comori in patrimoniul european si romanesc arhitectura epocii brancovenesti

Upload: mihaela-popa

Post on 18-Jan-2016

7 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

comori in patrimoniul european

TRANSCRIPT

  • Scris de newsreporter pe 29 octombrie 2014, 09:56

    "Comori in patrimoniul european si romanesc arhitectura epocii brancovenesti"ICR New York a deschis seria proiectelor majore dedicate tricentenarului mortii lui Constantin Brancoveanu (1654-1714) prin ampla expozitie de arhitectura Comori in patrimonial romanesc si european Epoca Brancoveanu, avandu-l drept autor pe prof. univ. dr. arhitect Sorin Vasilescu, informeaza Cotidianul.ro.

    /cotidianul.ro

    Vernisajul a avut loc in prezenta unui numeros public, format atat din specialisti, cat si de iubitori ai frumosului in general, americani sau romani din diaspora.

    O premiera absoluta in SUA: expozitia de arhitectura brancoveneasca

    Pe langa comemorarea a 300 de ani de la martiriul Sfintilor Brancoveni, a adus si un omagiu patrimoniului de arhitectura de secol XVII - inceput de secol XVIII pe care-l detine Romania, prezentand publicului american monumente emblematice ale stilului brancovenesc, a caror valoare le inscrie pe lista patrimoniului national, european si universal. Stilul brancovenesc constituie o originala sinteza de influente orientale (decorativismul stilurilor post-bizantin si otoman, venite de la Constantinopol) si influente vest-europene (ecouri, sub forma unor elemente

  • hibride, ale Renasterii tarzii si Barocului, pe filiera preponderant italiana).

    Constituita din 120 de panouri de format 100x70 cm, expozitiacontine peste 300 de fotografii ale celor mai reprezentative monumente ale epocii brancovenesti, preponderant religioase, dar si laice, constituind o prezentare aproape exhaustiva a arhitecturii brancovenesti. Superbele panouri au intampinat vizitatorii inca din lobby-ul ICR New York, desfasurarea expozitionala continuandu-se de-a lungul scarii monumentale, apoi pe marele hol de la etajul I si, in fine, in ampla sala Auditorium. O serie de panouri au fost expuse si in spatiul de intrare al Misiunii Permanente a Romaniei la ONU.

    Un inventar exceptional al patrimoniului arhitectural brancovenesc

    Publicul a putut admira imagini de ansamblu ale monumentelor, vederi exterioare si din interior, planuri arhitectonice, sectiuni, ansambluri de fresca ce decoreaza ctitoriile brancovenesti, detalii de decoratie sculptata. Astfel, expozitia este cea mai spectaculoasa inventariere a patrimoniului arhitectural si de arte decorative apartinand stilului brancovenesc si reprezinta o premiera absoluta in SUA.

    Cateva dintre monumente au constituit adevarate nuclee vizuale in parcursul expozitional, precum complexul arhitectonic al Manastirii Hurezi (Romanii de Jos, judet Valcea, 1690-1702), ce figureaza pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Mondial, cuprinzand imagini cu:Biserica Sf. Imparati Constantin si Elena (coloane pridvor, portal intrare, superbul tablou votiv pictat de echipa de zugravi condusa de mesterii Constatinos si Ioan, fresce in naos si pridvor); Casa Domneasca, foisor si interioare; Clopotnita; Foisorul lui Dionisie; Manastire si desfasurari exterioare / interioare; Cuhnia; Paraclisul Adormirea Maicii Domnului, tablou votiv; trapeza; anexe gospodaresti; Biserica Sf. Fecioara Maria, bolnita, ruinele caselor-chilii; Schitul Sf. Apostoli; Schitul Sf. Stefan. Acestui ansamblu unic i se alatura in expozitie alte monumente ale arhitecturii religioase brancovenesti biserici si manastiri precum: Bordesti (1668- 1669), manastirea Sinaia, biserica veche (1695) cu superbele fresce ale lui Parvu Mutu, Ramnicu Sarat(1691-1697), Berca (1694), Sambata de Sus (1696-1707), Brancoveni(1699), Fundenii Doamnei (1699), Baia de Arama (1700), Coltea - Bucuresti (1702), Surpatele (1703-1706), Doicesti (1706), Sf. Gheorghe-Nou - Bucuresti (1707), manastirea Vacaresti (1716-1722), Bolnitamanastirii Polovragi (1736), biserica Kretulescu Bucuresti (1720-1722).

    Arhitectura civila este reprezentata in expozitie de doua palate impresionante: Palatul de la Mogosoaia, judetul Ilfov (1698-1702) cu superbul foisor al fatadei dinspre curte si loggia de palazzo renascentist a fatadei dinspre lac, si Palatul de la Potlogi, judetul Dambovita (1698).

    Prof. univ. dr. arhitect Sorin Vasilescu in dialog cu arhitectii americani si un public entuziast

    Expozitia a fost conceputa si realizata de Sorin Vasilescu, un renumit arhitect, profesor la Universitatea de Arhitectura si UrbanismIon Mincu din Bucuresti, doctor in arhitectura, membru al Uniunii Arhitectilor din Romania, al Asociatiei Oamenilor de Stiinta din Romania, al Centrului de Studii Palladiene de la Vicenza, al AEEA(Asociatia Europeana pentru Invatamantul de Arhitectura), visiting professor la facultatile de arhitectura din Strasbourg, Lige, Milano si Torino. A publicat (sau a contribuit) la 11 carti si a scris numeroase articole de specialitate, a sustinut conferinte de nivel international si a organizat ample expozitii dedicate valorizarii patrimoniului

  • arhitectural. A primit numeroase titluri si distinctii, intre care Ordinul NationalServiciu Credincios in grad de Cavaler (2000) si Ofiter (2004). Este membru fondator al Ordinului Arhitectilor din Romania; a fost presedinte al ICOMOS / Consiliul International al Monumentelor - Comitetul national roman (2002-2006). Din 2008 este presedinte al Fundatiei Giulio Magni, iar din 2013, al Comisiei Nationale pentru Monumente de For Public.

    La vernisajul de la sediul ICR New York, autorul expozitiei, Sorin Vasilescua sustinut o conferinta despre stilul brancovenesc in arhitectura si a impartasit publicului date inedite despre motivatia realizarii expozitiei, modul laborios in care a realizat fotografiile in situ, cercetarea de arhiva, realizarea designului panourilor etc.

    Domnul Vasilescu a facut o ampla prezentare a arhitecturii brancovenesti, pe care a situat-o in contextul cultural, politic, social romanesc si european, a explicat influentele stilistice incrucisate Est-Vest ce au condus la constituirea stilului brancovenesc si a marcat reverberatiile sale in timp, precum si particularitatile stilului, prin exemplificari cu imagini din expozitie.

    Ideile sale, corolar al unei indelungi cercetari de specialitate, se regasesc si in textul introductiv al catalogului bilingv (romana-engleza) ce a acompaniat expozitia, din care redam cateva fragmente:

    Operele de arhitectura brancoveneasca sunt rezultatul unui lung si complex proces de devenire artistica si nu doar de simpla evolutie, reprezentand pentru universul nostru - situat geografic la Est de Vest si la Vest de Est, iar spiritual fiind expresia unui Bizant de dupa Bizant - un moment de gratie, de originala sinteza, in care pe fondul arhitectural traditional s-au grefat inrauriri diverse din Rasarit si din Apus.

    Ca orice opera muzicala clasica tripartita, si arhitectura, atat de des considerata muzica pietrificata, are un prolog, un miez central in care se fac variatiuni pe diverse teme si un final concluziv. Cu toata aceasta fortata, dar speram expresiva comparatie, arhitectura brancoveneasca are un veritabil prolog chiar in cea a lui Matei Basarab, dar mai ales in cea a Cantacuzinilor, si ajunge la apogeu prin variatiunile stralucite din timpul domniei Domnului ce va imbraca haina martirului si nu va disparea odata cu marsava sa ucidere la Constantinopol, ci se va continua ani indelungati, pana cand valorile occidentale vor face ca filonul arhitecturii noastre, daca nu sa sa sece total, cel putin sa se schimbe total. In acest sens si spirit, putem vorbi, cu o anumita exagerare, de un secol de arhitectura brancoveneasca, un secol care este in mod cert expresia apogeului arhitecturii, inteleasa ca arta de a construi din Tara Romaneasca.

    Daca ar trebui sa cautam acei invarianti stilistici, cum spune Renato de Fusco, ar trebui sa enumeram: expresivitatea particulara a foisoarelor, scarile exterioare si mai ales subtila semnificatie a spatiilor ambigue logiile, care in afara strictei lor functiuni materiale sunt elemente de trecere sau de legatura si mediere intre cele doua expresii ale continuitatii spatiale: spatiul interior si cel exterior. Un spatiu care este in acelasi timp, din punct de vedere stilistic, si oriental si occidental, decorat cu arcaturi atat trilobate, cat si in plin cintru, cu o remarcabila pietrarie a ancadramentelor, balustradelor, coloanelor si capitelurilor in care se simte in acelasi timp si Constantinopolul sau chiar lumea persana, dar si aerul unei Venetii ce a fost intotdeauna o punte intre Rasarit si Apus. Frunza de acant este inlocuita cu o fastuoasa frunza si cu vrejul de dovleac, iar expresia plastica este cu sensibile influente baroce sau chiar si rococo.

  • Proportiile devin mai zvelte si mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atat decorul, cat si spatiile libere, structurate de coloane, neaga masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al cladirilor. Boltirea se face de obicei in semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatra sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. In decoratia din piatra predomina motivele florale, in stuc sunt des intalnite ornamente de tip oriental.

    De asemenea, la vernisaj au luat cuvantul prof. univ. dr. arhitect Livio Dimitriu, profesor pe viata la Pratt Institute din New York, care a sustinut o conferinta extrem de interesanta, expunandu-si propria interpretare asupra stilului brancovenesc, prin care contrazice teoria inflentelor baroce; scriitoarea Doina Uricariu doctor in poetica si stilistica, Director ICR New York si amfitrionul manifestarii, care a decis realizarea expozitiei, a initiat proiectul, prin contactul direct cu autorul expozitiei, si a urmarit toate etapele implementarii; Eduard Andrei doctor in istoria artei, coordonatorul proiectului, care l-a introdus pe domnul Sorin Vasilescu si a facut o succinta prezentare a expozitiei.

    Printre cei prezenti la vernisaj s-au numarat cunoscutul cuplu de arhitecti americani Simona si Peter Budeiri, tanarul arhitect Gabriel Mihalea, Alina Ionescu-Graff, o buna cunoscatoare a arhitecturii brancovenesti, si multi altii.

    Expozitia urmeaza a fi itinerata in mai multe spatii universitar-academice, precum si in centrele culturale ale comunitatilor romanesti din SUA si Canada. In acest sens, Directorul ICR New York a stabilit contacte cu prestigioase institutii de invatamant superior de specialitate:New York School of Interior Design sau Pratt Institute. De asemenea, expozitia va fi itinerata in alte orase din SUA si Canada, la solicitarea comunitatilor romanesti locale.

    Totodata, ca un eveniment conex expozitiei, ICR New York va organiza si va gazdui masa rotunda cu tema Est si Vest: influente inter-culturale in arhitectura si artele decorative ca sursa a originalitatii, cu participarea unor reprezentanti desemnati de alte Institute Culturale din reteauaEUNIC (European Union National Institutes for Culture) prezente la New York. Pornind de la pretextul oferit de expozitia Brancoveanu, seria de mini-conferinte va fi centrata pe influentele reciproce Orient-Occident din arhitectura mai multor tari.

    Expozitia de la ICR New York reprezinta nu numai o adevarata constelatie a capodoperelor de arhitectura brancoveneasca de pe teritoriul Romaniei, ci si o invitatie adresata publicului de a le (re)vizita.

    ADRESA: http://crct.ro/nkuQ

    http://crct.ro/nkuQ