compusi_heterociclici_aromatici

8/9/2019 COMPUSI_HETEROCICLICI_AROMATICI

1/51

CHIMIE ORGANICA IICHIMIE ORGANICA IICHIMIE ORGANICA IICHIMIE ORGANICA II

1


2/51

COMPUSI HETEROCICLICI AROMATICI

Compusii in care toti atomii din ciclu (frecvent de carbon) sunt identicise numesc aliciclicisau homociclici, iar cei in al caror ciclu sunt cel putindoua specii de atomi se numesc heterociclici.

Heteroatomi:

azot (N)

oxigen (O)

sulf (S)

2

bor (B)

staniu (Sn)

siliciu (Si)


3/51

Heterociclurile cu caracter aromatic sunt formate din 5 sau 6 atomi:

O

CH

CH

CH

CH

S

CH

CH

CH

CH

NH

CH

CH

CH

CH

CH

CH

N

CH

CH

CH

.... .... .. ..

Furan (axol) Tiofen (tiol) Pirol (azol) Piridina (azina)

1. STRUCTURA

3

N

H

N

H

N

H

N

H

N

H

NN

H

+

-

-

--

-

++++

--

-

4

sau

-- -

+

N N N N N N

+ + N

+

+

+

+

+

- 3

sau

.. .. .. .. .... .. ..


4/51

2. NOMENCLATURA

Nr. de

atomi

Cicluri fara azot Cicluri cu azot

nesaturate* saturate nesaturate saturate

5 ol olan ol olidina

6 in(a) an in(a) **

Nomenclatura heterociclurilor cu 5 si 6 atomi; sufixe

*coresunzatoare numarului maxim de duble legaturi

**

4

Felul heteroatomului este indicat prin prefixul

- oxa oxigen

- tia sulf

- aza azot

nesaturat


5/51

O S N

H

N

N

H

O

N

O

N

S

N

Tetrahidrofuran (oxolan) (THF)

Tetrahidrotiofen (tiolan) Pirolidina (azolidina)

Imidazol (1,3-diazol) Oxazol (1,3-oxazol) Izooxazol (1,2-oxazol) 1,3-Tiazol

5

N

H

O N

N

N

H

N

N

2,3-Dihidropirol (2,3-dihidrazol) 3,4-Dihidrofuran (3,4-dihidroxal) 3H-Pirazol (3H-1,2-diazol)

Piperidina (perhidroazina) Piridazina (1,2-diazina)


6/51

1. Grupa furanului

O

3. COMPUSI HETEROCICLICI PENTAATOMICI

CU UN HETEROATOM

cicluri furanice hidratii de carbonfuran in cantitati mici in fractia usoara a gudroanelor rezultate la

distilarea uscata a lemnului

6

1) Decarbonilarea catalitica a furfuralului

OCHO

O

ZnO, Cr2O3+ CO

Furfural

METODE DE OBTINERE


7/51

CH

2CH

2

OR O R

CH

CH

R ROH OH O

CH

CH

R R

160 CoC C C C+ H2OC C

P2O5

2) Prin incalzirea 1,4-dicetonelor cu clorura de zinc sau pentaoxid

de fosfor

3) Prin tratarea materialelor care contin pentozani (coceni, coji de

7

sem n e e oarea-soare u cu ac su ur c ua a nca z re seformeaza in urma hidrolizei pentoze care prin deshidratareconduc la formarea furfuralului

O

C

H

C

H

CHCHO

CHOH CHOH

CHOH CHO- 3H2O

CHOH2C


8/51

Proprietati fizice:

furanul nu are caracter acid intrucat nu reactioneaza cu bazele obisnuite

incolor

miros slab de cloroform

lichid (T.f. = 31 C)

insolubil in apa dar solubil in solventi organici

Furanul

Proprietati chimice:

8

furanul formeaza saruri cu diversi compusi cu caracter bazic ca fenilsodiul

O O

..+ C6H5 Na- +

-Na

+

+ C6H6


9/51

Reactii de aditii

O O

O

O Br

H

Br

H

H2

Ni (250 C, 100 atm)

Br2

9

O

O

O

O

O

OH

H

Reactii de oxidare

O O

O O+ O2

V2O5

320 Co

anhidrida maleica


10/51

Reactii de substitutie electrofila

Cl N N

ONO2

OSO3H

CH3COO NO2- +

SO3

(in piridina)

+Cl

-

Nitrare

Sulfonare

Ac2O, - 10 Co

10

O ON=N-C6H4Cl

O COCH3

OCHO

(CH3CO)2O

1. HCN, HCl 2. H2O

ZnCl2, eter

Cuplare

Acilare

Formilare

BF3, Et2O


11/51

Derivati ai furanului cu inele condensate:

5

6

7

4

O1

2

3

- lichid uleios (T.f. = 173 C)

Benzofuranul (cumarona)

- incolor

- stabil la actiunea alcalilor- in mediu acid polimerizeaza

- prin hidrogenare aditioneaza 2 atomi de hidrogen

11

lacuri

se izoleaza din fractia de gudroane, care distila in jurul temperaturiide 170 C, ce cuprinde si metilcumarone si inden

dihidrocumarona (cumaran)

Dibenzofuranul (difenilenoxidul)

- compus cristalin (T.t. = 31 C) O

se obtine prin piroliza difenileterului


12/51

2. Grupa tiofenului

tiofenul insoteste benzenul din gudroanele de la distilarea uscata acarbunilor in proportie de pana la 5%

1) Tratarea n-butanului, n-butenelor sau butadienei cu vapori de sulf lacirca 700 C

METODE DE OBTINERE

12

C CCH2

CH2 S

+ 2S + H2S

2) Reactia compusilor 1,4-dicarbonilici cu tri- sau pentasulfura de fosfor

CH

2CH

2

OCH3 O

CH3

CH

CH

CH3 CH3OH OH

SCH3CH3

C C C C

P4S10

2,5-Dimetiltiofen


13/51

Proprietati fizice:

incolor

cu miros de benzen


insolubil in apa

Tiofen


tiofenul are un caracter nesaturat mai putin pronuntat si un caracter

13

S S S

[H] +

tiofenul sufera totusi reactia de aditie a hidrogenului

cu sodiu metalic si metanol in amoniac lichid dihidroderivati

hidrogenarea catalitica (in prezenta de paladiu) tetrahidrotiofen

(tiolan)


14/51

Reactii de substitutie electrofila

SNO2

SSO3H

H2SO4

(CH3CO)2O

Nitrare

Sulfonare

HNO3

Br2

14

S S Br

SO

C6H4COOH

S

CH2Cl

O

O

O

S BrBr

CH2O, HCl

Acilare

Clorometilare

AlCl3

benzen

C


15/51

Derivati ai tiofenului cu inele condensate:

S

Benzotiofenul (tionaftenul)

produs de sinteza

- proprietati asemanatoare cu ale naftalinei (T. t. = 31 C, T. f. = 221 C)

- fara utilizari

OH O

15

obtinerea de coloranti (ex. tioindigo)

-

S S

S

OH

S

O

SS

O O

Tioindoxil Tioindigo


16/51

pirolul in cantitati mici in gudroanele rezultate la pirogenarea carbunilor in cantitati mai mari in produsele de pirogenare ale unor materialebogate in proteine (ex. oase si coarne)

1) Prin actiunea amoniacului asupra furanului la 450 CMETODE DE OBTINERE

3. Grupa pirolului

nucleul pirolic hemoglobina clorofila

16

N

H

O+ NH3 + H2O

2) Incalzirea compusilor 1,4-dicarbonilici cu amoniac sau cu amine

primare

CH

2CH

2

OR

OR

CH

CH

R ROH OH N

RR

H

C C C C

NH3

- 2H2O


17/51

Proprietati fizice:

incolor

cu miros de cloroform


in contact cu aerul si lumina se coloreaza in rosu-brun

Pirolul


in timp indelungat polimerizeaza

17

NH

NH H

..+ HBr

+ Br

-

1) Pirolul are proprietati slab bazice, reactioneaza cu acizii (polimerizeaza,

ca si furanul, in solutii acide)

2) Pirolul se comporta ca un acid formand saruri cu metale alcaline (K sau

chiar KOH)

- pirolul reactioneaza cu reactivii Grignard


18/51

N

H

N

N -

-

+

+..

KOH

CH3MgBr

..

..

K..

..MgBr

+ H2O

+ CH4

Pirilpotasiu

Bromura de pirilmagneziu

18

N -

+

N

CH3

N

H

CH3

N

COCH3

N

H

COCH3

..

K..

Pirilpotasiu(Pirolat de potasiu)

incalzire

N-Metilpirol 2-Metilpirol

CH3I

- KI

ClCOCH3

- KCl incalzire

N-Acetilpirol 2-Acetilpirol


19/51

3) Aditia hidrogenului

tratare cu pulbere de zinc si acid acetic dihidroderivat (3-pirolina)

hidrogenarea cu hidrogen molecular la 200 C, in prezenta de platina

tetrahidropirol (pirolidina)

[H] H2

19

NH H H3-Pirolina Pirolidina


20/51

NH

NO2

N

H

SO3H

N

N=N-C6H4-NO2

N NO2N

(CH3CO)2O, 5 C

Nitrare

Sulfonare

CH3COO NO2- +

SO3

in piridina, 90 C

+Cl

-

Cuplare

4) Reactii de substitutie electrofila

20

NH

NH

Br

Br Br

Br

NH

CHO

NH

COCH3

Bromurare

Acilare

Formilare

Br2, CH3-CH2OH

(CH3CO)2O

1. HCN, HCl 2. H2O

ZnCl2, eter

250 C


21/51

5) Reactia de oxidare cu acidul cromic

NH

NH

O O

[O]

Maleinimida

[O]

R2R2

21

NH

NH

O OR1


22/51

Derivati ai pirolului cu inele condensate:

NH

..2

3

4

5

6

7

Benzopirolul (indolul)

- se gaseste in proportie de 3-5% in fractia de gudroane, care distilaintre 220 si 260 C

- se gaseste in cantitati mici in uleiurile eterice (ex. cel obtinut dinflori de portocal sau iasomie)

Derivatii 2-alchilati de indol se pot obtine astfel:

22

NH

RCH3

NH

R

O

CH3CH2ONa

370 C+ H2O

derivati N-acilati ai orto-toluidinei

NH

RNH

N

CH3CH3CH2

NH2

NH

CH3 ZnCl2/ 200 C

sau Acid polifosforic / 120 C - NH3


23/51

incolor

putin solubil in apa

compus cristalin (T.t. = 52,5 C)

in stare pura are miros placut

Indolul

impur are miros dezagreabil

obtinere de coloranti

utilizare in parfumerie (in doze mici accentueaza mirosul unoruleiuri eterice)

23

Triptofanul (acidul amino--indolil-(3)-propionic sau indolil-(3)-alanina)

NH

CH2 CH

NH2COOH

NH

CH3

Scatol

NH

CH2 CH2

NH2

Triptamina

in cantitati mici in aproape toate albuminele

In organism sufera reactii de degradare

3-metil indol (scatol) 3-(2-aminoetil)-indol (triptamina)

indol


24/51

Serotonina (5-hidroxitriptamina)

NH

CH2 CH2

NH2OH

Rol important in activitatea SNC

Agent vasoconstrictor

IndigoulN

N

OH

H

H

O

O

24

in topitura sau sub forma de vapori are culoare rosie

insolubil in apa, alcool si eter si putin solubil in cloroform si nitrobenzenla fierbere

compus cristalin (T.t. = 390 C) sub forma de ace de culoare albastra cu

reflexe aramii


25/51

= compusi care au la baza sistemul porfirinic, 4 inele pirolice legate

in pozitiile , cu grupele CH.

NHN

NH N

Porfina

Compusi naturali cu nuclee pirolice:

25

PORFINA - compus cristalin- nu se topeste pana la 360 C cand incepe sa se degradeze

- are o culoare rosie intensa

Porfinele formeaza combinatii complexe cu metalele (Fe, Mg, Co, Cu)

NN

N N

M


26/51

Hemoglobina

= cromoproteida, compusa dintr-o componenta proteica (globina)si o componenta prostetica, colorata, hemul.

HEMUL = protoporfirina C34

H34

O4N

4cu Fe2+

- extrem de instabil

= colorantul sangelui

CH CH3CH2

26

NN

N NCH

3

CH3

CH2

CH3

CH2CH2

CH2CH2

HOOC COOH

Fe

CH

Hem


27/51

Clorofila

- pigmentul verde al frunzelor= amestec de doi compusi:

NN

N N

CH

CH3

CH3

CH2CH3

CH3

COH

CH3

CH2

H CH CH

MgNN

N N

CH

CH3 CH2CH3

CH3

COH

CH3

CH2

H CH2 CH

CHO

Mg

27

clorofila B

COOCH3CH2C20H39OOCCOOCH3CH2C20H39OOC

clorofila A3 : 1


28/51

4. COMPUSI HETEROCICLICI HEXAATOMICICU UN HETEROATOM

O O

1

2

4

..

..

..

..

O O

-: :

..

-Piran-Piran

(2H)-Piran(4H)-Piran

1. Grupa piranului

28

O O O O+-

..

..

.. : :..2 O O+..

..

..

-Pirona -Pirona

O O..

..

..

..

DHP

(DiHidroPiran)

THP

(TetraHidroPiran)


29/51

Sarurile de piriliu

numarul de electroni este de 6, repartizati aromatic

stabile

Metode de obtinere- prin actiunea unor deshidratanti (FeCl3, POCl3, H2SO4 etc.) asupra

1,5-dialdehidelor si 1,5-dicetonelor nesaturate

29

CH CHCH

O OHHH O

+

-CC

+ HX

X- H2O

Aldehida glutaconica Sare de piriliu


30/51

Proprietati fizice ale sarurilor de piriliu

incolori

se dizolva in apa fara hidroliza

compusi cristalini

= saruri ale unor baze organice (tari), fara azot

- sarurile de piriliu substituite cu radicali alchil sau aril sunt mai stabile


30

decat sarurile nesubstituite

O

OHAr

Ar Ar OAr

Ar

OH

Ar

O OH

ArAr

Ar

OAr

Ar

Ar+

-CC

Cl

+

Pseudobaze

+ NaOH

- NaCl C

C

1) Prin tratare cu hidroxizi alcalini, sarurile de piriliu nu trec in baze libere

de piriliu ci in compusi hidroxilici echivalenti numitipseudobaze, care

neavand caracter aromatic, sunt instabile


31/51

- pseudobazele pot fi transformate din nou in saruri de piriliu prin tratare cuacizi.

2) Prin tratare cu amoniac, sarurile de piriliu se transforma in derivati ai

piridinei:

OArNH2

Ar

Ar

OAr

Ar

NH2

Ar

OAr

Ar

Ar+

-N

Ar

ArArCC

X

+ NH3

- HX C- H2O

31

+

-

OH

CHOCH3CHO

CH

CH

CHOOH

O

Cl

+- H2O

+ HCl

- H2O

Benzopiranii ( si ) sunt instabili ca si piranii.

Sarurile de benzopiriliu se pot obtine prin condensarea salicilaldehidei

cu acetaldehidei in prezenta unui acid mineral.


32/51

Prin tratarea sarurilor de benzopiriliu cu hidroxizi alcalini se obtin pseudobaz

numite cromenoli:

+

-O O

OH

H

O

OHH

X

HO-

H++

sare de benzopiriliu -Cromenol -Cromenol

32

O O O

O

ox are

cumarina(benzo--pirona)(1-benzopiran-2-ona)

cromona(benzo--pirona)(1,4-benzopirona)


33/51

Cumarina

- compus cristalin (T.t. = 70 C)

- se gaseste in multe plante, fiind un principiu odorifiant- se foloseste in parfumerie si cofetarie

Fenilcromona (flavona) face parte din clasa de materiicolorante galbene numite flavone (gr. flavus = galben)

raspandite in plante, libere sau ca glicozide.

O

O

Antocianidine = derivati de saruri de 2-fenilbenzopiriliu, substituit cugrupari OH fenolice

33

Cl

+O

OH

OH

OH

OH

OH

O

OH

OH

OH

OH

OH

OHO

OH

OH

OH

OH

O

(Cianidina)

Antocianidina

+ NaOH- NaCl

- H2O

Pseudobaza structura chinoidica (purpurie)

- co oran rosu

- se gasesc in flori sub forma de glicozizi de culoare rosiesau albastra numiti antociani


34/51

O

OH

OH

OH

OH

OH

**

Catechine = derivati hidrogenati ai benzopiranului

- incolor- prezinta caracter fenolic cu FeCl3 da o coloratie verde

Xantona (dibenzo--pirona) se poate obtine prin condensarea acidului

salicilic la incalzire in prezenta unui deshidratant (anhidrida acetica sau

POCl3)

O O O

34

- intra in constitutia multor compusi naturali, de culoare galbena,

cum sunt cei extrasi din radacina de gentiana

OH

OH

OH

OH

O+

- 2H2O

- CO2

Xantona

- compus cristalin (T.t. = 174 C)

- stabil

- incolor

2 Grupa piridinei


35/51

2. Grupa piridinei

piridina si omologii sai in gudroanele rezultate la distilarea carbunilor si

in uleiul obtinut la distilarea uscata aoaselor nedegresate

N

1,39

1,37

Piridina structura plana ca si a benzenului

35

1) Prin dehidrogenarea piperidinei (care la randul ei se obtinedin cadaverina) in prezenta de catalizator de paladiu, la 200 C.

CH2CH2 CH2

CH2CH2

NH3 NH3NH

5

6

N1

2

3

4

Cl-

Cl-

- NH3- 2 HCl

- 3 H2

+ 3 H2

METODE DE OBTINERE


36/51

2) Alchil piridinele se pot obtine prin incalzirea piridinei cu halogenuride alchil la 300 C

N N

CH3

N CH3 N

CH3

+-

+ CH3I

..

+300 C

- HI

I

lichid (T.f. = 115 C)Piridina

Proprietati fizice:

36

nco or

cu miros neplacut, persistent

foarte solubila in apa si alcool

se foloseste ca solvent pentru compusi organici

Fiind o baza slaba, similar cu anilina, formeaza saruri cu acizii tari,solubile in apa

N N + -

+ HCl

..N

HCl


37/51


A) Reactiile de substitutie electrofila decurg mai greu si cu randamente

-- -

+

N N N N N N+ + N

++

+

+

+

- 3

sau

.. .. .. .. .... .. ..

37

mai mici decat la benzen, datorita scaderii densitatii electronice in pozitiile 2si 4, ca urmare a atragerii unei perechi de electroni de catre atomul de

azot (mai electronegativ decat carbonul).

atacul electrofil are loc in pozitiile 3 si 5


38/51

N

+

+

+

N + N

NO2

+ N NO2+

N

SO3H

+

H

H

N

NH

KNO3H2SO4

370 C NH

NH

+

SO3, H2SO4, HgSO4

220 C, 24 hN

38

N

Br

N

BrBrBr2

220 - 300 C+

H H

B) R tiil d b tit ti l fil d i i l i


39/51

B) Reactiile de substitutie nucleofila decurg mai usor si au loc in

pozitiile 2 si 4, unde densitatea electronica e scazuta.

+

N NH2

-1) Na NH2

100 C

2) H2O

KOH

+ H2 Reactia Cicibabin

39

N

N C6H5

N OH N O

C6H5Li

100 C, toluen

NH

+ LiH

2-Piridinol 2-Piridinona

2-Fenilpiridina

C) Piridina este rezistenta la oxidare, omologii sai insa, ca si a benzenului,

se oxideaza la catena laterala cu formare de acizi piridincarboxilici.


40/51

Omologii piridinei

Picolinele (metilpiridinele)

N CH3 N

CH3

N

CH3

-Picolina(2-metilpiridina)



40

Lutidinele (dimetilpiridinele): 6 izomeri

Colidina (2,4,6-trimetilpiridina)

N CH3

CH3

CH3

CH CH


41/51

CHCH2

CHO

CHCH2

CH OHNH2

CHCH2

CHO

CH

CH

CH2

NH

CH

CHCH2

OH OH

N

CH3NH3+

CH

- H2O

N CH3 N CH2CH2OH N CH=CH2+ CH2O - H2O

2-Vinilpiridina2-Etanolpiridina

41

N CH3 N CH2Na N CH2C2H5- NaCl

-Propilpiridina

NaNH2

- NH3

ClC2H5

N CH3N COOH

Acid picolic

[O]

A i i i idi b ili i


42/51

Acizi piridincarboxilici

COOHCOOH[O]

N COOH N

COOH

N

COOH

Acid picolic(acid -piridincarboxilic)

(T.t. = 135 C)

Acid nicotinic(acid -piridincarboxilic)

(T.t. = 231 C)

Acid izonicotinic(acid -piridincarboxilic)

(T.t. = 309 C)

!Amida acidului nicotinic =

42

NN N COOH

Acid nicotinic

KMnO4- CO2

Acid chinolinicChinolina

NN

CH3

N

COOH

N

COOC2H5

Acid izonicotinic

KMnO4

-Picolina

C2H5OH H2N-NH

2

OC-NH-NH2

Hidrazida aciduluiizonicotinic

tuberculostatic

vitamina antipelagroasa saufactor PP(pelagro-preventiv)

2 M til 3 hid i 4 5 di(hid i til) i idi


43/51

N

CH2OH

CH2OH

OH

CH3

2-Metil-3-hidroxi-4,5 di(hidroximetil)piridina(piridoxina sauvitamina B6)

- drojdia de bere

- tarate de orez

- ficat

- tratamentul asteniilor, distrofiilor musculare etc.

Nicotina sau -(-piridil)-N-metilpirolidinaN*

43

N

CH3=

ca saruri ale acizilor citric si malic.

ulei incolor cu miros neplacut

solubila in apa si solventi organici

! In cantitati mici excitant al sistemului nervos central si periferic

In cantitati mari actiune paralizanta

Extrasa din tutun utilizare ca insecticid

Nicotina naturala este levogira. Prin sinteza se obtine un racemicdin carese poate separa izomerul dextrogircare prezinta efecte fiziologice diferite sieste mai putin toxic.

Pipe idina (he ahid opi idina)


44/51

Piperidina (hexahidropiridina)

lichid (T.f. = 106 C) cu miros de amoniac

solubila in apa si solventi organic

- baza (pKb = 2,80) mai puternica decat piridina, comportandu-se ca oamina secundara

NH

Derivati ai iridinei cu inele condensate

44

6

7

8

5

N1

2

3

4

6

7

8

5

1N

2

3

4

..

:

Chinolina Izochinolina

Grupa chinolinei


45/51

Chinolina

in gudroanele rezultate la distilarea carbunilor in alcaloidul cinconina prin distlarea in mediu alcalin

metoda Skraup

H2C=CH-CH=O H2N-C6H5 H2C=CH-CH=N-C6H5

C H

+ + H2O

acroleina anilina baza Schiff

Grupa chinolinei

45

NH2

N

CH

C6H

5

CH

CH2NH

CH2

CH2CH

N

NH

N

+- C6H5NH2

1,2-dihidrochinolina chinolina

PhNO2

sau As2O5

Proprietati fizice

miros caracteristic

insolubila in apa dar solubila in solventi organici


- are un caracter aromatic mai slab decat naftalina



46/51

Reactii de reducere:


cu zinc + acid clorhidric sau cu sodiu + alcool etilic este atacat

nucleul piridinic tetrahidrochinolina (cu proprietati bazice

asemanatoare cu ale piperidinei)

prin hidrogenare catalitica (pe Ni sau Pd) decahidrochinolina

(care prezinta izomerie optica, avand 2 atomi de carbon asimetric)

46

Reactii de oxidare:

N N

HOOC

HOOCKMnO4

Acid chinolinic(Acid 2,3-piridindicarboxilic)

Chinolina

[O]

Nucleul chinolinic intra in constitutia unor alcaloizi cum sunt chinina si


47/51

Nucleul chinolinic intra in constitutia unor alcaloizi cum sunt chinina sicinconina, care s-au izolat din coaja arborelui de chinina.

N

CH CH

OHN

CH2

CHC

H

CH2

CH

CH2CH2

CH2

MeO

N

CH CH

OHN

CH2

CHC

H

CH2

CH

CH2CH2

CH2

47

n na ncon na

! Chinina este folosita la combaterea malariei.

N

COOH

N COOH N

COOH

MeO

Acidul chinolinic Acidul cinconinicAcid chininic

Grupa izochinolinei


48/51

Grupa izochinolinei

Izochinolina

in gudroanele rezultate la distilarea uscata a carbunilor

- prin ciclizarea -feniletil-aminei N-acilate si dehidrogenarea catalitica a

3,4-dihidroizochinolinelor obtinute

CH

2

CH2NH N N

P2O5

-

Pd

- H

48

H (R)O H (R) H (R)

2

Proprietati fizice

miros asemanator cu al benzaldehidei

compus solid (T.t. = 24 C; T.f. = 240 C)

- este mai puternic bazica decat chinolina, formand saruri



49/51

Reactiile de substitutie electrofila au loc greu si preferential pe inelul

benzenic in pozitia 5.


Reactii de oxidare:

Reactiile de substitutie nucleofila se petrec usor si preferential pe inelulpiridinic in pozitia 1.

N

COOH

N

HOOC[O]

+

49

Izochinolina Acid ftalic Acid cincomeronic

N

CH2

MeO

MeO

MeO

OMe

Papaverina

1-(3',4'-dimetoxibenzil)-6,7-dimetoxiizochinolina

antispastic

Grupa acridinei


50/51

Grupa acridinei

Acridina

= dibenzopiridina sau benzochinolina

in fractia antracenica a gudroanele rezultate la distilarea uscata a

carbunilor

- prin condensarea difenilaminei cu acid formic in prezenta de clorurade zinc (deshidratant)

H

50

N

H H

H

OH O

N

C

ZnCl2

- 2H2O

Proprietati fizice


51/51

miros asemanator cu al benzaldehidei

compus cristalin (T.t. = 110 C)

- este o baza mai slaba decat chinolina, cu acizii tari formand saruri deculoare galbena iar cu halogenurile de alchil saruri de acridiniu.

- are un caracter aromatic pronuntat


Reactii de oxidare:

51

Reactia de hidrogenare cu amalgam de sodiu duce la obtinerea de

9,10-dihidroacridina (acridan):

N N COOH N

[O] Ca(OH)2

Acid ,-chinolindicarboxilic (acid acridinic)

NH

CH2

compusi_heterociclici_aromatici

Documents