i uscat eGheata sfaramata

1800

11.32 . Snopi de cerea le , cu i nal ti rne deIncarcare: - pana l a4m

4m

11.33 . Tarat e de grau, rna la i, secara e tc .

2100

11.34 . Tur te defura je

2700

11.3S. Tutun in l egat ur i sau bal ot ur i3000

s o o11.36 . Unt s i g ras im i animale (In cut ii de l emn)

1100

Sticlarie in lazi

1200

50 0

Produse din portelan si faianta 'in laziZahar t os rafmat: - i ns t ra tu ri mai mari decat 4m, i nvrac

- i ns t ra tu ri mai mic i decat 4m, i nvrac

- In str atur i mai mici decat in sadUlei de in sau canepa in butoaie

6S 0Ulei mineral de uns12.Blanuri si produse textile

Vopsea in butoaie12. 1. B la nu ri, p ie i: - la s ar e

- u s ca t e

60 0

80 0



18

Denumirea

19

V~ori a le greutat ilor tehnice pe uni ta tea de suprafa ta pentru diverse materia le deconstructn, sunt date in tabelul 2.2.

Tabe12.2.

Tabe12.2.

Denumirea materialului

Nr.Greutate

t ehnica

daN/m2

Rogojini din vata de sticla pe piasa derabitz si rogoj ini din vata de sticla pe carton

celulozic ondulat (STAS 8077 -72) ell grosime de:

1,5em

2,0 em

3,S em

4,0 em5,0 ern

6 ,0 em

7,Ocm

8 ern

c rt. Denum irea materia lu lu i

Carton bitumat tara strat de acoperi re (STAS 138 -76):

CI2S0

CI300

CI333

CI400

C I SOO

2 Carton bitumat cu strat de aeoperire

- C A2S0

CA270

CA 300

CA 333

CA360

CA 360!F

CA400

CA400/F

CA440

CA 500

CA 500/F

CA SOO/E

CA 500/3

CPB 300

CBP 360

138~ 76):

1,3

I,S

1,9

2,1

2,16.

1,7

2,3

1,7

2,4

2,6

2,0

2,9

3,2

2,0216

Sal tele din pasla minerala, inclusiv plasa de rabitz ell grosime de:

2 ,0 em

4, 0 em

5,0 em

8,0 em

_l0,0 em

I em

Sal te le d in vat a de s ti cl a e li p i asa derabi tz (STAS 8077 -72) e li g rosime de:

2 ,5 em

3,Ocm

. 4 ,0 em

5,0 em

6,0 em

7,0 em

8,0 em

1 em

3 Covor PVC pentru pardosel i, grosime: - 1,5mm 2,3

4 Dale flexibi le PVC pentru pardosel i, grosirne: - 1,5mm

5 Iitura din fibre de bitur nata (STAS 7916 ~ 75):

tip lA600

tip IA 80 0

t ip IA900

t ip IA 1100

t ip IA 1300

t ip IA 1900

tip IB 90 0

t ip IE 1200

t ip IBP 900

IBP 1200

Panza bit umat a (STAS 1046- 78) :

t ip 50

t ip 40

ti pA 55

tipA45

tip A 35

A30

7 Placi rigide din PVC pentru pardosel i: - t ip K 25 ( 1,5±0,2mm grosime)

M 24 1mm ,..".,.".,n,

8 Placi rigide din PVC pentru plaeaje interioare ( 1,3±0,lmm grosime)

9 Placi din talas eu ciment t ip "stabi li t": -

2,3

sunt date greutat ile tehnicepe bucata, pentru diverse materia le de

Placi presate din sticla (STAS 2863/2 ~ 76):

tip P

ti p S

tip Ttip R 60

t ip R 800,5

0,5

Greutate

tehnica

daN/m2

1,43

1,84

2,50

3,26

3,84

4,70

5,20

6

6,0

11,0

13,0

21,0

' 2 i 5 ~ Q l

28

2,30

3,00

3,96

4,48

5,68

6,80 .

7,93

978

TabeluI2.3.Greutate

tehnica

daN/bue

],26

2,20

1,85

0.76

1,09

Tigle d e sticla{STAS 2863/2 -76 : -pg le cu jgheab

Tig le s i coame din arg il a arsa (STAS 515 ~ 71) :

t igle cujgheaburi laterale, presate

t igle cujgheaburi laterale ~i la capete, presate

t igle eujgheab, t rase

tigle solzi

3,00

2,60

3,00

2,40

1,35

2,5

12

20

Tigle ~icoarne din mortar de ciment:

t igle profi late de format mare

JigJe profilatede format mie

tigle solzi

4,8

2,65

2,1



20

I

21

Pentru calculul rezervoarelor, in tabelu12.4 sunt date valorile densitatii lichidelor

( l a 15°Cs i 0presiune de 1 atmosfera).

pentru el emen te de const ruct ie s ituate in condi ti i spec ia le de microcl imat

(umiditate peste starea admisa de standarde).

In cazurile amintite, incarcarile permanente se vor stabili printr-o analiza temeinic

Nr.

crt. Denumirea Valorile nonnate a le intensi ta ti i incarcari lor permanente curente conform STAS

111~ 78, sunt date in tabelul 2.5.

Tabelu12.5.-10%

Valoarea

incarcarii

daN/m2Element de constructie

1. ELEMENTE DIN BETON Sl BETON ARMAT (pentru 1em grosime)concentratie: - 27%

- 7% 24

Beton armat (eu pietris san piatra sparta) 25

Beton ell agragate din sparturi eeramiee 18

Beton eu g ra nu li t: - marea B 10

-marea B15.. . 75

- marca B100

- marea B150

7

11

13

17Clorura de ealciu illconcentratie: - 20%

-10%Beton eu agregate din z gu ra e xp an da ta : - marea B15 . .. 50

~mareaB75

- marea B100.. .150

14

18

2014 Creozot

15 Eter etilic

16 Etilacetat1- Greutatea tehnica a betonuluiproaspat turnat se determina sporind valoarea din

tabel eu 200 daN/m

3

• .2 ~ Greutatea tehnica a betonului armat de 2500 daN/m

3corespunde unei armaturi

de 100 daN/mJ beton. Calculul exact sepoate face cunoscand cantitatea de

armatura dintr-un rn3de beton sigreutatea tehnica a betonului simplu de

2400 daN/m3•

3 ~ Greutatea tehnica a betonului armat euarmatura r igida (din laminate deotel ) se

determina ca suma a greutatii tehnice a betonului si arrnaturii dintr-un m",

17 Gazolina

18 Glicerina tara apa

19 Lapte

20 Melasa de zahar

21 Mercur

22· M ier e de albine

de suprafata inclinata).

65

85 "

50

50

Azoociment (inclusiv sipcile ~icapriorii:

p laci p lane de4mm grosime (STAS 5584 -73): aseza te s implu 0

a se z at e d ub lu

placi ondulate cu ondule mici de 5,5mm grosime (STAS 593611-75)

placi ondulate eu ondule miei de 5,5mm grosime (STAS 5936/1 ~75)

placi ondulate eu ondule mici de 5,5mm grosime (STAS 5936/1 -75)

24

39

2 5

23

20

v n , . , , , , , . . de greutate medie intr-un singur strat acoperit eu bitum sipresarat cu

138-73)AT IE: - Pentru alte alcatuiri , a se vedea nr.ert. 3.1. Izolati i hidrofuge

5

,"V UJC> v (inclusiv s ipci le ~i capriori i )de acoperis (2,3 daNlbue) (STAS 513 -76) exclusiv mortarul de ciment

solzi (1;35 daN/bue) din argi la arsa

AS 515 - 71) : p e un r and

pedoua randuri

cujgheab, presate (2,6 daN/bue)

cujgheab, t rase (2,4 daN/bue)

125

Evaluarea incarcarilor permanente se poate face pe. baza greutatilor tehnice u......H... ~

prin determinari directe numai tn urmatoarele eazuri:

pentru elemente de construe tie confectionate din materiale siproduse noi,

care greutatile tehnice respective nu sunt stabilite printr-o prescriptie tehnica;

/



22 23

TabeluI2.S. Tabelul 2.5.

Valoarea

incarcarli

daNfrr?

1,5

1,8

8

10

14

Nr .

clio Element de constructie Element de constructie

necirculabile, aplicat peste.4. sipcile §i capriorii)70

100.5. Sticla: - geamuri armate (inclusiv sprosurile) de: 5mm grosime

6mm me2.6. Tabla : - z inca ta (STAS 2028 ~ 71) sau neagra CSTAS 1946- 69)

inclusiv astereala: ; ; icapriorii- ondul at a (de lmm grosime) (STAS 2029 - 68)

inc1usiv materialul de fixare

Beton (pentru lem grosime):

- cu agregate de granuli t

- euagrega te de zgu r a expand a ta

- cu agregate vegetale (placi nemontate)

- eelular autoclavizat t ip GBN

- e elu la r a ut oc la viz at GBC

11

14

6,5

6,0 i/

2.7. Diverse· (--\

- stuf sau trestie, de 40cm gtosurte, inclus iv sipcile §i capriori i_pa ie , 4 0cm g ro si rn e, i nc lu siv si pc il e ~ i ca pr io ri i .

_astereala de invelitoare Mase plast ice eelular (pentru lem grosime):

- masa celulara Ampora

- polistiren expandat

de

/ b iturnat

)(!~~~~~~~ __~ __~~~==~b~im~m~a~ti~ __ ~ __ ~~~~~ ~ 4- ~~~13.1.2. Mase bituminoase (soluti i pentru amorsare, suspensi i de bitum filerizat , mastic):

- celoehit, strat rezu ltat in grosime de 1,7. ..2mm

- suspensie de bitum filerizat (subif), strat rezultat in gros ime de 1,5mm peste panza

- strat de amorSare

- s trat de Ii

placi: \.

~expand a t a (superex)pentru lcm g rosime. .. ..

-expandata ~iaglomerata eu bi tum (STAS 6970 /4- : - 71) p e nt ru l cm grosime

- expand a ta , sub p a rd o s ea l a s i la t erasa, Iipite ~iehi tuite eu bitum In gros ime de: _ l cm

-2em

- Scm

3.1 .3 . S trat ur i ee servese l abari ere devapori :- doua straturi de bitum topit cu circa 20% filer apl ieat peste un strat de amorsaj .

- un stratde carton bitumat t ip CA 500 (STAS 13&~76) I n tr e d o u a straturi de bitum eu

circa 20% filer un strat de

3.1.4. Straturi ee servese laizolatia hidrofuga de laacoperisuri:

- t rei straturi de carton bitumat t ip CA 500 (STAS 138 --76) intre patru straturi de bitum

filerizat cu circa 20% filer apl ieate peste un strat de amorsaj ~ieuprotectie dintr-un

strat uniform de n i s ip g r aun to s ,

_ dou a straturi din panza bi tumata A 55(STAS 1046-78) si un strat de carton bitumat

t ip CA 500 (STAS 13&~76) lntre patru straturi de bitum filerizat eu circa 20% filer

apl icate peste un strat de amorsaj si protejate ell un strat uniform de nisip grauntos .

- u n s tr at d e pan za bit umat a t ip A 55 (STAS 1046 ~78) s i d o u a straturi de impas l i tura

de f ib re des t ic la b it umat a t ip IA (STAS 7916 -75) i nt re pat ru s trat ur i de b it um

filerizat cu circa 20% filer apl icate peste un strat de amorsaj si presarat cu un strat

uniform de nisip grauntos ,

_un strat de pan za b i t u rn a t a t ip A 55(STAS 1046-78) , un strat de impasli tura de fibre

de sticla bitumata t ip IB (STAS 7916-75) apl icate peste un strat de amorsaj si l ipite

eutrei straturi de mastic.

- d o ua straturi de p a n za b i tu r n at a t ip A 50 sau ti p 40 (STAS 1046 ~7&) intre strate desuspensie de bitum filerizat- subif--(STAS 558 -71) ~iceloehit (STAS 661 ~c71),r a r a de . .. .."~""~i"

PF L poros : - placi fonoabsorbante perforate In grosime de: -I,2cm. - 1,6em

- 2,Oem

- placi fonoabsorbante perforate In grosime de: - 1,2em

- 1,6cm

- Ocm

Covor PVC de 3mm grosime inclusiv stratul d e egalizare,.

d in morta r dec i rnen t de3em cr, .n, " 'f l 'p

90

Covor PVC de 3mm grosirne l ipit eu aracet sauprenadez inclusiv.dalaflotanta sau ~apa

de 3,5em grosime:

cu strat fonoizolator din pudreta de cauciuc de2 ,0 emgros irne § iuns t ra t

de carton bitumat. .

eu strat fonoizolator din placide vata minerala t ip silan de 1,0 cm grosime

si un strat de carton bitumat .

cu strat fonoizolator din placi de pol isti ren celular ecruisat de 1,0 em

un strat de carton biturnat,

3 .1 .5 . St ra tu ri d e p rote cti e la h id ro iz ola re a pli ca te I aa cope ri su ri p es te h id ro iz ol ati a

terminata:

( - mortar bi turninos eu subif (pentru Imm grosirne) ,

1 > - nisip ~ 1..3mru, asternut uniform- un strat uniform de nisip grauntos asternut intr-un strat de mastic (strat suplimentar)

- un strat uniform de pietris asternut intr-un strat' de mastic fierbinte (st rat unie, exclusiv

100

90

75



24

Tabelul 2.5.

25

Tabelu12.5.

Nr.

crt. Element de constructie

Valoarea

incarcarii

daN/m2Element de constructie

2244

cu goluri verticale de 290xl40x63mm4.3 . Parehet LUdin s te ja r de2 , 2em grosime pe f ib robe ton de3 ,5em grosime ros tu it eub i tum:

eu strat de nisip de egalizare de 2em grosime.

ell strat d in de c auciuc de 2em nrn,"""l"p

4.6. .Parehet mozaie de lem grosime pe dala ~apa d e 3,5em grosime:

eu str at fono izolator din eaueiue de 2,Oem g rosime lipit eu ar aeet

sieu un strat de carton bitumat .

eu strat fonoizolator din placi de vata mineral a tip silan de 1,Oemgrosimelipit eu araeet ~ieu un strat de carton bitumat .

eu strat fonoizolator din placi de pol isti ren eelular ecruisat de I,Oem

euaracet euun strat decart on bit umat .

4 .4 . Parehet LUdin s te ja r de2 , 2em grosime pePFL poros de 1 ,6el l g rosime l ip it euaracet :

eusapa debeton de2em grosime.

eu strat de pudreta de eaueiue de 2el l grosime.

eu strat d e de 2em

4.5 . Parchet mozai e de l cm grosime l ip it euaraeet i nc1usi vs t ra t de ega li zare , d in morta r de

ciment de 3em Orfl."rY"

4 .7 . Mozaic p e s ap a d emor ta r d e c im en t d e3 ern g ro sime :

t urna t de Iem grosime .

.din beton mozaicat de 3em

5.1 . Beton cel ul ar aut oc lavi za t:

pereti desparti tori tencui ti pe ambele fete executat i din:

placi de 6,3cm grosime t ip GBN

p la ci d e6 ,3 em g ro sim e ti pGBC 'placi de 12.5em grosime t ip GBN

placi de 12,5em grosime t ip GBC

bloeuri miei de 1gem grosime t ip GBN

bloeuri mici de 1gem grosime t ipGBC

bloeuri mici de24cm grosime t ip GBN

bloeuri mici de 24cm . GBC

5.2. Placi si fa sii din ipsos eu diferite adaos uri AS 1480 - 63) :

pereti desparti tori din placi pline de 7,5cm grosime gletuit i pe ambelefete executati

eu adaos de:

ciment ~irumegus

cirnent ~j spumogen

ciment si zgura

.pereti desparti tori din fiisi ien goluri de 7,Scm grosime diu ipsos eu adaos de ciment,

. eu trestie

53. Z idar ie ded i ri im ida ( incl us iv t encu ia la pe ambel e fet e) de:

- 7 ,5 emgros ime din caramida pli na presa ta pe cal e umeda de240xll 5x63mm

(STAS 457 -71). . .

- 7,5 em grosime din caramida eugoluri verticale de 290xl l'40x63mm(STAS 5185/2 -75).- .

- 10em grosime din caramida en goluri vertieale de 290x140x88mITI

(STAS 5185/2 -75). . ....

- 12,5 cm'grosime dincaramida plina (STAS 457 - 71;}dt<240xl1SxMmm.

15 elll_~osime din caramida eu goluri vertieale d(2-90~(19~II,11fL-·-

(STAS518512 -75).'-.....-·~

- ] 5 em din caramida plina pr esata pe cale umeda (STAS 457':"':71)de .

530

Pentru alte t ipuri de peret i din zidarie, Incarcarea permanenta se determina conform

datelor din tabelu12 .1.nr.crt.?

ProfiIit (sticla): !

- peret e d in profi le U , i ncIusi v rama;

simplu

dublu

13

1179,200

' i i o

- 2 60

2 6 Q

300··

70

65

105

80

(



2726

pe

Spatii de acces verticala sau

(coridoare, orizontala la

Incaperi vestibuluri, balustrade

scari, podeste) (ase vedea obs .

12)

daN/m2 daN/m2 daN/m

3 4 5

CARCAIULOR UTILE (DA

LACONSTRU

EVALUAREA INTENSIT ATnPROCESULUIDE

ObservatiiDestinatia cladirii sau incaperii

Incarcari le datorita procesului de exploatare t rebuie determinate eu considera te

destinatiei constructiilor si a conditiilor respective de exploatare cf. STAS 1010 1 /2 A 1 - 87. 62

a) Laboratoare sau cabinete

medicale ale institutiilor medico-

sanitare, stiintifice, de illvalamant

de calcul, illbucatariile cantinelor

§i localurilor, In etajele tehnice.

b) Inbai publice, spalatorii, anexesociale (vestiare, dusuri etc.)

3.1. VALORlLE NORMATE ALE lNCARCARILOR UTILEcURENTE.

p,..cestea.rep~~zinta valori maxiget~ conditii curente de exploatare. Valorile

pentru diverse situatn sunt date in tabelulLl.

conform condi ti ilor de exploatare, dar nu mai putio,

de:

Tabelul 3.1pe

Spati i de acces verticala sau

(eoridoare, orizontala la6

lneaperi vestibuluri, balustrade

scari, podeste) (a sevedea obs .

12)

daN/m2 daN/m2 daN/m

3 4 5 6

obs.1500 .0000

Balcoane, logii - ceamai defavo-

rabila dintre ipotezele:

a) 1ncarcare distribuita pe 0banda

de l a t i m e 0 , 8 m in lungul

balustradei.

b)incarcare distribui ta pe toata

suprafata

Nr. Destinatia cladiri i sau incaperi i

crt.

obs.lS000

obs.150002

Podurile de cabluri pa-

sarele de inspect ie sici rculatie la

grinzi de rulare si benzi t ranspor-

toare.

Acoperisuri si acoperisuri-terasa

necirculabile, cu pante:

a) > 1:20b) s 1:20

5075

5015 0

Poduri:

a) necirculabi le

b) circulabile

obs.6Acoperisuri-terasa circulabile:

a) uti lizate In scopuri de odihna,

distractie etc., aglomerari mari

de oameni nefiind probabile.

b) aglomerari mad de oarneni

fiind probabile.

c) acoperisurile lIDorincaperi in

hale industriale.

2 75

150

dar numai pu-

t in decat 75su-

p l imen t a r. e ch i -

pamentelor, in-

stalati ilor etc. .

500 0

obs.I,300000

obs.l,3,4

conform conditiilor '~U~'''. ''EoHN,dar nu mal put in de:

15 0

c) u ti li za te cae t aj e t ehni ee sau

avand alteconform nr.crt. 5 a)ocuinte (inc1usiv coridoare si

dependinte), case de odihna, gra-

dinitede copii , dormitoare comu-

ne, hoteluri (eu exceptia sal ilor de

adunare), camerele sanatoriilor,

spitalelor ~ialtor institutii simila-

re o

3

Salile cluburilor, sali de adunari,

sali de speetaeole, sal i de gimnas-

tica (sport), sali de asteptare,

peroane ale garilor ~istati ilor de

metrou.10 00000obs.700 050

conform incarcarilor maxime in conditiiledate de exploatare, dar nu inai put in de:

400 400 100

comerciale ale magazine-lor, ale muzeelor ~iexpozitiilor,

4 B ir ou ri s i a lte in cape ri ( ca re nu

sunt utilizate pentru depozitare ~i

nu cuprind aparate sau uti laje) din

institutii ~iorganizatii administra-tive; ~tiintjfiee~i de proieetare,

sali declasa T a r a aparatura de la-

borator ale institutiilor de Invara-,mant, sali de lectura.

Tribune pentru spectatori

a) incarcare verticals:

- t ri bune cu loeur i f ixe

- t ri bune t ara l ocur i f ixe

·b) lncarcare orizontala distribuita

directia ~isensul eelmai

os.

obs.8

obs.8150

15 0

5 00

50 0

400

500,

300 10000

obs.912 din mcarcarea verticals utila



28

25

2 9

obs.ll

Incardi ri le indicate in tabel la coloanele 3 si 4 sunt raporta te la proiect ia orizontala aacoperisul ui.

Acoperisurile ~i acoperisurile teras a cons iderate ca necirculabile trebuie s aindeplineasca una din conditiile:

a) scari le de circula tie curenta a const ruct ie i sanu conduca la aceste acoperisuri sauacoperisuri terasa,

b) structurile superioare ale invelitorii sa nu permits 0 circulatie curenta (tigle, strat

de protectie a invelitorii bituminoase alcatuit din pietris sau nisip etc.)

La acoperisuri si acoperisuri terasa nu se iau simultan in calcul actiunea incarcarii data -

de zapada ~iactiunea incarcarii utile indicata lanr.l sau 2.

Exemple la n r.cr t. 2b: t er ase cu acces d in sali le de spec ta co le; por ti un i de te rase

c irculabi le , de pe care se pot viz iona reuniuni sport ive sau spectacole art istice avand

loc pe terenuri vecine cu aceste terase etc.

Valorile indicate pot f i lua te in considera tie, daca curat irea prafului industr ia l de pe

acoper isur i es te p revazu ta a se fa ce cu regu lar ita te , pent ru a nu se depas i ace st e

incarca ri. Pen tru acoperi su ri avand pante 111sau ma i mar i, nu se i a in considerare

incarcarea din praf industriaL Pentru pantele cuprinse intre 11 1 I;li11 3 se va interpoIa

intre 0 si valorile de la nr. crt. 18. _ .

Podurile -considerate ca necirculabile trebuiesa indeplineasca sirnultan urma-toareledoua conditii:

a ) scari le de circula tie curenta a le const ruct ie i sanu conduca lapod.

b) circulatia obisnuita ininteriorul podulu i sa nu f ie pos ib ila (de ex; gabar ite det reeere cuh < lm).

Prin exceptie de Ia celelal te cazuri, incarcarea uti la la coridoare le §i dependintele

locuintelor se ia cu aceeasi valoare ca a incarcarii din incaperi, Valoarea in-carcarii din

incaperi se ia 200 daN/m2incazul planseelor alcatuite din -elemente liniare (grinzi T,

fasii ) la care nu este asigura ta repartizarea t ransversal a a incarcari i, numai pentru

dimensionarea elementului deplanseu,

La tribunele pentru spectatori, incarcarea verticala pe portiunile de balustrade situate in

raza de v iz ib ili ta te a spect at oru lu i, se va ma jo ra l a 250 daN/m2, daca nu se p revad

dispozitive speciale in scopul evitarii asezarii oamenilor pe aceste balustrade.

Ind ir ca re a or izonta la se i a d is tr ibui ta pe acel ea si suprafet e pe care ac ti oneaza

incarcarea verticala utila, f'araa se cumula cu incarcarile date de vant sau de cutremur.

Incarcarile la balustradele balcoanelor, logiilor, sevor lua in general dupa destinatiile

incaperilor deservi te . In cazul cand sunt posibile aglornera ti i mari de oameni (de ex.

balcoane sau logii la c ladi ri le situa te pa magistrale sau cazurile indicate la 0bservatia

se va lua la balustrade incarcarea de 50 daNlm daca prevederile alineatului

precedent al acestei observatii nu indica 0incarcare mai mare.

Pentru case de odihna ~ihoteluri In care aglomerarile de oarneni sau .depozitarile de

~u~.~.u~ .•~ pe balcoane nu sun t pos ib ile , i nca rca re a u ti la se va pute a reduce de ca tr e

proiectant pe baza unei justificari corespunzatoare. . . _

In anumi te impreju rar i, I n care, p rin des ti na ti a spat iu lu i del imit at, sunt posi bil e

impingeri orizontale marl produse de animale , este necesar sa se t ina seapla de acesteincarcari la dimensionare. _ '

'....VUA....indicatela m.12 coloana 5,pot f ispori te de la caz lacaz,pe baza rezul ta te lor

studii corespunzatoare.

in:

obs.ll

pet--------.-::-~-:---c~---I verticala sau

Spa tii d e a ee es o ri zo nta la J a

( cor idoar e, balustr adevestibuluri,

(ase vedea obs .scar i, podeste) 12)

!neaperi

obs.13

Nr. Destinatia cladirii sauIncaperi]Cit.

daN/m

12 Adapost ur i pen tru animale incarcarilor maxime in conditiile

dat e deexploa ta re , dar nu mai put in de:

150 300 100

200 300 100

a) pasarib) ovine

e) animale mic i (pana l a 150 daN

greutate proprie: porcine, vitei)

d ) animale mad (pest e 15 0 daN

greutate proprie: cabaline,

bovine

40 0 400 15 0

500 500 200-13 A te lie re c uu til aj u so r c u

suprafata:

a) de e el m ult 50 m2

b) peste 50 m 2

conform inearcarilormaxime in conditiile

dat e deexploa ta re , dar numai put in de:

300 400 S O D

400 400 500

14 Ate ll ere cuut il aj g reu, fabri ci e tc . conform mcarcarilor maxime in conditiile

datede exploatare, dar nu mai put in de:

500 500 500

]5 Depo zit e d e c ar ti , a rh iv e, librarii, conform maxime illconditiiledate de exploatare, dar nu mal put in de:

500 400 100

16 Depozit e d ifer it e 9 i por ti un i des ti -

nate depozitiirii sau pastrarii rna-

terialelor, produselor, utilajelor,

pieselor de utilaj, alimentelor etc.,

cu exceptia depozitelor de furaje.

conform incarcarilor maxime in conditiile

dat e deexploa ta re , dar numal put in de:

400 400 500

] 7 De pozite de f uraje 200 300 100

18 cu praf produs de

instalatiile industriale, pe acoperi-

sur il e eupant a de 1 :3 sau mai

mica, situate la distanta:

a ) p an a l a 100m deo te la rii , c u

agregate cu insuflare de

oxigen.

b)" 100m... 500m de otelari i, cu

agregate cu insuflare de

oxigen.

e ) pana 1a100m de furna le sau

centrale tennoelectrice, care

ard carbuni.

d ) 1OOm.. l aOOrn de furnale sau

centrale termoelectrice, care

ard carbuni.

conform normelor specifice, dar nu mai putin de:

100 300 100

50

50

obs.13

J

obs.14

obs.l,5

obs.I,5



30 31

Pentru balustradele platformelor industri~le cu destinatii speciale, incarcarile de calCU1.'IiTjennla fie considerate drept incarcari utile. In cazul planseelor la care se poate considera 0

se vor stabili de catre proiectant, pe baza conditiilor efective de Iucru. transversala a incarcarilor liniare, incarcarile echivalente uniform distribuite pe m2

12. Incarcari le indicate in eol .5 servesc numai la calculul e lementelor balustradei si

considera aplicate pe mana curenta a aeesteia. Actiunea orizontala a incarcarilor nu

va considera simultan elicea verticala,

13. !n incaperile de productie din industria usoara , .Iimita inferioara este de 300 daN/m2.

14. Incarcarea cu praf pe acoperisurile situate in apr~pietea altor surse decat cele 11 idi.....""@

se va lua in considerare conform normelor specifice./15. Valorile incarcarilor sunt aceleasi pentru incaperile indicate laa) si b).

50 daN/m2, pentru pereti eli greutatea pana la 15 ( ( J i N / t T I ; ; mc:b!-siv;b) 100 daN/m2, pentru pereti cu greutatea intre 150 daN/m ~i1Q_ol_~/m, inclusiv

In cazul 'peretilor despartitori neportanti, avand greutatea distribuitape lungime, mai

de 300.claN/m, incarcarile respective se considera ca actioneaza pe suprafetele efectiv

de acestia, in conformitate cu rezemarea lor reala.In cazu l p lanseel or p re fab ric at e (de t ipul f as ii lo r cu golur i, T, D ) modu l de con-

C',t"I,"rmp a incarcarilor date de peretii despartitori se face conform instructiunilor de folosire a

Valorile precizate in tabelul 3.1 nutin seama de:' .....LIM~h~~ respectiv.

efectele dinamice produse in t impul funct ionari i unor uti la jesau la descarcareas

obiectelor grele (vezi pct.3.4).

greutatea obiectelor grele situate in incaperile cladirilor de locuit, social

sau agrozootehnice ca: sobe, case de bani, aparataj special medical etc.;

incarcarile date de utilajele speciale ale cladirilor (vase de expansiune,

si motoare ale.instalatiilor cladirii, cazane de incalzire centrala, ascensoare etc.);

greutatea peretilor despartitori.

In cazul In care planseul urmeaza sa suporte obiec te le gre le mentionate,

re spec ti ve se vo r consi dera ca ac ti oneaza pe sup ra fet el e e fect ivoeupa te de ace ste a,

conformit at e cu rezemarea l or r eal a; pe ace ste sup rafet e nu se vor mai l ua i n cal cu l

incarcari ·lltile.

In acest caz , e lementele de const ruct ii si const ruct ii le se vor verif ica ~i la ··u............. L.

specificate in tabelul 3.1. .

Pentru elementele de const ruct ii indicate mai jos, se va face 0 verificare la incarcare

utila concentrata pe directie verticalaaplicata pe elemente In pozitia cea mai defavorabila:

a) la t rep tel e sca ril or ca re nu au con tr at reapta de sol idar iz are; - i n cazu l

specificate 1 11 ta bel ul 3 .L . Ia n r.cr t. 2a, 3 , s i 9b p recum si l a scar il e de servic iu

destinate persoane1or izolate 150 daN;

b) la e lementele secundarede rez istenta a le acoperisuri lor si teraselor (ex.:

capriori, placute prefabricate, streasini etc.) cu exceptia acoperisurilor de sticla

sere ; ; 100 daN'";

c) la elementele secundare deirezistenta ale planseelor (placnte,elemente de

urnplutura etc .) . .. .. .. .. .. .. .. .• .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . , 1SO daN;

Aceasta incarcare concentra ta nu se va Iua in considerare simul tan enal ta incarcareverticala, utila sau eu 0 incarcare data de vant. '. . .. . .

.La acoper isur i sau te rase se va cons ide ra $i 0 ipoteza de incarcare cu iricarcarea

concentra ta indicata mai sus, impreuna cu incarcarea data de zapada, care in acest caz nu se

va lua cu valoare mai mare de 70 daN/m2, .

".

In ambele cazuri, mcarcarile se vor multiplica eu coeficientul dinamic .1_,2conform

instructiunilor din STAS 10101/2Al-::: 78. .

Pentrupasaje si curti carosabile se va considera, la verif icare, ~i greutateaunui

vehicul de pompieri lara coeficient dinamic, daca accesul acestuia este posibil.. '.. E lement ele secunda re a le p lanseel or ca re suport a au toveh icul e vor f i ver if ica te

suplimentar la 0 incarcare concentrata de la un eric, aplicata la 0 suprafa ta de 0,10 x 0,10 m,

$ iegala cu incarcarea pe osi a ce lu i mai g reu veh icu l .avut i n vedere, f ar a a cons idera

tdefieientul dinamic.

3.4. ACTIUNEA DINAMICA A lNCARCARILOR UTILE.

' .. .. .. Inlocuirea calculului dinamic cu· un calcul convent ional sta tic prin int roducerea

ebeficientului dinamic, pentru unele elemente de rezistenta actionate dinarnic, se poate face

in>cazurile prevazute de prescriptii speciale, precurn si tn urmatoarele cazuriprevazute In

STAS I0101/2AI -78: .

a). Pentru elementele de rez istenta din inter iorula te lierelor fabrici lor, care sustin direc t

monosinele, autovehicolele, electrocarele si utilajele stationare de ridicare, coefieientul

dinamic avand valoarea de 1,1;

..Pentru incarcarile eu autoturismealegaraielor si rampelor ale acestora si cu autovehicole

ale pasajelor $i curtilor carosabile, se va utiliza un coeficient dinamic de 1,2 lacalculul

planseelor care suporta vehicule.si al stalpilor care sustinplansee, in limitele unui singur

nivel,

Sta lpii , pilastr ii si in general reazemele de col! sau de front a le const ruct ii lor im-

portante, care se afla la eel mul t 50 em distanta de benzi le de circula tie pentru autovehieole

ale xailor publice si care pot fi expus e loviturilor, se vor : verifica suplimentar si la

unnatoarele forte orizontale datorate socului, aplicate lao inaltime de 1,20in:

- stalpi de colt 550 KN;

3.2.lNcARcARI DATEDE PERETIDESpARTITORI.

Pentruperetii despartitori, neportanti, ale carer pozitii nu sunt cunoscutein momen-tul

proiectarii sau ale caror forme in plan sunt complicate, se admite caincarcarile date de acesti

3.3.lNcARCARI CU AUTOVEHICOLE.

Garajele si rampele pentru autoturisme, precum si pasaje1e si curtile carosabile, vor fi

calculate la cea mai defavorabila dintre incarcarile urmatoare:

greutatea autovehicolelor, distribuite pe roti in pozitiile cele mai defavorabile,

aplicate la nivelul fetei.carosabilepe cate osuprafata de 0,20 x 0,20 m.

o incarcare uniform distribuita de 400 daN/m2.

- stalpi curenti 250 KN.



32 33

Acti unea ace sto r for te o rizont al e nu se i a i n cons iderare at unci 9 -i i~dp rin .

stalpului nu este periclitata stabilitatea constructiei (de ex. cazul stalpiloy care nu fac

din structura de rezistenta). -

inciircari variabile, date de oameni, materiale, care se vor reduce eu cceficientii

a(Sali U2·

3.6. INCARcARI UTILE iN TIMPUL EXECUTIEI.

3.5.REDUCEREA iNcARCARlLOR UTILE DISTRlBillTE PE PLANSEE. Pentru calculul eofrajelor, cintrelor, schelelor ~iesafodajelor se considera incarcarile

In cazul 'elernentelor structurale principale (grinzi, stalpi, pereti, fundatii) maxime ce pot aparea in conditiile date de lucru. Suplimentar aees tea se verifica la

distribuite pe plansee se vor reduce fata de incarcarile considerate in calculul celor e incarcari utile, conventionale, verticale, la care daca este cazul se adauga

dare direct incarcate (placi, fasii prefabricate, nervuri), prin aplicarea coeficientilor H' n.uva1~p-ieu1:atc~aetonului proaspat:in STAS 10101/2Al-78 dupa cum urmeaza:incarcarea uniform distribuita, provenita din caile de circulatie instalate pe cofraj si d in

-.-.-glomerarile de oameni:pentru cofraje 250 daN/nl

</_ pentru elemente structurale orizontale de sus tinere a cofrajelor 150 daN/m2

')

> _ pentru elemente vertica le de sustinere (popi , sta lpi, c intre, esafodaje) 100 daN/m-

rncarcarea concentrata, provenita din greutatea muncitorilor ce transporta incarcatura sau

.) a mijloacelor de transport incarcate, actionand asupra cofrajului f?ielementelor orizontale

·de sustinere:_ pentru un munci tor ce t ransporta 0 greutate 130 daN

.,'._ pentru transport cu roabe (sub roata) 170 daN

pentru transport cu tomberonul de 0,1735m3 (sub fiecare roata) 280 daN

_ pentru transport cu vagonetul de 0,5 m (sub fiecare roata) 400 daN

La alte metode folosite pentru transportul si punerea in opera a betonului, incarcarile

la calculul e1ementelor portante verticale si fundatiilor corespunzatoare cazuri_l"o~~r,,:d~e~~t~:eoJ~ce:ntr-atee vor determina conform situa tiei rea le pentru fiecare caz in parte , lara a fi mai

nr.crt. 3,4, 5b din tabelul3.1. (STAS 10101l2Al -78), indiferent de suprafata de 130 d aN.coeficientul de reducere este: . ERVATIE: Considerarea simultana a incarcarilor de la pet. a) si b) se va face in functie

'YI] = 0 3 + 0,6 de conditiile reale de lucru.

'I , Jm ' ... .. Peretii cofrajelor se calculeaza la:

111- numarul dep lansee considera te, dea supra sec ti un ii de ca lcul (nu secons ideraimpingerea l at er ala a betonului tu rnat s i apoi compact at p rin vibrare a supra pere til or

seele supus e altor categorii de incarcari; ex.: plansee de acoperis incarcate cu . elor, care se stabiles te conform diagramei din STAS 10101l2Al -78:

planseele etajelor tehnice); Nivelul betonului n -

in c o f r a j : :la ca1culul elementelor portante verticale si fundatiilor corespunzatoare cazurilor de II

nr .cr t. 9 , IOd in tabelul 3 .1 . (cu except ia peroane lor gar ilo r s i s ta ti il or de met rou

indiferent de suprafata de planseu aferenta, coeficientul de reducere este:

O 50,6

1 1 2 = , + r m 'm - are aceeasi semnifica tie ca illexpresia coeficientului ' 1 1 1 ·

Calculul structurilor etajatese face pentru grinzile principale considerand1l1\.,al\~(1l11"t

multiplicate cu coeficientii al san a2, iar la stabilirea fortelor axiale in stalpi, pereti

sau fundati i se vor mul tipl ica forte le axiale corespunzatoare incarcari i din plansee

coficientii 1 1 1 sau '112.La verificarea acestor elemente (stalpi, pereti, fundatii) se va cons iderat

~i cazul fortelor axiale minime corespunzand absentei incarcarii utile, dupa cum prevede

STAS 10101/0A-77.In incaperile de productie ale cladirilor industriale, intensitatea incarcarii aIJJl~"(.""!

grinzilor principale se va separa in:incarcari cvasipermanente , date de uti la je si insta la ti i' tehnologice , care

considera cuvaloare integrala si

la calculul grinzilor principale corespunzatoare cazurilor mentionate la nr.crt.J, 4, 5b

tabelu13.1. (STAS 10101l2AI-78) , avand 0 suprafata afcrenta A > 18 m2, .

de reducere are valoarea:, . . ,

rv -- - 0 3 + .J ; A A1n ·m 2 Ju..1-, JA '

la calcululgrinzilor principale corespunzatoare cazurilormentionate la nr.crt. 9, 10

tabelul 3.1. (cuexcept ia peroanelor garilor ~i sta ti ilor de metrou) , avand 0

aferenta A > 36 m\ coeficientul de reducere se considers:

3a 2=0,5 + . J A ;

1--------11II

II--------j ~

<-II0..Ba za c o fr a ju l ui

Fig. 3.1



34

p =y . H - presiunea laterala a 'betonului , in [N/m2];

y - greutatea specifica a betonului proaspat [N/m3];

H - inaltimea betonului turnat [m];

Hp- inaltimea limita de proportionalitate [m].

Valoarea limita p a n a la care creste proport ional presiunea cu cresterea HW~"LUm

coloanei de beton in cofra j, Hp , se determina funct ie de condi ti ile de lucru, f iind eelegala cu 1,50 ill.Seva considera Hp= 1,50 illcand viteza de tumare a betonului incofraj

v> 0,75 m lora sau se folosesc cimenturi depriza eut imp t> 2 ore , ast fe l cav-tz 'I ,50 m.Pentru viteza de turnare , respect iv t imp de priza mai mic dedit valorile UH,UUVU""L

mai sus, inaltimea limita de proportionalitate

H =v v t :,

b) incarcare orizontala dinamica, uniform distribuita, proven ita din socurile ce se produc

descarcarea betonului astfel:

pentru 0capacitate a mijlocului de transport:

- de 0,2 m3 '" 200 daN 1m2;

de 0,2 m3

0,7 m 3.••••••••••••.•••••••••••••••••••.••••.•••••• AO O daN/m2;

de 0,7 m3 si mai mare: " 600 daN/m2;

pentru turnarea cu jgheaburi si palnii 200 daN/m 2.

Pentru elementele prefabricate, a carer capacitate portanta este atinsa dupa

betonului turnat la fata locului, se face caleululla incarcarile utile maxime care pot aparea

timpul executiei, si se verifica suplimentar la Incarcarea utila conventionala verticala de 12

daN/m2, la c are se adauga, daca es te c azul , g reu tat ea betonu lu i t urna t la fa ta l ocu lui . "

Efectul dinamic ee apare la asezarea elementelor prefabricate pe elementele

turale de sustinere se considera prin mul tipl iearea greutat ii prefabrieatului eu I"V~"HI,,~v"U.H

dinamic 1,5.

3 5

Tabelu13.2

3 .7 . V A R l AN TE D E iNCARCARE A PLANSE E LOR .

Variantele de incarcare a planseelor se considera conform conditiilor de exploatare "

constructiilor, Daca la proiectare nu exista date suficiente in acest scop, se vor considera

caleul variantele posibile dupa cum urmeaza:

1- absenta pe plansee a incarcarilor utile;

2 - incarcarea completa a planseului;

3 = incarcarea partiala conform unei ipoteze defavorabile a suprafetei planseului,

acolo unde elementul este sensibil la 0 astfel de schema.--

La structurile etajate, varianta (3) de incarcare, se considera simultan pentru eel un"j'jiJ\\.

j uma ta te d in numa ru l de p lansee , dar nu mai pu tin de doua p lansee, Cele la lt e p lansee

considera incarcate dupa varianta (1) sau (2). In tabelu13.2 sunt redate ipotezele de HH."U_ ....

cu sarcini utile pentru un cadru eu trei nivele si trei deschideri, dupa prof. M.D. Hanganu.

-

Efortul manm ,1 iludJl1101'tmul an:um1t element

I ta . . J io m en t. e inoovoletoaremaxillu.i n c i m p a r 1 1 e 2 , 6 , 1 1 , 1 6 , 2 0

lIb. Momenta 1neove19toa:r~ maximain o i m p u r 1 1 e 4 , 9 . 1 ) , 1 8 .

M om e n ta m i n ~e in eimpurilenailloaroate

III~" llomente _x1me in rt.ttzemelegrin~11¢r dinuodu:rtle 13102· By

IIXb .. J [emen t6 ' ma . d.me la reaze:nslet;rinz11or in tlotlUriltl C

1»

'32' 0)" . " ..

V.8 K0ID9utemaxiJile pozi tie- ~tg a t 1 v e in s~il~1i 11 ~i 1 9 ~

V.'b ).tomente maxima de S(fmtl oontl'8fei?&'de " f l O a in stl1p11 17 §11 9.

I Va . . lltOltH~Attt mBntae la ce.p6-:el~$tilp11or 10,1 12~

IVth .omente manm.e de aemn eontrar tata de ria l,s; oapetel&st tl pi lo r l O~l 1 2

I nc ~r o8 re n ea lm et ri al , c ar e d ~ e tt ar i m ax im a d at or it l p os 1b l1 1 t at 1 1de deplss81'e a nodurllor.



Formula de calcul a fortei Reguli si

36 37

EVALUAREA INCARCARILOR DIN

LA

Forte le orizontale t ransversale P ~si longi tudinale P ~se apl ica la fata superioara a

cailor de rulare. Valoarea normata a intensitatii fortelororizontale se va lua conform,

4.2, conform STAS 10101l2A2 ~ 78, dupa cum urmeaza:

4.1. DEFINITII.

Valorile normate ale intensitatii incarcarilor datorita podurilor rulante, ....'- UI_,lC.UU1, flexibila p n 1 nfr

acestor incarcari precum si rnodullor de evaluare este s tabilit in STAS 10101/2A2 ~ 78. sau rigida [ P~= - LPft10 I

Pffi~~~~~a~~liw~oore~a~~ar~M~~~~~~fi~~~~~~~~~~~ __ ~~~~~ ~ ---------k--~toarele notiuni: flexibila p 11 = _1_ (Q + G )- pod rulant ~ uti la j de ridicat si t ransport, act ionat manual sau elect ric, care se uepiaseaza. rarea caruciorului P f t 20nr c

pe s ine de rulare es ezate pe grinzi de rulare rezemate pe stalpii s tructurii halelor (transversale pe rigida p n = _1_.(Q + G )cladirilor industriale. fiecare roata) t 100r c

- pod suspendat - u til aj de ri dic at §i transport, actionat manual sau electric, care se flexibila mr . v2seaza pe cai de rulare suspendate de elementele structurale de planseu sau acoperis P ~= fr P ,respectivhalelor sau cladirilor industriale. lovirea podului in

cale de rulare - ansamblualcatuit din sine si grinzi de rulare pe care c ircula unul sau opritori p ~ P ~= vp " ' ; "-m-f ,k -r

multe poduri rulante sau suspendate. rigida mr- v2

suspensie r igida - sistem de prindere §i ridicare a incarcarii, legat rigid de . P~= P , respectiv

podului (de exemplu la poduri cu furca, eu cleste ghidat, cu cleste extractor-striper etc.) fr

- suspensie flexibiUi - sistem de prindere ~i ridicare aincarcarii prin intermediul cabl P~""Vp .Jmf· kr .

de ote l (de exe?Iplu la poduri de uz general eu unul sau doua carlige , cu gra ifer , eunet, cu travers a etc.)

Grupa de functionare a podului rulant va fi precizata prin temaconditiile de exploatare, si se va incadra conform tabelului 4.1.

Felul Simbolul

Tabelul 4.2.

1)

2)

2)

3)

vezi tab.4.3.

3)

Grupa de

functionare a u~or mediu greu foarte greupodului rulant

Simbol I II III IV V

dep la sa rea obli ca a f lexi bil a

podului , neparalel is - sau r igida

mul sinelor (transver-sale)

n 1.Ps

= -Pmax5

4) La calculul grinzilor de

rulare, franare, a prin-

r ilor s ia s inei pegrinda.

Podurile rulante suspendate de tip monogrinda, actionate electric, fac parte de reguli..•din grupa I sau II . . . .'"

Podurile rulante sau suspendate de t ip monogrinda, act ionate manual, fac parteregula, din grupa I . .

1)nfT- numarul rot ilor franate depe un firal cai i derulare ;

P fr" ' : ' valoarea fortelor verticale de apasare transmise de fiecare roata

franata;

2 )n , ~ numarul roti lor depe un f ir a l c aii de rula re ;

Q - incarcarea utila maxima (capacitatea maxima de ridicare) a poduluirulant, inkN; ,

Q c - greutatea caruciorului, in kN;

3 ) mr= _ ! _ [ G p + G c ' L ~ 1 ]g 2 L

in care:

m- masa echivalenta pentru podurilenilante cu suspensie flexibila, in t;

g- accelerat ia gravi ta tionala ~ 10m /s~;. ..Gp - greutatea podului rulant (fara carucior) , in kN;

L - deschiderea podului rulant, in m ;' ' :

1- distants minimaa centruluidegreutate al caruciorului fata de axa

sinei pe care este monta t, in m;

mr = i [ ~ P + ( G c + Q ) , L Z l l 'in care:

4.2. EVALUAREA lNCARCARILOR.

Valorile norrnate ale intensitatii incarcarilor verticale transmisede rotile JJU .lUJ.UUIl).K .••

rulante standardizate se considera dupi cum urmeaza: '

conform STAS 800 - 68pentru poduri rulante e lect rice cu carlige , pentru sarcini de laparra la SOt; ·...··;··C';·C'···;·.···.

conform STAS 69/9 ~ 70 pentru poduri rulante e lect rice rnonogrindacu carlig,sarcini de la 1t pana la5t ;

conform STAS 8407 - 69 pentru carucioare rnanuale monogrinda.



m, ~ masa echivalenta pentru podurile rulante cu suspensie flexibila, in

vp~ viteza podului rulant in momentullovir ii , egala cu O J din viteza

maxima de deplasare a podului, in illIs ;

fT~ cornprimarea tamponului sub forta P~, inm; in1ipsaunor date

suficiente privind constantade rigiditate elasticaa tamponului se poateadmitesa seiaIn calcul, pentru tampoanele eu arc:

fT= 0,1 m, pentru poduri cu suspensie f lexibi la din grupa de func-

t ionare I , IIsau III si capacitate deridicare sub 50 kN;

fy =0,2 m, pentru celelalte cazuri;

kT~ constantade rigiditate elastica a tamponului, In kN/m;

4) Pm ax ~ intensitatea maxima a fortei verticale rnaxime transmisa de roti pe

sina caii derulare, inkN.

38

Nr.

crt.

39

.·1"l.V-'U~ forte P ~ se vor lua in considerare la verificarea:

a) tampoanelor si prinderilor acestora; .

b) grinz ilor de rulare si prinderilor acestora de struc tura princ ipala ahale i (pe baza

unei ipoteze justificate privind distribuirea fortelor P ~ intre diferitele prinderi ale

sirurilor de grinzi de rulare).

Pentru verif icarea struc turi i princ ipale a halei , in l ipsa unor calcule exacte, for te le

'LVH~~ datorate lovir ii podului In opritor i se vor evalua pentru fiecare din cele doua cai

(kN)

Felulpodului rulant

m, ~ masa constructiei aferente deschiderii respective, Int;

vs=1,5 mt · Vp . sau Vs= 1,5 mr' Vp , dupa tipulpodului, in rn Is ;mri.m, mr+rns

Ksl ~ rigiditatea unui sir de stalpi antrenati in procesul de deformare (forta care

.. produce 0deplasare egala cu unitatea), in kN/rn.

La ealculul elementelor si structurii halelor industriale numarul podurilor lucrand

se s tab ile ste in funct ie de condi ti il e procesului t ehno logie , f ar a i nsa a x lepas ispecifieat in tabeluI4.4.

Valorile coeficientilor incarcarii se iau ef. STAS 10101l0A ~ 77 (tabelul IS, cap.I).

Pentru coeficienti i dinamiei indicat i in tabelul 4.4 de mai sus, se considera valorilenri1·r... YI tabelului 4.5 de mai jos:

TabeluI4.5.Capacitateade Coefi- Grupa de functionare a podului

Felul suspensiei ridicare a podului cientiiI II III IV VkN ex ,

flexibilasau oricare \jf 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5rigida

Poduri suspendate manuale sau electrice si poduri rulantemanuale 10

2 Poduri rulante e leet rice de uz general din grupa defunctio-nare I 40

3 Poduri rulante e lect rice deuz general din grupa de funct io-

nare II sau III si poduri de turnare120

4 Poduri rulante e lect rice de uz general din grupa de funct io-

nare IV sau V §ipoduri mari eu destina ti i speciale eu sus-pensie elastica 200

flexibila

rigida oricare

5 Podur i mar i eu des ti na ti e speci ala cu suspens ie r ig ida , d ingrupa de funct ionare IV sau V 400

1.Se admite ealeulul eu unsingur pod rulant numai incazuri le cdnd nu este

posibila montarea unui al doileapod pe aceeasi eale de rulare.

2, Pentru elementele de structurd, care sus/in grinzile de rulare, cdnd se tau

4poduri, acestea se vor considera eel mult 2 in aceeasi deschidere.

ea lculu l el emen te lor de s truct ura, eu excep tia g ri nz il or de rula re, val oarea

provenite din mai multe poduri rulante, se va inmulti eu coeficientii de

conform tabelului 4.6.

La calculul struc turi lor estaeadelor deschise care sustin poduri rulante , act iunea

" man ife st at a p ri n fort e o rizont al e in l ungul c ai i de ru lar e ( cap.6. l) se cons idera

in cazurile cand acestea depasesc solicitarile datorita franarii podurilor.



5.1. Defmitie.

Zapada face parte din categoria actiunilor temporare variabile.

, ,alJW.. .., este un fenomen climatic (meteorologic) si consta in umiditatea din aerul atmos-

transformata in cristale care se depun pe pamant sipe cladiri,

de evaluare a act iuni i zapezii asupra const ruct ii lor este reglementat de STAS

1/21-92. Pentru constructii care ridica probleme speciale pot fi aplicate si alte metodo-

40

TabehH46

Numarul de poduri care Grupa de functionare a podului cu cea Coeficient de

actioneaza simultan mai mare capacitate de ridicare simultaneitate

fi p

I si II 0,852

I II, IVs iV 0,95

3, 4 sau mai mul teI si II 0,70

III, IV si V 0,80.. I

Actiunea vantului asupra suprafe te i podului orienta ta t ransversal

determina pentru doua cazuri de lucm ale podului rulant:

a) pentm "starea de inactivitate" conform STAS 101 01/20 ~ 75; .

b) pentru starea de lucru, pe baza unei presiuni dinamice de baza (valoare de

de 0,3 lcN/m2 (independent de inaltimea estacadei si de zona geografica),

care se considera posibilitatea actiunii simultane a vantului si a

caruciorului,

Fortele orizontale datorate act iuni i podurilor rulante nu se considera simul tan

actiunea seisrnica.

~odul de manifestare asupra constructiilor.

zapezii se manifesta prin sisteme de forte exterioare distribuite, actionand static

elementelor de constructie expuse.

Evaluarea intensitatii actiunii zapezii asupra constmctiilor.

.1. Intensitatea normata a actiunii zapezii

UH~l~H...."'a normata a incarcari i data de zapada, pe suprafa ta expusa a elementului de

considerat, este..data de relatia:" - - - - - - , . ' ---- --

·ri..Ln+<,t""", de referinta a stratului de zapada, in kN/m2, determinata pe baza de analiza

luand In considerare perioada de revenire de 10 ani . Pentru Romania , greutatea de

pe zonele c1imatice, redate in harta din fig. 5.1, este de:

zona A, gz= 0,9 kN/m2,

zona B, gz= 1,2kN/m2,. 2

zona C, gz=1,5kN/n;t ,

z ona D, gz= 1,8 kN/ml,

zona E, in functie de altitudinea amplasamentului, in m, deasupra nivelului marii

valorile din tab.5.l.

41

5ACTIUNEA ZAPEZII ASUPRA CONSTRUCTIIOR

5.1.

TabeluL5.1

Altitudinea g z Altitudinea g z

(m) (kN/m2) (m) (kN/m2)

700 1,5 1700 3,7

800 1,7 1800 4,0

900 1,85 1900 4,4

1000 2,0 2000 4,8

1100 2,2 2100 5,3

1200 2,4 2200 5,8

1300 2,6 2300 6,2

1400 2,85 2400 6,7

1500 3,1 2500 7,2

1600 3,4



5.2.

42

In situatia in care nu se dispune de observaiii asupra greutatii stratului de zapada se no;at~.·:.··:

lua in considerare greutatea volumica de 2,5 leN/m3 sau sa se faca studi i speciale eu """ ·I '"T 'r,,: .< : .

pareaINMH.

Coeficientul eeiain eonsiderare expunerea cladirilor la actiunea zapezii si are valorile:

0,8 - pentru condi ti i normale deexpunere si acoperisuri cuprofil pla t sau put in agi ta t

0,6 - pentru condi ti i deosebi te de expunere, ca de exemplu vant frecvent si intens,

obstaeole care sa ereeze adapostire.riar constructia are inaltimea la streasinaeel put in 10m si dimensiunea in plan, pe directia vanturilor predominante, de

putin 25 m, iar acoperisul are profil plat sau putin agitat;

1 ,0 - pentru condi ti i deosebi te de adapost ire, ca de exemplu const ruct ie izola ta in

locul unei paduri, cu arbori mai inalti decat cladirea;

pentru constructii avand intiltinieala streasina sub 5 m sau dimensiunea

inp lan depes te 100 m;

pentru acoperisuri cu configuratie relativ agitata, in zig-zag, care creaza 0

lein calea scurgerii curentului de aer, franand spulberarea zapezii;

1,1 - pentru zone de acoperis cu obstacole in calea spulberar ii zapezii , ca de ,,"VP"Y1n

cele prevazute eu captatoare solare.

Se recomanda ca la stabilirea valorii coeficientului Ce sa se aiba in vedere condi ti ile

vecinatate in momentul realizarii constructiei si cele corespunzatoare eventualelorin zona.

Se recomanda atent ie deosebi ta la incadrarea acoperisuri lor in schemele din

tinand seama de:

extinderi posibile ale constructiei;

posibilitati de topire a zapezii pe portiuni cu redistribuirea incarcarii;

Pentru configura ti i mul t difer ite de cele din tabelul 5.2 se recomanda studi i pe model

tunel aerodinamic.

5.3.2. Intensitatea de cakul a actiunii zapezii~

Intensitatea de calcul a actiunii zapezii este data de relatia:

p z =y.p~ (kN/m2)

in care:

p ~ - intensitatea normata a zapezii;

y - coeficienti partiali de siguranta care sunt redati in cap.I paragr.Lz.

,Fig. 5.1

Zonarea dupa greutatea de referinta a zapezii gz.



Nr.

crt.

'Valorile coeficientului Czi,prin care se l ine seama de aglomerarea cu zapada a C!l11... "'t.

constructiei expusa zapezii, sunt redate in tab.5.2.

1

2

3

Acoperisuri simple cu unplan

44

. ~ I1 1 1 , 1 1 1 1 !! I ! 1 1 1 1 , .

45

Tabelul5.2 (continuare)

Var ian to 1 u r : : I . ., I f tl l ll l ll l !l l ll f ltU i. ~.

Vorianfa 2

Acoperisuri simple sau cu

(reguJatesau asimetrice)

. • - t r" :-

Varianl"I

I .) l l i U J I I ! I II I I i i n t ' l.Voricnta2

tip

~l~l" I ~ / I"L..._. _1_·__ ....

Coeficientul Czi

v a r t anso 1

a Cd

0 < & :s 39 °· ' 1 , . 0

30° < ex gjO°(lO-a

30

O f.> 60° 0

Ycrianto 2 .

Czl =1

O f. CzZ Cz3

o <Of . ~O o 1,0 30+a--30

3 0° < O f. 95 0°60-0:

2,0-30

ex > 60" 0 2, 0

Acoperisuricilindrice

Czl se determinaconform nr.crt.l.

Varianta 2 se apl iea pentru acoperisuri cu a ~15°,

Czl =1

varionto B .L.: c l c . r . . : , f j ( ~ )Cazul 1 I l2 ,r-.--~

(h,~q111----:I"""' C ~[Ib .i .Cozul2 ' I . . . . ~zJfjMcrJ _

(~~Q,1) ~ j

0<ex

:530° 1,0

V a r i a n t a A

Czl =1

a fl(a)

0<01. ~O O 1,0

30"<a gjO"60-0:--30

a> 60° 0

V a r i a n t a B

Cazull

. ' 3 h z I ' . . . . . . . . ' 1 5e z2 = - ~z2 , eu imitarea Cd ~,

gz

Daca rezultanta (surafata diagramei) din cazul l

depa~e~te valoarea 1 ,2 5 1 12 se i a 'in considerare

cazul2:

Cazul2

Cz3 =2,5

fz(a) =1- [1-fl(a)] 7 -X0

--x2 30

Cz3Acoper is ur i s au mu lti ple c udon a. pl anur i

(regulate sau asimetrice)

30+a

30

13"" 2h Limitiri : 3m::;Jz ::;;;15m

czl =1

C z t= c zv + cmC z . . coeficient referi tor la aglomerarea produsa de

"vanL

mill +m212C z . . = ----" '-----=-.:...

h

ell respectarea condifiilor

2,5h (h A • KNt 2)~ C z v : :: ;; -- mm,&m m

gz

Czv : : s ; 4 pentru elemente cu dubli rezemare,

Cr( :s1i pentru elemente in consola,



46 47


Schemele se apl ica in cazul:

h > 2,5h (h ~ ~ KNI 2)-- mm,gzm mgz

Varianta 1 a , i n m

0:

a1+-

2h

cu luminatoare triunghiulare sau de

forme apropiate de forma triunghiulara

6

7

••

+-!-IL--.-l JA-f--r- I,

" t~u

m. ; m2 co e f ic i en ti r e f e ri t o ri la f ract iunea din

i n ca r ca r ea e l l zapada care este mi: scata

vant de pe part ile de acoperis Ii.h. avand valorile:0,5 pentru acoperisuri plane Cll pante

~O o ~iacoperisuri boltite co fi/lt

respectiv f2112~1/80,3 pentru acoperisuri plane cu pante

>200

§iacoperi~uri boltite e l l f .1 11>

r e sp e ct iv f 2 112> 1/8

c~ coefi ci en t refer it or l aag lomerarea

din alunecarea zapezii:

daca al ~15° Cza= 0 ,al ~15° se considera ca 50% din

de pe panta acoperisului superior

denivelarii cade pe acoperisul inferior

distribuie triunghiular con f o rm s ch it e i,

distanta h.OBSERVAT IE : in cazuI in care 13 > h.

lamarginea acoperisului cu

chiderea 12 se determina prin

interpolare intre vaiorile Czl

din schema.

1 1

Varian to 1,..._I

o

l+~ ( a - 3 0 )2h 15

45-a

15

12 =

lz =2h2Limi tari :3m ~2 :::;;15m

3m ~3 ~15m

CzI =1

Ca si Cz 3 se determina conform nr.crt.6. ,I

CazulA: 1 ~hSe considera variantele 1 ~i2

Coef icient i i Czh Ca. C zl si Cz4 conform nr.crt .B ,

CazulB: 1<4hSeconsidera variantele 1,2 §i 3

Coeficientii Czb Ca . Czl §i Cz4conform nr.crt.S.

Cz s = 2+Czl +Cz3

4

Cz 6 = 2,5h (1__1 ) + _ !_ ~zl

s. 4h 4h

Varianta 2 b, in m

1+~ ( P - 3 0 )2h 15

b1+-

2h

Limitari:

1

45-{3

15

o



10

CU obstacole locale.

48

1=2h Limit ar i: 3m g :S;15m

Cit =I

h> 2,5h (h in In, gz in KN/m2)gz

Limitari:

1 ~z2 ::;;2,5

49

6ACTIUNEA VANTULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR

face parte din categoria actiunilor temporare, variabile.

este un fenomen climatic (meteorologic) si reprezinta miscarea maselor de aer la

pamantului.

contactul cu constructiile, energia cinetica a maselor de aer se t ransforma in energie

'LGUpcuu Ca urmare, caracteristica principal a care influenteaza .marimea actiunii vantului

constructiilor este viteza acestuia.

de determinare a incarcarilor date de vant asupra constructiilor este reglementat

. AS 10101120 - 90.

Modul de manifestare asupra constructiilor.

.....~ALu..a vantului asupra constructiilor se manifests prin forte exterioare distribuite,

in mod preponderent, normal pe s u p ra f at a e x pus a , dar a va nd s i componente tan-

importante in special pentru elemente de suprafata mare.

determinarea efectelor vantului asupra constructiilor se consider a ca masele de

misca, de regula, intr-un plan orizontal dupa orice directie .

. cazul in care panta terenului depaseste 30% pe 0distanta de minimum 100 m in jurul

.. se considera ca directia vantului este paralela eli suprafata terenului.

cazuri speciale, pe baza unor justificari fundamentate, se t ine seama de directiile

de scu rgere a mase lo r de aer datorate r egimu lu i vantu ril or , r eli efulu i,

unor obstacole etc.

~~~~~~ a vantului corespunde vitezei mediate pe un interval de timp de referinta

minute ~i se manifesta. asupra constructiilor prin presiune ~i suct iune s i dupa caz

comnonen ta tangentiala,

fluctuanta a vantului eorespunde componentei variabile a vitezei vantului ~i se

prin:

fluctuatii ale presiunii dinamiee care condue la oscilatii ale constructiilor pe directia

predominanta apropiata de directia mediata a seurgerii maselor de aer; la acest mod

de manifestare se verifica toate constructiile sau parti ale aeestora, iar actiunea se

considera variabila, conform STAS101 0 1l O A -7 7 .

. ....aparitia de forte alternante, normale pe directiarnediata ascurgerii 'maselor deaer,

datorita degajarii alternative a vartejurilor In jurul constructiilor de forma cilindrica

...sau apropia ta de aceasta ; in acest caz act iunea vantului se considera exceptionala,

conform STAS 10101/ OA -77 ,

generarea de oscilatii autointretinute, fenomene galopante etc.; la acest mod de mani-

festare se verifica strueturile de constructii care sufera deplasari mari la eontactul cu

masele de aer in miscare dupa prescriptii speciale. .

Forte din vant aplieate construepilor.

Fortele generate devant asupra constructiilor se pot grupa astfel:



50

22

Presiunea dinamica de baza stabilizata, la

inaitimea de 10m deasupra terenului2

0,42 .

5 1

actiunea directa normala sau tangentiala distribuita pe unitatea de suprafatasa la vant; ,

actiunea de ansamblu sau rezultanta actiunii vantului pe suprafata

consi~era ta ca forta concentra ta sau distr ibui ta pe uni ta tea de lungime aacesteaa.

- aria proiectiei pe planul perpendicular directiei vantului a suprafetei aferente rezul-

tantei considerate;

coeficientuI partial de siguranta alincarcarii din vant, stabilit conform cap.1 pct.l.2.

Fiecare din act iuni le demai sus seevalueaza cuvaloare normata sicu valoare de

Intensi ta tea no~at~aG~mponente i normale "p~", considera ta distr ibui ta pe

expusa a/nii~~nt.u. I U . . .. , . . .e.s.te-~ de relatia:1_ ~ 11 =~ Cni 9h(z) gl [kN/m2

] '6.1.

Intensitatea ae'ciilcul acomponentei normale "p n ", este data de relatia:

j_. Pn =y.p~ , \ i [kN/m2] 6.1.aLc ' v ' , \

I' \~ntensltatea normata a componentei tahgent ia le "p~", la snprafa ta expusa act iuni i v

tului, este data de relatia: " '

p ~ = j3 Cfch(hmed)g, [kN/m2] 6.2..

Intensitatea de calcul a componentei tangentiale "Pf ", este data de relatia:

p f =y.p; [!eN/m 2] 6.2.a

Rezultanta actiunii vantului Cllvaloare normata este data de relatia:

p~= j3 Ctch(hmed)gy·At, [KN]sau[kN/m]

Determinarea marimilor lltilizate in evaluarea indirciirilor din vant.

. 1 .Presiunea dinamica de baza gv.

dinamica de baza stabilizata, la inaltirnea de 10m deasupra terenului plat data

2_ V2m

gv- 1630' 6.4

pentru viteza V2mmediata pe doua minute, cu 0perioada derevenire de 10ani este

in tabelul 6,1 in funct ie de zonarea geografica a Romanie i din harta de vant (fig 6.1).

Tabelu16.1.

~ 800

Viteza mediata pe doua minute

mls

:::;;00 26

6 .3 .

Intensitatea de calcul a rezultantei actiunii vantului este data de relatia:

P t =tp ~ [KN]sau[kN/m J "

27

1,50

6,3.a32

Marimile din relatiile 6. 1, 6. 1a, 6. 2, 6.2a, 6.3 si 6. 3.a au semnificatiile: .

gy- presiunea dinamica de baza stabilizata, la inaltimea de 10illdesupra terenului,conform pct.6.4.1;

38

43

46

49

Ch(Z)- coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z

deasupra terenului liber, conform pct.6.4.2; .. ' , .

52 ],70

Cni - coeficient aerodinamic pe suprafata i, conform pct.6.4.3~

ch(hmed) coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza, in.raport cu inaltimea

hmeddeasupra terenului a suprafetei considerate. .

.... iede categoriile de obstacole, pentru ca1culul coeficientului Ch(Z)se considera...de amplasamente .

-.~_~·...u"vu.....de tip I in care se incadreaza amplasamentele deschise (campii, silvoste-deschise ale marii, lacurilor etc.), precum ~iamplasamentele din zona construita

...eliinaltimi mai mici de 10m in care se foloseste relatia:

( )

0,32

Ch(Z)'= l~ ~ 1,0 6.5

cr- coeficient de frecare ega1cu 0,025, cu exceptia cazurilor in care se fac determinarispeciale;

c, - coeficient aerodinamic al rezultantei actiunii vantului, conform pct6.4.4;

asameme de tip II in care se incadreaza amplasamenteledin erase (cu exceptia cen-

erase) si imprejurimi, din zone cu masive forestiere, alte-amplasamente simi-- coeficient de rafala, conform pct.6A.5;



52 53

l are, acoper it e r ela ti v uni fo rm cu obs ta co le cu inal timi de pes te 10m, Incare se fol o

relatia:~i

< C i1

~ I. . . . .." I

Z9

~

{.( 2

~

D

'"

2

0o

t% :

( )

0,44

crlZ) = 0,65 t o ~ 0,65 6.6

Amplasamentede tip III In care se incadreaza amplasamentele din centrele marilor

se, cu zone dens construite, cu majoritatea cladirilor avand 'inaltimi de 30 m sau mai mari,

care se foloseste relatia:

( )

0 ,66

cllz) =0,30 l Z O ~ 0,30 6.7

Coeficientul cliz) se poate calcula si prin interpolare pentru orice inaltimi z cu ajutorul

tabelului 6.2.

Tipul de10

amplasament

I 1,00 1,25 1,55 1,75 1,95 2,10 2,40

,~}-r.I)-c:1 lk 0,95 . 0~90 1,20 1,45 1,65 1,80 2,15

··III 0,30 0,50 0,75 0,95 1,20 1,35 1,80

Pentru conditii particulare de microrelief, viii sau zone colinare se va consulta STAS

10101/ 20 -90 .

Pentru cladiri cu inaltirni ce nu depasesc 5 m, din amplasmente de tip I, se

redueerea presiunii dinamiee debaza eu 25%.

Ii!

6.4.3. Coefieientul aerodinamic ~nj

Coeficientul aerodinamic Cnireprezinta raportul intre presiunea dinamica de baza gv

efectul rea l a lac tiunii vantului pe suprafe te le c ladi ri lor. . .

Valorile eoeficientului enipentru diferite forme si scheme de constructii, sunt precizate

tabelul 6.3.

Valorile pozitive corespund presiunii, iar valorile negative suctiunii.

Coefieientii Cnidin tabelul 6.3; in cazul presiunii se corecteaza eu coeficientii Ch(Z),iar

cazul suctiunilor cu eoeficientul ch(hme d ).

6.4.4. Coeficientul aerodinamie aI rezultantei actiunii vantului Ct.

Coeficientul aerodinamic al rezultantei actiunii vantului insumeaza cu seris fizic, ~i

nand seama de particularitatile fonnei constructiilor, efectul presiunii si suctiunii.

Valorile coeficientului c-, pentru difer ite forme ~i scheme de construct ie sau

constructie sunt redate In tabelu16.4.Fig.6.1

presiunea dinamica de baza stabilizata la lnaltimea de 10m a vantului gv.



54

Nr.crt,

1

2

Profilul c on st ru ct ie i s i s c h em e d e

indircari date d e v an t

a) Suprafete v e rt ic a le a le peretilorliberi:

- e xp us e bamii vantului

- neexpuse bataii vantului

b) Suprafete verticale sau inclinate cu

max . ISO fata de verticala ale

constructiilor cu ma i m u It e siruri de

luminatoare si sectiuni complicate

( d ac a n u corespund schemelor din

tabel , iar dateleexperimentalelipsesc);

- extremitati siridicaturi despart i toarea l e supra fe t e i;

- expuse bamii vantului

- neexpuse bamii vantulu i

sup raf e t e i n t ermed i a re ;

- e xp us e ha tiiii vantulu i. . v an t ul u i

I n d ic a t ii pen tru d e f i ni re a co e f ic i ent u l ui Cm ~ifolosirea schemelor

+0,8

-0,6

Dir~cfiorinlului

.. .·PfOI l .

:

+0,7

-0,6

r, ci

- .' H I1 .:

. O,S> 1,00,0

0° 0,0

200 +0,2

400 +0,4

600 +0,8

~ ,o· · · · · · · · < f n t \ \ ,.... . ... "< . : .- 0,6,,,".0,7 - 0,8

Coeficientul~· ·seref~ralatoat~C()~StruCnile

inchise ,cuJonnadtep~l llarai r1Plan ..

55

\

1 2

TabeluI 6.3 (continuare)

3

HI1 : :0,1 0,5

C nl

°+0,1 +0,2 +0,3 +0,6 +0,7

0,2 -0,2 -0,1 +0,2 +0,5 +0,7

;;:i,O -0,8 -0,7 -0,3 +0,3 +0,7

p jr tc f i tl . .rinlulu;,.

C'h2

3

- 1 ,2

. + Q8

~,1 0,5

- 0,6

C n3 conform nr.crt.2

OB SERV AT I E : - I a c a lc u la r ea e lem e nt el o r~-I-----------------------j transversale ale constructiilor ellIuminatorul

conform schemei m.4 §i ellecrane deprotectie contra v§ntului, valoarea

coefieientuIui aerodinamic total asupra

sistemului luminator-ecran se ia egala en 1,4.

Direclio· vintulu;

4

Oirecfia vjnfului

5

I

6

Schemele se folosesc pentru constructii

eu lum inatoare longitudinale. .

Valori le Cnb Co2, Cru s e a d op ti i c o nf o rmm.crt.l.

Va lo a re a c o ef i ci en t ul u i a e ro d in am ie

pentru peretii frontali ai luminatorului se

ia egala eu - 0,6. "

Pentru portiunea de l um in a to r e x pu s av a nt u lu i, v a lo a re a c o ef ic i en tu l ui a e ro -

dinamic - 0,8 seia pentru apana la 20°.



8

7

56

. Dir~cli fJ Yinfu(ui

1.. ,.1. 1 -J 3 3

I

'.AD;rutio vinfului

Direcfia villfului--r-.___

.L > ; - '. ; . ) . } .. ,.>,': > " .

Dir~dla vioiutut-

Valorile C ut si Cn 3 conformnr.crt.z , .

Rezultanta fortelororizontale Ph pe acoperis

seconsidera amt pentru

directia vantului aratata inschema c a . t s i p e n t ru 0

directie perpendiculars pe

planul desenului. Aceasta

forta se de te rmina pe baza

relatiei care dA fo r tele

tangentia le distribuite.

Conform nr.crt. 7.

57


1 3

9

10

2

Direcfia vinfuTul Dirodia vinlufui.

- : : x : ; en] . +q 8

Plancn]

• • I. II

• 4 I

1

III +qit I

Cn J II

.1.11 ••• 1

t I -t~nCn]

11)

1\) Oirtcfia f in/utul

Plan

b)

Valorile Cnr, Cn2, C n 3 conform nr.crt.Z.

Schemele aratate se considers pentru

cladiri deschise permanent pe 0latura

oarecare:- complet (m a bs en ta u n ui perete pe

partea respectiva);

- par tial ( in cazul unor deschizaturi care

r e pr e zi n ti i e e l p u ti n 30% din supra fa ta

pere te lui §i sunt permanent deschise).

S c hem e 1e s e iau pentru constructii cu

re trageri.

Valorile Cnl conform nr.crt.2.

Pentru portiunile orizontale §i inclinate

(a< 15°) ale acoperisului (schema a) pe

o l un gi me d e hI §i h2 s e a do pt a a ce ia sic o ef ic ie n ti a er od in am i ci c a ~ipe .

poqiunile verticale.

Incazul l, >hI. portiunea d e t re ce re l a

v al or i n eg at iv e s e i a egala hI / 2.

Pe 0 lungime a din portiunea neexpusa a

fiecarui unghi intrand s e a d o pt a a c ei a si

coeficienti aerodinamici ca s ipe

portiunea expusa,

In cazul B >a portiunea d e t re ce re s e ia

egala cu a / 2. .



58

11

D i r K : h " a vtnfului

If(

alSf'r6

I

10 °II 20 °

30 "

10 °ill 20 °

30 °

10 "IV 20 "

30 "

12

Valorile coeficientilor Cot, Co2, Co2. C n4 se

refera la s urna presiunilor pe fetele , ,

superioara §i inferioarli ale copertinelor. , ',

In cazul valorilor negative ale coeficien-

tilor cn!> C.a . Co2, Cn4 sensurile se inverseaza,Pentru acoperisurile ondulate pentru direc-

(iavantului de-a lungul copertinei estenecesar sa se t i n a seama de forta tangen-

tiala Pj=0,04gvS, in care S este suprafata

acoperisului inproiectie orizontala,

/v

Distributia data presiunii vantului pe

suprafata constructiei se adopts in calculul

inchiderii ei, ca si intoate cazurilecandjoaca W1 rol esential considerarea actiunii

locale a vantului

A x a d i1- s l" na ,~ ,~

Datele pentru Col ~iCn2 sunt aplicabilepentru R,> 4'105

59

Tabelul6.3 (continuare)

1

, ~ C t' l. 1"

. : ' : ~b ' , '

2

, h )Co ( f s f rucfi i CIJ suprafafdl a fe r u /O c i /i n c fr i w ( r ez « voo r e7 ,t um u ri . c O jt Jr i O M ~m, e t c. ,CC J S<Jufaro ocopen~,

D ir ti di a. ,' , _

. , . I n fu l u l

12

Plan oritolJM

, "..' . Sec f lune t rans-

_ , ,~=~Bn~,O i r ec li a ' v if tMu i

_, ,

t- - . ._ ; ; . . .b_ ,. 6 ."'''''''>7''»..

13

Plan·normalpi' dlrec/iawnfu/ui'

g:, .

' , ( ~ U I Q : ~ ..c;

~ .'

.: . ' " ,, . ,

3

Cn3

p la n s au c o ni c t3 :;;S" -0,5 -0,6 -1,0

s f er i c f l d : > ; ;1 1 10 -05 -0,6 -1,0

sferic fld =114 -0,4 -0,5 -0,8

Coeficentul Cn4 se considera in cazul

absentei acoperisului sau in ipotezaacoperi~uluiridicat (acoperi~plutitor).

I ~ : ' I -~~5 I _1~~6 I -~~8 IOBSERV ATIE: n,= 40 d r;g; este

J1

n um a ru l lu i R e y n o ld s . incare:

d - d iam e tr u l c o n st ru c ti e i, inmetri ;

> . r - c o e fi c ie n t p a rt ia l d e s ig u ra n ta ;

gv- pr e s iu n ea d i n am i ca de baza

cons iderata in calcu1e, inKN/m2;

v - v a sc o z it a te a c i nem a ti c a a a e ru 1 u i

(la 15°C ~ip r es iu n e a t m os f er i ca d e 760mmH , v=0,145·1O-4m%.

Schemele se folosescpentru estacade

cu sectiune lnchisa.

Valorile Col ~iCo2 se d et er m in a I n

functie de coeficientul A . stabilit astfel:

- in c az ul I :

h).=-

a'- in c az ul I T:

'\._h1--

2a

, - incazul ill:)."';0

, 1Daca ) ,~- :

, 12Cnt =0.8, Cn2 =0,6

D ac a ) .< _ !_ _ :12

_ 08 3,55-6,6 ACDt - , 3

O66 ,85 -46 ,2 A

Cn2 = ,3



60

TabeluI6.3

Schema serefera laun sir depanour i solare pe un acoperi s

plat. Pentru primul panou {' i in cazul Ol ::30° valorile .

coeficientilor de presiune §isuctiune se determina conform

schemelor ill~iN de la nr.crt.ll.

Pentru primul panou §i incazul Ol> 30°, valorile

coeficientilor de presiune ~isuctiune se determina prininterpolare liniara intre valorile conform schemelor illsi

N de la nr.crt.11 §icele de lanr.crt.la.

Pentru al doilea ~iurmatoarele panouri se aplica reduceri

conform nr.crt.S din tabelu16.4.

/. /4

6.4.5. Coeficientulde rafaUt (3 .

Coeficientul de r af ala f 3 introduce efectul fluctuant alvitezei vantului,

Acesta este in functie de sensibilitatea constructiilor la a c t iu n e a v a n tu l u i.

Din acest punct de vedere constructiile se impart In trei categorii ~ianume:

Categoria CI care cuprinde constructiile curente, putin sensibile la a c t iu n e a v a n tu l u i,

Categoria C2 cuprinde constructiile curente, sensibile la a c t iu n e a v a n tu l u i §i anume: '

- sta lpi a i l ini ilor e lect rice aeriene , tumur i , cosuri defum, utilaje de tip coloana, galerii

de transport etc., care au perioada proprie fundamental! moomare de 0,25 s;

s~cturi de cladi ri ina lte, c ivile ~i industr ia le , care depasesc 40 m inaIl ime, sau aupenoada proprie fundamental! mai mare de 1,0 s;

alte struc turi sau parti usoare de const ruct ie , f lexibi le (proeminente, e lemente de

inchidere etc.), susceptibile de a amplifiea sensibil oscilatiile datorate fluctuatiilorpresiunii vantului. .

constructiile care nu fac parte din categoria C3•

Categoria C3 cuprinde constructiile care ridica probleme speciale datorita complexWitiicom porta rii fa actiunea van tu lu i, . .

Di n acea st a ca tegor ie f~ par te tumur ile de televiziune, antenele ...i cosurile de : f i u i t cuini ilprui de peste 150 m, turnuri le de rac ire cu ini i1timi de peste 100 m, grupuri le de conductesau estacadele cu deschideri sau inaItimi de peste 50 m.

Valoarea coeficientului f3 se stabilesteastfel:

- pentru const ruct ii le din categoria CI, coeficientul 1 3 = 1,6 §i insUIlleazii efectul com-ponentelor statice ~ifluctuante ale vantului.

- pentru constructiile din categoria C2• coeficientul de rafala este dat de relatia:f3 =1+ J.t(zO )f30(f:I) ...... 6.8

~iinsumeaza efectul componentelor statice si fluctuante ale vantului.In relatia de mai sus:

J . t( z ) - factor de turbulenta care se determina din tabeluI6.5. In functie de fualtimea deasupraterenului z ~i de tipul deamplasament; ..

61

Tabelu16.4

Nr.crt. Profilul oonstructiei si scheme Indicatii pentru definirea coeficientului c,

de 'indircari din vant._

si folosirea schemelor

1 2 3

.Pentru constructii patrate si poligonale inplan, coefi-cientul c,se considera conform tabelului:

Directia RIa

Secjiunea viintului 25 7 1c,

:t;Perpendi-

cular 2 1,4 1,3! Patra t pe 0fata

• Pe-diago-I I1 nata 1,5 ! 1/ 1,1 1 ,

,.

Poligonregulatcu II'7~(/,'/._-.///,'

6...8 laturi pentru oarecare 1,4 ~,2 1 1 ' '

Rc>4·lOs

. Plan Poligonregulatcu

OJlO...121aturi oarecare 1,2 1 O.~pentru Rc> 4'105

,

OBSERVAT IE : , - Pentru construcjiipoligonale JD plan(pentru .

oricedirectiea vantului)precum ~ipentru celepatrate inplan(pentru directia viintuluidupadiagonala) se ia illconsideraredirecpa sectiunii,

Schema se utilizeaza pentru constructii cu suprafata

laterala cilindrica circulara (rezervoare, tumuri de racire,

turnuri, cosuri de fum) ca ~ipentru elemente circulare

tubulare sau pline, conductori, cabluri.

Pentru suprafetele cu rugozitate moderate (beton, metal,

·lemn) valoarea coeficientului c,se determine din grafic.

C f

2 1 .~I

1 ,2 -~ -~ ~_ ,+.0

~

.. - ~-r- t - - ' . ~ 1-;--- . T _ . M

Q IJ !-!-

4 6,

C;47r-l

. _t-i' ! :

I

i ' : _[I2 III ; I .

.JR( 'c 1

i,

1 ,5 ~ t'l 12 fj 20 2 + 21 1 12 35 ;O S

(l

Coeficientul Ct se raporteaza la proiectia suprafetei

constructiei sau elementului pe planul perpendicular

directiei v5.ntului.



2

DioJcfiaV fi 1h lf u/ -

6 2

Tabelul6.4

Pen~ 'conducton ~icabluri de Iinii electricadmite ~ 0 e ct se

sase ta:

1,1 p~~ conductori ~icab lu ri cud ~O rnm lib 0 dechiciura: en e

1,2pentru conductori ~icabluri cu d ~O mm lib 0 dhi 0 ~ 1 en ee olClur~,precum ~l pentru fireIe si eablurile de '

once diametru acoperite cu chiciura,

Sectiunile elementelor cu zabrele

~ - 4 - . l,

t=) . .I[

ct= 1,4~:rirectia vantului perpendiculara pe a x a e leme n -

Coefici~~l Ct se raporteaza la proiectia suprafetei

dc?nsn:u~fielsau elementului pe planul perpendi6~Iarirectrei vantului.

3

Coeficientul c,pentru ferma plana:

_ ~ :: :C ti 0 SjC tf - 's ; pentru Cti =Ci

Ctf = Ct . r/ >

4 incare

Ct confomi nr.crt.2 si 3

, L S ,cf > =Tcoeficient de umplere a fermei;

Si - suprafafa proiectiei elementelor fermei pe

planul ei;

S- Suprafafa fermei, calculata la gabarituJ sau exterior.

63

Tabelul 6.4 (continuare) ,

3

~,6

1

5

Pentru prima ferma Ctf ia valori conform nr.crt.4;

Pentru a doua si urmatoarele ferme, executate din

profile sau tevi, pentru R, < 4'105:

6

T ur nu ri c u z ah re (e

Prifral

Direclia

in care:

1 1 se iadin tabel , funct ie de cf > ~iB IH

1

1

I

v tn /uTu i '"

t r iunghiu{ or

Direcfia

vinlufui

Piilraf

DirecfiaA

< " ' )'0,,/lntvlul

0,93 0,75 0,56 0,38 0,19 0,00

0,99 0,81 0,65 0,48 0,32 0 ,1 5 '

1,00 0,87 0,73 0,59 0,44 0,30

1,00 0,90 0,78 0,65 0,52 0,40

1,00 0,93 0,83 0,72 0,61 0,50.

Pentru ferme din tevi, pentru R,> 4'105, 71=0,95.

Valorile intermediare pentru 71s e o b ti n prin

interpolare liniara.

Pentru const ruct i i de importanta deosebita.n se

s t ab il e s te dupa date experimentale.

Coeficientul c,pentru ferme spatiale (tumuri):Cis =Ctf ( 1 + 1 1 ) ,

in careCtf ia valori pe n tr u f e rma plana conform nr.crt.4;

71ia valori conform nr.crt.5.

Pe n tr u t u rn u ri cu se c ti u n e t r iu ngh iu l a ra,

coeficientul Cis se multip lica cu 0,9 dad. c p ~ , 1.Ladeterminarea lui Cis, valoarea lui Ctf secalculeaza in toate eazurile in ipoteza ea directia

vantului este perpendiculara pe fata fermei expusa

bataii vantului.Pentru directia vantului pe diagonala tumului

patrat, valoarea lui Cis, calculata dupa formula, se

multiplica eu cneficientul v, care iaurmatoarele

valori:1/ 1 =1,2 pentru tumuri debeton armat,

1/ 1 = 1,1 pentru turnuri din ote l, din elementesimple,1/ 1 = 1,2 pentru turnuri din otel, din elemente

compuse,lj; = 1,2 pentru turnuri din Iemn, din elemente

simple,1 /! =1,3 pentru turnuri din lemn, din elemente

eompuse.

, '



64

1 3

7

2

£/emenf~ de INfO Tnc(j"C1~'.

C a 2VI I :'

Direcf io vi~fulUI

Coeficientul Cw :; Ct • sin IX

Coeficientul aerodinamic pentru directia perpendi-

culara pe element:

Cta =C t • sin2

IX

in care:

C t coeficient pentru elemente verticale def ini t la 'nr.crt.l si 2;

a unghiul facut de element cu orizontala.Rezultanta incarcarii din vant , care a c ti on e a za p e

directia vantului, este:

Qv =Ctv • gv • 8

Rezultanta incardirii din v a n t , perpendiculara pe

element, este:

Qa=em' gv . S

1n care:

8=1' d

Coeficientul Ct pentru u n s ir de coloane cilindrice

paralele:

Incazul I (directia vantului este normala Ia fata

de capat a cilindrilor): '

Ct =1

incazul II (directia vantului este in lungul .

sirului de coloane), eoeficientul pentru primul

eilindru etOse determina conform nr.crt.2, iar

.pentru al doilea ~iurmatori i , eu relatia:

Cti =CtO llli

in care 1 1 l i se stabileste conform tabelului:

d, 1...!.=._ 1,2 ~,6.dj

:sn,5 1 1 1 1

0 , 7 5 1 0 , 8 0 , 9 5 1

~l,O 0, 5 0, 7 0, 9 1

In cazul di-! < di ~i~2' pentru 1 1 1 i se ia in considerarevaloarea cea mai mica dintre valorile'corespunza_

toare rapoarteloraj.j/dr.i si (ai-2+ ai-l)ldi-2.Pentru valori intermediare di-l/dj si ai-l/di-l, coefi-

cientul ns se determina prin interpolare I in iara ,

1

8

65


In cazul in care aj-1/dm ed ;;ta I d m e d , valoarea 112i

pentru ci l indrul i se d e te rm in a c a eea ma i mare dintre

valorile corespunzatoare rapoartelor aj.l/dmed~i

aj/dmed. .Incazul I V ( d i re c ti a v a n tu l u i este inclinata'cu

unghiul a), coeficientul C t se determina astfel:

_ pen tru 0 -sa ~OO, Ct se determine cain cazul I l;

_ pentru 300 ~ -s:t5°) Ct se d e te rm in e c a pentru

cilindri izolati;_ pentru 75° -s a ~OO, Ct se determina eain

cazul Ill;

32

in cazul m (directia vantului este perpendiculara

pe sirul de coloane), coefieientul Cti se determina

pentru fiecare cilindru eu relatia:

Cd = C to . 112i

tn care CtOse stabileste conform n r . c rt . Z , i a r ' l z iconform tabelului, In functie de d m e . i care este mediadiametrelor a doi cilindri invecinap..

: C e m - if ' 1 1 /

" D ; r e c ti o :: vin/~(ul., ,. -" : : ' . C Y . . " . .

. . .~ . ; ~ ~ . . . . > . ... , . .

. . · ·15 -.. 0': .• .

....~:?J~.'~

." II'6-

.~

':~;I;)'"'." ." __ .

1,2 2 ~4

1,2 1,1 1

Tabelu16.5.

Inaltimea deasupra terenului z (m)

Tipul de10 100 350

amplasament Factor de turbulenta f.t(z)

I 0,6 0,55 0,48 0,46 0,42 0,38 0,35

II 0,88 0,75 0,65 0,60 0,54 0,46 0,40

m 1,62 1,29 1,02 0,90 0,76 0,60 0,50

Z o - inaIt imea deasupra terenului a eentrului incii rcar ii date de vant (punctul de aplicatie al

rezultantei a c t iu n i i v a n tu l u i deasupra terenului; factorul J . l ( Z o ) se obtine pen tr u z = Zo ·

~O ( E ) - coef ic ien t de ampli fi car e a efectului fluctuatiilor, reprezentat grafic infig.6.4 sau

calculat eu relatia:

6.8.1

incare:no- f ract iunea din amort izarea cri ti ca a s tructuri i, care poate avea valor ile aproximat ive:

0,015 in cazul const ruct ii lor din beton armat sau din zidar ie ;

}-~~



66

0,010 in cazul:

constructiilor inalte eu strueturi din otel:

cosurilor de fum ~ialtor strueturi similare din beton annat·

turnurilor metalice eu zabele. '

0 ,005 ~ncazu lcosu rii or de fum me ta li ee , d ip tu~ ite ;· .

0,002 IncazuI cosurilor de fu m metalice, sudate, necaptusite,

n6=o ,002

no=O,005 \ i f >

O,!5

Fig. 6. 4

~l - coeficient care int roduce efectul perioadei fundamentale de vibra tie determinat curelatia: '

. TI . V (2min)BI = 0

12006.8.2

in care:

TI - perioada proprie fundamental a de oscilatie a structurii considera te in secunde (.vezicap. 8); .. , . .

V (2min) 't d al ul ~ . .o - VI eza e c c a van tu lu i media ta pe doua minut e, i nm /s , dete rm inata eu rel at ia :

v(2min) - . c- .,o -v2m"y p (m/s) 6.8.3

in care:

V 2m - viteza media ta pe doua minute cuperioada de revenire de 10ani , data Intab.6.1.

. YF ~ coeficientul partial de siguranta pentru actiunea vantului in gruparea fundamental a deacttum, calculat conform pct.1.2 capl , .

90. Constructiile din categoria C2 sepot calcula la vantsi cfAnexciA'di» STAs 10101120 -

67

6.5. Calculul constructiilor din grupa Clla rezonanta.

Constructiile din categoria C1de forma cil indrica sau apropia ta de aceasta , se verif ica si

la rezonanta ef. Anexei B din STAS 10101120-90, daca indeplinesc conditia:

v ~2mjn) : : ;;Vcr, r : : ;; 25 mls 6.9

In care:

v ~2min) este definita mai sus cu relatia de calcuI 6.8.3;

Vcr ,r - viteza critica a vantului, corespunzatoare modului propriu r, in mis, determinate cu

relatia:d

v =--cr,r T S

r' h

6.9.1

in care:d este diametrul constructiei (pentru conicitate redusa, sub 0,01, se considera diametrul de

la 2/3 din inaltirne);T, - perioada proprie, ' in modul r de oscilatie a constructiei, in secunde;

Sh - nurnarul lui Strouhal, care pentru sectiune circulars este Sh =0,2.

Fortele aerodinamiee de rezonanta P~; distr ibui te pe uni ta tea de lungime (de inalt ime) a

constructiei in punetele k s i dupa modul prop riu r de osci la ti e se cal cul ea za eu rel at ia de

forma:

p (r)= p (0)kr r

Ukr . (KN/m) 6.9.2

in care:likr- deplasarile dupa gradele de libertate k, corespunzatoare modului propriu r;

Unr - deplasarile la varf (k = n) corespunzatoare modului propriu r;

P ~ O ) _ amplitudinea intensitatii fortei aerodinamice la nivelul extremitatii libere, determi-

nata eu relatia:

p ~o)=cy • gY,cr -d 6.9.3KN/m)

in care:Cy- eoeficientul fortei transversale, c, = 0,25;gV,cr- presiunea dinamica de baza corespunzatoare vitezeieritice Vcr,r, data de relatia:

2Vcr r

gV,cr= 16306.9.4

d - diametrul struc turi i, stabi li t camai sus, inm.Efectul rezonante i asupra strue turi i (eforturi , deplasari e tc .) se admite a se determina cu

relatia:

6.10

In care:

N(s) este efeetul fortelor p~) aplicate static;

8 _ deerementul logaritmic eli valoarea 8 = 2nno unde no este fract iunea de amort izare

critica a structurii stabilit la relatia 6.8.1. .



68

For tel e P tl de rezonan ta care sco t construct ia d in pozi ti a de echi lib ru pe 0 directie

normal a l a cea media ta de act iune a vantu lu i se compun cu componen ta s tat ics P~~li ceafluctuant a p~) , care act ioneaza pe direc tia media ta a vantului, a caror intensi ta te normata se

calculeaza cu presiunea dinamica de baza gV,cr ,lbonform Anexei A din STAS 10101120-90 ,

ast fe l: Valoarea normata a componentei sta tice P ~~s), distr ibui ta pe uni ta tea de inalt irne a

constructiei se calculeaza cu relatia 6.3, ' incare:

gv = gv, cr ; P = 1 ; A t = l-d

Valoarea normata a componentei fluctuante P ~fl), distr ibui ta pe uni ta tea de mal t ime a

constructiei se calculeaza conform pet. A3 din Anexa A a STAS-ului 10101120-90 ca f011ade

inertie. Pentru gradul de libertate k si modul propriu r,

P n(0) ~ U (KN/ )kr ~ mk, W k.r Hl 6:11

'in care:

m, ~ masa corespunzatoare gradului de libertate k, 'in tone;

W ~,r- acceleratia normata corespunzatoare gradului de libertate k ~j modul propriu r , in

m/s2, determinata cu relatia:

6.11.1

in care:

P r= I\(l::y) care se determina cu relatia 6.8.1 pentru

r.. v(2min)s = E = 0

r 1200

6.8.2.a

in care:

Tr~ perioada proprie in modul r a structurii considerate, in secunde;

v ~2mjn) - viteza de calcul a vantului definita larelatia 6.8.3;

Skr - factorul de forma proprie al constructiei considerate obtinut cu relatia:

Skr= irPr 2

mkukr

k

in care:

U kr - deplasarea corespunzatoare gradului de libertate k, in modul propriu r;

p , - f act oru l de pa rti ci pare a l c arui ca lcul complex es te p rezen tat i n Anexa A din STAS

10101120-90.

Nota A: Pentru constructii de natura cosurilor de fum, a turnurilor este suficienta

considerarea modului propriu fundamental r = Ii ca urmare factorul de participare PI pentru.

modul fundamental se calculeaza cu relatia modificata:PI=LAk Clk Ch(Zk) UkI Ilk V 6.12

k

In care:

Ak ~ aria expusa aferenta gradului de libertate k; ... . . .

Clk - coeficientul rezultantei actiunii vantului corespunzator ariel aferente gradului de

Iibertate k;

69

Cl/Zk) - coeficient de corectie a presiunii dinamice de baza corespunzator cotei Zk, acentrului ariei Ak;

UkI ~ deplasarea la nivelul gradului k de libertate, in modul I;

~lk~ factor de turbulenta corespunzator cotei Zk (vezi tabel6.5);

v - coeficient de corelatie spatiala a rafalelor de vant dat in tab.6.6.

Tabelul 66

Inaltimea constructiei, in metri

G] 45 60 120

Coefieientul v0,05 0,70 0,65 0,60,1 ~ 0,75 0,650,2 - - 0,75

Nota B: Pentru cladiri intinse in plan sepoate aplica relatia 6.12 cu valorile v din tab.6.7.

Tabelul 67Raportul intre Inaltimea cladirii, in metrilumgimea ~i GI 30 40 50 90 120

inaltimea cladirii Coeficientul v--

0,01 0,57 0,54 0,52 0,48 0,420,5 0,05 0,53 0,48 0,46 0,35 0,35

0,1 0,59 0,53 0,5 0,39 0,35

10,01 0,53 0,49 0,47 0,40 0,36::::0,05 0,47 0,42 0,40 0,33 0,30·

2 0,01 0,47 0,43 0,41 0,33 0,302: 0,05 0,40 0,36 0,34 0,27 0,21

30,01 0,43 0,39 0,37 0,29 0,26::::0,05 0,36 0)2 0,30 0,24 0,21

Nota C: Pentru constructii ingineresti de tipul castelelor de apa, galeriilor de transport etc.,

pentru care masa ~iincarcarea din vant se considera aplicate la partea superioara pentru modul

J, se admite utilizarea relatiei sirnplificate:

Pn(fl) =p n(s)A(e )k,l k p "'I Ilk V (KN) 6.13

'in care P ~(S) este rezul tanta normata a componentei sta tice a incarcari i din vant (p=1)

apl icata la nivelul gradului de l iberta te k, in modul propriu I , pentru f 3 ( E I ) : ; ; i Ilk definite maisus. Coeficientul v se ia conform tabelului 6.6.

Compunerea efectelor componentei sta tice P ~~~:; ;ia celor f luctuante

normate transpuse in eforturi sau deformatii se realizeaza euforrnula:Nn =N nest) ± Nn(ft)

P (tl) eu valorik.I

6.14in care:

N n este un efect de 0 anumita natura (efort, deplasare etc.);

N n es t) - cornponenta statica a efortului respectiv;

N n(f l) - componenta fluctuanta a efortului respectiv,

cu precizarea ca cornponenta fluctuanta se deterrnina cu relatia:



70

6.15

~ N n(fl) 1 '1IIIcare r sunt va on e normate ale efectelor componentei f luctuante corespunzatoare

modurilor proprii r, determinate pe baza fortelor P n(fl), k r .

In cazul ealculului de rezonanta compunerea efectelor se realizeaza cu relatia:

N = ~N(r}2 +N(cr)2

in care:

Neste un efect al actiunii vantului la rezonanta (efort, deplasare etc.);

N ( r) - efectul rezonantei conform relatiei 6.10, corespunzator unei presiuni dinamice de

baza gV,cr,r.

N (cr)- e fec tu l t ota l al ac ti uni i vantulu i i n p lanu l di rec ti ei de scu rgere a maselor de aer

(componentele statica si fluctuanta) corespunzatoare unei presiuni dinamiee de baza gv.cr. r-

6.16

6.6. Calcululla vant al eonstructiilor din grupa C3•

Pentru const ruct ii le din categoria C3, componentele sta tica si f luctuanta a le vantului se

considera separat ~i se dete rmina confo rm Anexei A d in STAS 10101120-90 . Aceste con-

structii se verifica si la rezonanta conform Anexei B din STAS 10101120-90.

6.7. Particularitati 'inevaluarea actiunii vantuiui asupra constructiilor.

6.7.1. Constructii cu forme particulare de acoperi§.

Pentru const ruct ii cu luminatoare (ur .crt .S si 8 din tab.6.3, cu a> 4H), rezuItanta aet iuni ivantului se compune din incarcarea de pe parti le expuse si cele adapost ite a le struc turi i' por-

tante principale ~i componentele orizontale ale incarcarii datorita vantului, aplicate pe toateluminatoarele.

P entru constructii cu acoperisuri de tip sed (nr.crt. 7 din tab. 6.3, cu a > 4H), sau cu

luminatoare (nr .crt .S si 8 din tab.6.3, cu a >4H), in Ioeul eomponentei orizontale actionand pe

al doi lea si urmatoare le luminatoare (nurnerotate de la fata expusa a const ruct ie i) , se ia in

considerate rezultanta fortelor orizontale P ~ data de relatia:

P : ~ = 13(0,0010;+ 0,02) ch(hmed)gvAn (KN) 6.17

in care:

~ - coeficient de rafala, conf. pet. 6.4.5;

0;- unghiul de inclinare a pantei expuse aluminatorului, in grade;

ch(hmed) conf. pet . 6 .4.2;

An - aria proiectiei orizontale a acoperisului, exclusiv aria primului Iuminator, in m2•g, - conform pet 6.4.1.

Pentru alte const ruct ii valoarea rezul tantei act iuni i vantului se calculeaza insumand

presiunile, suctiunile si fortele tangentiale eu sens vectorial, determinate pentruelernentele de

suprafata ~i pen tru scheme le de inca rc are considera te in ca lcul. Nu se i au in considera re

fortele din vant de pe suprafetele de raeordare a denivelarilor acoperisului (forte verticale),

daca au sens opus sensului vantului.

6.7.2. Incarcari aplicate peretilor interiori.

In cladirile inchise, cu exceptia cladirilor de locuit, se tine seama !? i de rezultanta actiunii

vantului pe peretii interiori eu efeet pe ambele fete capresiune data de relatia:

71

6.18

6.7.3Variatii ale presiunii interioare din cladiri.La cladi ri le cu deschideri mari (ha le , hangare etc .) se ia in considerare varia tia presiunii

interioare (suprapresiune sau suctiune) aplicata pe toate fetele,

Pentru aceasta actiune, constructiile seImpart in doua eategorii:

cu permeabil itate normala la care raportul dintre suprafa ta golurilor , ee pot fi

desehise simul tan, din peret ii exter iori si acoperis si suprafa ta e lementelor de in-

chidere, este de eel mult 0,15;_ cu permeabil itate r idicata la care raportul demai sus este mai mare de 0,15.

In eazul constructiilor eu permeabilitate normala, variatia presiunii interioare se ia egala

eu ± 0,2 Ch(hmed}v,iar in eazul celor eu permeabilitate ridicata ± 0,5 eh(hmed)g., .

Var iat iil e de pres iune de mai sus se adauga la ac ti unea d ir ect a, cu sensu l e el mal defa-

vorabil.

6.7.4 Incareari locale in zonele de margine ale suprafetelor expuse (muchii $i colturi).

In cazul muchiilor verticale se considera pe ambele fete incidente 0 suctiune -2Ch·(hmed}

'gv, aplicata pe 0 lat ime de 25% din dimensiunea in plan a celei mai inguste dintre cele doua

fete ineidente, dar nu mai putin de O,Sm. ., In cazul muehiilor orizontale se considera, pe fetele orizontale sau inclinate, 0 suctiune

3 ch(hmed)gv:a~lieata pe 0 lat im~ de. 10% din dimensiunra cea mai mica a celei mai inguste

dintre fetele incidente, dar nu mal putm de 0, 5m. . I

In zonele de col t a le fetelor plane ale acoperisuri lor, pe cate un patra t eu aceeasi latura eu

latimea benzilor mentionate, se considera 0suctiune de:

, _ 5 ch(hmed)gv,daca inclinarea fetei fala de orizontala depaseste 20°;

_( 8 - 0,150;) eh(hmed)gv,daca inclinarea fetei fata de orizontala 0;este sub 200

;

6.7.5. Incareari aplicate steagurilor.For ta P , pe care un drapel de inal time h ~i l ungime 10 transmite cozii, se deterrnina eli

relatia:P, = h ( 0, 10 + 0,05 I) ch(hmed)gv (kN) 6.1? .

in care hsi 1 se iau inmetri, gvin kN/m2 iar eh(hmed)se ia in functie de cota hmediua eare

se fixeaza panza drapelului deasupra terenului.



72

ACTIUNI DATE DE TEMPERATURA EXTERIOARA INCONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

7.1. Mod de evaluare. .

. Modul de evaluare a efectelor actiunii temperaturii exterioare precum si valorile normate

~l. d~ ca~cuI ale temperaturii exterioare, considerate in stabilirea variatiilor de temperaturadin interiorul elementelor de constructie, sunt date in STAS 10101I23A - 78

7.2. Evaluarea efeetelor temperaturii exterioare.

Pentru elementele de constructie alcatuite dintr-un singur strat, variatia temperaturilor

medii a le sec tiunilor ( Llt+, Llt_ ) ~ia diferente lor de tempera tura Iafe te le sec tiunilor ( ot+ '

ot - ) in s ezornil calduros ( luna iulie ) ( + ) respeetiv eel friguros ( luna ianuarie ) ( _ ) se

determina conform tabelului 7.1.

Tbl171Tipul de constructie

a e uElemente de construqie

Lit+ ' Llt ( ot+, otToate constructiile in Elemente de constructie

I'1t+ = t +- t 0- ot = °tadiuI de executie, in contact exclusiv cu +sau, aerul incaperilor I'1t-=t _-to+ ot~ = °constructii neincal- Elemente de constructie "

o t+ = T2t , =(t+ +T1 )-to _zite in stadiul de in contact cu aerul atatexploatare

interior dit si exteriorI'1t-

=t_-to+ ot =0- -

Elemente de constructieLlt+= t+- to_ ot = 0+

dar nu mai put inin contact exclusiv cu

aeruI incaperilor dedit t j+- to_

Llt = t, -to+ . ot-=0

Constructii incalziteLlt+ = (t+ + T1) - to- ot+ =T2n stadiu de

exploatareElemente de constructie

dar nu mai putin dar numai

in contact cu aerul atat decat [0, 5 ( t , + ti+) + putin decat

interior cat si exterior +TIJ-to_ t , + r., + T2

At , = 0,5 (t_ - ti_)-

ot =t -t·-to+

_- 1-

OBSERVATII:1. Indicele 0 se refera la tempera tura ini tiala, corespunzatoare momentului inchideri i e le-

mel :t el or .de construct ie i nt r-un s is tem rea li za t, i n se zonu l ca ld , r espect iv re ce . .2 . Indicele 1se refera la temperatura aerului din interior.

3. Valoarea Tl reprezinta amplitudinea diurna a variatiei de temperatura a aerului exterior.4. Valoarea T2reprezinta efectul radiatiilor solare.

Pe~tm elemente de const ruct ie a lcatui te din mai muIte stratur i, valorile At si ot se vor

determma pe baza unor indicat ii speciale. La elementele de const ruct ie a lcarui te din mai

7

73

multe straturi cu proprietati termotehnice apropiate se admite calculul ca pentru elementeledintr-un singur strat.

Valorile normate ale temperaturii aerului exterior in sezonul cald tl\ si in sezonul rece t",se determina cu relatia:

t",= tvn + llYn ( DC) (7.1 )

tn_=tr-AJ (DC) (7,la)

unde: tvn si t] - temperaturile meclii ale lunilor iulie respectiv ianuarie, care pot fi luate

conform Atlasului Climatologic al Romaniei.LlvlIsi LlI-abaterile fata de medie, a zilelor cele mai calde, respectiv cele mai reci, si se

considera, in lipsa altor date, dupa cum urmeaza:

LlvlI= 1O°C;Llr = 1SoC.

Pentru valorile normate ale temperaturii aerului interior in incaperi, i n sezonul cald tni+siin sezonul rece t\ se adopta valorile conform temei de proiectare, sau conform prescriptiilorde proiectare de specialitate.

Valor il e norma te al e ampli tudin ii d iu rne al e t empe rat ur ii a erulu i ext er io r T I ~ i al e

radiatiei solare T2, sunt functie de materialui din care este alcatuit elementul §i se considera

conform tabelului 7.2

Tabelu172Elemente de constructie din: T1 T2

Metal 20°C 0Beton armat, beton ~izidarie, ellgrosimea:

- sub 15cm 15°C ISoC

- intre 15 si 39 cm ro -c 1S0C-pes te 40 cm 5°C 15°C

Temperaturile initiale corespunzatoare momentului realizarii constructiei in sezonul cald,

respectiv rece se vor lua:

to+=0,8 t Ym+ 0 ,2 t 1 ( 7 .2 )

to. = 0,2 tYIII+ 0,8 tl. ( 7.2a)

Daca exista date exacte asupra termenului calendarist ic a l rea lizari i const ruct ie i si a

ordinii efectuarii lucrarilor, temperatura initiala poate fi precizata in conformitate cu aceste

date. .

Efortur ile datorate act iuni i tempera turi i c1imatice se determina cu considerarea com-

portarii neelastice a materialelor de constructie si a deformarii terenului de fundatie. Pentru

aceasta se va considera ea varia ti ile de tempera tura sunt a lcatui te dintr-o parte de lunga

durata ( eea care excepteaza tennenii LlVII,LlhT1si T2) ~i0parte de scurta durata ( perioada

ce se r ef er a l a Llvn,A I, Tl si T 2 ) .

Pentru eoreetarea rezul ta te lor caleulului efectuat ca pentru struc turi ideal e last ice,

eforturile provenind din partea de variatie de temperatura care constitue 0 valoare de lunga

durata se corecteaza cu coeficientii:

n, =OJ - pentru elemente metalice;

n, =0 ,5 - pentru elemente de beton armat, beton si zidarie,

In cazul in care efectul act iuni i tempera turi i nu are 0 importanta deosebita pentru

dimensionarea constructiilor se admite simplificarea metodei de calcuI prin considerarea

temperaturilor exterioare normate conform tabelului 7.3



Starea limita considerata

Starile

limita

ultime

toate starile li-

mita in care se

considera actin-nea temperaturii,

eu exceptia starii

limita de obosea-

la

74

Valori de calcul

4 ti, Tl ~Vll

respeetiv respeetiv respectiv respeetivt. ti. T2 ~I

t+=t\+4°C tni+± ~i+ Tl ~VlI sau

10°Ct_=tri_-6°C tn, +~, T2 ~I sau- - 1-

15°C

Observatii

starea limita de

oboseala

Valorile ~i+ ~i

~i- care repre-

zinta abaterile

temperaturii

aerului interi-

or fata de va-

lorile normate

se iau egale

eu: SoC pentru

cladiri de 10-

cuit ~isocial-

culturale, con-

form proeesu- '

lui tehnologie

pentru alte

cladiri. Sem-

nele ± se iauastfel incat sa

se obtina va-

lorile cele mai

defavorabile

~4, ~t, si.,

8t

-n u se consi-

dera actiunea

temperaturii

in verificarea

la aceasta sta-

re limita

Llvn sau

10°C

~I sau

15°C

o o

Verificari sub tDi+

Stari

efectul incarcari-

lor totale de ex- t=t'', t\limits

ale ex-ploatare

ploata- Verificari sub t;= tVII j+

ru nor- efectul fractiuni-

male lor de lunga du- t, =t, t\rata ale incarca-

rilor

o o

75

Tabelu17.3

Temperatura Temperatura

Tipul de constructie maxima minima

t\ t_

Constructii metalice neinglobate in

elemente masive +40°C -30°C

Constructii de zidarie, beton sibeton

armat +30°C -20°C

Pentru temperaturile 'initiale to+ ~i t o- se vor s tabil i val or i conform dat e lor pr iv ind

condi ti ile de tempera tura in perioada incheieri i const ruct ie i. Varia ti ile de tempera tura

norrriate se considera:

At", =t", - to- (7.3 )

Mn. =t", - t o+ ( 7 .3a)

cu conditia sa nu depaseasca valorile: . ..' .'

±40°C - pentru constructiimetalice neinglobate in elementele masive;

±30°C - pentru constructiile de zidarie, beton si beton armat.

Inaceste cazuri se admite neglijarea deformatiilor 3t+ si 3t_.

7.3. Coeficientii incarcarilor §i val~ri de caleul

Pentru un calcul detal ia t a l valorilor normate , valorile decalcul se determina conform

tabelului 7.4

Pentrucalculul simpl if icat a l valorilor r iormate, valorile de calculse determina prin

inmultirea valorilor normate adiferentelor de temperatura ~tD±' cu coeficientii incarcarii din

tabelul 1.5 nr.crt.29.



76

ACTIUNEA SEISMULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR

8.1. Definitii.

A _Se~s~ul reprezinta 0 actiune exceptionala si se ia in considerare in grupari speciale de

mcarcan, conform STAS 10101/OA-77.

Evaluarea intensitatii incarcarii din seism se face pe baza Normativului PlOO-92.

~.2. Modalitati de considerare in calcul a actiunii seismice.

In ~roiectar.ea structuri1~r ~~constructii se pot Iua in considerare, dupa caz, urmatoarele

modun de manifestare a actiunn seismice: '

a) forte ~e.~nertie gene:ate d.eoscilatiil.e p~tilor in elevatie ale constructiilor, in urma

antrenaru acestora in miscarea seismica de catre acceleratiile interfetei teren-constructie; ,

b) efortur i generate de ~epl~sari !negale impuseparti lor de const ruct ie ingropate , de

propagarea undelor seismice pnn teren;

c) suprapresiunf prove~ite din fort~le deinertie generate de lichidele, rnasele pulve-

rulente etc., mmagazmate sau retmute in constructie:, ,

d) forte transmise de sistemele de rezemare si de legare a instalatiilor, a echipamentelor

etc.

. Inpreze~tul ca~itol se fa c referir~ la modul de stabilire a fortelor de inertie de la aliniatul

8.2.~, luate ~n considerare la determmarea eforturilor s i d e p la s a ri l or utilizate in metoda cu-

renta de proiectare Iaseism (metoda A din Normativul PIOO-92).

~.3. Stabilirea fortelor seismice de calcul.

~nmetoda curenta de proiectare se evalueaza incarcari seismice orizontale si dupa caz

verticale.

~.3.1. Relatii de caIcu! pentru determinarea incarcarilor seismice orizontale.

Incarcarile s~ismice orizontale se de te rm in a p e n tr u fiecare mod propriu r de vibratie.

, In.cazu~particular In care oscilatiile proprii se produc intr-un plan, rezultanta lncircarilor

seismice onz~ntale (fo;ta taie,toare la baza) corespunzatoare directiei de miscare considerate

pentru teren si modului propnu de vibratie, se determina cu relatiile 8.1 si 8.2:

- S~=Cr' G

unde:

8.1

cr =a .k, ' P r' \ I f . Er 8.2

in care:

Cr - coeficient seismic global corespunzator modului devibrat ie r .

G - rezultanta inc~carilor g r a vi t at i on a l e pe n tr u i n tr e a ga s t ru c t ur a .La determinarea incarcarilor gravitationale de nivel pe baza carora se calculeaza

incarcarile seismice orizontale se line seama de urmatoarele:

8

77

inca rc ar ile g rav it at ional e ( incl us iv cel e din mij loace de tr ansport d in hal e

industr ia le , cum sunt podurile rulante) intervin numai cu fract iunea de lunga

durata;se adrni te , de regula, sa se l imiteze calculul la 0 singura ipoteza de dispunere pe

planseu a incarcarilor verticale nepermanente, gi anume cea cu intensitate maxi-

ma distr ibui ta uniform pe toata constructia; in cazul special al constructiilor la

care rezultanta acestor incarcari depaseste 25% din rezultanta tuturor incarcarilor

ve rti cal e al e cons truct ie i se va cons idera, i n p lus, pen tru f iec are d ir ec ti e de

actiune a incru_.carilor.eismice orizontale cate 0 ipoteza de dispunere disimetricaa i ncarca ril or vert ic al e nepe rmanen te s tab ili ta as tf el incat sa se ajunga l a 0

valoare maxima a momentului rezul tantei incarcari lor seismice, in raport cu

centrul de rigiditate al structurii; este cazul buncarelor §isilozurilor care pot avea

toate celulele, sau doar 0parte din celule, incarcate.

e x . _ coeficient de importanta a constructiei dat in tab.8.l in functie de clas ele de

importanta precizate in tab.8.2:Tabelu1.8.1

Clasa de importanta I II II I IV

Coeficient ex ,1,4 1,2 1.0 0,8

Tabelu1.8.2

Clasade Categoriile de constructii grupate pe clase de importanta

irnportantaConstructii de importanta vitala pentru societate, a carer functionalitatein

timpul §i imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral:

- spitale, statii de salvare, statii de pompieri;

Clasa I - cladiri pentru unitati administrative ccntralesi judetene, eu rol de decizie

in organizarea masurilor de urgenta dupa cutremure;

- cladiri pentru comunicatii de interes national si judetean;

- unitati de producere a energiei electrice din sistemul national;

- cladiri care adapostesc muzee de important a nationala." . .

Constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor

avandu-se in vedere consecintele acestora:

- celelalte cladiri di n domeniul saniitiitii;

- scoli, crese, gradinite, camine pt. copii, pt. handicapati, pt. batrani;

- cladiri care adapostesc aglomeratii de persoane: sali de spectacole

artistice si sportive, cladiri de cult, centre comerciale importante;

Clasa II - cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice deosebite;\ cladiri si instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degajari-

de substante toxice;

.. cladiri industrialecare adapostesc achipamente de mare valoare .

economica;

- depozite cu produse de stricta necesitate pentru aprovizionarea de urgenta

a POfulatiei.

•



78

Tabelul 8.2 (continuare)Clasa de

Categoriile de constructii grupate pe c1asede importantaimportanta

Constructii de importanla normala (constructii care nu fac parte din clasele I,

Clasa III II~iIV):- cladiri de locuit, hoteluri, camine (eu exceptia celor din c1asaII);- constructii industriale si agrozootehnice eurente.

Constructii de importanta redusa:

ClasaIV - constructii agrozootehnice de importanta redusa (de ex. sere, adaposturiparter pentru cresterea pasarilor ~ianimalelor etc.);

- cladiri de locuit cu parter sau parter si etaj;- aIte constructii civile si industriale careadapostesc bunuri de unica valoa-

re ~iin care lucreaza personal restrans.

Observatii la tab. 8 .2 :

a) Clasificarea dupa importanui din tabel di/erafafa de cea din STAS 10100/0-75.

b) Tipuril e de const rue/ it care nu se regasesc in tabel se vor incadra intr-o c lasa pebazd dejustificare tehnica data in tema deproiectare. .

c) in anumite cazuri unele componente ale cladirilor, inclusiv instalatii si echipamente

ale acestora, sepot incadra in clase de importanta difer ite de cea a restului cladiri i(vezi pct.8.4). '

d) Deciz ia de incadrare a clddiri lor indi feri te clase de tmportanta se fa de cdtre bene-

ficiar cu consultareaforurilor tehnice competente. . .

e) Protectia monumentelor istorice .;i de arhitecturd vafi reglementata prin prescriptiispeciale.

k, - coeficient in functie de zona seismica de calcul a amplasamentului, precizat in harta

de zonare a teritoriului Romaniei d.p.d.v. alvalorilor coeficientilor k, (vezi harta din fig.8.l).

I 3 r ~ coeficient de ampli ficare dinamica in modul r de vibra tie, funct ie de cornponenta

spectrala a rniscarii seisrnice in arnplasament, care se deterrnina functie de perioadele proprii

T, ale constructiilor ~ide conditiile seismiee ale zonei caracterizate prin perioadele de colt T,(fig.8.2), eu relatiile 8.3 si 8.4.

I3 r =2,5 pentru Tr:::; r, 8.3

8.4

Pentrucalculul sirnplificat aI perioadeiproprii in modulfundamental de vibratie Tr=TIse poate utiliza tab.8.3, preluat d up a P I 0 0 -9 2.

\j! - coefieient de reducere a efectelor actiunii. seisrnice tinand searna de, ductilitatea

structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor, de ponderea eucare intervin rezervele

de siguranta neconsidera te in ca1cul precum ~i efectele de arnortizare a vibra ti ilor , a ltele

dedit eele asociate structurii de rezistenta. Valorile coeficientului de reducere \j! sunt date intab.8.4.

79

3 . . . J ~ (I)Ii

:J«§: . : : x

'0:;: a'0E:UJI-

I!!::a::·zi= !UJ L 4J

'51-«1JJ5Jw,>u..

IIIo : : w ~~ou .. .

'r teJ~gj«~__Z 0:.« 0~z...J0-«.a:;c>

Fig. 8.1



80

3..J €= . > «

rY .L

iX c r . l ! l t"S!

f2 wff i n :: 1-:, te Iz1

w e 1r·o(.) . .

ri 1 i > w

.,

CCWCl '".~aa::

0 '"t-_J

" i ' u 1 . L 1«Z;O

zi[:;!3.

!0 :. ~·UJ0;0...

. : . ; :

Fig. 8.2

8 1

Tabelu18.3

'l'ipur ide constructt ipe cat egor ii de s truc tur i

Rigidc -" fi~. Bin

ISemirtg ide - f ig. Bib

IFlexihile.- fig. HIe

I 2 J

_ . . . . Constructi i pc zi.dur i < _ Coustruct i! iu cadre -- Clddiri ci'lik eta-

portarrtc. Gil sau fata ctajate con l uc ri u d ell jato ell strnetlll1

stilpi intcnncdiari. rlia.fragme vertlcttlc in cadre.

ilcxibiJe (diafragme~i'iind raportul 'illt'l't'

inaltime !} i latimc >5)

~~Coustruet iien diarrag· _< Construct! i in cadre

me ver ti ca le d in bet on ett zidarie de umplu-

s a u betou annat mo- tur a, clnd so tille sea-

nolit sau prefa.brie<i t , ma de con lu cr ar ea z i-

cu sau 1a.rti.stHpi ill- darie! de 1Ill1plutur~

terrnediarl. .. cu cadrele,

rNi~etR.

: . d

Niv~)

. 4~_ • . 1 2 . 4 I · · r § t - - , , - - B .~

1 2 3

B.t1. Perioada proprie fundamenta.t;1 de vibratie pe directie trausver-

sal l. respectiv longi tudina.Rl:

- Pentru clMiri enn<;5. pe ambele di-

rect'lL'1'= 0,3+0,05 n

- Pentru cU.d ir i en

n = U . .. to , peambele f1i Tt'ifi i:

T = 0,1 n

a. } Pentru clMiri tip .,ba.r!"

- pe di recjie tran~versn.1A:T = 0,015niT = 0,55 n

- pe d irec ti e l ongi tudi na1A:

T = 0,010 II I T = = 0,04.5 n

unde "n" reprezlnta Ilumarul de nivclurl lil elevatie, Inceplnd en parternl.

b) Pentru clUdiri de tip tUTU

. H'1"",0,06.5-

Y B '

HT = 0,07.5---=-

V nnude:

H = t na lt im ea con str uc ti ei ( in m );B " "" dim en sl un ea in p la n a. con st tu ct io i p c d lr er t ia pc r-arese consideri i

vibra. tiHc (in In).

I ..



82

Tabelu184Tipul structurii Coeficientul \jf

A: Strueturi de beton armat

1~ Strueturi in cadre'etajate:

- se asigura conlucrarea cu peretii de umplutura - acestia SU11t

proiectati ca elemente structurale.

- peretii de umplutura nu sunt tratati ea elemente structurale.

2 - Hale industriale si alte strueturi cu un nivel:

- eu legaturi rigide intre rigle ~istalpi

- eu legaturi articulate3 - Strueturi cu peret i structurali

4 ~ Structuri eu pereti, stalpi siplansee dala (lara grinzi)

5 - Constructii inalte de tipul cosurilor de fum6 ~ Castele de apa

7 - Silozuri

0,25

0,20

0,15

0,20

0,25

0,30

*0,35

0,25B: Structuri din zidarie

I - S tr uc tu ri ell pe re ti s t ru ct u ral i din zidarie ell centuri ~istalpisori2 ~ Structuri eu pereti structurali din zidarie simpla

0,25

0,30C: Strueturi metalice

1- Hale industriale si alte structuri cu un nive1:

- Pe directia necontravantuita inplan vertical:

- eu 0deschidere

- eli mai multe desehideri

Valorile 0,20 si 0,17 indicate pentru struetllrileeu un nivel sunt

stabilite In ipoteza c a pe directia necontravantuita stalpii sunt incastrati

la b a za s i I e ga t i rigid cu riglele. in cazul structurilor eu rigle legatearticulat de stalpi valorile de mai sus sevor majora prin multiplicareaelleoeficientul 1,7.

- Pentru directia contravantuita in plan vertical:

- por ta le eli diagonale prinse centric la noduri

- en diagonale in "V"

- cu diagonale intinse

- portale eu diagonale prinse excentric la noduri2 - Strueturi In cadre etajate

3 - Structuri eu elemente verticale rigide cu zabrele centrate lanoduri:

- ell diagonale intinse

- ell zabrele in "V"

4 - Structuri ell elemente verticale rigide ell zabrele prinse excentricla noduri:

5 - Structuri vertieale in consola:'

- pilon cu sectiune plina

- pilon ell zabrele

6 - Structuri de tip "dual" formate din cadre si elemente vertieale

rigide, eare conlucreaza datorita unor structuri orizontale rigide

(contravantuiri, platelaje, placi de plansee etc.)

- e lemente ver ticale eu diagonale int inse prinse centr ic 1anodur i sau

ell diagonale prinde excentric Ia noduri:

- dud acestea preiau eel mul t 0,5 din for ta sei smica totala

- cand acestea preiau intreaga forta seismica,.

- el emente ver ti ea le cu zab re le In "V"pri nse cen tr ic la noduri c are

0,20

0,17

0,40

0,20

0,20

I 0,17

0,25

0,50

0,20

0,50

0,65

0,20

0,25

83

lucreaza la eompresiune:

- cand aeestea preiau eel mult 0,5 d in forta seismica totala, 0,40

- cand acestea preiau intreaga forta seismica 0,45

- pentru valor i intermediate int re 0,5 s i 1,0 din for ta sei smica total s

eoeficientul IV se va determina prin interpolare l iniara intre 0,20 ~i

0,25 respectiv lntre 0,40 si 0,45.

* conform normativelor specijice.

8r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un s is tem cu un grad de l iber tat ecorespunzator modului propriu r de vibratie, in cazul particular al oscilatiilor plane.

Valorile coeficientului Sr se determina cu relatia 8.5:

(iG kUkr)2k=l

8r = n 8.5

G'IGku~rb

in care:

Ukr- eomponenta dupa gradul de libertate k (nivelul k), al vectorului propriu de ordinul r,

calculata cu metodele dinamicii constructiilor;

Gk- rezultanta incarcarilor gravitationale lanivelul k;11

G = L G k - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru toate nivelurile constructiei,

k=l

Pentru cladi ri e ta ja te , in modul fundamental de vibra tie, coeficientul de echivalenta selimiteaza inferior la valoarea 81 =0,65. .

Incarcarea seismica care act ioneaza la nivelul k pe direc tia gradului de Iiberta te cores-

punzator modului de vibratie r se determina cu relatia:

Skr=Ckr . Ok 8.6

unde:

ckr =a . k, ' I 3 r ' \jf ' llkr 8.7

in care l1kr este coeficientul de distributie a fortelor seismice corespunzator nivelului k ~i

modului r de vibratie, ealculat eu relatia:n

IGkUkr

Sr = .!!k~-I~__

n

LGkU~b

pot calcula SI prm distr ibut ia rezul tantei S, a incarcari lor orizontale

8.8

Valorile s, seseismice eu relatia:

GkUkrs, =s. 8.9n

IGkukrk=l

Compunerea efectelor (eforturi, deplasari etc.) calculate dupamodurile r de vibratiese

face eli relatia:

N=~LN; 8.10



84

8.3.2. Relatii de calcul pentru determinarea incarcarilor seismice verticale.

a) Elemente structurale.

Verificarea la actiuni seismice verticale este necesara pentru urmatoarele tipuri de ele-

mente componente ale structurii de r ezistenta: .

elemente cu eforturi axiale predominante (stalpi, spaleti din zidarie, tiranti, structuri

suspendate etc.);

grinzi ~iconsole cu forte taietoare mari provenind In principal din incarcari verticale

concentrate mari si/sau deschideri importante;

plansee de tip dala, (placa rezernata direct pe stalpi, lara grinzi),

Incarcarile seismice verticale se determina prin inmultirea incarcarilor gravitationale de

calcul ale elementelor respective cu eoeficientul seismic c, dat In tabelul 8.5:

Tabelul.8.5Tipul elementului Incarcarea sau efortul care se modifica Coeficientul

Cv

Element cu eforturi Efortul axial al elementului ±ksaxiale predominante

Grinzi de cadru cu Forta taietoare provenita din incarcarileforte taietoare mari gravitationale, in sectiunile din vecinatatea ± 1,5 k ,

stalpilor

Grinzi cu incarcari

verticale concentrate Incarearile concentrate ± 1,5 ksmarl

Plansee da la , reze- Forta taietoare la rezemare pe stalpi (pentrumate direct pe stalpi, verificarea la strapungere. ±2,O k 5rara grinzi

Console ell Incarcarea gravitationala totala ± 1,5 k ,deschideri mari

Incarcarile obtinute ca mai sus se suprapun, dupa eaz , in modul aratat in tabel, el l incar-

carile gravitationale, respectiv direct eu eforturile corespunzatoare.

b) Elemente nestructurale.

Pentru elementele nestructurale se -u rmares te asigurarea ancorarii la struetura de rezis-

tenta, in vederea evitarii prabusirii:

Pentru aceste elemente incarcarea seismica totala se determina cu relatia:,)

Sw= ew· Gw 8.11in care:

Gw este incarcarea gravitationala (greutatea) a elementului considerat;

ew ~ coeficientul seismic global dat in tab.8.6;

Directiile de actiune pentru incarcarile Swsunt precizate in tab.8.6;

85

Tabelul 8 6'.:~

Tipul elementuluiCoeficientuI Directia de actiune a incarcarii

cw SwPereti nestructurali ks Normal pe suprafata pereteluiParapeti, pereti In consola 3 kg Normal pe suprafata elementuluiTavane suspendate ks Normal pe suprafata tavanuluiOmamente interioare si

exterioare, statii, tumulete si 4 k, Orice directiecosuri de fum de inaltime redusa

Cornise §i alte console de

importanta redusa, rezervoare 2 ,5 k s Orice directieamplasate pe constructii.

Incarcarile Swstabilite pentru elementele nestructurale nu se cumuleaza cu cele pentru

elementele structurale.

..~



86

ACTIUNI EXCEPTIONALE PRIVIND PROIECTAREA ADApOSTURILOR

, DE' PROTECTIE CIVILA INSUBSOLUL CLADIRILOR NOI

9.1. Definitii. .

Actiunile pentru proiectarea adaposturilor de protectie civil a fac parte din categoriacelorexceptionale si se considers in grupari speciale d~incarcari, conform STAS 10101 /0A -77 .

Ele reprezinta suprasarc ini sau suprapresiuni cauzate de efectul explozi ilor . Intensi ta tea

acestor actiuni se ia conform Normelor tehniee privind proiectarea si exeeutareaadaposturilor de protectie civile in subsolul constructiilor not, elaborate de- MAN ~

Comandamentul Protectiei Civile ~ 1999.

9.2. Mod de manifestare sl considerare in calcuL

Confo rm normelor tehn ic e de ma i sus e fec tu l exploz ii lor se ia i n cons iderare ca 0

suprapresiune, cu efect static uniform distribuita pe toata suprafata elementului de

constructie considerat (planseu, radier, pereti delimitatori, usi, ferestre).

In gruparea deincarcari se iau in considerare:

a) actiuni permanente:

- greutatea proprie a elementelor de constructie la nivelul elementului respectiv;

- impingerea pamantului, pentru pereti exteriori,

b) incarcari proveni te din exploatarea cladi ri i de h i nivelul superior a l adapostului , cuexceptia incarcarii data de oameni;

c) incarcarea provenita din suprapresiunea P, care se stabileste conform indicatiilor din

tabelul 9.1, distribuita uniform pe elementul de constructie care se calculeaza,

Tabelu19.1Denumirea si tipul elementelor Actiunea din Observatiide constructie ale adapostului suprapresiune

(dabl/m")

Planseul peste adapost P -Peretii exteriori compJet

2!3P -ingropati in pamant

Peretii exteriori spre incaperip -vecine

Peretii exteriori suprateranip -care se protejeaza laordin

Radierul2/3P Pentru calculul la incovoiere

P Pentru calcululla eforturi principale

Planseul, peretii, radierul iesirii Aceleasi actiuni ea i? i la In p lus, la 0sarcina interioara Pi~ 1I3P,

de salvare i? i tamplaria elementele s imilare ale care nu lucreaza simul tan eu sarcinimetalica tip UME subsolului amenajat exterioare,

Suprasarc ina P se stabi leste prin tema de proieetare, in funct ie de gradul de protect ie

prevazut in Instructiunile Comandamentului Protectiei Civile.

Pana la aparitia reglementarilor de categorisire a localitatilor ~iagentilor economici din

punct de vedere aIprotectiei civile, suprasarcina P se va lua eli valorile:

9

87

P = 0 ,3 daN/cm2( 3000 daN/m2), pentru cladi ri ce se rea lizeaza la nivel de comuna

: ; ; i oras,

P = 0,5 daN/cm2 ( 5000 daN/m2), pentru cladi ri ce se realizeaza in municipii .

P =0:5 daN/cm2( 5000 dar-l/m"), pentru cladiri realizate de agentii econornici.

P = 1,0 daN/cm2

( 10000 daN/m2), pentru cladi ri ce se rea lizeaza de agent ii eco-

nomici din industria de aparare.

Normele tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protect ie c ivila ' in

subsolul const ruct ii lor noi , precizeaza ca dimensionarea elementelor de rez istenta a le

subsolului ce s e amenajeaza ca adapost de aparare civila se face in conformitate cu

prescriptiile tehnice in vigoare.



88

10EXEMPLE DE CALCUL

Sa se evalueze lnoarcarile din:

zapada

van t

pentru un bloc tip lama cu amplasamentul si cacieteristicile geometrice si structurale demaijos:

Amplasament: Zona de zapada A,B siC;Zona de van t A,B si C ;

Dimens iuni : HI=21,60 m(P + 7E ) ,H2 =27,00 m (P + 9E).B =10, 90 m ,L =28,60 m .

Inaltimea nivelului curent: hetaj =2,70 m .

Panta a c o pe r is u lu i t e ra s a : a<7%.

Structura de rezistenta: flexibila,din cadre de beton armat eu peret i usori de

umplutura.

Acoper is terasa cu panta mica.

Greutatea normata permanents pe-m p de a c o pe r is t e ra s a gp=650 daN/m2.

C ladir e d in c la sa a I II - a de impor -

tant~ dupa STAS 10100/0-75.

A: Incarcarea din zapada. - STAS 10101121-92.

a) Valoarea normata a incarcarii din zapada.

p : =Czi. Ce • gz [daN/m2]

Ce- coeficient prin care se tine seama de conditiile de expunere a constructiei.

Valoarea coeficientului c, se considera 0,8 pentru constructia data, cu acoperis

terasa cu panta mica ~iconditii normale de expunere.

Czi- coeficient prin care se tine seama de aglomerarea de zapada pe

s u p ra f at a c o n st r uc t ie i e x pus a z a pez i i,

Valoarea coeficientului Czise determina din tab.5.2 din indrumator sau tabelu13

din STAS in functie de forma acoperisului ~ischeme de variatie a coeficientului Czi •

Pentru cladi rea studiata, la nr.l in tabel , pentru acoperis simplu eu un plan cu

unghi 0 <a <30° se adopta Czi =1,00, avsnd 0 singura varianta de incarcare din zapada.

gz - greutatea de referinta a stratului de zapada, in daN/m2. .:Valoarea lui & se stabileste avand in vedere ha rta de zona re d in f ig .5 .1 din

ind rumato r sau pag.3,4 din STAS §Iitabelele 1 §i 2 din STAS sau pct .5 .3.1 din indru-

mater, Pentru zonele adoptate pentru cladirea studiata §Iiperioada de revenire de 10 ani,vom avea valorile:

Pentru zona A: ~ gz= 90 daN/m2,Pentru zona B: ~ &= 120 daN/m2,

Pentru zona C: - - : > - & : = 150 daN/m2.

89

Ca urmare, mcarcarea normata din zapada p ~ pe unitatea de suprafata a

acoperisului teras a , rezulta:

Pentm zona A: -7p~ =1~ O O . 0,8 .90 = 72 daN/m2,

Pentru zona B: - - : > - p~ = = 1 ,00 . 0 ,8 . 120=96 daN/m2,

. 2

Pentruzona C: ~ P:c= 1,00·0,8·150 = 120 daN/m ..

b) Valoarea de calcul a incarcarii din zapada:c n

Pz=Y'Pz

Y";coeficientul partial de siguranta care se stabi leste conform pet . 3 , tab. 4 si 5

din STAS sau cap I tab.1.8 si 1.9 dinindrumator infunctie de: .

zona climatica de zapada;s ta re a limi ta ~i gmparea de mca rca ri la care se face ver if ic area , c f. STAS

10101l0A-77;clasa de importanta a constructiei cf. STAS 10100/0- 75;

Pentru zonele A, B si C raportul gp are urmatoarele valori:. ce·gz

. gppentru zona A: =9,028

ce·gz

gp

pentru zona B: = 6,771ce·gz

gppentru zona C: . 7" 5,417

ce·gzLa s ta ri le l im i ta u lt ime de rezistenta si stabilitate, sub a c ti u n ea g r u pa r il o r

fundamentale:

gpYF='t«- 0,4 . ~ 0,3'Ya

ce ·gz

¥a= 2 ,2 , cf tab.5 din STAS sau tab.1.9din tndrumator ~ipentru clasa III de importanta.

_ pentru zona A: ¥FA=2,2":' 0,4·9,028 =- 1,41 <0,66 :::? YF= 0,66pentru zona B:YFB=2,2 - 0,4·6,771 =- 0,51 <0,66:::? YF=0,66

pentru zona C: 'tee: =2 ,2 - 0,4· 5 ,417 =- 0,033 <0,66 :::?YF=0,66

Avand invedere ca, pentru toate zonele, YFrezul ta mai mic dedit 0,3 'Yase va

adopta valoarea limita prescrisa YF=0,3'Ya=0,66.

Ca urmare mcarcarea din zapada rezulta:, 2

pen tru zona A: p~= 0,66 . 72~ 47,52 daN/m

_ pentru zona B:p ~= 0 ,66· 96 =63,36 daN/m2

pentru zona C:p~ = 0,66·120 = 79,20 daN/m2



90

La s tar ile l im it a al e exploa ta rii normal e, sub e fe et ul i nca rc ar ilo r t ota le deexploatare:

~ 0,3·yo

Avand In vedere ca , pentru toate zonele, y o rezulta mai mic deca t 0,3·yc se _:ya

adopta valoarea l im i ta p re sc ri sa Y o=0,3·yc= 0,42.

Ca unnare incarcarea din z a pad a r e zu l ta :

pentru zona A:p~ =0,42·72 =30,24 daN/m 2

- pentru zona B: p~ =0,42·96 =40,32 daN/m2

pentru zona C: p~= 0,42 . 120 =50,40daN/m2

La starile Iimita ale exploatar ii normale , sub efeete de durata si la stari le l imita

ultime, sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea zapezii joaca un rol secundar):

Y l =Y e

Y e = 0,30 , c f. t ab .5 d in STAS sau tab.1.9 din i nd ru m at or s i pentru elasa illde

importanta,Ca urmare incarcarea din zapada rezulta:

- pentru zona A: p~ =0,30·72 =21,6 daN/m2

- pentruzona B: p ~ =0,30·96 = 28,8 daN/m2

- pentru zona C: p ~=0 ,30 . 120 =36,(}daN/m 2

La starea limita ultima de obosea la : c f. t abA d in STAS Y 2 = Odeci zapada nuintervine in calcuI.

B:Incarcarea din vant. - STAS 10101120 -90 .

a) Elemente de baZa.

stabilirea tipului de amplasam ent: . . . .. _ .. ....Se considers tipul de amplasamen t I l, cf pc t.2.S d inSTAS sau pet .6 .4 .2d in

indrumator, in erase (eu exceptia centrelor marl lor erase) si imprejurimi , din zone.

cu mas ive fores ti er e, a lt e ampla samen te s imi lar e acope rit e re la tiv uniform. euobstacole eu mli1timi de peste 10m. __.--'

clasa de rigiditate a structurii: J

Conform NPI00-92 se considera structura din b.a. flexibila.pentru care perioada

proprie de vibratie in modul I, se poate estima eu relatia

Tr =O,ln, unde n este numa rul nivelurilor (vezi NPlO~)'·92-anexa B, tab.Bl, sau inindrumator cap.8 tab.8.3).

categoria de sensibilitate la vant a structurii:

Sensibilitatea lavant se considera in functie de Tr §iH.

91

Pentru P+7E: Tr =0 ,1 x 8 niv. =0,8 sec.

Pentru P+9E: TI=0,1 x 10niv. =1,0 sec.

Inaltimea H a cladirii este:

Pentru P+7E: H =2,7 x 8 niv, =21,60 m

Pentru P+9E: H = 2,7 x 10niv. = 27,00 mConform pct .2 .14 din STAS sau pct .6 .4.5 din indrumator, c ladi ri le studiate se

incadreaza in categoria C1 de sensibilitate I a v a n t deoarece H <40 m §iT1::S;,0 sec.

b) Actiunea directa a vantului.b1) Intensitatea normata a componentei normale pe suprafa ta expusa p ~, a

incarcarii aplicate din v a n t, c o n si d e ra t a d i st r ib u i ta , se de te rmine eu relatia:

p~ =~.Cni • Ch{Z)-' gv

in care:

~ - coef ici en t de rafal a ca re con fo rm. pc t.2. l4 d in STAS sau pct.6.4.5 d in indru-

mater , pentm cladiri dincategoria Cl desensibil itate lavant se ia ~ = 1,6.

C ui - coeficient aerodinamic pe suprafata I, care conform pct.2.7 si tab.3 din STAS

sau pct.6.4.3 din indrumator tab.6.3, se extrage m funct ie de rapoartele H/B ~iLIB , siunghiul de inclinatie al acoperisului terasa.:

CuI Cn 2

~

PentruP+7E: HIB =21,6110 ,9 = 1,98 = = 2,00LI B =28,6/10,9 =2,62

a. =0 ,00° ;

en l

tf t f f ft'<;;; f f It

B

S e c ti u n e v e r ti c al a S e c ti u n e o r iz o n ta l a

Conform pct .2 .7 tab.3 din STAS

sau tab.6.3 din todrumator = > G u o =+0,8

Cnl=-0,8 pt. a=0,00° siHIB ~ 2,00

Cn2 =-0,8 ptH!B~ 2,00



92

On3=-0,6 pt H IB ~ 2,00 si LIB ~ 2,00

Pentm P+9E: RIB=27,0/10,9 =2,47 ~ 2,00

LI B =28,6/10,9 =2,62 ~ 2,00

a=0,000

Conform pct .2 .7 tab.3 din STAS

sau tab.6.3 din indrumator :::;> CnO =+0,8

cnl-::;::-0,8pt. a=0,000 si BIB~2,00'"

Cn2=-0,8 pt HIB ~ 2,00 ,

Cn3=-0,6 pt R IB ~ 2,00 si L IB ~ 2,00Ch(Z)- coeficient de varia tie a presiunii dinamice de baza cu inalt imea, este dat la

pet.2.5 ~i tab.2 din STAS sau pet.6.4.2 ~i tab.6.2 din ind rumato r in functie de t ipul

amplasamentului ~ide inaltimea z =H deasupra terenului.

Pentm amplasamentul de tip IIsi:

, P+7E , cu H=21,60 m ch(H) =0,924 ch(10) =0,65

P+9E, cuH=27,00 m ch(H) = 1,005 ch(lO)=0,65

gv - presiunea d inamica de b a z a, s t ab i li z a ta la inaItimea de lOm deasupra terenului

plat.

Conform pet.2.4 si tab.l din STAS sau pct.6.4.1 ~itab.6.1din indrumator:

- pentm zona A de van t : gv =30 daN/m2,

- pentru zona B de van t : gv =42 daN/m2

- pentm zona C de vant: g,=55 daN/m2

Pe baza celor de mai sus intensi ta tea normata a c om p on en te i n or ma la p e fete1e

cladirii rezulta:

Tabelul10.l

Regimde Intensitatea normata a componentei normale a

inaltime al incarcarii aplicate de vant

blocului ( daN/m2)

Fata ,,0" Fetele ,,1,2" Fata ,,3"

) C ' : l A 10m 24,96 - 35,48 - 26,61t). . . . .

H 35,48~ . . . .P+7E ](~ B 10m 34,94 - 49,67 - 37,25

, t) C!) H 49,67~'O

C 10m 45,76 - 65,05 -48,780N H 65,05

) r o A 10m 24,96 - 38,59 - 28,94o

Ii.. .38,59.. .

P+9E r o ' i j

B 10m 34,94 ..54,03 - 40,52(>t) 0 H 54,03r o ' \ j

-'45,76s C 10m -70,75 - 53,06N H 70,75

Pentm blocul1ama P+7E

Pe fata ,,0":P~= P . enO • Ch(Z)' g,

Zona A: p~ 10= 1~6· 0,8·0,65·30 = 24,96 daN/m2

,

Pe fetele ,,1,2": p t 2 =~ .enl,2. ch(Hmed) gv

pentru suctiune Hmed=Hstreasina=21,60 mn ' ' 2

PI 2=- 1,6·0,8 .0 ,924 . 30=- 35~48daN/m,

ZonaB:

ZonaC:

Zona A:

ZonaB:

Zonae:

93

p~ H= 1,6·0,8·0,924·30 =35,48 daN/m2,

n / 2Po 10= 1,6 ·0,8·0,65 t 42 = 34,94 da N m,

p g H= 1,6 ~0,8 . 0,924·42 =49,67 daN/m2,

n 2Po 10= 1,6·0,8·0,65·55 =45,76 daN/m,

P o H=1,6·0,8·0,924·55 =65,05 daN/m2,

n " d ' . 2PI 2=- 1,6 . 0 ,8 .0 ,924 .42 ="49, 67 aN/m,

P 1°2 = - 1 6 . 0 8 . 0 9 24 . 55 =- 65 O S daN/m2, ' " ,

Pe fata ,,3": p~= P . en3.ch(Hmed) gv

Zona A: p ~=- 1 ,6 . 0 ,6 . 0 ,924 .30 =- 26,61 daN/m2

Zona B: p~= - 1,6·0,6·0,924·42 =- 37,25 daN/m2

Pentm blocullama P+9E

Pe fata , ,0 ": P~=P . c oO . Ch(Z). gv

Zona A: p g 10=1,6 . 0 ,8 . 0 ,65 . 3 0 =24,96 daN/m2,

p~H = 1.6 ·0,8· 1,005 ·30 =38,59 daN/m2

,

n

Pe fetele ,,1,2": PI,2 =P . enl,2. Ch(Hmed)gvpentru suctiune Hmed=Hstreasina=27,00 m

pr 2= - 1,6·0,8· 1,005 ·30 =- 38,59 daN/m2

,

Zonae:

ZonaB:

ZonaC:

Zona A:

ZonaB:

Zonae:

n' 2P3 =- 1,6·0,6·0,924·55 = - 48,78 daN/m

pg,lO= 1,6·0,8·0,65·42 =34,94 daN/m2

pg H= 1,6 . 0,8 . 1, 005 ·42 =54,03 daN/m2,

p~ 10= 1 ,6 . 0 ,8 . 0 ,65 ·55 =45,76 daN/m2,

P O , H = 1,6·0,8· 1 ,005 . 55=70,75 daN/m2

, n 2P 1 2 =- 1,6 .0 ,8 . 1 ,005 .42 =- 54,03 daN/m,

n ' d I 2P12= - 1,6· 0~8· 1,005·55 =-70,75 aNm,



94

Pe fata ,,3": p ~ =~.en3 • c h(Hmed ) . gv

Zona A: p~= - 1,6·0,6·1,005· 30 =- 28,94 daN/m2

ZonaB:

ZonaC:

n . . 2

P3 =- 1,6 . 0,6 . 1,005·42 =- 40,52 daN/m

P~=- 1,6 . 0 ,6 ·1,005 . 55=- 53,06 daN/m2

b2) Intensitatea de calcul a componentei normale a actiunii directe a vantului pe

fetele cladirii.c n

Pn=Y'Pn

Y_ coeficientul partial de siguranta care se s t a bi l es t e c o n fo rm pet. 3 din STAS

sau in cap.l din indrumator tab.I.6 ~i1.7m functie de:

- zonele de vant A, B, C, D sau E;_ s tar ea l im it a ~igruparea de incarcari la care se face verificarea structurii, c£

STAS 10101l0A-77;_ c1asade importanta a const ruct ie i cf. STAS 10100 /0 - 75 ;

_ categoria de sensibi li ta te la vant a c1adiriicf. pct.2.14.1 din STAS 10101 /20 -

90 sau pct.6.4.5 din hidrumator.La starile limita ultime de rezistenta si stabilitate, sub .actiunea gruparilor funda-

mentale:Cf. tabelelor 6 §i7 din STAS 10101120..90 sau tab.1.6 ~i1.7 din indrumator, pentru

zonele A, B si C, pentru cladiri ill clasa ill-a de impor tan ta si eategoria C, de

sensibilitate la vant = > YF= Ya= 1,2.

Pentru bloeullama P+7E

Pe fata ,,0": PO=YF' pgc . . . .. 2

Zona A: Po 10= 1,2·24,96=29,95 daN/m,

ZonaB:

c . • 2PO,H= 1,2·35,48 =42,57 daN/m

Po 10= 1 ,2 .34 ,94 = 41,93 daN/m1,

PO·H= 1,2·49,67= 59,60 daN/m2

,

Zonae: Po 10= 1,2 . 45,76 = 54,9IdaN/m2

,

Po H= 1 ,2 .65~05 =; = 18,06 daN/m2

,

Pe fetele ,,1 ,2": pt2=YF' Pf,2

c . ..... ..... 2

Zona A: P12= 1,2 . ( - 35,48) = - 4 2,57 daN/m,

ZonaB: p f 2= 1,2· (- 49,67) =- 59,60 daN/m2

,

ZonaC: p f 2= 1,2 . ( -65,05 ) =- 78,06 daN/m2,

Pe fata ,,3": p~=YF' P 3

95

Zona A: p~= 1,2 .(- 26,61) =- 31,93 daN/m2

p~= 1 ,2 · ( -37,25 ) =- 44,70 daN/m2

P~= 1,2 . (-48,78) = - 58,53 daN/m2

ZonaB:

Zonae:

Pentru blocu11ama P+9E

Pe fata , ,0": PO=YF' pg

- Zona A: Po 10= 1,2·24,96 =29,95 daN/m2,

P o H= 1,2 . 38 ,59 =46,30 daN/m 2,

ZonaB: P g 10= 1,2 . 34,94 =41,93 daN/m2,

Po H= 1,2·54,03 = 64 ,83 daN/m2,

ZonaC: Po 10= 1,2·45,76 =54,91daN/m2

,

P o H=1,2·70,75 =84,90 daN/m2,

Pe fetele ,,1,2 p f 2=YF' p f 2, ,

Zona A: pf,2 = 1,2 . (-38,59) =- 46,30 daN/m2

ZonaB: Pf,2= 1,2· (-54,03) =- 64,83 daN/m2

Pf,2= 1,2· (-70,75) =- 84,90 daN/m2onae:

P ~ t 3' " en'e rata H •P 3 = YF. P 3

Zona A:

ZonaB:

Zonae:

p~= 1,2 . (-28,94) = - 34,73daN/m2

p~= 1,2 . (- 40,52) =- 48,62 daN/m2

P~= 1,2· (- 53,06) =- 63,67 daN/m2

La starile limita ale exploatarii nonnale, sub efeetul mcarcarilor totale de exploatare:

Yo=Ye=1,00 = > p~=p: ' vez i valorile nonnate .

.La s ta ril e l~t a a le exploa ta rii norma le , sub efect e de durata ~i la starile limita

ult ime, sub actiunea gruparilor speciale (in eare actiunea vantului joaca un rol

secundar):

Y l =t,=0,30

Pentru blocullama P+7E

P ~ to'" c ne r ata; . Po=Ye' Po

Zona A: P O , 10=0,3 .24,96 = 7,49 daN/m2



96

pg H= 0 ,3 ·35,48 = 10 ,64 daN/m2,

ZonaB: pg,lO"" 0,3·34,94 = 10,48 daN/m2

pg,H= 0,3 .4~,67 =14,90 daN/m2

pg,lO= 0,3·45,76 =13,73 daN/m2

C .-- - - 2POH= 0,3·65,05 =19,51 daN/m,

Zonae:

Pe fetele ,,1,2": PIc 2=Ye ' p f 2, ,

Zona A: pt2= 0 ,3· ( -35,48 ) = - 10 ,64 daN/m2

Zona B: pf 2= 0,3 ' (- 49,67) =- 14,90 daN/m2,

zonae: pf 2= 0,3· (- 65,05) = - 19,51 daN/m2

,

P ~ 3" C ne lata" :P 3 =Ye • P 3

Zona A: p~= 0,3· (- 26,61) =- 7,98 daN/m2

ZonaB:

ZonaC:

P~= 0,3· (- 37,25) =-11 ,17 daN/m2 .

p~= 0,3· (-48,78) =- 14,63 daN/m2

Pentru biocullama P+9E

P f: 0" C ne ataH :Po =Ye . Po

Zona A: p g 10 =0,3 . 24,96 =7,49 daN/m2

,

ZonaB: pg 10= 0,3·34,94 =10,48.daN/m2

,

Zonae:

pg H=0,3·54,03 = 16,21 daN/m2. -

pg,lO= 0,3 ·45,76 =13,73 daN/m2 ..

pg H=0,3·70,75 =21,22 daN/m2

-,

P e f e te l e ,,1,2 p 1 ,2 =Ye . -P f , 2C _ .'. .. ·2

Zona A : P12= 0,3· (-38,59) = ..11,58 daN/m,

ZonaB: p f 2=0,3· ( -54,03 )=-16 ,21 daN/m2

•

pf 2= 0 ,3 · (-70 ,75) = -21 ,22 daN/m2

,onaC:

P e f ata ,, 3" : P ~ =Ye • p~

Zona A: P ~= 0,3 . (- 28,94) =- 8,68 daN/m2

97

ZonaB:

Zonae:

p~= 0,3· (-40,52) =- 12,15 daN/m2

p~= 0 ,3 · ( -53,06 ) =- 15,92 daN/m2

La starea limita ultima de oboseala vantul nu intervine in ca1cul.

Valorile obtinute pentru intensitatea de c al cu l a componentei nonnale a actiunii

directe a vantului pe fetele cladirii pot firegasite in tabelul 10.2. '

e ) Acpunea de ansamblu a vantului.c1) valoarea normata a actiunii de ansamblu

P ~ = P . Ct • ch(Hmed) gv ' At

Ct - coeficientul aerodinamic al rezultantei care cf. pct.2.S din STAS 10101120 -90

sau pct.6.4.4 din mdrumator interpretat fizic rezulta: __

Ct = g u o + g n 3 = + 0, 8 - (- 0, 6) =+ - l, 1 /P =1,6 _-

. ( 21,60)ch(Hmed)= 0,67 pentru Hmed=10,6 m =-2- pt. P + 7E

. ( 2700)ch(Hmed)= 0,737 pentru Hmed= 13,5 m =-t- pt. P+ 9E

- pentru zona A de vant: gv=30 daN/m2

- pentru zona Bde van t : g,= 42 daN/m2

- pen truzona C devant : gv=55 daN/m2

At - aria proiectiei pe planul perpendicular directiei vantului a suprafetei aferente

rezultantei considerate. _ _ _ _ , . .

a)At =LxI m , daca rezultanta se calculeaza ca f011adistribuita liniar pe maltimea

H a cladiriiAs, =28,60 m

2

,P) At = L x hnivel,daca rezultanta se calculeaza ca foqa c o nc e nt ra ta l a nivelul K, in

dreptul planseelor At~=28,60 x 2,70 =77,22 m2•

y) At =L x H, daca rezultanta se calculeaza ea foqa concentrata in centrul geometric

al fatadei principale a cladirii.

Aty= 28,60 x 21,60 =617,76 m2 pentru P + 7EAty=28,60 x 27,00 =772,20 m2 pentru P + 9E



98

000\t--~

I

I I I I I I

(l V) V)

("f) "T~ 0o \0 t--~.q- V) 1.0

I I I

I I

o 1.01.0 0O\~ oo~V) r-I I

1.0 00 .q- t-- 1.0 If) \0 0\ <:-. ("f) 1.0 If)0\ -r 0\ 1.0 r- - 0 0\ V) 0 0 t-- t--

"tV)~ .q-~0\ ~ V) "'T~ cO o ; : f -e - V)n0(.l ("f) M '< T '< T 1.0 N M M V) '<T t--

o

lugA~p

'j;1'J!lBtu!T:) BUOZ

" J U g A gp

'j;1:)~lBtu1P BUOZ

V)t--MO .---< I.O V)OMM' ---<O0\ l.r) 0\ 1.0 0\ 0 0\M0\ 00 0\ 0\

0\ (In .....n 0\ 'Tn 00 0\ I.O~.---< < : T ~ 'T~ """n

N «:t "'T V) V) t-- (l""", <: T 1.0 V) 00

u

99

Pentru schema a. de indircare ( forta distribuita liniar pe inatime ).

BlocP+7E:

ZonaA: Pt~= 1,6 . 1,4·0,67·30·28,60 = 1287,7daN/ml

ZonaB: Pt~= 1,6·1,4·0,67·42·28,60 = 1802,7daN/ml

ZonaC: Pt~= 1,6· 1,4·0,67·55·28,60 = 2360,7daN/ml

BloeP + 9E:ZonaA: Pt~= 1,6·1,4·0,737·30·28,60 =1416,45daN/ml

Zona B: Pt~= 1,6· 1,4·0,737·42·28,60 =1983,04daN/ml

ZonaC: Pt~= 1,6 . 1,4·0,737·55 ·28,60= 2596,8daN/ml

Pentru schema 13 de incarcare ( forta concentrata 1anivelulK ).

B10cP+ 7E:

ZonaA: Pt/!= 1,6·1,4·0,67·30·77,22 =3476,75daN

Zona B: Pt p = 1,6· 1,4·0,67·42·77,22 =4867,45 daN

Zona C: P,p = 1,6 . 1,4 .0,67 .55 .77,22=6374,05 daN

BlocP+9E:

Zona A: P, p =1,6 . 1,4·0,737·30 ·77,22 = 3824,4 daN

ZonaB: Ptp= 1,6·1,4·0,737·42·77,22 =5354,2 daN

Zona C: Ptp= 1,6·1,4·0,737·55·77,22 =7011,4 daN

Pentru schema y de incarcare ( forta concentrata in centrul geometric a 1 f at ad e i ) .

BlocP + 7E:

ZonaA: Pt~= 1,6 . 1,4·0,67·30·617,76= 27814,02daN

ZonaB: Pt~= 1,6·1,4·0,67·42·617,76 =38939,64daN

ZonaC: Pt~= 1,6 . 1,4·0,67·55'617,76 = 50992,38da N

BlocP+ 9E:

Zona A: Pt~= 1,6·1,4·0,737·30·772,2 =38244,3 daN

ZonaB: Pt~= 1,6·1,4·0,737·42·772,2 = 53542,0daN

ZonaC: Pt~= 1,6·1,4·0,737·55·772,2 = 70114,5 daN



100

c1)valoarea de calcul a actiunii deansamblu.

c nPt =Y 'Pt

coeficientul incarcarii y are aceleasi valori cu Y adoptat pentru t n ca r ca r ea d i re c ta ,

La s tarile limita ultime de rezistenta si stabilitate, sub actiunea gruparilor

fundamentale:

YF=Ya =1,2.

Pentru schema u de mcareare ( forta distribuita liniar pe miitime ).

BloeP +7E:c .

Zona A: P ta= 1287,7 . 1,2 =1545,24 daN/m!

ZonaB: Pt~= 1802 ,7·1,2 = 2163,24 daN/ml

Zona C: Pt~= 2360,7·1,2 =2832,84 daN/m!

BloeP+9E:

Zona A: Pt~= 1416,45 . 1,2 =1699,74 daN/ml

Zona B: Pt~= 1983,04 . 1 ,2 =2379,65 daN/mI

Zona c: Pt~= 2596,8 ·1,2 =3116,16 daN/ml

Pentru schema (3 de Incarcare ( forta concentrata la nivelul K).

BloeP+7E:

Zona A: Ptp=3476,75·1,2=4172,1 daN

Zona B: Ptp= 4867,45·1,2 = 5840,94 daN

zonae: Ptp=6374,05 . 1,2= 7648,86 daN

Bloc P + 9E :

Zona A: P,p =3824,4 . 1,2 = 4589,28 daN

Zona B: Ptp= 5354,2·1,2 =6425,04 daN

Zona C: Ptp= 7011,4·1,2 =8413,68 daN

Pentru schema'Y de incarcare ( forta concentrata in eentrul geometric al fatadei ).

B loc P+ 7E:

Zona A: Pt~= 27814,02·1,2 =33376,8 daN

Zona B: Pt~ = 38939,64 . 1,2=46727 ,57 daN .

Zona C: P t~= 50992,38· 1,2=61190,85 daN

101

Bloc P +9E:

Zona A: Pt~= 38244,3· 1,2 =45892,8 daN

Zona B: Pt~=53542,0 . 1,2=64250,4 daN

Zona c l\~= 70114,5· 1,2 = 84136,8 daN

B1. Evaluarea lncarearii din vant pentru cUidiri

. din eategoria C2 de sensibilitate STAS 10101120-90

Se da un bloc turn eu P+18E situarJnIocalitatea Iasi cu earacteristicile

geometrice ~istructurale de maijos: i.:

Date geometrice:

B= 11,70m

L= 11,70 m

- hniv=3m

H= 19· hniv= 19·3,00 = 57,00 mAcoperis terasa Cli a=0,00°

Date privind amplasamentuI:

Amplasament in zona de vant C cu gv= 55

daN/m2

Amplasament de tip illIn centrul oraselor

eu cladiri cu H >30 m, cu Ch(Z) = 0,92

pentru z=57 ,00 m, ~i Ch(Hmed)

=0,62pentru Hmed =28,50 m

Date privind struetura de rezistenta:

Structura duala (nuc1eu central ~i cadre

perimetrale)

Greutatea normata a componentelor

gravitationale gt=600 daN/m2

1.Actiunea directa a vfu1tuluiSe manifesta ca forta distribuita nonnalla suprafata cladirii,

1.1 Valoarea nonnata a aetiunii directe.Conform STAS pet. 2.3.1 sau pet.6.3 din indrumatorcomponenta normala normata

este data derelatia:

in care:gv-presiunea dinamica de baza stabilizata Ia 10m deasupra terenului;

_conform pet . 2 .4 ~i tabelul l din STAS, sau pet .6 .4.1 si tab.6.1 din indrumator

pentru zona geograf ica C,

s- =55 daN/m2



102

C h (Z ) - coeficient care introduce variatia presiunii dinamice de baza, cu inaltimea

_conform pet , 2 .5 si tab. 2 dill STAS sau pct.6.4.2 si tab.6.2 din indrumator,

_pentru amplasament de tip ill s iH = 57,00 illezulta

Ch (H ) =0,92

ch (Hmed ) =0,62

ch(10) =0,30 /C u i - coeficient aerodinamic care reda distributia presiunii si suctiunii pe fetele cladirii

- valorile pozitive Cni eorespund presiunii; ._valorile negative Cni corespund suctiunii ~ise asociaza cu valorile Cb(Hmed) , la

streasina ~irespectiv la mijlocul inaltimii cladirii;_ eonfonn pet. 2.7 ~i tab. 3, pet. 2 din STAS sau pct.6.4.3 si tab.6.3 din

mdrumato r pentru cladiri de tip tum,

CnO= +0,8

enl=-0,8

Co2 =-O ,S

Cn3= -0,6

CnJ

UtfuZ,Cno

Cn3

B

(3 - eoefieient de rafala care introduce efectul dinamie al vfmtu lu iConfo rm pe t. 2.14 d in STAS sau pct .6 .4 .5 dill indrumator eoefieientul (3 se

stabileste in functie de sensibilitatea cladirii la actiunea vantului. Conform prevederilor

pet. 2.14 cladirea in studiu se incadreaza in eategoria C2 de sensibilitate deoarece:

- este 0cladire malta eu H >40 m_perioada proprie fundamentals de oscilatie e st e deT1= 1,25 sec> 1,00 sec

perioada TJ se calculeaza cu formula aproximativa din Normativ P100-92,

Anexa B , tab. B1 s au cap.S tab.8.3 din mdrumator. .conform Anexei B, tab. Bl cladirea se tncadreaza in categoria structuri

semirigide de tip tum pentru care:

103

T1=0 ,075 • ~ (H -maI timea c ladir ii, B - d imensiunea in p lan dupa

care se considera directia vibratiilor)

57TI = 0,075 - f11;:ffi 1,25 sec

'\f 11 , 70

Conform pet . 2 .14.3 din STAS sau pct .6 .4.5 din mdrumatorpeat ru cladi ri din

categoria c,

in care:/ l(zo) - fac tor de turbulenta dat in tab.5 din STAS sau tab.6.5 din mdrumator . Pentru

amplasamentul de tip illsi H=57,00 m, prin interpolare p(zo) =0,92

/ 3 0 (€ r) - coeficient de ampli ficare a efectului f luctuatiilor, care se poate calcula dingraficul din f ig . 4 din STAS sau fig.6.4 din tndrumator in functie de:

1 10 - f ractiunea de amortizare critica.care pentru constructii din beton annat are valoarea

no=0,015

€ I - coeficient care introduce corelatia intre perioada proprie deoscilatie ~i viteza

vantului prin relatia:

. T[ .v(2min)f - 01- 1200

unde: Tj-pcrioada proprie de oscilatie inmodul fundamental T1=1,25 sec.V~2min)viteza de calcul a vantului media ta pe 2 minute data de relatia:

v (2min) = r : : : - - - y .V .o -V' f 2mm

in care:V2min = 55rnIsec pentru zona C conform pct.2.14 din STAS sau pct.6.4.5 din ind rumato r

' Y f - coeficient partial de siguranta a vintului care conform pct.3 tab.6 ~i7 d in STAS sau

cap.l tab.1.6 si 1.7din I nd rumato r este ')'f= ' Y a = 1,5

Caurmare v~2min) . . J [ 5 -55=67,375 mlsec

E = 1,25- 67,375 = 0070I 1200 '

Pentru n o = 0,015 ~i€I = 0,070 din graficul din fig.4 din STAS sau fig.6.4 din I nd rumato r

rezulta:( 3 0 ( € I ) =2,52

Caurmare

(3=1+ p,(zo)" ( 3 0 ( € 1 ) = 1+0,92-2,52 = 3,3184lnIocuind factorii stabiliti mai sus in relatia Pni=(3· Cn i • c~(Z)• gy, pentru fetele

c lad i ri i rezu l ta :

Pe fata "0" - presiune

La H =10m, ch (H ) =0,92

p ~,1O=3 ,3184 - 0,8 • 0 ,30 . .55 = 43,80 daN/m2



10 4

La H =57 m Ch(H) = 0,92

P n = 3 3 18 4· 0 8" 0 92· 55 = 13432 daN/m2

O,H " ,

P e f at a " 1 ,2 " - s uc ti un e

L a H m e d= Hstreas ina=57 m, ch (H s) =0,92

P~,2 =3 ,3 18 4" 0 ,8 " 0 ,9 2" 55 = -134 ,32 daN/mz

Pe f at a " 3 " - s uc ti un e u ni fo rm distribuita

L a H m ed=H l2 =28,5 m, c h (Hmed )=0,62

PH =3 3184.0 6·0 62" 55= -6789daN /m2

3' " ,

,,""

1 .2 V a lo a re a d e c a lc u l a a e ti u ni i d i re c te a v a nt u lu iS e o bt in e c a p ro du s i nt re v al oa re a n or m at a s i c o ef ic ie nt ul p ar ti al d e s ig ur an ta ' Y .

pv = P : " 'YCoeficientii partiali d e s ig u ra n ta ' Ys e d e te rm in a in f u nc ti e d e :

z o ne le g e og ra f ic e d e v a nt , c o nf orm f ig . 1 d i n S TAS s a u f ig .6 .1 d in i ll dr u rn a to r .s ta r e a l im i t a ~ig ru pa re a d e m ca rc ar i l a c ar e s e f ac e v er if ic ar ea c on fo rm S T AS

1010110-75 .c 1 as a d e im p or ta n ta a s tr u ct u ri i, c o nf o rm S TAS 1 0 10 0 /0 -7 5. "

c at eg or ia d e s en si bi li ta te I a vant c on fo rm p ct.2 .1 4 d in S TA S s au p ct .6 .4 .5 d in

indrumator,

C o nf o rm S TAS 1 0 1 00 /0 - 7 5:cladirile d e l oc ui t f ae p ar te d in c la sa I ll-a de importanta.

C on fo rm p et , 2 .1 4 d in S TA S s au p ct .6 .4 .5 d in m d ru m at or b lo cu l tum a n al iz a t f a ce

p a rt e d in c a te g or ia C z .L o ca li ta te a I as i s e a f la in z on a C d e v a nt .

C a u rm ar e:- L a S .L .D . i n g ru pa ri f un da m en ta 1e :

') F= 'Y a =1 ,5 v ez i t ab .6 §i 7 din STAS sau tab .1 .6 si 1.7 din ind rumato r .

- La S .L .E .N . s u b m c a rc ar i t ot a le d e e x pl o at a re :

'Y o='Yc= 1,1_ L a S .L .E .N . s ub e fe ct e d e durata si la S.L.U ing r u par i s p e c ia l e in care vantul

j oa c a r o l s e cu n da r:

'Y l= 'Y e=0, 3

In b az a c el or d e m ai s us :- LaS .L .U . i n g r up a ri f un d am e n ta le :

P e f at a " 0"

La H =10m : PO ,10=') F. P ~,lO = 1 ,5 . . 43 ,8 0 =6 5, 7 0 d aN /m2

La H =5 7 m : P O ,H = ') F· P~,H =1 ,5 · 13 4 ,3 2 =2 0 1 ,4 8 d aN1m 2

10 5

P efa ta " 1 2 ",L a H m ed=H s t re a ~i na 5 7 m : P 1 ,2=')'F.p ~,2 = - 1, 5 • 1 34 ,3 2 =

P e f at a "3"La H =Hm e d= 2 8 ,5 m

P3 =' )F .p~ =- 1, 5 • 6 7, 89 = - 1 0 1, 83 d aN /m2

_ L aS .L .E .N . sub tncarcari t o ta l e d e e x p lo a t ar e :

P e f at a "0" ," -, 2

LaH = 1 0 m : P O,lO = Yo ·P~,10 = 1 ,1 • 4 3 ,8 0 =48,18 daN/m

La H = 57 m: P O ,H =' Y o"P ~ ,H = 1 ,1 · 1 3 4, 32 = 1 47 ,7 5 d aN /m2

P e f at a " 1 ,2 " " .. ". . 2

La Hmed=H s t re a ~ in a= 7 m: PI,2 ='Y0-P~.2=- 1, 1 • 1 34 ,3 2 = - 14 7, 75 daN/m

P e f at a "3"La H =Hme d=2 8,5 m

P3 ='Yo ·p; =- 1, 5 • 6 7, 89 = - 74 ,6 8 d aN /m t

-La S .L .E .N . s ub e fe ct e d e durata ~ i l a S .L .D in g ru pa ri s pe cia le i n c ar e vantul

j oa c a r o l s e cu n da r:

P e f at a "0"" 2

La H = 10 m: PO ,lO= 1 ' 1 . . P ~.IO =0 ,3 • 4 3, 80 = 13 ,14 daN/m

La H=57 m: PO ,H= · 'Y l ·P~.H = 0 ,3 · 1 34 ,3 2 =4 0 ,3 0 d aN/m2

P e f ata '" 1 2 ",L a H m ed=HS t re a si na 5 7 m : P l ,2 = 1 ' 1 - P~.2 = - 0 ,3 -1 3 4, 32 = - 40 ,3 0 daN/m

2

Pe fata "3"La H =Hm e d= 2 8 ,5 m

P 3 = ' Y l· P~ = - 0 ,3 • 6 7, 89 =- 2 0, 3 7 d aN/m2

2 . A c t iu ne a d e a ns am b lu a v an tu lu i2 .1 . V a lo a re a n o rm a t a a r ez u lt a nt e i a c ti un i i v a nt u lu i

C on fo rm p un ct ul ui 2 .3 .3 d in S TA S s au p ct .6 .3 d in t nd ru m at or ,

Pni= {jeCt·Ch(hm ed)·gv·At

unde:

C t- e s te c o ef ic ie n tu l a e ro d in am ic al rezu ltan te i van tu lu i "_ c on fo rm p un ct ul ui 2 .8 ~ia t a b. 4 din S TAS s a u p c t. 6. 4A si t ab .6 .4 d in i nd r um a t or

p en tr u c la di ri d e f or m a p at ra ta ~ i v a nt p er pe nd ic ul ar p e f at ad a l a c la di ri c u r ap or t

H IB = 4 ,8 7 p ri n i nt e rp o la re r ez u lt a C t= 1 ,3 6 ;

g v= 5 5 d a N/m 2, p en tr u z on a C d e v an t;



106

At _ e st e ar ia p roi ec ti ei pe p lanul perpendi cul ar d ir ect iei vantului a suprafetei

aferente rezultantei considerate;

At sepoate calcula in modurile:At =L .. l m = 11,70m2, pentru actiunea rezultanta ca forta distribuita Pe inalt

imea

cladirii;A2=L" hniV= 11,70" 3,00 = 35,1 m2, pentru actiunea rezultanta ca forte concentrate

de nivel 'in dreptul plan~eelor; ,A3 =L " H = 11,70" 57 = 666,9 m2, pentru actiunea vantului ca forta eoncentrata m

centrul geometric al fatadei batute de vant;C h ( h m e d ) =0,62 pentru hmed =Hl 2 =28,5 m

{3 =3,3184 calculat la punctull.1

Pe baza celor calculate mai sus:Valoarea normata a rezultantei actiunii vantului:

P;I =3,3184· 1 ,36" 0 ,62 · 55• 11 ,70 =1850,56 daN/ml

P;2,} =3 ,3184· 1 ,36" 0 ,62 · 55 • 35,1=5401,68 daN

P;,3 =3 ,3184· 1 ,36 - 0,62· 55 • 666 ,9 =102631,99 daN~

2.2Valoarea de calcul a rezultantei vantuIui

Se o b ti ne c a produs lutre coeficientul partial de siguranta ~iincarcarea normata,

Coeficientii partiali de siguranta sunt:IF = 'Y a = 1,5; 'Y o = 'Y c =1,1; 'Y o = 'Y c =1,1 determinati anterior lapunctul 1.2

Ca urmare:

La S.L.D. in grupari fundamentale:

Pil= IF • P;I = 1,5 • 1800,56 =2700,84 daN/ml

P t2,} =' )' F • p :2,j = 1,5 • 5401,68 = 8102,52 daN

P t,3 =' Y F . P ;, 3 =1,5 -102631,99 =153947,99 daN .

107

La S.L.E.N. sub tncarcari totale de exploatare:

P 1 1 = ' Y o · P:l =1,1 • 1800,56 =1980,62 daN/ml

p t2,} =' Y o · P;2,j =1,1 • 5401,68 =5941,85 daN

P 1,3 = ' Y o · P:,3 =1,1" 102631,99 =112895,19 daN

La S.L.E.N. sub efecte de durata §i la S.L.D In grupari speciale m care vantul joaca rol

secundar:

PII = ' Y l • P: l = 0,3 ..1800,56 =540,17 daN/ml

p t2,j =1 '1 • P72,j =0,3 • 5401,68 =1620,50 da N

P t,3 = " {I • P :, 3 = 0,3 • 102631,99 =30789,60 daN

C: incarcarea din seism. - Normativ PI00-92.

Sa se dete rmine sarci na sei smica g lobaIapentruun b loc turn eu S+P+ 1 O E cu

datele caracteristice demai jos, pentru modul I devibratie:

- hniv= 2,70 m

-H= 2,70 x 11=29,70 m

- B= 12,30m

- L= 14,50 m_ structura in cadre din beton armat cu

pereti de umplutura;. . _ t n c a st r ar e a este la nivelul ± 0,00

- amplasament : Oradea_ greutatea proprie normata echivalenta pe

m2 denivel este g; =81° daN/m2_ greutatea normata echivalenta din pereti

despartitori este de 100 daN/m2

de pl~e~

curent_ greutatea normata a p l a ns e u lu i t e ra s a este

de g : = 650 daN/m2

_ tncarcarea utila normata pe planseu

curent este de 150 daN/m2_ t nc ar ce re a utilanormata pe teras a

circulabila este de 200 daN/m2

. . Confo rm Norma ti vului PI00-92 sarci na seisnucag10hala o ri zonta la in modul r

de v ibratie : .

S r = e r · Gunde c r = c x - k s · f J r · l / I · € r



lOS

in care:

c,- coeficientul seismic global inmodul r de vibratie;

G - greutatea mcarcarilor gravitationale pentru mtreaga structura;

- mcarcarile gravitationale intervin cu fractiunea de lunga durata;

- coeficientul de durata, conform STAS 1010l /OA-77 sau cap.l tab.1.5 din

indrumator este:

- nd =1,00 pentru Incarcari permanente;

- nd =1,00 pentru incarcari cvasipennanente (pereti despartitori)

- nd = 0,40 pentru incarcari uti le pe plansee curente si te rase

- rncarcarile utile se considera cu valoarea de durata distribuite uniform pe toate

planseele

Ca unnare:

G = 10" (810+100+0,4·150)" Aniv+(650+0,4-200) ..Aniv

Aniv= 12,30· 14,50 =178,35 m2- G=1860190,5 daN

a- coeficient de importanta a constructici functie de c1asade importanta din tab.

5.1 din normativ sau tab.8.2 din indrumator;

_conformtab.5.1 sau tab.8.2 din indrumator cladirea se incadreaza in c1asaIII-a

de importanta;- conform tab.5.3 sau t ab .S .l d in mdrumator , pen tru c ladir i d in cl asa I II- a de

importanta a=l,OO;

k,- coeficient functie de zona seismica de calcul a amplasamentului;

- conform punctului 5.3,4 din normativ, k, este dat intab.5.3 infunctie de zona

seismica de ca1cul, indicat inharta din fig. 5.1 sau fig.8.l din tndrumator. Pentru Oradea

zona de calcul este E. Pentru zona E, ks=O,12 .f 3 r - coef ici en t de amp1if ica re d inamica in modu l 'r de v ib ra ti e, funct ie de

compozitia spectrala a actiunii seismice in amplasament, care se stabileste conform pet.

5.3.5 din nonnative. Conform pet, 5.3.5 sau re1.8.3, 8.4 ~ifig.8.2 din mdrumator, f3 r se

stabileste in functie de perioadele oscilatiilor proprii T, ale constructiilor si de conditiile

seismice ale zonei ce caracterizeaza perioada de colt T, cu relatiile:

f3 r =2,5 daca r, sr,(J r = 2,5-(T- Tc) ~l daca r,»r,

in cazul dat conform normativului Anexa B, tab. B.1 sau tab.8.3 din tnd rumato r

structura este semirigida si ca urmare:

H 297TI =0,075- - =0,075- '= 0,63 sec.

.fjj ~12,30

Pentru Oradea, zona E, perioada de colt este T, = 0,7 sec .

Deci f3 1 =2,5 deoarece T, ~c·

v - coef iei en t de reduce re a e fec te lo r ac ti un ii sei smice t inand seama de.ductilitatea structurii §i de efect e1e de amort iza re : Confo rm pc t.5.3.6 s i tab.5,4 d in

normativ sau tab.8.4 din mdrumator pentru structura incadre din beton annat cu peret i

de umplutura :

v=O,25

109

. fr - coefi ci ent de echivalent a i ntr e s is temu l re al s i un s is tem el i un grad del iberta te corespunzator modului r de vibra tie. Conform pet 5 3 7 di .re1.8.5 din indrumator: ' . .. n normativ sau

fI=0,65

Pe baza celor de mai sus sarcina seismica globala, in modul I de vibratie rezulta:

SI=CI- G=1,00-0,12-2,5-0,25.0,65·1860190,5 =90684,3 daN



·1. COMSAE.

110

BIBLIOGRAFIE

_Constructii Civile vol.I - Elemente de teoria si tehnica

constructiilor, Elemente de teoria ~imecanica zidariilor,

IPC-N 1992.

2. COMSAE., TOADER V. - Breviar de norme pentru evaluarea actiunilor In

constructii, IPC~N1984.

3. STAS 10101/0-75

4. STAS 101Ol/0A-77

5. STAS 10101/1-78

6. STAS 10101/2-75

7. STAS 10101I2AI-87

8. STAS 1010112A2 -78

9. STAS 10101120-90

10. STAS10101/21-92

11.STAS 10101/23-75

12.STAS 10101/23A-78

13. NPI00-92

_Actiuni in constructii. Clasificarea ~igruparea actiunilor.

J

_Actiuni in constructii. Clasificarea ~igruparea actiunilor

pentru constructii civile si industriale.

_Actiuni in constructii. Greutati tehnice si Incarcari

permanente.

_Actiuni in constructii.Incarcari datorita procesului de

exploatare.

_Actiuni In constructii. Indirdiri tehnologice din exploatare

pentru constructii civile, industriale ~iagrozootehnice.

_Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de

exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante.

_Actiuni in constructii. Incarcari date devant.

_Actiuni In constructii. Incarcari date de zapada.

_Actiuni in constructii. Indircari date de temperatura

exterioara.

_Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi

exterioare in constructii civile ~iindustriale.

_Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor

de locuinte, social-culturale, agrozootehnice ~iindustriale.

comsa-constructii-civile

Documents