complexul energetic hunedoara directia...

1

COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA

DIRECTIA MINIERĂ

Industria minieră a huilei în Bazinul

Petroşani- istorie si provocări actuale

2


DIRECTIA MINIERĂ

BAZINUL CARBONIFER VALEA JIULUI În subsolul Bazinului Carbonifer al Văii Jiului este concentrat cel mai mare

zăcământ de huilă din România.

Este situat în partea extrem sudică, a judeţului Hunedoara, în depresiunea

intramontană Petroşani, pe o lungime de circa 42 km şi cu lăţimea variind între 3 şi 7

km şi a început să fie cunoscut încă din anul 1782, când au fost observate strate de

cărbune care s-au aprins şi au ars multă vreme.

3


DIRECTIA MINIERĂ

Descrierea stratelor principale de cărbune În bazinul Petroşani au fost puse în evidenţă un număr de 21 de strate de cărbune, dezvoltate neuniform de la vest spre est.Variaţiile de grosime ale complexului cărbunos sunt mai evidente la stratele inferioare, în special pe înclinarea zăcământului. Principalele strate exploatabile sunt stratele 3 , 5, 13, care deţin ponderea cea mai mare din totalul de rezerve de huilă. Stratul 3 este stratul principal al zăcământului aflându-se sedimentat în toate câmpurile miniere. Prezintă grosimi foarte variabile, de la 0,5 m la 34 m, cu diferenţe mari pe direcţie şi mai ales pe înclinare. Reprezinta circ 48 % din volumul de rezerve de huilă ale Văii Jiului,

Stratul 5 este considerat al doilea strat principal. Este situat la 35-75 m în acoperişul stratului 3 fiind format din 1-4 bancuri în zona estică a bazinului şi din 4-8 bancuri în zona vestică. Stratul 13 are în partea estică o dezvoltare uniformă. În general grosimea este cuprinsă între 0,2 şi 5 m, fiind format din 2 - 7 bancuri de cărbune.

Depozitele sedimentare ale bazinului

4


DIRECTIA MINIERĂ

-exploatare la zi - galerie de coasta

Începuturile mineritului in Valea Jiului

In 1840 pe fondul protectionist creat de statul austro-ungar, fraţii Hoffman şi Karol

Maderspach au început exploatarea la suprafaţă a zăcământului de cărbune de la Vulcan,

Petroşani, Petrila.

- 1858 se fac concesiuni miniere pentru Societatea Salgotarjan din Budapesta;

- Din 1865 în Valea Jiului a pătruns şi statul austriac, care în 1879 a arendat minele sale

“Societăţii de Mine şi Furnale din Braşov ”

- În 1868-1870 s-a construit calea ferată Simeria –Petroşani

5


DIRECTIA MINIERĂ

• între anii 1856-1858 se construiesc colonii muncitoreşti iar în 1868 se dau primele 853 tone de cărbune de la mina Petrila; Mina Petrila şi Petroşani fiind primele mine deschise şi puse în exploatare;

• după punerea în funcţie in 1870 a liniei ferate Simeria-Petroşani, Bazinul Carbonifer Valea Jiului se dezvoltă rapid apărând treptat minele: Lonea, Petroşani Vest, Dâlja, Aninoasa, Lupeni, Vulcan.

• în 1882 se pune în funcţie linia ferată Petroşani –Lupeni şi ia fiinţă “ Societatea Anonimă de Mine de Cărbuni Uricani-Valea Jiului”care a devenit a doua mare societate de exploatare a huilei;

• după 1894 “Societatea Braşoveană de Mine şi Furnale” este cumpărată de “Societatea Salgotarjan”-societate cu sediul la Budapesta care arendează şi minele statului Petrila şi Lonea.

Galerie sustinuta in lemn

6


DIRECTIA MINIERĂ

Dezvoltarea producţiei se realizează odată cu construirea de:

- 1894-1907 uzine electrice la Petroşani Est, Vulcan, Lupeni

- 1897-1900-separaţii de cărbune Petroşani Vest, Vulcan, Lupeni;

- 1900 fabrica de cocs de la Lupeni

- 1890-1900 funiculare pentru transportul cărbunelui la Aninoasa, Vulcan, Lupeni;

7


DIRECTIA MINIERĂ

- Investiţiile în minerit au dus la creşterea producţiei de la 853 tone în anul 1868 la 987.860 tone în anul 1920. Paralel cu creşterea producţiei de cărbune a crescut şi numărul locuitorilor din Valea Jiului

- 1902 apar primele locomotive electrice pentru transportul cărbunelui

- 1908 se introduc primele perforatoare pneumatice la săparea puţurilor la mina Aninoasa

- 1909 apar primele lămpi de siguranţă cu benzină

8


DIRECTIA MINIERĂ

• maşina de extracţie cu abur

• 1921“Societatea Salgotarjan” este naţionalizată

şi transformată în “Societatea Anonimă

Română”

• 1924“Societatea Uricani” este naţionalizată şi

transformată în “Societatea Lupeni”

• 1925-1926 au început să fie introduse în Valea

Jiului perforatoare-pneumatice si la alte mine

• 1926 ia fiinţă ca proprietate a statului “

Societatea carboniferă Lonea”

• 1930-1931 se introduc în subteran instrumente

antigrizutoase, iar la Lupeni se dă în exploatare

cea mai mare şi modernă instalaţie de sortare şi

spălare a cărbunelui din ţara noastră

• 1931 prin fuziunea Societăţilor Lupeni şi

Petroşani ia fiinţă “Societatea Petroşani”

• 1937 se introduce susţinerea metalică în

abatajele frontale de la E.M.Lupeni

• 1949 se înfinţează Societatea româno-sovietică

pe acţiuni pentru exploatarea cărbunelui “

Sovrom-Carbune”

9


DIRECTIA MINIERĂ

• 1949 - ia fiinţă la Petroşani “Staţia de cercetări pentru securitate minieră -SCSM”,filială a

ICEMIN Bucureşti, care astăzi are denumirea de “INSEMEX”- Petroşani

• 1953 - Societatea româno-sovietică pe acţiuni pentru exploatarea cărbunelui “ Sovrom-

Carbune” se lichidează şi ia fiinţă pentru prima dată de la existenţa minelor în anul 1954 “

Combinatul Carbonifer Valea Jiului “sub conducere românească

• 1953-1960-se introduce tăierea mecanizată a cărbunelui cu haveze la Lupeni ,Vulcan şi

Aninoasa

• 1955-la Lupeni se introduce prima combină Donbas -1 de fabricaţie sovietică

• 1956-la Petrila se încearcă primele grinzi metalice articulate confecţionate la

U.R.U.M.Petroşani

• 1959- s-a trecut în Valea Jiului la susţinerea elastică a galeriilor

10


DIRECTIA MINIERĂ

• 1961-1965 a fost construită Preparaţia cărbunelui Coroieşti • 1962 s-au introdus stâlpii hidraulici cu pompă individuală şi grinzile metalice articulate; • 1963-1964 se experimentează combine mecanizate de tăiere a cărbunelui şi se încearcă

înlocuirea tavanului artificial din abataje din poditură de cherestea cu tavan artificial din împletitură metalică;

• 1965 s-a introdus la Lupeni în abataje primii stâlpi hidraulici cu circuit deschis în complex cu grinzi metalice articulate;

• 1966-1968 unităţile miniere sunt dotate cu maşini de încărcat cu cupă; • 1968 la Lupeni se pune în funcţie o centrală teleglizumetrică cu 40 de capete de detecţie; • 1969 Combinatul Carbonifer Valea Jiului devine Centrala Cărbunelui

Transportor pentru transportul cărbunelui din abataj Aataj cu sustinere individuala

11


DIRECTIA MINIERĂ

• 1969 începând din acest an se folosesc combine de înaintare pentru lucrările în cărbune;

• 1977 Centrala Cărbunelui devine Combinatul Minier Valea Jiului (CMVJ)

• La sfârşitul anilor 80-Combinatului Minier Valea Jiului", avea în structură 15 unităţi miniere în Valea Jiului, Sucursala Banat-Anina, Mina Ţebea şi alte subunităţi de preparare, transport, construcţii, reparaţii utilaj minier, învăţământ, cercetare-proiectare. Personalul angajat al Combinatului depăşea numărul de 60.000 de persoane, din care aproximativ 55.000 erau din Valea Jiului.

• Prin HG nr. 1212/20.11.1990, Combinatul Minier Valea Jiului a fost desfiinţat, locul său fiind luat de Regia Autonomă a Huilei din România şi de alte societăţi comerciale rezultate din desprinderea din cadrul CMVJ a activităţilor care nu erau legate direct de producţia de cărbune. Structura RAH România cuprindea cele 15 mine din Valea Jiului, sucursala Banat-Anina şi mina Ţebea.

Combină de înaintare Dosko

12


DIRECTIA MINIERĂ

La sfârşitul anului 1998, în urma HG nr. 806/13.11.1998, Regia Autonomă a Huilei a fost transformată în Compania Naţională a Huilei

În anul 2011-CNH avea în componenţă 7 unităţi producătoare de cărbune, o unitate de preparare a cărbunelui şi o staţie de salvare minieră;

• Exploatarea Minieră Lonea

• Exploatarea Minieră Petrila

• Exploatarea Minieră Livezeni

• Exploatarea Minieră Vulcan

• Exploatarea Minieră Paroşeni

• Exploatarea Minieră Lupeni

• Exploatarea Minieră Uricani

• Exploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului – suprafaţă

• Staţia Centrală de Salvare Minieră – suprafaţă.

13


DIRECTIA MINIERĂ

Prin notificarea din 19.08.2011 către Comisia Europeană - Compania Naţională a Huilei a solicitat acordarea de ajutor de stat pentru finanţarea inchiderii minelor de huilă necompetitive .

Pentru a evalua viabilitatea unităţilor de producţie în cadrul analizei, a fost luate în considerare evoluţia celor şapte unităţi în ultimii cinci ani, precum şi situaţia rezervelor geologice existente, gradul de certitudine a acestora şi posibilitatea de exploatare eficientă în perioada 2011-2018. Autorizarea ajutorului de stat s-a făcut la data de 22.02.2012.

La data de 26.10.2012 Compania Naţională a Huilei s-a scindat în două societăţi:

1. Compania Nationala a Huilei având în componenţă :

• Exploatarea Minieră Lonea,

• Exploatarea Minieră Livezeni,

• Exploatarea Minieră Vulcan,

• Exploatarea Minieră Lupeni,

• Exploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului – suprafaţă,

• Staţia Centrală de Salvare Minieră – suprafaţă.

2. Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului

Care a preluat minele neviabile :

• Exploatarea Minieră Petrila

• Exploatarea Minieră Paroşeni

• Minieră Uricani

Mine care conform Planului de închidere, întocmit conform precizărilor din DECIZIA 2010/787/UE se vor închide. Termenul limită de închidere nu depăşeşte data de 31 decembrie 2018, data de la care Complexul Energetic Hunedoara prin Direcţia Minieră rămâne singura societate de exploatare subterana a huilei din România.

• La data de 01.01.2013 ia fiinţă Societatea Naţionala a Huilei care preia de la C.N.H cele 6 puncte de lucru prezentate mai sus ;

• La data de 01.08.2013, S.N.H intră în Complexul Energetic Hunedoara ca şi Sucursala Divizia Miniera pastrând în componenţa sa cele 6 puncte de lucru.

14

Consideraţii generale actuale:

• Direcţia Minieră este parte a CEH S.A provenită in urma fuziunii prin absorbtie a Societatii Nationale a Huilei S.A de

către Complexul Energetic Hunedoara la data de 1 august 2013

• S.CEH S.A Direcţia Minieră are în componenţă 4 exploatări de huilă subterane şi Sucursala PREST SERV care se ocupă cu transportul cărbunelui, având în componentă şi staţia de salvare minieră

• CEH S.A – Direcţia Minieră deţine licenţă de exploatare pentru perimetrele miniere concesionate Lonea, Livezeni, Vulcan, Lupeni până în anul 2024

Costul mediu pe anul 2016a fost de 118.9 lei/gcal

Capacitatea de producţie medie este de ≈ 742 mii tone huilă/an;

Continuitatea exploatării la nivelul actual de extracţie, este asigurată cu rezerve industriale pentru o perioadă

de peste 70 ani;

Numărul de salariaţi : 3767 persoane implicaţi în activitatea minieră;

• Huilă extrasă de catre Direcţia Minieră este utilizată în proporţie de 99,9% pentru consumul intern al celor două

Electrocentrale din cadrul CEH respectiv Electrocentrale Deva şi Electrocentrala Paroşeni .


DIRECTIA MINIERĂ

15

Structura organizatorică actuală – S.CEH.S.A- Directia Miniera

DIRECTIA MINIERA

Preparatia Carbunelui

E. M.Lonea

E. M.Livezeni

E.M.Vulcan

E.M.Lupeni

Prestserv


DIRECŢIA MINIERĂ

16

Produse şi beneficiari

Electrocentrale Paroseni

37,7%

Electrocentrale Deva

62,2%

diversi

0,1%

Electrocentrala Paroseni Electrocentrala Deva Principalul produs este HUILA ENERGETICĂ

Conţinut calorific între 3500 – 4200 kcal/kg.

Principalii beneficiari ai produselor

Directiei Miniere Producţia de huilă pe sortimente


DIRECTIA MINIERĂ

17

Perimetrele miniere concesionate de CEH- Direcţia Minieră

LONEA PETRILA

LIVEZENI

VULCAN

PAROSENI

LUPENI

URICANI

Perimetre de exploatare CEH –Directia Miniera

Perimetre de exploatare cuprinse în programul de închidere pănă în anul 2018

Perimetre de exploatare inchise în perioada anterioară

Perimetre miniere


DIRECŢIA MINIERĂ

18

Producţia actuală – 742.000 tone

2 abataje frontale complex mecanizate -

asigură 36 % din producţie;

6 abataje frontale cu banc de cărbune

subminat - asigură 45,9 % din producţie;

2 abataje frontale cu susţinere individuală -

asigură 10.3 % din producţie


DIRECTIA MINIERĂ

Diferenţa de 7,8% din producţie este realizată din lucrari miniere de pregătire

19


DIRECTIA MINIERĂ

EVOLUTIA

PRODUCTIEI VALORIFICATE (net)

956,62

1158,448

754,269 742

1296,734

700

900

1100

1300

1500

2013 2014 2015 2016 Plan 2017 anul

mii

to

ne

/ a

n

20


DIRECTIA MINIERĂ

EVOLUTIA NUMARULUI DE SALARIATI

35883722

4080

4251

5095

3000

4000

5000

6000

2013 2014 2015 2016 iun.17

anul

nu

ma

r m

ed

iu s

ala

ria

ti

Personalul Existent


DIRECTIA MINIERĂ

E.M.Lonea E.M.Livezeni E.M.Vulcan E.M.Lupeni Prest SERV Total

Total Personal 777 799 675 1152 185 3588

Subteran 616 644 567 222 20 2669

Suprafata 161 155 108 330 165 919

din care

direct productivi 226 301 224 320 0 1071

indirect productivi 551 498 451 832 185 2571

EVOLUTIA COMPARATIVA –tone/personal/productivitate


DIRECTIA MINIERĂ

1296,734

4495,0

288,5

1158,448

4251,0

272,5

956,062

4080,0

234,3

754,269

3722,0

202,7

742,000

3588,0

206,0

0,000

500,000

1000,000

1500,000

2000,000

2500,000

3000,000

3500,000

4000,000

4500,000

2013 2014 2015 2016 Estimat 2017

Anul

Productie mii tone personal productiv.-to/pers

23

Provocari Actuale

• Conform Hotararii de Guvern nr. 266/2017 S.CEH va accesa un ajutor de stat pentru

inchiderea si ecologizarea E.M.Lonea si E.M.Lupeni

• Activitatea de productie la E.M.Lonea si E.M.Lupeni va inceta la sfarsitul anului 2018,

urmand ca activitatea de inchidere subterana si ecologizare sa se faca pana in anul 2027


DIRECTIA MINIERĂ

24

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată !


DIRECTIA MINIERĂ

complexul energetic hunedoara directia...

Documents