comparatie intre bacterii si virusuri

22
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA”, ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA”, GALAŢI GALAŢI TEMA TEMA SCURTĂ COMPARAŢIE ÎNTRE BACTERII ŞI VIRUSURI SCURTĂ COMPARAŢIE ÎNTRE BACTERII ŞI VIRUSURI MORFOLOGIE, STRUCTURĂ, MULTIPLICARE, CULTIVARE MORFOLOGIE, STRUCTURĂ, MULTIPLICARE, CULTIVARE REFERENT RACOVIŢĂ VIORICA REFERENT RACOVIŢĂ VIORICA ANUL I AMG ANUL I AMG 2008 2008

Upload: viorica-racovita

Post on 19-Jun-2015

3.845 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Page 1: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA”, ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA”, GALAŢIGALAŢI

TEMATEMA

SCURTĂ COMPARAŢIE ÎNTRE BACTERII ŞI VIRUSURISCURTĂ COMPARAŢIE ÎNTRE BACTERII ŞI VIRUSURIMORFOLOGIE, STRUCTURĂ, MULTIPLICARE, CULTIVAREMORFOLOGIE, STRUCTURĂ, MULTIPLICARE, CULTIVARE

REFERENT RACOVIŢĂ VIORICAREFERENT RACOVIŢĂ VIORICA

ANUL I AMGANUL I AMG

20082008

Page 2: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

MICROBIOLOGIA – MICROBIOLOGIA – o ştiinţă biologică o ştiinţă biologică

fundamentală care studiază morfologia, fiziologia şi fundamentală care studiază morfologia, fiziologia şi sistematica microorganismelor, originea şi evoluţia lor, sistematica microorganismelor, originea şi evoluţia lor, fenomene de ereditate şi variabilitate microbiană şi reprezintă fenomene de ereditate şi variabilitate microbiană şi reprezintă un sistem organizat de cunoştinţe privind legile după care se un sistem organizat de cunoştinţe privind legile după care se desfăşoară viaţa microorganismelor.desfăşoară viaţa microorganismelor.

MICROORGANISMELE – MICROORGANISMELE – sisteme complexe, mono- sisteme complexe, mono- sau pluricelulare, cu celule de tip procariot sau eucariot, sau pluricelulare, cu celule de tip procariot sau eucariot, înzestrate cu un metabolism propriu şi continuitate genetică, înzestrate cu un metabolism propriu şi continuitate genetică, foarte diversificate ca formă, dimensiuni şi activitate foarte diversificate ca formă, dimensiuni şi activitate metabolică.metabolică.

VIRUSOLOGIAVIRUSOLOGIA este ştiinţa care se ocupă cu studiul este ştiinţa care se ocupă cu studiul virusurilor şi studiul acţiunii lor asupra organismelor vii. virusurilor şi studiul acţiunii lor asupra organismelor vii.

BACTERIOLOGIABACTERIOLOGIA este ştiinţa care se ocupă cu studiul este ştiinţa care se ocupă cu studiul bacteriilor şi studiul acţiunii lor asupra organismelor vii.bacteriilor şi studiul acţiunii lor asupra organismelor vii.

Page 3: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

SCURT ISTORIC AL MICROBIOLOGIEISCURT ISTORIC AL MICROBIOLOGIEI ÎÎncă din antichitate, oamenii de ştiinţă ncă din antichitate, oamenii de ştiinţă

credeau că există nişte făpturi mici, ce puteau credeau că există nişte făpturi mici, ce puteau cauza maladiile.cauza maladiile.

Astfel, Astfel, Robert Hooke a fost primul, ce a a fost primul, ce a susţinut existenţa microorganismelor în 1660 susţinut existenţa microorganismelor în 1660 în lucrarea sa în lucrarea sa Micrografia. Însă în 1676, . Însă în 1676, Antonie van Leeuwenhock a fost primul care să a fost primul care să descopere cu ajutorul microscopului primele descopere cu ajutorul microscopului primele microorganisme (bacterii) şi să demonstreze microorganisme (bacterii) şi să demonstreze existenţa lor. Iată de ce el este considerat de existenţa lor. Iată de ce el este considerat de mulţi oameni mulţi oameni părintele microbiologieipărintele microbiologiei..

Bazele microbiologiei moderne au apărut Bazele microbiologiei moderne au apărut odată cu infirmarea teoriei generaţiei odată cu infirmarea teoriei generaţiei spontanee. spontanee. Louis Pasteur are meritul de a fi are meritul de a fi reuşit, în 1862, să dovedească printr-o serie de reuşit, în 1862, să dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentaţia nu apare teste riguroase că fermentaţia nu apare spontan, ci este produsă de microorganismele spontan, ci este produsă de microorganismele care se dezvoltă în mediile bogate în nutrienţi.care se dezvoltă în mediile bogate în nutrienţi.

Page 4: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

În 1884, medicul german În 1884, medicul german Robert Koch publică publică lucrarea sa, lucrarea sa, Postulatele lui KochPostulatele lui Koch, o lucrare foarte , o lucrare foarte importantă pentru microbiologie. De asemeni a descoperit importantă pentru microbiologie. De asemeni a descoperit agenţii etiologici ai unor afecţiuni bacteriene grave cum agenţii etiologici ai unor afecţiuni bacteriene grave cum sunt tuberculoza, antraxul, holera.sunt tuberculoza, antraxul, holera.

Ilia MecinicovIlia Mecinicov, microbiolog rus, este considerat , microbiolog rus, este considerat părintele imunologiei. părintele imunologiei. Dimitri IvanovskiDimitri Ivanovski, botanist, a , botanist, a descoperit, în 1892, pentru prima dată, un virus, descoperit, în 1892, pentru prima dată, un virus, microorganism de dimensiuni atât de mici încât nu se microorganism de dimensiuni atât de mici încât nu se poate vedea decât cu microscopul optic. Descoperirea poate vedea decât cu microscopul optic. Descoperirea acestui virus a marcat începutul unei ştiinţe noi: acestui virus a marcat începutul unei ştiinţe noi: virusologia.virusologia.

În biologie avem nume de savanţi ca: În biologie avem nume de savanţi ca: Traian Traian Savulescu, Savulescu, Gh. Ionescu SisestiGh. Ionescu Sisesti (întemeietorul (întemeietorul Institutului de cercetări agronomice), doctorul Institutului de cercetări agronomice), doctorul Constantin Constantin LevaditiLevaditi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei., unul dintre fondatorii inframicrobiologiei.

Victor BabeşVictor Babeş - medic şi bacteriolog român, - medic şi bacteriolog român, autor al autor al primului tratat de bacteoriologie din lume. primului tratat de bacteoriologie din lume. Ioan Ioan CantacuzinoCantacuzino - Fondator al şcolii române moderne de - Fondator al şcolii române moderne de microbiologie şi medicină experimentală.microbiologie şi medicină experimentală.

Nicolae NestorescuNicolae Nestorescu - medic român. Prof. univ. la - medic român. Prof. univ. la Bucureşti.Bucureşti. Studii în domeniul microbiologiei. - Studii în domeniul microbiologiei. - Ştefan S. Ştefan S. NicolauNicolau - medic român. Întemeietorul şcolii româneşti de - medic român. Întemeietorul şcolii româneşti de inframicrobiologie.inframicrobiologie.

Page 5: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Microorganismele diferă în mod Microorganismele diferă în mod fundamental unele de altele, fiind încadrate în 3 fundamental unele de altele, fiind încadrate în 3 regnuri: protista, procariotae şi vira. regnuri: protista, procariotae şi vira.

Regnul Protista Regnul Protista cuprinde cuprinde microorganisme a căror celule sunt evoluate, microorganisme a căror celule sunt evoluate, de tip de tip eucarioteucariot, cu nucleu şi organite celulare , cu nucleu şi organite celulare nespecifice.nespecifice.

Regnul ProcarioteRegnul Procariote cuprinde cuprinde microorganisme a căror celule sunt primitive, microorganisme a căror celule sunt primitive, de tip de tip procariotprocariot, lipsite de nucleu adevărat şi , lipsite de nucleu adevărat şi de organite celulare nespecifice, dar cu un de organite celulare nespecifice, dar cu un înveliş suplimentar numit perete celular.înveliş suplimentar numit perete celular.

Regnul ViraRegnul Vira cuprinde entităţi cuprinde entităţi infecţioase de natură subcelulară care sunt infecţioase de natură subcelulară care sunt virusurile şi viroizii.virusurile şi viroizii.

VirusurileVirusurile sunt formate dintr-un singur sunt formate dintr-un singur acid nucleic (ADN sau ARN), învelit de o acid nucleic (ADN sau ARN), învelit de o capsidă proteică şi sunt parazite obligatoriu capsidă proteică şi sunt parazite obligatoriu intracelulare. intracelulare.

Page 6: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Tema Tema de faţă cuprinde comparaţia între bacterii şi virusuri privind morfologia, de faţă cuprinde comparaţia între bacterii şi virusuri privind morfologia, structura, înmulţirea şi cultivarea pe medii de cultură specifice.structura, înmulţirea şi cultivarea pe medii de cultură specifice.

BacteriileBacteriile

Celula bacteriană Celula bacteriană este o entitate este o entitate morfologică şi morfologică şi fiziologică de sine fiziologică de sine stătătoare. stătătoare. Bacteriile sunt Bacteriile sunt celule procariote celule procariote protiste inferioare.protiste inferioare.

VirusurileVirusurile Virusurile constituie Virusurile constituie

un regn aparte, sunt un regn aparte, sunt microorganisme microorganisme lipsite de organizare lipsite de organizare celulară şi care se celulară şi care se deosebesc deosebesc fundamental de fundamental de organismele organismele eucariote sau eucariote sau procarioteprocariote

Page 7: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

DimensiuneaDimensiunea bacteriilor bacteriilor se exprimă în microni se exprimă în microni (1µ=10-3 mm), fiind (1µ=10-3 mm), fiind cuprinsă între 1-10µ. cuprinsă între 1-10µ. Dimensiunea, forma şi Dimensiunea, forma şi aşezarea bacteriilor se aşezarea bacteriilor se apreciază prin microscopie apreciază prin microscopie optică.optică.

Formă şi aşezareFormă şi aşezare. În . În raport cu forma lor raport cu forma lor deosebim 4 categorii de deosebim 4 categorii de bacterii: rotunde (cocii), bacterii: rotunde (cocii), alungite (bacili), încurbate alungite (bacili), încurbate (spirili, spirochete, (spirili, spirochete, vibrioni) şi filamentoase vibrioni) şi filamentoase (actinomycetele).(actinomycetele).

Dimensiunea Dimensiunea virusurilor se exprimă virusurilor se exprimă în mµ, sunt particule în mµ, sunt particule de dimensiuni foarte de dimensiuni foarte mici (10 până la 300 mici (10 până la 300 mµ). Pot fi puse în mµ). Pot fi puse în evidenţă doar cu evidenţă doar cu ajutorul microscopului ajutorul microscopului electronic. electronic.

FormaForma virusurilor virusurilor este variată. În este variată. În general corpusculii general corpusculii elementari sau virionii elementari sau virionii se pot prezenta sub se pot prezenta sub următoarele forme:următoarele forme:

Page 8: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

cociicocii sunt bacterii rotunde, sunt bacterii rotunde, aşezate în grămezi aşezate în grămezi ((StaphylococcusStaphylococcus), ovalare, ), ovalare, aşezate în lanţuri aşezate în lanţuri ((StreptococcusStreptococcus), lanceolate, ), lanceolate, dispuse în diplo ca două dispuse în diplo ca două flăcări de lumânare, flăcări de lumânare, ((Streptococcus pneumoniaeStreptococcus pneumoniae) ) şi reniforme dispuse ca două şi reniforme dispuse ca două boabe de cafea ce se privesc boabe de cafea ce se privesc faţă în faţă (faţă în faţă (NeisseriaNeisseria););

Neisseria Neisseria meningitidismeningitidis

(Meningococ)(Meningococ)

formă sferică sau formă sferică sau sferoidalăsferoidală (virusul (virusul poliomielitic, virusul poliomielitic, virusul gripal);gripal);

Myxovirus Myxovirus influenzaeinfluenzae

(Virusul gripal)(Virusul gripal)

Page 9: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

baciliibacilii sunt sunt bacterii cu formă bacterii cu formă alungită de alungită de bastonaş cu bastonaş cu dimensiuni între dimensiuni între 1,5 - 10µ.1,5 - 10µ.

Bacillus anthracisBacillus anthracis

(Bacilul antraxului)(Bacilul antraxului)

formă prismatic formă prismatic patrulaterăpatrulateră (virusul vaccinal, (virusul vaccinal, virusul variolic);virusul variolic);

OrthopoxvirusOrthopoxvirus

(Virusul variolic)(Virusul variolic)

Page 10: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

cocobaciliicocobacilii sunt sunt forme forme intermediare între intermediare între coci şi bacili coci şi bacili ((Yersinia pestisYersinia pestis););

Yersinia pestisYersinia pestis

formă formă filamentoasă sau filamentoasă sau de bastonaşde bastonaş (virusul mozaicului (virusul mozaicului tutunului);tutunului);

Virusul mozaicului Virusul mozaicului tutunuluitutunului

Page 11: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

vibrioniivibrionii sunt bacterii încurbate sunt bacterii încurbate în formă de virgulă;în formă de virgulă;

spiriliispirilii sunt bacterii spiralate cu sunt bacterii spiralate cu 1-2 spire rigide;1-2 spire rigide;

actinomiceteleactinomicetele sunt bacterii sunt bacterii foarte asemănătoare fungilor; foarte asemănătoare fungilor;

spirochetelespirochetele sunt bacterii sunt bacterii spiralate cu corpul flexibil şi 12-spiralate cu corpul flexibil şi 12-20 de spire (20 de spire (Treponema Treponema pallidumpallidum).).

Treponema pallidumTreponema pallidum(Agentul sifilisului)(Agentul sifilisului)

formă de spermatozoidformă de spermatozoid (bacteriofagi).(bacteriofagi).

Page 12: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Structura Structura celulei celulei bacterienebacteriene

Structura Structura internă a internă a corpusculului corpusculului elementar viralelementar viral

Page 13: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Peretele Peretele celularcelular

Componentă celulară Componentă celulară obligatorieobligatorie carecare înconjoară membrana înconjoară membrana citoplasmaticăcitoplasmatică; ; este o este o structură rigidă, structură rigidă, specifică bacteriilorspecifică bacteriilor, , format dintr-un strat format dintr-un strat bazal saubazal sau peptidoglican peptidoglican şi un strat al şi un strat al structurilorstructurilor superficialesuperficiale; ; manifestă manifestă caractere tinctoriale caractere tinctoriale diferite: bacterii gram - diferite: bacterii gram - pozitive, gram - pozitive, gram - negative şi acido-negative şi acido-alcoolorezistente.alcoolorezistente.

1.1. învelişurile învelişurile proteiceproteice: :

sunt codificate de sunt codificate de acidul nucleic acidul nucleic viralviral; ;

au un înveliş au un înveliş proteic=proteic=ccapsidaapsida alcătuită din mai alcătuită din mai multe unităţi multe unităţi identice ce poartă identice ce poartă numele de numele de capsomerecapsomere; ;

Amvelopa viralăAmvelopa virală: : are structură mult are structură mult mai complexă: mai complexă: glicolipidoproteică. glicolipidoproteică.

Page 14: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Aparatul nuclearAparatul nuclear

Este un nucleoid sau Este un nucleoid sau echivalentul nucleului, echivalentul nucleului, cu o structură cu o structură primitivă în primitivă în comparaţie cu nucleul comparaţie cu nucleul celulelor eucariote. celulelor eucariote. EEste format dintr-o ste format dintr-o moleculă circulară de moleculă circulară de ADNADN

Funcţia nucleuluiFuncţia nucleului bacterian constă în bacterian constă în depozitarea depozitarea informaţiei genetice informaţiei genetice necesară necesară autoreplicării, şi deci a autoreplicării, şi deci a caracterelor ce caracterelor ce definesc specia.definesc specia.

2.2. genomgenom =acid =acid nucleic ADN sau nucleic ADN sau ARN, niciodată ARN, niciodată ambele în acelaşi ambele în acelaşi virusvirus::

este purtătorul este purtătorul infectivităţii virale;infectivităţii virale;

Page 15: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Citoplasma Citoplasma bacterianăbacteriană

EEste un sistem coloidal alcătuit din 80% ste un sistem coloidal alcătuit din 80% apă, în apă, în care se găseşte o cantitate mare de molecule care se găseşte o cantitate mare de molecule organice, ioni anorganici, enzime, ARN, vacuole organice, ioni anorganici, enzime, ARN, vacuole şi incluzii. şi incluzii.

RibozomiiRibozomii. Se apreciază că o celulă . Se apreciază că o celulă bacteriană are 20.000 de ribozomi ce conţin 80-bacteriană are 20.000 de ribozomi ce conţin 80-90% din ARN-ul citoplasmatic. 90% din ARN-ul citoplasmatic.

Incluziile citoplasmaticeIncluziile citoplasmatice, descrise la unele , descrise la unele specii bacteriene, sunt formaţiuni structurale specii bacteriene, sunt formaţiuni structurale inerte.inerte.

MezozomiiMezozomii. Sunt structuri membranare care . Sunt structuri membranare care se formează prin invaginarea membranei se formează prin invaginarea membranei citoplasmatice sub formă de buzunar, prezente citoplasmatice sub formă de buzunar, prezente la bacteriile gram - pozitive şi ocazional la cele la bacteriile gram - pozitive şi ocazional la cele gram - negative. gram - negative.

Page 16: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Structuri celulare bacteriene Structuri celulare bacteriene neobligatoriineobligatorii

(extraparietale)(extraparietale) CapsulaCapsula Capsula este un înveliş compact Capsula este un înveliş compact de natură polizaharidică, de natură polizaharidică,

cu excepţia capsulei bacilului cărbunos care este polipeptidică; cu excepţia capsulei bacilului cărbunos care este polipeptidică; are rol în rezistenţa bacteriilor faţă de fagocitoză. are rol în rezistenţa bacteriilor faţă de fagocitoză.

Stratul mucosStratul mucos este un strat amorf şi vâscos ce înveleşte este un strat amorf şi vâscos ce înveleşte bacteria. bacteria.

Este format din lanţuri lungi de polizaharide, cu rol major Este format din lanţuri lungi de polizaharide, cu rol major în adezivitatea bacteriilor de suprafeţe. în adezivitatea bacteriilor de suprafeţe.

Cilii sau flagelii bacterieniCilii sau flagelii bacterieni Sunt apendici filamentoşi ai speciilor bacteriene mobile şi Sunt apendici filamentoşi ai speciilor bacteriene mobile şi

servesc ca organe de locomoţie.servesc ca organe de locomoţie.

Pilii bacterieniPilii bacterieni Sunt Sunt nişte apendici filamentoşi, rigizi, mai scurţi decât nişte apendici filamentoşi, rigizi, mai scurţi decât

flagelii, în număr mare (100-500/celulă) şi cu dispoziţie în flagelii, în număr mare (100-500/celulă) şi cu dispoziţie în general peritriche. general peritriche.

SporiiSporii Sunt forme primitive de diferenţiere celulară, cu rezistenţă Sunt forme primitive de diferenţiere celulară, cu rezistenţă

crescută la factorii de mediu şi care apar endocelular în crescută la factorii de mediu şi care apar endocelular în condiţii nefavorabile de viaţă. condiţii nefavorabile de viaţă.

Page 17: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

BacteriofagiiBacteriofagii

Structura bacteriofaguluiStructura bacteriofagului

Bacteriofagii sunt formaţi dintr-un cap Bacteriofagii sunt formaţi dintr-un cap hexagonal, un gât şi o prelungire numită hexagonal, un gât şi o prelungire numită picior (coadă). picior (coadă). Capul este alcătuit dintr-un Capul este alcătuit dintr-un înveliş proteic (capsida) şi adăposteşte ADN. înveliş proteic (capsida) şi adăposteşte ADN. Coada este un cilindru rigid învelit într-un Coada este un cilindru rigid învelit într-un manşon proteic. manşon proteic. De placa bazală se prind 6 De placa bazală se prind 6 fibre cu rol în fixarea bacteriofagului pe fibre cu rol în fixarea bacteriofagului pe suprafaţa bacteriei.suprafaţa bacteriei.

Page 18: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Înmulţirea bacteriilorÎnmulţirea bacteriilor Înmulţirea bacteriilor se face prin diviziune. Ele Înmulţirea bacteriilor se face prin diviziune. Ele

au vitezau vitezăă de multiplicare extraordinar de mare. de multiplicare extraordinar de mare. ÎÎnmulnmulţţirea bacteriilor evoluează astfel: irea bacteriilor evoluează astfel: 1. Faza de latenţă1. Faza de latenţă. În această perioadă nu se remarcă . În această perioadă nu se remarcă

o creştere a numărului de celule. Durata acestei faze o creştere a numărului de celule. Durata acestei faze variază în funcţie de specie.variază în funcţie de specie.

2. Faza exponenţială sau logaritmică2. Faza exponenţială sau logaritmică este precedată este precedată de o fază de accelerare în care celulele bacteriene de o fază de accelerare în care celulele bacteriene încep să se înmulţească. Această rată intensă de încep să se înmulţească. Această rată intensă de multiplicare este posibilă doar multiplicare este posibilă doar in vitroin vitro, , in vivoin vivo ea ea fiind mult frânată de mecanismele apărării fiind mult frânată de mecanismele apărării antiinfecţioase. antiinfecţioase.

3. Faza staţionară3. Faza staţionară.. Multiplicarea bacteriilor în Multiplicarea bacteriilor în progresie logaritmică nu mai este posibilă.progresie logaritmică nu mai este posibilă.

4. Faza de declin4. Faza de declin care durează mai multe zile se care durează mai multe zile se caracterizează prin scăderea numărului de bacterii.caracterizează prin scăderea numărului de bacterii.

Page 19: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Multiplicarea virusurilorMultiplicarea virusurilor

Virusurile se autoreproduc folosind mecanismele celulare din interiorul celulei Virusurile se autoreproduc folosind mecanismele celulare din interiorul celulei vii. Multipliarea are loc diferit faţă de bacterii vii. Multipliarea are loc diferit faţă de bacterii şşi se realizeazi se realizeazăă pe parcursul a mai pe parcursul a mai multor faze:multor faze:

1. Adsorbţia1. Adsorbţia virusului la celula ţintă: virusului la celula ţintă: Virusul deturnează rolul receptorului celular pentru a se folosi de celulă.Virusul deturnează rolul receptorului celular pentru a se folosi de celulă. Dacă Dacă

există un factor care împiedică adsorbţia, împiedică în realitate şi infecţia.există un factor care împiedică adsorbţia, împiedică în realitate şi infecţia. 2. Faza de pătrundere2. Faza de pătrundere. În celulă poate pătrunde virusul în întregime sau numai . În celulă poate pătrunde virusul în întregime sau numai

acidul nucleic cuplat cu o mică parte din capsidă.acidul nucleic cuplat cu o mică parte din capsidă. 3. Faza de eclipsă sau decapsidarea:3. Faza de eclipsă sau decapsidarea: separarea fizică a virusului de învelişul separarea fizică a virusului de învelişul

proteicproteic. . Pătruns în celulaPătruns în celula,, virusul se dezintegrează în acid nucleic şi proteină şi nu virusul se dezintegrează în acid nucleic şi proteină şi nu poate fi pus în evidenţă.poate fi pus în evidenţă.

4. În faza de multiplicare activă: 4. În faza de multiplicare activă: - are loc replicarea virusului; - are loc replicarea virusului; - se inhibă metabolismul celulei gazdă- se inhibă metabolismul celulei gazdă.. 5. Faza de eliberare: 5. Faza de eliberare: - maturarea proteinelor virale;- maturarea proteinelor virale; - virionii nou formaţi lovesc membrana celulară, iar celula iniţială moare- virionii nou formaţi lovesc membrana celulară, iar celula iniţială moare ;; - eliberarea virionilor se poate face treptat sau se acumulează producând explozia - eliberarea virionilor se poate face treptat sau se acumulează producând explozia

celulei-gazdă, infectând şi alte celule.celulei-gazdă, infectând şi alte celule.

Page 20: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Metode de cultivare ale bacteriilorMetode de cultivare ale bacteriilor

Cultivarea microbilor pe medii lichideCultivarea microbilor pe medii lichide. Mediile lichide se . Mediile lichide se folosesc pentru înmulţirea unor microbi care se găsesc în folosesc pentru înmulţirea unor microbi care se găsesc în număr mic într-un anumit produs. număr mic într-un anumit produs.

Cultivarea bacteriilor pe medii solide.Cultivarea bacteriilor pe medii solide. Introducerea mediilor Introducerea mediilor de cultură solide a însemnat un progres uriaş în tehnicile de de cultură solide a însemnat un progres uriaş în tehnicile de diagnostic, deoarece permite dezvoltarea distinctă a diagnostic, deoarece permite dezvoltarea distinctă a microbilor, sub formă de colonii izolate. microbilor, sub formă de colonii izolate.

Medii specialeMedii speciale Mediile de îmbogăţire Mediile de îmbogăţire sunt medii lichide care permit sunt medii lichide care permit

înmulţirea microorganismelor dintr-un produs patologic sărac înmulţirea microorganismelor dintr-un produs patologic sărac în aceştia. în aceştia.

Mediile de diagnosticMediile de diagnostic sunt medii de cultură care evidenţiază sunt medii de cultură care evidenţiază anumite proprietăţi fiziologice.anumite proprietăţi fiziologice.

Medii selectiveMedii selective. Dacă un mediu de îmbogăţire se solidifică, . Dacă un mediu de îmbogăţire se solidifică, rezultă un mediu selectiv care are avantajul obţinerii rezultă un mediu selectiv care are avantajul obţinerii microbilor sub formă de colonii izolate.microbilor sub formă de colonii izolate.

Page 21: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

Metode de cultivare a virusurilorMetode de cultivare a virusurilor Virusurile se autoreproduc folosind mecanismele Virusurile se autoreproduc folosind mecanismele

celulare din interiorul celulei vii. celulare din interiorul celulei vii. Cultivarea lor este posibilă dacă sunt inoculate într-o Cultivarea lor este posibilă dacă sunt inoculate într-o

gazdă receptivă reprezentată de:gazdă receptivă reprezentată de: - animale de laborator;- animale de laborator; - oua embrionate;- oua embrionate; - culturi de celule.- culturi de celule. Cultivarea virusurilor pe animale de laboratorCultivarea virusurilor pe animale de laborator Animalelor de laborator li se pot administra diferite Animalelor de laborator li se pot administra diferite

substanţe, culturi microbiene pe mai multe căi: cutanată, substanţe, culturi microbiene pe mai multe căi: cutanată, subcutanată, intramusculară, intravenoasă, etc.subcutanată, intramusculară, intravenoasă, etc.

Cultivarea virusurilor pe ouă embrionate Cultivarea virusurilor pe ouă embrionate se realizează se realizează în diferite modalităţi:în diferite modalităţi:

- inocularea în cavitatea alantoidiană;- inocularea în cavitatea alantoidiană; - inocularea în cavitatea amniotică;- inocularea în cavitatea amniotică; - inocularea în sacul vitelin.- inocularea în sacul vitelin. Cultivarea virusurilor pe culturi de celuleCultivarea virusurilor pe culturi de celule Culturile de celule pot fi de origine umană sau Culturile de celule pot fi de origine umană sau

animală, provenind din ţesuturi normale sau neoplazice.animală, provenind din ţesuturi normale sau neoplazice.

Page 22: Comparatie Intre Bacterii Si Virusuri

CONCLUZIICONCLUZII

Microbiologia are un domeniu foarte larg de studiu, Microbiologia are un domeniu foarte larg de studiu, microorganismele fiind prezente peste tot în mediul microorganismele fiind prezente peste tot în mediul înconjurător şi în cavităţile naturale ale oamenilor şi animalelor. înconjurător şi în cavităţile naturale ale oamenilor şi animalelor.

Pe măsura cunoaşterii tot mai aprofundate a exigenţelor Pe măsura cunoaşterii tot mai aprofundate a exigenţelor unei bacterii s-a ajuns la realizarea unor medii de cultură cu o unei bacterii s-a ajuns la realizarea unor medii de cultură cu o compoziţie adecvată şi precisă, astfel încât studiul bacteriilor compoziţie adecvată şi precisă, astfel încât studiul bacteriilor permite dezvoltarea unor metode de profilaxie: realizarea de permite dezvoltarea unor metode de profilaxie: realizarea de vaccinuri şi de seruri imune specifice sau imunoglobuline.vaccinuri şi de seruri imune specifice sau imunoglobuline.

Ţinând cont de particularităţile fizico-chimice şi biologice Ţinând cont de particularităţile fizico-chimice şi biologice ale virusurilor în prezent se pot izola şi identifica acestea.ale virusurilor în prezent se pot izola şi identifica acestea.

În prezent majoritatea infecţiilor virale pot fi combătute În prezent majoritatea infecţiilor virale pot fi combătute prin profilaxie specifică: vaccinuri integrale inactivate mono- prin profilaxie specifică: vaccinuri integrale inactivate mono- sau polivalente.sau polivalente.

După cum am arătat există diferenţe de ordin morfologic, După cum am arătat există diferenţe de ordin morfologic, structural, din punct de vedere al replicării şi al cultivării pe structural, din punct de vedere al replicării şi al cultivării pe medii de cultură specifice între bacterii şi virusuri. medii de cultură specifice între bacterii şi virusuri.

Tocmai aceste diferenţe au ajutat la identificarea şi Tocmai aceste diferenţe au ajutat la identificarea şi deosebirea acestor microorganisme.deosebirea acestor microorganisme.