compostarea cu rame

7/16/2019 Compostarea Cu Rame

http://slidepdf.com/reader/full/compostarea-cu-rame 1/18



Introducere

Vermicompostul sau Vcompostul este amesteculheterogen al compostării resturilor vegetale şi deşeurilor alimentare de către anumite specii deviermi.

Compostul rezultat, format din apă, nutrienţi solubili şi bacterii este un excelent fertilizantorganic.

Viermii mănâncă aproximativ cât jumătate dingreutatea corpului lor, iar compostul este gata înpatru luni şi jumătate.



Specii potrivite de viermi

Aceste specii se găsesc în soluri bogate în substrat organic din Europa şi America de Nord şi trăiesc în vegetaţie aflată în putrefacţie, compost şi îngrămezi de materie organică aflate în descompunere. Întru’cât ei trăiesc lamică adâncime în pământ şi se hrănesc cu materia vegetală din sol, ei seadaptează uşor la hrana cu deşeuri alimentare sau vegetale din coşurile degunoi.

Viermii folosiţi în compostare se pot cumpăra de pe internet, din fermespeciale sau din magazinele ce conţin articole de pescuit, unde sunt vânduteca momeală. Ei pot fi colectaţi de asemenea din composturi şi grămezi dematerie organică aflate în descompunere.

• Cele mai folosite specii de viermi (folosiţi pentrucompostare) sunt Eisenia foetida, Perionyx

excavatus , dar şi viermi europeni din speciaEisenia hortensis şi cei mai toleranţi în mediuacid.



Echipamentul necesar

Containerele folosite pentru vermicompost variază mult înfuncţie de mărimea sistemului dorit. Containerele de compostatpentru grădină sunt făcute din cărămizi aşezate în forma unei cutii.Pentru apartamente se pot folosit ca recipiente de compostare, găleţi de plastic refolosite sau containere speciale pentru compostare, ce segasesc în comerţ.

Alte echipamente şi materiale necesare pentru o astfel decompostare sunt: o lingură mare cu care se amestecă conţinutul recipientului; un filtru şi un vas mare folosite pentru a filtrareziduurile lichide şi lichidul uzat; vase folosite pentru a depozita

lichidul rezultat.



I n procesul viermicultivar i i trebuie sa se respecte

urmatoarele etape:

a) pregatir ea substratului nutr i tiv;

Substratul nutritiv de baza poate fi alcatuit din dejectiileanimalelor, dupa fermentare. Dejectiile care nu au fost supusefermentarii (cu exceptia celor de iepure) nu pot fi folosite in calitatede substrat nutritiv. Dupa fermentare substratul nutritiv este supus

analizelor chimice. Daca aceasta nu este posibil, atunci pentru adetermina calitatea substratului nutritiv se foloseste testul "50rame", care consta in urmatoarele: intr-o lada se plaseaza ocantitate anumita de substrat nutritiv, pregatit pentruviermicultivare (3-5kg), in care se plaseza 50 rame mature.

Dupa 24 ore indivizii sunt numarati si se determina starea lor

fiziologica. Daca toate ramele sunt vii si active, atunci substratulnutritiv poate fi folosit in procesul de viermicultivare. Atunci candramele au parasit substratul sau sunt pasive, pregatirea substratuluitrebuie continuata, pana la momentul cand rimele nu vor parasimediul de trai.



b) formarea parcelelor, lojelor, sectoarelor,

gramezilor;

Pentru gospodariile mari, dimensiunilesectoarelor constituie 1 m latime si 50 m lungime, incare grosimea substratului nutritiv trebuie sa fie de 25

- 35 cm (vara) si 35 - 45 cm (iarna). Sectoarele seimpart in loje, dimensiunile constituind 1 m latime si 2m lungime. Asadar, un sector este alcatuit din 25 loje.

Intr-o loja trebuie sa fie plasat pana la 1 tonade substrat nutritiv. Alegerea locului pentruviermicultivare joaca un rol important in procesul deprelucrare a deseurilor organice.

Daca conform testului "50 rame" substratuleste calificat benefic pentru viermicultivare, in el se

plaseazaramele.



c) plasarea in substrat a ramelor si transferarea lor pe

parcursul procesului bioconversiei in sectoare noi ;

Inainte de plasarea ramelor substratul se stropeste abundent.Plasarea ramelor se efectueaza ziua, deoarece sub influenta luminii elese ascund repede in substrat. Pe parcursul procesului tehnologic deprelucrare a deseurilor organice trebuie tinut cont de respectareacerintelor expuse mai sus. Daca intr-o loja au fost plasate 30 - 100 miiindivizi, atunci procesul de prelucrare dureaza 6 luni.



Dupa prelucrarea completa a substratului nutritiv, este necesarareamplasarea ramelor in loje noi. Acest proces decurge astfel: timp de 14zile nu se da hrana suplimentara, dupa care de-alungul lojei (sectorului) se

adauga substratul nutritiv, pe centru. Ramele se incadreaza in acest substratnutritiv si se inlatura impreuna cu el, plasandu-se in alte loje (gramezi) cusubstrat nutritiv.



d ) colectarea biohumusului si pregati rea lui pentru uti l izare sau

pastrare .

Biohumusul obtinut este uscat, cernut si ambalat in saci dinpolietilena sau este administrat in stare bruta pe campuri.

Dintr-o tona de deseuri organice pe parcursul a 6 luni se pot obtine500-600 kg de biohumus.



Vermicultura la scară largă

Vermicompostarea la scară largă este practicată în Canada, Italia,

Japonia, Filipine şi SUA. Există două metode principale de vermicultură la scară largă. Unele

sisteme folosesc un cordon pluristratificat care funcţionează ca uncontainer în care viermii pot să trăiască. Deşi acest sistem nu are barierefizice pentru a preveni evadarea viermilor, teoretic aceştia nu ar trebuisă evadeze, datorită abundenţei în materie organică cu care se pot hrăni.Adesea se folosesc pardoseli de beton pentru a preveni apariţia prădătorilor.

Şi al doilea se numeşte raised bed sau f low-through system .



Vermicultura la scară mică

Pentru a face o compostare cu viermi acasă, se găsesc omare varietate de containere special adaptate în comerţ.Cele mai bune containere sunt cele confecţionate dinplasticuri semi reciclate. Cele din lemn se degradează mai uşor şi au nevoie de înlocuire.

Acest tip de vermicultură este potrivită pentru atransforma resturile provenite din bucătărie în îngrăşăminte organice de o calitate superioară. Viermipot descompune materia organică fără nici un efortsuplimentar din partea omului.

Viermii de pământ şi bacteriile sunt principaliibiocatalizatori în degradarea resturilor alimentare. Altespecii care contribuie la degradarea unor astfel dedeşeuri sunt: insecte, alţi viermi de pământ şi mucegaiuri.



Condiţii de compostare

Viermii necesită oxigen, aşa că recipientul trebuie să respire . Acesta sepoate realiza prin îndepărtarea materialului compostat, crearea unororificii prin care aerul să pătrundă în coş sau utilizarea unui container în flux continuu. Dacă se crează condiţii de anaerobioză, atunci seproduc substanţe puternic odorizante şi se crează un mediu toxic pentru

viermi.

Pentru o compostare în flux continuu se poate dispune o ţeavă prin carese extrage lichidul în exces, iar acest lichid se poate utiliza ca îngrăşământ pentru plante. În flux continuu nu se acumulează lichide înexces, ci ar putea fi necesar un ados de lichide.

pH ar trebui să fie uşor alcalin. Creştera pH ului se poaate realiza prinadăugarea ocazională de carbonat de calciu sau se pot adăuga coji deouă.

Viermii preferă temperaturi cuprinse între 15 şi 21 de grade Celsius şi ar trebui sa depăşească limitele de 0 şi 32 de grade C.



Recoltarea

Compostul este gata, atuncicând nu mai conţine urme dematerial organic neconsumat.Chiar şi cele mai bine

compostate amestecuri mai potconţine sâmburi de piersici, foide hârtie transparentă etc.

Există mai multe metode derecoltare, depinzând de scopul

pentru care se foloseşte compostul şi de posibilitatea dea strânge viermi sau nu.



Probleme

Rezultarea unor mirosuri neplăcute, datorită uneiabundenţe de deşeuri care permit crearea condiţiilor deanaerobioză şi rezultă prin urmarea amoniacul şi altesubstanţe puternic odore. Pentru a preveni apariţia unorastfel de mirosuri se recomandă: introducerea de ziare în interiorul containerului pentru

o mai bună aerare şi absorbţie a lichidelor, A nu se mai introduce alte deşeuri organice până când

nu se termină compostarea

Rozătoarele pot fi atrase de anumite alimente şi mirosuri,provenite de la aceste containere. Această problemă serezolvă prin untilizarea unui recipient de comostare sigilat,dar apare problema alimentării cu oxigen.

În perioada călduroasă, aceste containere atrag multeinsecte şi muşte, dacă nu sunt acoperite.



Avantaje

Îmbunătăţirea solului

Ados de microorganisme, hormoni (auxine), enzime(fosfataze, celulaze)

Capacitate de reţinere a apei îmbunătăţită Intensifică germinarea, cresterea plantelor

Economic

Ecologic

compostarea cu rame

Documents