comert exterior final

56
Comerţul exterior al României după 1989 CAPITOLUL I. COMERŢUL EXTERIOR ŞI ROLUL LUI ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ Tranzacţiile de comerţ exterior reprezintă o componentă a sferei afacerilor sau tranzacţiilor internaţionale în raport cu care se particularizează, prin natura obiectului, calitatea participanţilor şi mecanismele de realizare. Formele tradiţionale de comerţ exterior sunt: a) importul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care se cumpără mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentruconsumul productiv şi neproductiv; într-un sens mai larg, în cadrul importului se include şi aşa-numitul import invizibil, adică serviciile procurate de o anumită ţară din alte ţări în domeniile transporturilor, asigurărilor, creditului, turismului, licenţelor etc. ; b) exportul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări; într-un sens mai larg, şi exportul cuprinde aşa- numitul export invizibil. În vederea favorizării schimburilor noastre economice cu diferite state s-a decis introducerea tarifului vamal. Acesta reprezintă un sistem de taxe vamale care se aplică, de regulă, asupra mărfurilor importate, diferenţiat, pe categorii de mărfuri şi pe ţări, în funcţie de interesele economice ale ţării noastre. Alături de formele tradiţionale de comerţ exterior, o extindere din ce în ce mai mare cunoaşte în zilele noastre, cooperarea economică internaţiona-lă. Aceasta reprezintă o formă superioară a legăturilor economice dintre state, în care se împletesc elemente din domeniul producţiei cu cele din sfera circulaţiei, cele din economie cu cele din ştiinţă şi tehnică, presupu-nândexistenţa unei legături mai strâmse şi pe perioade mai lungi între parteneri. 1.1. Structuri organizatorice în comerţul exterior În comerţul exterior există o mare diversitate de structuri organizatorice, modalităţi de combinare şi valorificare a resurselor materiale şi umane. Fiecare structură organizatorică trebuie să asigure realizarea următoarelor funcţii definitorii: prospectare, negociere, contractare şi derulare a tranzacţiilor internaţionale. . Două principii de bază ghidează realizarea unei structuri organizatorice: 1. După principiul unităţii de obiective – o structură organizatorică este performantă dacă facilitează contribuţia indivizilor la atingerea obiectivelor. 2. După principiul eficienţei – structura organizatorică este eficientă dacă asigură îndeplinirea obiectivelor de către membrii organizaţiei, cu minimum de eforturi şi cheltuieli. Cele mai importante structuri organizatorice în comerţul exterior sunt: serviciul de export/import, firma de comerţ exterior, gestionarea resurselor umane (specialişti de comerţ exterior).

Upload: korry1085

Post on 03-Jul-2015

203 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Comert Exterior Final

Comerţul exterior al României după 1989CAPITOLUL I. COMERŢUL EXTERIOR ŞI ROLUL LUI ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ

Tranzacţiile de comerţ exterior reprezintă o componentă a sferei afacerilor sau tranzacţiilor internaţionale în raport cu care se particularizează, prin natura obiectului, calitatea participanţilor şi mecanismele de realizare.Formele tradiţionale de comerţ exterior sunt: a) importul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care se cumpără mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentruconsumul productiv şi neproductiv; într-un sens mai larg, în cadrul importului se include şi aşa-numitul import invizibil, adică serviciile procurate de o anumită ţară din alte ţări în domeniile transporturilor, asigurărilor, creditului, turismului, licenţelor etc. ; b) exportul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări; într-un sens mai larg, şi exportul cuprinde aşa-numitul export invizibil. În vederea favorizării schimburilor noastre economice cu diferite state s-a decis introducerea tarifului vamal. Acesta reprezintă un sistem de taxe vamale care se aplică, de regulă, asupra mărfurilor importate, diferenţiat, pe categorii de mărfuri şi pe ţări, în funcţie de interesele economice ale ţării noastre. Alături de formele tradiţionale de comerţ exterior, o extindere din ce în ce mai mare cunoaşte în zilele noastre, cooperarea economică internaţiona-lă. Aceasta reprezintă o formă superioară a legăturilor economice dintre state, în care se împletesc elemente din domeniul producţiei cu cele din sfera circulaţiei, cele din economie cu cele din ştiinţă şi tehnică, presupu-nândexistenţa unei legături mai strâmse şi pe perioade mai lungi între parteneri.

1.1. Structuri organizatorice în comerţul exterior

În comerţul exterior există o mare diversitate de structuri organizatorice, modalităţi de combinare şi valorificare a resurselor materiale şi umane. Fiecare structură organizatorică trebuie să asigure realizarea următoarelor funcţii definitorii: prospectare, negociere, contractare şi derulare a tranzacţiilor internaţionale. . Două principii de bază ghidează realizarea unei structuri organizatorice:1. După principiul unităţii de obiective – o structură organizatorică este performantă dacă facilitează contribuţia indivizilor la atingerea obiectivelor.2. După principiul eficienţei – structura organizatorică este eficientă dacă asigură îndeplinirea obiectivelor de către membrii organizaţiei, cu minimum de eforturi şi cheltuieli.Cele mai importante structuri organizatorice în comerţul exterior sunt: serviciul de export/import, firma de comerţ exterior, gestionarea resurselor umane (specialişti de comerţ exterior).

I. 5. Rolul comerţului exterior

Comerţul exterior are un rol însemnat în asigurarea economiei naţionale cu materii prime, combustibil şi energie , utilizarea eficientă a forţei de muncă , utilizarea completă şi intensivă a capacităţii de producţie şi creşterea nivelului tehnic şi al calităţii mărfurilor româneşti ca premisă a sporirii competitivităţii ofertei de mărfuri româneşti pe piţele externe.

Rolul esenţial, adeseori revoluţionari, al comerţului este ca factori de progres, care-şi pune amprenta pe toate laturile existenţei sociale, de la economie la politică şi cultură. Capacitatea comercianţilor de a se menţine în cadrul filierelor comerciale în rolul lor tradiţional depinde fundamental şi de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de tranziţie.

În ultimii ani s-au evidenţiat importante modificări în structura activităţii comerciale, ca urmare a conjuncturii macroeconomice, noul context economic a impus, tuturor agenţilor economici care operează în sfera comercială, o reflecţie atât asupra rolului lor economic cât şi a iniţierii şi implementării strategilor de adaptare.

Page 2: Comert Exterior Final

Structura diferită a exportului faţă de import materializează funcţia de transfer a comerţului exterior, rezultând modificarea structurii rezultatelor procesului naţional de producţie, o parte din produsul social creat la nivelul întregii economii naţionale fiind exportată şi înlocuită prin import cu alte valori de întrebuinţare, ceea c educe la diversificarea fondului de mărfuri solicitate pe piaţa internă.

Firmele ce importă în România cu preţuri mici, acordând facilităţi de plată, mărfuri şi preţuri mai avantajoase decât firmele autohtone, aceşti factori fac necesară orientarea firmelor româneşti către export. La externi, firmele româneşti trebuie să facă faţă concurenţei, preţuri de dumping, standarde impuse privind calitatea, desfacerea, ambalajul.Un export efficient într-un volum mare devine o soluţie pentru rezolvarea problemelor de producţie şi sociale existente în economia românească.

TRASATURI ALE COMERTULUI EXTERIOR ROMANESC

Evolutiile din economie s-au reflectat si in comertul nostru exterior, care, incepand cu anul 1990, a cunoscut un puternic declin, situandu-se in 1991 sub 50% din nivelul anului 1989, din 1993 a inceput sa inregistreze o usoara crestere, fara a atinge insa nivelul din 1989.Cat priveste structura exporturilor pe principalele grupe de marfuri, in anii 1992-1995 aceasta s-a modificat fata de anii 1989-1990, predominand produsele industriale cu un grad nu prea ridicat de prelucrare,alcatuite din produse metalurgice, chimice, masini si utulaje, produse textile, confectii si pielarie. Cu ponderi mai mici s-au situat combustibilii si alte produse minerale, produse din lemn si alte materiale de constructii. Produsele alimentare au reinceput sa apara la export, dar cu o pondere inca mica.In structura importurilor, peste 50% din cele pe deviza convertibile au revenit produselor necesare functionarii economiei: combustibili, energie, materii prime pentru industria prelucratoare, cca. 25% masinilor, utilajelor si mijloacelor de transport, iar cca. 15% au revenit bunurilor industriale de consum si aproape 10% produselor alimentare.În luna august 2006, comparativ cu luna august 2005, cifra de afaceri obtinuta de întreprinderile cu activitate principala de comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) a fost mai mare cu 22,7% (+25,4% la marfuri alimentare, bauturi si tutun si +20,6% la marfuri nealimentare).În perioada 1.I.-31.VIII.2006, volumul cifrei de afaceri s-a situat cu 25,4% peste nivelul înregistrat în perioada 1.I.-31.VIII.2005, cresteri mari obtinându-se atât la vânzarile de marfuri alimentare, bauturi si tutun (+29,8%), cât si la vânzarile de marfuri nealimentare (+21,8%).Potrivit estimarilor exprimate în luna septembrie 2006 de catre managerii societatilor comerciale, se contureaza, pentru urmatoarele 3 luni, o tendinta pozitiva a activitatii din industrie, comertul cu amanuntul si servicii si o tendinta de stabilitate a activitatii din constructii, în raport cu cele trei luni anterioare.Exporturile FOB realizate în perioada 1.I-31.VIII 2006 au fost de 16888,8 milioane euro, valoarea acestora fiind cu 17,3% mai mare fata de perioada 1.I-31.VIII 2005. În luna august 2006, valoarea exporturilor FOB a fost de 2001,4 milioane euro, cu 7,4% mai mare fata de luna corespunzatoare din anul precedent. Importurile CIF în perioada 1.I-31.VIII 2006 au însumat 25320,6 milioane euro (23371,4 milioane euro în preturi FOB), valoarea acestora fiind cu 25,2% mai mare fata de perioada 1.I-31.VIII 2005

CAPITOLUL IIEVOLUŢIA COMERŢULUI EXTERIOR AL ROMÂNIEI1.1. Analiza comerţului al României

După decembrie 1989, fostele întreprinderi de comerţ exterior au fost transformate în societăţi comerciale (societăţi pe acţiuni), dar au continuat să se afle sub coordonarea ministerelor de resort, având ca obiect de activitate desfăşurarea operaţiunilor de import-export al produselor ministerelor în subordinea cărora se aflau. Liberalizarea formelor de proprietate, precum şi deschiderea efectuată prin promulgarea şi aplicarea Legii nr. 54/1990 şi a Legii nr. 31/1991, au făcut posibilă înfiinţarea de societăţi particulare cu capital privat având ca obiect de activitate comerţul internaţional (mai ales că investiţiile iniţiale necesare se situau la niveluri reduse). Principalele mutaţii produse în sistemul organizatoric al comerţului exterior românesc sub impactul celor arătate, în perioada 1990-1992, pot fi rezumate astfel: - menţinerea întreprinderilor de stat cu activitate de comerţ exterior care îşi prelungesc relaţiile tradiţionale cu furnizori si beneficiari afţati de asemenea în proprietatea statului;

Page 3: Comert Exterior Final

- îrifiinţarea de societăţi comerciale cu capital privat autohton cu funcţii de case de comerţ care intermediază schimburile economice internaţionale; - înfiinţarea reprezentanţelor proprii ale societăţilor multinaţionale, care încep să deruleze activităţi de import-export; - creşterea cererii de bunuri de larg consum din import care favorizează apariţia a numeroase societăţi particulare cu capital românesc sau străin în poziţia de importatori a unor produse din această categorie. Perioada 1993-1996 este puternic marcată de fenomene turbulente care se produc atât în sfera macroeconomică (caracterizată prin inconsecvenţa politicilor comerciale aplicate, exacerbarea fenomenului inflaţionist, devalorizarea monedei naţionale în raport cu principalele devize etc.), cât şi în cea microeconomică, caracterizată prin următoarele aspecte:- preluarea opearţiunilor de comerţt exterior de către o categorie semnificativă de producători pe cont propriu;- privatizarea societăţilor producătoare (care sunt cel mai adesea preluate de către foştii parteneri de afaceri) şi care implică modificări importante în structura producţiei, portofoliul de clienţi, organizarea activităţilor de comeţt exterior;- privatizarea unor întreprinderi cu obiect de activitate legat de comerţul exterior prin metoda MEBO;- apariţia societăţilor productive mixte prin asocierea unor firme externe cu producători autohtoni;- falimente ale unor firme mici cu activitate de comerţ cu capital românesc şi/sau strain;- reaşezarea relaţiilor comerciale tradiţionale prin deschiderea, de către investitorii străini, de reprezentanţe, birouri comerciale, agenţii specializate în derularea afacerilor pe piaţa românească;- liberalizarea pieţei valutare şi a cursului de schimb, care echilibrează raportul producţiei pentru piaţa externă şi, respectiv, internă şi conduce la uniformizarea producţiei; Perioada 1996-2002, se poate caracteriza, din punctul de vedere al evoluţiei structurii organizatorice a comerţului exterior, ca fiind o perioadă de consolidare şi relativă stabilitate. În acest interval, România a adoptat o serie de politici economice destinate reorientării geografice a schimburilor sale comerciale şi, mai ales restructurării interramuri a bunurilor exportate si importate. În pofida acestor eforturi, ţara noastră a rămas şi în această perioadă un importator net care înregistrează un deficit comercial care tinde să se permanetizeze Principalele cauze responsabile pentru această stare ,de fapt, ramân insuficienţa restructurare a economiei, dar mai ales, ponderea ridicată a întreprinderilor de stat în totalul firmelor producătoare de bunuri destinate exportului.

IV.2 Analiza comerţului exterior în perioada 2000-2005, odată cu consolidarea schimburilor economice internaţionale

IV.2.1 Comerţul exterior al României în perioda 2000-2005

Ca o tendinta pozitiva, este de remarcat totusi înscrierea activitatilor de comert exterior pe coordonatele unei traiectorii pozitive începând cu anul 2000. Aceeasi concluzie rezulta si în urma analizei datelor cuprinse în tabelul următor:Evoluţia comerţului exterior in perioada 1996-2002 tabelul nr.....

Page 4: Comert Exterior Final

Anul 2000 a marcat o evoluţie deosebit de dinamică a economiei mondiale. Creşterea economică s-a accelerat îndeosebi în prima parte a anului. Comerţul internaţional s-a caracterizat în 2000 pritr-o accelerare netă a ritmului de creştere. Evoluţiile din sectorul extern au fost pozitive în prima parte a anului însă spre sfârşit situaţia s-a deteriorat, creşterea anuală a importurilor a depăşit-o pe cea înregistrată la exporturi.Orientarea geografică a comerţului exterior nu a suferit modificări esenţiale, ţările Uniunii Europene continuând să fie principalii parteneri ai României atât la export cât şi la import. S-a menţinut, de asemenea, tendinţa de intensificare a comerţului cu ţările în tranziţie din Europa Centrală şi de Est, ponderea acestora în exportul şi importul total majorându-se cu 2,1% şi respectiv 3,5%. Comerţul exterior al României în anul 2002 Exporturile FOB realizate în luna decembrie 2002 au fost de 1215,5 milioane dolari SUA, mai mari cu 48,6% comparativ cu luna decembrie 2001, cu 28,1% faţă de media anului 2001 şi mai mici cu 10,2% faţă de luna noiembrie 2002.În anul 2002 exporturile FOB au fost de 13868,8 milioane dolari SUA, cu 21,8% (+2483,8milioane dolari SUA) mai mari faţă de anul 2001.În structura pe mărfuri a exporturilor, cinci secţiuni de mărfuri deţin 70,8% din total exporturi,după cum urmează:

Page 5: Comert Exterior Final

Pe grupe de ţări, comparativ cu anul 2001 au crescut exporturile către ţările dezvoltate (+21,9%), iar în cadrul acestora cu ţările Uniunii Europene (+20,5%). Ponderea acestor grupe de ţări în total exporturi a fost de 74,5% pentru ţările dezvoltate şi de 67,1% pentru Uniunea Europeană.În anul 2002, primii zece parteneri comerciali în derularea exporturilor (însumând 74,5% din total exporturi) au fost: Italia (25,0% din total exporturi), Germania (15,6%), Franţa (7,6%), Marea Britanie (5,8%), SUA (4,3%), Turcia (4,2%), Olanda (3,1%), Ungaria (3,1%), Austria (3,0%) şi Grecia (2,8%).Importurile CIF realizate în luna decembrie 2002 au fost de 1659,8 milioane dolari SUA(1532,0 milioane dolari SUA importuri FOB), mai mari cu 17,9% faţă de luna decembrie 2001, cu 28,1% faţă de media anului 2001 şi mai mici cu 4,6% faţă de luna noiembrie 2002.În anul 2002, importurile CIF au însumat 17856,7 milioane dolari SUA (16482,1 milioane dolari importuri FOB), fiind cu 14,8% mai mari faţă de anul 2001.În structura pe mărfuri a importurilor, primele cinci secţiuni de mărfuri, reprezentând 67,9% din total importuri, au fost:

Pe grupe de ţări, comparativ cu anul 2001, importurile din ţările dezvoltate au crescut cu 14,6%, iar în cadrul acestora importurile din ţările Uniunii Europene au fost cu 16,9% mai mari. Ponderile celor două grupe de ţări în total importuri au fost de 64,9% pentru ţările dezvoltate, respectiv de 58,4% pentru Uniunea Europeană.Importurile din ţări în tranziţie au crescut cu 16,9% şi au avut o pondere de 22,2% în totalimporturi.

Page 6: Comert Exterior Final

Importurile din ţări în curs de dezvoltare au fost cu 30,9% mai mari.Primele zece ţări partenere în derularea importurilor din anul 2002, reprezentând 68,1% din total importuri, au fost: Italia (20,7% din total importuri), Germania (14,8%), Federaţia Rusă (7,2%), Franţa (6,4%), Marea Britanie (3,8%), Ungaria (3,6%), Austria (3,3%), Turcia (3,1%), SUA (3,0%) şi Olanda (2,2%).Deficitul comercial FOB/CIF în luna decembrie 2002 a fost de 444,3 milioane dolari SUA(590,0 milioane dolari SUA în decembrie 2001), iar în anul 2002, deficitul a fost de 3987,9 milioane dolari SUA (4166,6 milioane dolari SUA în anul 2001). În preţuri FOB/FOB deficitul a fost de 316,5 milioane dolari SUA în luna decembrie 2002 şi de 2613,3 milioane dolari SUA în anul 2002.Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, cursul de schimb al monedeinaţionale la sfârşitul lunii decembrie 2002, a fost de 33500 lei în raport cu dolarul SUA (+6,0% faţă de sfârşitul lunii decembrie 2001) şi de 34919 lei în raport cu EURO (+25,2% faţă de sfârşitul lunii decembrie 2001).Sursa datelor: Direcţia Generală a Vămilor, care realizează prelucrarea declaraţiilor vamale de export şi import.În anul 2003, dinamica fluxurilor comerciale externe ale României urmează acelaşi trend ascendent înregistrat în perioada 2000-2002. Volumul total al comerţului exterior, a crescut cu 9,7% faţă de anul 2002, exportul înregistrând o creştere de 6,4%, iar importul o majorare de 12,3%. Exportul FOB, în 2003, a fost de 15.613,7 milioane euro, cu 938,8 milioane euro mai mare decât în anul 2002.Importul CIF a însumat 21.201,4 milioane euro, cu 2.320,6 milioane euro mai mare decât în anul 2002.Evolutia importului comparativ cu cresterea exportului a determinat înregistrarea, la sfârşitul perioadei, a unui deficit comercial de 5.587,7 milioane euro.Dincolo de analiza datelor globale ale comerţului exterior al României, extrem de relevantă este studierea structurii exportului şi, respectiv importului în scopul evidentierii mutatiilor cantitative si calitative produse in economia nationala, sub impactul mixului de politici comerciale promovate de Guvern. Astfel, este cunoscut faptul ca, din punct de vedere structural, comertul exterior românesc este caracterizat atât prin prezenta activitatilor intensive în forta de munca (mâna de lucru ieftina în România creeaza tarii noastre un avantaj comparativ pentru produsele unor industrii cum sunt cea usoara, a prelucrarii lemnului si a încaltamintei), cât si prin activitati intensive în capital (ca rezultat al perpetuarii unor elemente specifice structurii industriale socialiste). În plus, intensitatea energetica reprezinta o caracteristica specifica tuturor produselor obtinute de economia româneasca.Analiza in dinamica a importurilor si exporturilor pe grupe de produse permite evidentierea unor mutatii importante: -concentrarea exportului pe un numar relativ restrâns de grupe de produse, în general cu valoare adaugata sporita. Patru dintre aceste sectiuni detin 81,3% din totalul exporturilor în 2003; este vorba despre produse ale industriei usoare (34,8%), produse ale industriei constructoare de masini (22,4%), produse metalurgice (13,0%) si produse ale industriei lemnului (11,1 %);- tendinta de îmbunatatire structurala a exporturilor este sustinuta prin cresterea cu 8,3 puncte procentuale a ponderii industriei constructiilor de masini în totalul exporturilor României în perioada analizata, de la 14,1% în 1996 la 22,4% în 2003. Importurile de produse din aceasta categorie se majoreaza de asemenea, însa într-un ritm mai lent (+4,8%), pe fondul reducerii investitiilor destinate retehnologizarii capacitatilor existente si construirii altora noi. Cumulat între anii 2001-2002, exporturile de produse ale industriei constructiilor de masini s-au cifrat la 5,3 mId. dolari, ceea ce a reprezentat mai mult decât dublul exporturilor din aceeasi categorie efectuat în perioada 1997 -1998;-România fabrica si exporta un volum tot mai redus de produse agroalimentare, desi poseda un potential remarcabil în acest domeniu, ponderea exporturilor de produse din aceasta categorie în total exporturi, fiind mai redusa cu 5,4% în anul 2003 comparativ cu 1996. În acelasi timp, importurile de produse agroalimentare ocupa o pondere cu 4,1% mai mare în totalul importurilor în 2003. Aceasta tendinta, coroborata cu declinul tot mai accentuat al puterii de cumparare a populatiei, se traduce prin aceea ca românii consuma cantitate sensibil mai redua de produse agroalimentare (dar care provin, într-o proportie din ce în ce mai mare din import), potentialul agroalimentar al tarii fiind valorificat într-o masura redusa. În parte datorita unor nevoi reale interne, în parte datorita situatiei conjuncturale create, importurile s-au axat în perioada 2002- 2003 pe produse cum ar fi: carne si produse din carne, lapte, unt, brânzeturi, grâu, faina, soia boabe, ulei de floarea soarelui, zahar si alte asemenea produse nu numai cu o buna reprezentare la nivelul industriei noastre, dar pe care România le exporta în mod traditional;

Page 7: Comert Exterior Final

- ca o consecinta a restrângerii activitatilor din unele sectoare industriale si agricole prin accelerarea proceselor de restructurare si renuntarea la o parte dintre capacitatile de rafinare a petrolului considerate ineficiente si uzate moral, consumurile de combustibili provenind din industria petrochimica autohtona s-au diminuat (la fel ca si exporturile), ceea ce s-a reflectat în tendinta de reducere substantiala a importurilor de produse minerale. Ponderea acestora în totalul importurilor a scazut re la 23,5% în 1998 la nu mai putin de 12,4% în 2003 (adica cu 1l,1 puncte procentuale);- ponderea exporturilor de produse ale industriei chimice s-a diminuat paralel cu majorarea importurilor acesteia (cu 1,4%). Prin urmare industria chimica româneasca, ce a suferit în aceasta perioada restructurari profunde este departe de a-si fi atins potentialul de eficienta de alta data, fiind tot mai putin prezenta pe pietele externe- produsele industriei usoare înregistreaza o crestere semnificativa (+6,5 puncte procentuale) în ceea ce priveste ponderea detinuta în totalul exporturilor. Din nefericire însa, aceasta dinamica pozitiva are ca suport extinderea si intensificarea productiei în sistemul lohn, cu valoare adaugata bruta foarte redusa. În acelasi timp, aceeasi tendinta trebuie amendata prin constatarea unei majorari aproape la fel de importante, în ceea ce priveste importurile produselor industriei usoare (cu 4,4 puncte procentuale), inclusiv articolele "second hand", Se apreciaza ca industria usoara româneasca exporta in fapt munca vie (productie în lohn) în locul produselor finite realizate pe baza materiilor prime furnizate de ramuri si subramuri conexe autohtone;- exporturile la produse din lemn, desi cunosc o tendinta timida de ameliorare, se deterioreaza din punct de vedere calitativ, ca o consecinta a reducerii ponderii exporturilor de mobilier si a cresterii celor de lemn brut, cu consecinte negative asupra profitabilitatii producatorilor interni de mobila. În acelasi timp, importurile de produse din lemn se majoreaza cu 1,5 puncte procentuale;-ponderea exporturilor de produse metalurgice s-a diminuat, însa datele statistice disponibile sugereaza o înrautatire calitativa si la acest capitol, prin cresterea valorica a exporturilor de fier vechi si deseuri neferoase, pe fondul sporirii ponderii importurilor de produse metalurgice cu grad înalt de prelucrare cu 1,4 puncte procentuale în anul 2003 fata de 1996;- comertul exterior cu articole de piatra, ciment si sticla se afla in declin prin reducerea ponderii exporturilor corespunzatoare cu 0,5 puncte procentuale, pe fondul majorarii aproape identice a ponderii importurilor acestor articole în totalul importurilor (+0,4%);Pe ansamblu, se apreciaza ca au fost înlocuite partial exporturi cu valoare adaugata bruta ridicata, cu exporturi ale unor produse caracterizate de o valoare adaugata bruta mai redusa, în rest sporind exporturile de forta de munca (lohn), precum si cele de materii prime ca lemn brut, fier vechi si deseuri neferoase.În ceea ce priveste orientarea geografica a activitatii de comert exterior, analiza datelor statistice a evidentiat ca exportul si importul se desfasoara în cea mai mare parte cu statele europene (85,5% respectiv 84,7%). Uniunea Europea.'este principalul partener, cu o pondere de 65,5% la export, respectiv 55,4% la import. Comertul cu celelalte zone este corespunzator mai redus.

Page 8: Comert Exterior Final

Comerţul exterior al României în anul 2003 Exporturile FOB realizate în anul 2003 au fost de 15613,7 milioane euro (17618,0 milioane dolari SUA ) , valoarea acestora fiind cu 6,4% mai mare faţă de anul 2002 (din valori exprimate în dolari SUA creşterea este de 27,0%).In structura pe mărfuri a exporturilor, cinci secţiuni de mărfuri totalul exporturilor, după cum

Page 9: Comert Exterior Final

urmează ri deţin 69,5% in totalul exporturilor, după cum urmează:

Pe grupe de ţări, comparativ cu anul 2002, valoarea exporturilor, exprimate în euro, către ţările dezvoltate, a crescut cu 5,6%, iar în cadrul acestora cu ţările Uniunii Europene creşterea a fost de 7,2%. Ponderea acestor grupe de ţări în total exporturi a fost de 74,0% pentru ţările dezvoltate şi de 67,7% pentru Uniunea Europeană.Valoarea exporturilor în ţǎrile în curs de dezvoltare a fost mai mică cu 0,7% şi a reprezentat 14,5% în total exporturi. În ţările în tranziţie exporturile au crescut cu 24,1%.În anul 2003, primii zece parteneri comerciali în derularea exporturilor (însumând 75,2% din total exporturi) au fost: Italia (24,2% din total exporturi), Germania (15,7%), Franţa (7,3%), Marea Britanie (6,7%), Turcia (5,1%), Olanda (3,6%), SUA (3,5%), Ungaria (3,5%), Austria (3,2%) şi Grecia (2,4%).Exporturile FOB realizate în luna decembrie 2003 au fost de 1239,6 milioane euro, valoare ce este mai mare cu 2,6% faţă de luna decembrie 2002, cu 1,4% faţă de media anului 2002 şi mai mică cu 9,6% faţă de luna noiembrie 2003.Valoarea exporturilor FOB exprimată în dolari SUA a fost de 1501,8 milioane, mai mare cu 23,5% comparativ cu luna decembrie 2002.Importurile CIF în anul 2003 au însumat 21201,3 milioane euro (24003,1 milioane dolari SUA), iar în preţuri FOB, importurile au însumat 19569,2 milioane euro (22155,3 milioane dolari SUA). Valoarea exprimată în euro este mai mare cu 12,3% faţă de anul 2002 (din valori exprimate în dolari SUA creşterea este de 34,4%).În structura pe mărfuri a importurilor, primele cinci secţiuni de mărfuri, reprezentând 66,9% din total importuri, au fost:

Page 10: Comert Exterior Final

Pe grupe de ţări, comparativ cu anul 2002, valoarea importurilor exprimate în euro din ţările dezvoltate a crescut cu 10,0%, iar în cadrul acestora importurile din ţările Uniunii Europene au crescut cu 10,8%. Ponderile celor două grupe de ţări în total importuri au fost de 63,7% pentru ţările dezvoltate, respectiv de 57,7% pentru Uniunea Europeană.Valoarea importurilor din ţări în tranziţie a crescut cu 18,5% şi a avut o pondere de 23,3% în totalul importurilor.Valoarea importurilor din ţări în curs de dezvoltare a fost cu 13,3% mai mare.Primele zece ţări partenere în derularea importurilor din anul 2003, reprezentând 69,1% din total importuri, au fost: Italia (19,5% din total importuri), Germania (14,8%), Federaţia Rusă (8,3%), Franţa (7,3%), Turcia (3,8%), Ungaria (3,6%), Austria (3,5%), Marea Britanie (3,3%), China (2,7%) şi SUA (2,3%).Importurile CIF realizate în luna decembrie 2003 au fost de 1912,9 milioane euro, (1765,7 milioane euro importuri FOB), valoare ce este mai mare cu 15,8% faţă de luna decembrie 2002, cu 21,6% faţă de media anului 2002, dar mai mică cu 3,3% faţă de luna noiembrie 2003.Valoarea importurilor CIF realizate în luna decembrie 2003 a fost de 2321,9 milioane dolari SUA (2143,2 milioane dolari SUA importuri FOB), mai mare cu 39,5% faţă de luna decembrie 2002.Deficitul comercial FOB/CIF în anul 2003 a fost de 5587,6 milioane euro (6385,1 milioane dolari SUA), iar în luna decembrie 2003 deficitul a fost de 673,3 milioane euro (820,1 milioane dolari SUA), faţă de 4205,9 milioane euro (3986,0 milioane dolari SUA) în anul 2002 şi de 444,3 milioane euro (448,9 milioane dolari SUA) în luna decembrie 2002.În preţuri FOB/FOB deficitul a fost de 3955,5 milioane euro (4537,3 milioane dolari SUA) în anul 2003 şi de 526,1 milioane euro (641,4 milioane dolari SUA) în luna decembrie 2003.Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, cursul de schimb al monedei naţionale la sfârşitul anului 2003 a fost de 41117 lei în raport cu EURO (+17,7% faţă de sfârşitul anului 2002) şi de 32595 lei în raport cu dolarul SUA (-2,7% faţă de sfârşitul anului 2002).Comerţul exterior al României în anul 2004Exporturile FOB realizate în anul 2004 au fost de 18934,7 milioane euro, valoarea acestorafiind cu 21,3% mai mare faţă de anul 2003.În structura pe mărfuri a exporturilor, şase secţiuni de mărfuri deţin 75,3% din totalulexporturilor, după cum urmează:

Page 11: Comert Exterior Final

Comparativ cu anul 2003 valoarea exporturilor către ţările Uniunii Europene (UE-25) a crescut cu 20,1%, având o pondere de 72,9% în total exporturi.În anul 2004, primii zece parteneri comerciali în derularea exporturilor (însumând 74,1% din total exporturi) au fost: Italia (21,2% din total exporturi), Germania (15,0%), Franţa (8,5%), Turcia (7,0%), Marea Britanie (6,7%), Ungaria (3,8%), Olanda (3,2%), Austria (3,1%), SUA (2,9%) şi Grecia (2,7%).În luna decembrie 2004, exporturile FOB au fost de 1531,2 milioane euro, valoarea acestorafiind cu 23,5% mai mare faţă de luna decembrie 2003.Importurile CIF în anul 2004 au însumat 26281,0 milioane euro (24257,9 milioane euro înpreţuri FOB), valoare ce este mai mare cu 24,0% faţă de anul 2003.În structura pe mărfuri a importurilor, primele şase secţiuni de mărfuri, reprezentând 75,4% din total importuri, au fost:

Page 12: Comert Exterior Final

Comparativ cu anul 2003, valoarea importurilor provenite din ţările Uniunii Europene (UE-25) a crescut cu 19,8%, având o pondere de 64,9% în total importuri.Ţările partenere în derularea importurilor din anul 2004, situate pe primele zece locuri (reprezentând 66,4% din total importuri) au fost: Italia (17,2% din total importuri), Germania (14,9%), Franţa (7,1%), Federaţia Rusă (6,8%), Turcia (4,2%), Austria (3,5%), Marea Britanie (3,3%), China (3,3%), Ungaria (3,2%) şi SUA (2,9%).Importurile CIF realizate în luna decembrie 2004 au fost de 2586,1 milioane euro (2387,0milioane euro importuri FOB), valoare ce este mai mare cu 35,2% faţă de luna decembrie 2003.Deficitul comercial FOB/CIF în anul 2004 a fost de 7346,3 milioane euro, iar în luna decembrie 2004 a fost de 1054,9 milioane euro. În preţuri FOB/FOB deficitul a fost de 5323,2 milioane euro în anul 2004 şi de 855,8 milioane euro în luna decembrie 2004.Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, cursul de schimb al monedei naţionale la sfârşitul lunii decembrie 2004 a fost de 39663 lei în raport cu EURO (-3,5% faţă de sfârşitul anului 2003) şi de 29067 lei în raport cu dolarul SUA (-10,8% faţă de sfârşitul anului 2003).Anul 2004 a consemnat, în ansamblu, evoluţii pozitive ale principalilor indicatori macroeconomici. Creşterea economică a înregistrat cea mai bună performanţă din perioada de tranziţie, dinamica PIB (8,3 %) fiind superioară cu 3,1 puncte procentuale rezultatului atins în anul 2003 şi cu 2,8 puncte procentuale obiectivuluiiniţial. Rata inflaţiei a coborât la 9,3 la sută, cu 4,8 puncte procentuale sub nivelul anului anterior, în pofida şocurilor interne şi externe nefavorabile. Procesul de ajustare fiscală a continuat, deficitul bugetului general consolidat reducându-se la 1,1 la sută din PIB (2,3 % în 2003). Rezervele valutare oficiale s-au majorat de la 6,4 miliarde euro la 10,8 miliarde euro, asigurând menţinerea acoperirii importurilor viitoare de bunuri şi servicii la un nivel confortabil, situat în zona de optim internaţional acceptată (4-6 luni); rezervele internaţionale administrate de BNR (inclusiv aur) acopereau la finele anului 5,2 luni de importuri. Rata şomajului a evoluat şi ea pozitiv, de la 7,4 la sută în decembrie 2003 la 6,2 % în decembrie 2004.Aceste rezultate au consolidat progresele obţinute începând cu anul 2000 pe linia stabilizării macroeconomice şi au contribuit la obţinerea de către România a statutului de economie de piaţă funcţională, acordat de Comisia Europeană. În acest context, luna decembrie 2004 a consemnat un moment de referinţă în procesul de integrare – finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană –, ceea ce a creat premisele semnării, în aprilie 2005, a Tratatului de aderare.Creşterea economică, în structură, creşterea PIB a continuat să fie influenţată de majorarea rapidă a consumului şi a investiţiilor, în timp ce exportul net a avut o contribuţie negativă. Ritmul înalt de creştere se datorează şi unui an agricol excepţional. Există însă unele indicii că, cel puţin începând cu a doua jumătate a

Page 13: Comert Exterior Final

anului 2004, PIB efectiv se situează deasupra nivelului potenţial, putând apărea riscuri de supraîncălzire a economiei, cu amplificarea presiunilor inflaţioniste.Acest fenomen ar putea să complice conduita politicilor macroeconomice în anul 2005, când România va fi nevoită să facă faţă unor multiple provocări, printre care liberalizarea unor fluxuri de capital cu impact monetar potenţial ridicat şi trecerea la ţintirea directă a inflaţiei.

Se apreciaza ca o tendinta semnificativ pozitiva din perspectiva integrarii europene intensificarea comertului exterior cu Uniunea Europeana. Desigur, o asemenea mutatie s-a produs pe fondul reducerii substantiale a

Page 14: Comert Exterior Final

comertului exterior cu tarile în curs de dezvoltare, iar acest lucru nu este întotdeauna acceptat ca un fapt pozitiv. Astfel, în lucrarea "Cartea Alba apreluarii guvernarii în decembrie 2000", Florin Georgescu arata ca ". ..tinând seama de nivelul mai redus al competitivitatii externe a produselor si serviciilor realizate de economia noastra, prezinta înca interes pentru România întretinerea unor relatii comerciale intense cu tarile în curs de dezvoltare, îndeosebi pe linia exporturilor, ceea ce ar fi de natura sa contribuie atât la stimularea cresterii economice, cât si la îmbunatatirea soldului curent al balantei de plati." Ca un corolar, se poate aprecia ca desi în 2002 si 2003 datele statistice evidentiaza îmbunatatirea relativa a pozitiei exteme a României, aceasta nu s-a efectuat pe calea normala a cresterii cantitative si calitative a ofertei de bunuri si servicii, ci prin reducerea substantiala a productiei nationale, concomitent cu restrângerea cererii interne, respectiv prin reducerea consumului populatiei, al institutiilor publice si al investitiilor efectuate în tara. În pofida înviorarii exporturilor ca o consecinta a reducerii impozitului pe profitul obtinut din aceste activitati, se concluzioneaza, pe ansamblu ca evolutia acestei activitati rămâne pe un fagas neconcludent.Anul 2004 a marcat o accelerare a evoluţiilor pozitive în ceea ce priveşte creşterea economică,consolidarea dezinflaţiei, reducerea deficitului bugetar şi a şomajului. Dinamica produsului intern brut a fost cu 8,3 la sută mai mare decât în anul 2003, pe fondul expansiunii cererii interne, în care consumul populaţiei şi formarea brută de capital fix au reprezentat componentele cele mai active, fiind stimulate de creşterea veniturilor reale şi de fluxul de investiţii străine directe.Orientarea geografică a exportuluiÎn anul 2004, orientarea geografică a exportului s-a modificat faţă de anul precedent, în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare şi a ţărilor în tranziţie.

Exportul destinat pieţei ţărilor dezvoltate s-a cifrat în anul 2004 la 14 811,3 milioane euro, mai mare cu 18,8 % comparativ cu anul 2003, tendinţă imprimată de comerţul cu Uniunea Europeană (în creştere cu 20,1 %). Exportul către Uniunea Europeană a reprezentat 72,9 %din exportul total (în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2003, provenind de la relaţia cu Italia, Germania şi Olanda) şi a fost concentrat în proporţie de 84,2 la sută în şapte ţări: Italia, Germania, Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Ungaria, Olanda şi Austria.

Comerţul exterior în 2006 Volumul exportului românesc a sporit an de an, astfel încât în anul 2006 a ajuns la 25,9 mld. euro, în creştere cu 16,2% faţă de 2005, în timp ce importul a crescut cu 25,1%, ajungând la 40,7 mld. euro.

Page 15: Comert Exterior Final

Creşterea mai accentuată a importului decât cea a exportului a generat creşterea deficitului balanţei comerciale. Structura deficitului relevă, însă, că acesta se localizează cu precădere la bunuri pentru aprovizionarea industriei şi la bunuri de capital, care au susţinut procesele de restructurare, modernizare şi creştere a economiei din această perioadă, potenţial generatoare de dezvoltare, export şi noi locuri de muncă. Comparativ cu anul 2000 exporturile în anul trecut au fost de 2,3 ori mai mari, iar importurile de 2,9 ori1). Principalele caracteristici ale comerţului exterior pot fi prezentate sintetic astfel:

• pe ansamblul economiei, relaţiile economice internaţionale s-au derulat, cu ţările dezvoltate economic, ponderea acestora ajungând la 73% din exporturi şi la 69% din importurile româneşti. Contribuţia majoritară o deţin ţările membre UE cu o participare de 68% la exporturi şi 62,6% la importuri; • orientarea exporturilor româneşti spre ţările dezvoltate indică îmbunătăţirea structurii acestora ca rezultat atât al strategiilor de ansamblu, al avantajelor conjuncturale cât, mai ales, al evoluţiilor favorabile din economie datorate nivelului în creştere al investiţiilor în înaltă tehnologie, dar şi a adaptării continue a producţiei naţionale la cerinţele pieţelor externe; • în acelaşi timp importurile de bunuri pot fi definite prin nivele înalte, determinate atât de necesitatea continuării modernizării aparatului productiv al economiei, reflectat în creşterea puternică a importurilor de bunuri de capital, cât şi de gradul încă nesatisfăcător al acoperirii cererii de consum din producţia internă, determinând implicit importuri suplimentare de bunuri de consum; • creşterea ponderii de înaltă tehnologie, atât la export, cât şi la import; • structural, comerţul exterior se caracterizează prin preponderenţa exporturilor de produse ale industriei construcţiilor de maşini (30,8%) şi ale industriei uşoare (22,3%), în timp ce importurile sunt dominate tot de produsele industriei construcţiilor de maşini (37,5%), de cele minerale (14,8%) şi chimice (13,8%); • continuă creşterea comerţului exterior în regim vamal definitiv 22,8% în cazul exporturilor şi 28,8% la importuri ceea ce a determinat o contribuţie la exportul total de 55%, iar la importuri de 80%; • în anul trecut, schimburile comerciale externe s-au desfăşurat în condiţii de comerţ favorabile, astfel la o creştere a indicelui valorii unitare la import de 103,6%, exportul a înregistrat un indice de valoare de 108,2% rezultând un indice de comerţ exterior de 104,4%; • în termeni reali, creşterea exporturilor (7,4%) s-a menţinut apropiată de avansul înregistrat în 2005 (7,3%), în schimb importurile şi-au majorat volumul fizic (20,7%), în creştere cu 3 puncte procentuale faţă de anul precedent. Diferenţa de creştere a influenţat adâncirea deficitului comercial, chiar dacă indicele de

Page 16: Comert Exterior Final

comerţ a fost favorabil. Acelaşi fenomen este reflectat şi de reducerea gradului de acoperire a importurilor de exporturi de la 68,3 % în anul 2005 la 63,4% în 2006;Evoluţia exporturilor

În privinţa exportului se remarcă performanţe calitative, manifestate prin creşterea mai accelerată a exportului de produse provenite din industriile de medie-înaltă tehnologie, cu complexitate şi valoare adăugată mai mare şi, respectiv, prin reducerea sensibilă a ponderii exportului de produse cu grad scăzut de prelucrare. Aceste tendinţe evidenţiază, totodată, creşterea gradului de adaptare a produselor româneşti de export la conjunctura pieţelor externe şi valorificarea din ce în ce mai bună a produselor româneşti la export. Performanţa de export a României este deosebită, deoarece asupra exporturilor au acţionat factori inhibatori precum aprecierea monedei naţionale, reducerea puternică a cererii externe de produse ale industriei uşoare. Concomitent cu aceşti factori inhibatori au acţionat şi factori de stimulare a exportului cum ar fi majorarea pronunţată a importurilor UE de la 5,7% în anul 2005 la 9,3% în 2006, dar şi a creşterii economice în ţările UE de la 1,7% în 2005 la 2,8% în anul trecut. Exporturile către ţările UE-25 au atins un nivel de 17449,7 mil. euro (reprezentând 67,7% din valoarea totală a exportului), în creştere cu 16,3% faţă de 2005. Ţările de destinaţie au fost: Italia cu o pondere de 17,9% în totalul exportului; Germania 15,7%; Franţa 7,5%, Ungaria 4,9%; Marea Britanie 4,7%; Austria 2,7%; Olanda 2,5%; Spania 2,3% şi Grecia 2,0%. În privinţa exportului, pe grupe de ţări, se observă un ritm de creştere mai accentuat către ţările din Europa de Est cu 38,8% acestea deţinând o pondere de 18,6% în totalul exportului. Performanţele de natură calitativă în evoluţia exportului rezultă şi din: • majorarea ponderii exportului direct - bazat îndeosebi pe resurse interne - în total export de la 51,8 % la 54,8% reflectând continua adaptare a producţiei naţionale la cererea externă; • creşterea exportului de produse cu valoare adăugată ridicată, reprezentată în principal de produsele industriei construcţiilor de maşini (maşini, aparate şi echipamente electrice precum şi mijloace de transport) s-a concretizat în majorarea ponderii acestora în total cu 4,5 puncte procentuale, devansând contribuţia exporturilor industriei uşoare predominantă până în anul 2004; • majorarea exportului de produse ale industriei construcţiilor de maşini a contribuit cu 59,1% la creşterea exportului total, fenomen extrem de îmbucurător având în vedere faptul că această grupă reprezintă produse de înaltă complexitate; • se constată o îmbunătăţire continuă a structurii exportului românesc în favoarea produselor de complexitate ridicată, cu valoare adăugată mare.

3 Astfel, ponderea acestora în total export s-a majorat cu 4,3 puncte procentuale deţinând cca. 32% din total exporturi, faţă de 27,4% în 2005;

• ponderea exportului de produse de medie complexitate a scăzut cu 3,6 puncte procentuale ajungând la 35,1%, iar cea a produselor de complexitate scăzută s-a diminuat cu 0,6 puncte procentuale până la 33,3%; • tendinţa de scădere a exportului de materii prime şi materiale cu cca. 15%, iar a bunurilor de consum cu cca. 7%; • produsele industriei construcţiilor de maşini şi cele ale industriei uşoare au reprezentat 53,3% din exporturi; • exportul de bunuri de capital a fost cel mai dinamic (+37,2%), urmat de cel al bunurilor intermediare (+21,5%); • indicele volumului fizic al exporturilor, 107,4% în anul 2006 şi 107,3% în 2005 s-a situat în ultimii 2 ani peste creşterea reală a producţiei industriale sursă predominantă a exporturilor naţionale, precum şi peste sau aproape de creşterea economică. Dacă, din punct de vedere valoric, doar exporturile de materiale de construcţii au avut o evoluţie în scădere faţă de anul anterior (-2,2%), analizând exportul prin prisma indicelui de volum, reiese că şi exporturile de materiale textile şi articole (-6,3%), produse minerale (-6,2%), produse chimice (-4,6%) au avut evoluţii sub nivelul anului anterior. Şi în cazul evoluţiei în termeni reali, creşterea a fost susţinută de exporturile de mijloace şi materiale de transport (35,7%) şi maşini şi dispozitive mecanice, maşini, aparate şi echipamente electrice (24,6%); • media lunară a exporturilor a fost de 2154,2 mil. euro faţă de 1854,6 mil. euro cât a reprezentat în anul 2005;

• restructurarea şi adaptarea producţiei naţionale din ultimii ani s-a reflectat în obţinerea la export a unui indice a valorii unitare de 108,2% în anul 2006 şi 109,5% în anul precedent, înalt nu numai la produsele

Page 17: Comert Exterior Final

minerale şi metalurgice, unde preţurile nternaţionale s-au majorat, dar şi la mijloace şi materiale de transport, maşini şi aparate mecanice şi electrice, unde preţurile internaţionale nu s-au modificat semnificativ.

Valoarea exporturilor realizată în anul 2006 a înregistrat un nivel de 25,9 mld. euro, în creştere faţă de anul anterior cu 16,2% şi un spor in valoare absolută de 3,6 mld. euro, provenind din exporturile de: ♦ produse ale industriei construcţiilor de maşini, care au înregistrat cea mai pronunţată creştere 36,4%, pe seama majorărilor localizate la autovehicule cu 50,4% şi la maşini şi aparate mecanice şi electrice cu 33,1%. Grupa a contribuit cu 60% la creşterea exporturilor totale. Această situaţie demonstrează faptul că industria românească încearcă să răspundă cererii externe orientându-se către produse cu valoare adăugată ridicată; ♦ produse agroalimentare în creştere cu 26,8%, care deţine 3,3% din total export, în principal pe seama majorării exportului de cereale cu 45,7% şi diverse produse alimentare, băuturi şi ţigări; ♦ produse metalurgice au înregistrat majorări la exportul de produse din fontă fier şi oţel cu 18,7%, grupa ce deţine 23,7% din totalul grupei. De asemenea, un export suplimentar s-a obţinut la aluminiu şi articole care s-a majorat cu 45,9%, dar ponderea acestora în grupă este mult mai mică, având un impact redus asupra evoluţiei acesteia. În acelaşi timp s-a diminuat puternic exportul de fontă, fier şi oţel (1,2%) care deţin aproape 50% din grupa. Pe ansamblul grupei exporturile au avansat cu 17,6%; ♦ produse ale industriei chimice cu (15,1%), au înregistrat o diminuare a ritmului de creştere cu 10,5 puncte procentuale. Majorarea exportului acestei grupe se datorează în special suplimentării exportului de: materiale plastice şi articole cu 33,4%, cauciuc şi articole cu 18,2%, produse chimice organice cu 16,1%. În acelaşi timp, la produsele chimice anorganice s-a înregistrat o scădere cu 0,8%;

Exporturile industriei uşoare, care până în anul 2004 deţineau contribuţia cea mai mare la oferta externă, în ultimii ani sunt practic stagnante. În interiorul grupei se remarcă evoluţii diferite, astfel au crescut livrările de produse textile (12%) şi de pielărie şi încălţăminte (6,7%) şi s-au redus articolele de îmbrăcăminte (cu -4,6%). Celelalte grupe de produse exportate au avut o evoluţie mai lentă, situată între -6% la articole piatră, ciment, sticlă şi 9% la produse minerale.

Evoluţia importurilor

Principalele caracteristici ale importului de bunuri sunt: • nivelul ridicat al importurilor indică un grad încă redus de adaptare a ofertei naţionale la cerinţele pieţei interne. Creşterile înregistrate se regăsesc la: produsele metalurgice (+40,1%), produsele industriei construcţiilor de maşini (+32,7), produsele industriei chimice (+28,8%) şi produsele minerale (+18,9%); • majorarea importurilor a fost determinată de creşterea cererii de bunuri de capital (36%), creştere care a devansat cu 16 puncte procentuale creşterea importurilor de bunuri de consum. Importurile de bunuri intermediare îşi menţin avansul apropiat nivelului mediu al importului; • se remarcă o tendinţă de creştere a comerţului exterior prin majorarea ponderii produselor de complexitate înaltă;

• ponderea produselor de complexitate înaltă în total import s-a majorat cu 2 puncte procentuale deţinând cca. 39% din total importuri, faţă de 36,5% în 2005; • în cazul produselor de complexitate medie ponderea acestora în total import a scăzut cu 1,5 puncte procentuale, concomitent cu uşoara diminuare a celei aferente produselor de complexitate scăzută cu 0,5 puncte procentuale; • importul de produse ale industriei construcţiilor de maşini reprezintă 37,5% din total datorită ritmului susţinut de creştere a bunurilor de capital dar şi a produselor de folosinţă îndelungată; • indicii valorii unitare s-au majorat cu 3,6% în special datorită evoluţiei preţurilor la importurile energetice (16,8%) care deţin aproape 15% din total exporturi. În schimb, indicele valorii unitare al importurilor de maşini şi dispozitive mecanice, aparate şi echipamente electrice precum şi cele ale industriei uşoare s-a menţinut practic constant; • toate grupele de importuri, au avut evoluţii în termeni reali pozitivi, creşterea cu 20,7% a importurilor totale, a fost imprimată de accelerarea intrărilor de produse precum: mijloace de transport (40,3%), metalurgice (33%), maşini, aparate şi echipamente mecanice şi electrice (30%), produse chimice (24%); agroalimentare (22,6%), • importurile definitive au crescut cu cca. 29%, în schimb cele pentru prelucrare activă cu doar 7%, continuând astfel tendinţa majorării ponderii importurilor definitive la 78,4% din totalul intrărilor de bunuri din alte ţări.

Page 18: Comert Exterior Final

Grupul ţărilor dezvoltate reprezintă sursa principală de aprovizionare cu importuri, care deţin o pondere de cca. 73% din valoarea totală a importului în anul 2006. Importul din ţările UE-25 s-a situat la 25486,7 mil. euro, reprezentând 62,6% din total import, în creştere cu 25,9% faţă de anul 2005. În ceea ce priveşte sursele externe de aprovizionare, principalele ţări partenere (care au avut o contribuţie de cca. 76% din total import), au fost: Germania, cu 15,2%; Italia 14,6%; Federaţia Rusă 7,9%; Franţa 6,5%; Turcia 5,0%; China 4,3%; Austria 3,8%; Ungaria 3,3%; Kazahstan 3,2%; Polonia 2,8%; Marea Britanie 2,5%, Cehia 2,5%, SUA 2,4% şi Spania 2,3%. Grupele de produse al căror import a avut un impact semnificativ asupra evoluţiei importului total în anul 2006, comparativ cu anul 2005, au fost următoarele:

• importul de metale comune şi articole din metal s-a majorat cu cca. 40%, această grupă contribuind cu 14,1% la majorarea importului total. Majorarea acestui import s-a datorat în proporţie de o treime importului de produse din fontă, fier şi oţel. Alte produse care au contribuit la creşterea importului acestei grupe au fost cupru şi produse cu cca. 16% precum şi aluminiu şi articole cu cca. 9%; • produsele industriei construcţiilor de maşini care au înregistrat o creştere cu 32,7% contribuind cu cca. 46% la creşterea totală a importului. Principalele grupe de produse care au înregistrat majorări de import sunt mijloace de transport (41,5%) şi maşini şi aparate mecanice şi electrice (29,5%); • produsele industriei chimice au înregistrat o creştere de 28,8%, pe fondul majorării importului de produse farmaceutice cu 40% şi a celui de materiale plastice şi articole din acestea cu 30,1%; • importul de produse minerale s-a majorat cu 18,9% dar cu o diminuare a ritmului de creştere cu 24,9 puncte procentuale faţă de cel înregistrat în anul 2005. Un factor de presiune asupra importului de minerale, l-a constituit menţinerea preţului ţiţeiului de referinţă american la un nivel ridicat, contribuind la creşterea atât a preţului ţiţeiului importat, cât şi la creşterea valorii importului de produse petroliere. Importul de combustibili minerali, uleiuri a susţinut practic creşterea de import realizată la această grupă de produse (21,3%), contribuind integral la majorarea grupei; • produsele agroalimentare au crescut cu 19,9% în principal pe seama majorării importului de carne care reprezintă 21,4% din importul grupei. De asemenea, majorări semnificative s-au înregistrat şi la importul de zahăr şi produse din zahăr şi legume, plante, rădăcini (45,3%) precum şi la preparate din legume, fructe (38,8%) şi la importul de băuturi, oţeturi (respectiv 74,4% ); • importul de produse ale industriei uşoare a cunoscut o creştere de doar 3,5%, datorată în principal diminuării importului de filamente sintetice sau artificiale cu 1%, bumbac, fire şi ţesături din bumbac cu 4,1%, fibre

8

Page 19: Comert Exterior Final

sintetice sau artificiale cu 2,3%, concomitent cu majorări ale importurilor de confecţii tricotate şi încălţăminte (5,9% respectiv 13,7%); • media lunară a importurilor a fost de 3395,5 mil. euro faţă de 2714,0 mil. euro în anul 2005.

Deficitul comercial Deficitul comercial din 2006 a însumat 11758,7 mil. euro, calculat ca diferenţă între exportul de mărfuri FOB şi importul FOB (cu +3952,4 mil. euro mai mare faţă de intervalul corespunzător din 2005), respectiv -14895,3 mil. euro, calculat ca diferenţă între exportul FOB şi importul CIF (care include şi serviciile de transport şi asigurare), respectiv cu +4581,9 mil. euro. Cele mai însemnate deficite comerciale (FOB-CIF) în anul 2006 s-au înregistrat la următoarele produse:

• maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora -4636,0 mil. euro; • produse minerale (ţiţei, gaze şi cărbune) -3331,3 mil. euro; • vehicule de transport şi părţi ale acestora -2165,6 mil. euro; • materiale plastice, cauciuc şi produse din acestea -1435,0 mil. euro; • produse ale industriei chimice şi industriilor conexe -2062,2 mil. euro (din acestea: produse farmaceutice -1188,0 mil. euro); • produse alimentare diverse - 927,0 mil. euro;hârtie şi cartoane cu - 634,4 mil. euro; • materiale pentru construcţii -541,6 mil. euro; • piei brute şi tăbăcite - 530,0 mil. euro; • instrumente de măsură şi control şi aparate optice - 529,5 mil. euro; • produse ale regnului animal -495,7 mil. euro.

Deficitul comercial la produsele menţionate mai sus a fost compensat parţial de surplusul obţinut la exportul de:

• articole de încălţăminte +970,6 mil. euro; • materiale textile şi produse din acestea +783,8 mil. euro; • mobilă +581,4 mil. euro şi lemn şi articole din lemn (exclusiv mobilă) + 539,5 mil. euro.

Analiza evoluţiei balanţei comerciale pe principalele destinaţii economice arată că deficitul comercial, se localizează la importul următoarelor produse:

• materii prime şi produse intermediare pentru aprovizionarea industriei, care deţine o pondere de 57,5% în totalul valoric al deficitului comercial; • bunuri de capital pentru investiţii, cu o pondere de 35,3% în totalul deficitului balanţei comerciale.

Page 20: Comert Exterior Final

Se constată astfel, că deficitul comercial se localizează la bunurile pentru aprovizionarea industriei şi la bunurile pentru investiţii care au susţinut creşterea industriei şi a economiei. De asemenea, este de remarcat faptul că importurile pentru investiţii sunt destinate retehnologizării şi modernizării economiei, potenţial generatoare de dezvoltare, export şi noi locuri de muncă. Totuşi, se constată că la creşterea deficitului comercial au participat toate grupele de produse, fie prin adâncirea în anul 2006 a deficitului din anul precedent, fie prin reducerea excedentului comercial. Evoluţia structurală a comerţului exterior

În anul 2006 se continuă tendinţa de îmbunătăţire structurală a exportului, orientat spre industria construcţiilor de maşini, a căror pondere în exportul total s-a majorat cu 4,6 puncte procentuale.

În structura pe mărfuri a exporturilor, două grupe de mărfuri sunt preponderente, produsele construcţiilor de maşini şi produsele industriei uşoare, care deţin împreună 53,2% din total. Ca urmare a diminuării drastice a ritmului de creştere, exportul produselor industriei uşoare a înregistrat o scădere a ponderii în total, cu 3,3 puncte procentuale. În acest context exportul industriei construcţiilor de maşini a devenit principalul susţinător al exportului românesc, cu o pondere de 30,8%, devansând cu 8,5 puncte procentuale ponderea industriei uşoare în total export. În cadrul grupei de produse ale industriei construcţiilor de maşini se fac remarcate exporturile de maşini şi aparate mecanice şi electrice şi mijloace de transport cu o majorare a ponderii de 2,6 puncte procentuale respectiv 1,9 puncte procentuale. Grupa de produse din lemn, inclusiv mobilier şi-a diminuat ponderea în total cu 0,5 puncte procentuale, în timp ce grupa de metale comune şi articole din metal şi-a majorat ponderea cu 0,2 puncte procentuale. Alte două grupe şi-au menţinut practic ponderea în total export şi anume: produse agroalimentare (3,3%) şi produse chimice (8,3%).

Page 21: Comert Exterior Final

Structura pe mărfuri a importurilor este dominată de asemenea de importul produselor industriei construcţiilor de maşini, cu o pondere de 37,5% în creştere cu 2,2 puncte procentuale. Tendinţa de creştere a grupei, este dată de grupa de mijloace de transport care a înregistrat o creştere a ponderii cu 1,3% puncte procentuale. Importul de maşini şi aparate mecanice şi electrice a înregistrat o majorare a ponderii cu 0,8 puncte procentuale. 11

Page 22: Comert Exterior Final

Ponderea importurilor de produse minerale şi a produselor chimice s-a stabilizat la cca. 15% şi respectiv 14% în total import. În ceea ce priveşte grupa de produse ale industriei uşoare aceasta şi-a diminuat ponderea în total import cu 2,3 puncte procentuale.

Evoluţia comerţului exterior în regim de perfecţionare activă Principala caracteristică a comerţului exterior în regim de perfecţionare activă în anul 2006 o constituie diminuarea în continuare a acestuia, concomitent cu majorarea comerţului în regim definitiv, fenomen care reflectă schimbările favorabile în structura comerţului exterior românesc. De asemenea, în comerţul în regim de prelucrare activă s-au manifestat o serie de modificări precum:

• se observă o accelerare a ritmului de creştere pentru comerţul cu produse ale industriei construcţiilor de maşini ce reprezintă a doua grupă de produse ca participare la realizarea exporturilor şi importurilor în regim de perfecţionare activă, după produsele industriei uşoare, cu o pondere de 40% în total exporturi şi 31% în total importuri PA; • în cazul exporturilor implicit şi al importurilor în regim de perfecţionare activă a produselor textile şi confecţii, se observă o diminuare a ritmului de creştere. Acest fenomen s-a datorat reducerii competitivităţii - ca urmare a creşterii câştigurilor salariale, aprecierii monedei naţionale dar şi al puternicii concurenţe pe plan mondial, deţinând totuşi, încă o pondere majoritară; • comerţul exterior în regim de prelucrare activă desfăşurat cu ţările membre UE deţine o pondere majoritară, în totalul comerţului exterior al României în regim de perfecţionare activă de 86% în cazul exporturilor şi 73% la importuri; • produsele industriei uşoare deţin cca. 50% din totalul comerţului în regim de PA în cadrul comerţului desfăşurat cu Uniunea Europeană; • veniturile provenite în urma procesului de prelucrare activă se înregistrează la următoarele grupe: produsele industriei construcţiilor de maşini cu un venit de cca. 2 mld. euro, produse ale industriei uşoare cu 1,8 mld. euro şi produse din lemn inclusiv mobilă cu 0,3 mld. euro, restul grupelor înregistrând pierderi temporare; • venitul realizat în cadrul grupei de produse ale industriei construcţiilor de maşini, în anul 2006, a reprezentat cca. 60% din total venit realizat.

Analizând evoluţia comerţului exterior în regim de perfecţionare activă în anul 2006 se observă că exporturile după PA au înregistrat o creştere superioară comparativ cu anul anterior cu 9,0% faţă de 7,4% în anul 2005, creştere ce a fost datorată majorării substanţiale a exporturilor după PA a produselor construcţiilor de maşini, agroalimentare şi minerale.

Page 23: Comert Exterior Final

Totodată se mai observă creşteri superioare ale exporturilor după PA la: produsele alimentare (50,1%), mijloace de transport (39,5%), combustibili minerali (32,1%), celuloză, hârtie, carton (25,6%), maşini şi aparate mecanice şi electrice (21,7%), mase plastice şi cauciuc (16,5%), mobilier (3,1%), lemn şi produse din lemn (2,9%), produse din cupru (de 2,3 ori). Evoluţii negative s-au înregistrat în cadrul exporturilor după PA la metale comune şi articole, produsele chimice, articole din piatră, ciment, sticlă şi industria uşoară. Ca urmare a ultimelor evoluţii, în structura exporturilor după PA au intervenit modificări în sensul micşorării ponderii exportului industriei uşoare de la 48,2% la 43,5% şi a produselor metalurgice cu 0,8 puncte procentuale, a majorării ponderii industriei construcţiilor de maşini cu 5,7 puncte procentuale şi a produselor minerale cu 0,9 puncte procentuale . Se remarcă o uşoară reducere a creşterii cu 3,1 puncte procentuale în ceea ce priveşte importurile pentru PA, determinată în principal de importurile de produse minerale a căror contribuţie la creşterea valorică a importurilor după PA, pe întreaga economie a scăzut de la 71,8% în anul 2005 la 4,5% în anul 2006 datorită practic, tendinţei manifestate de importul de combustibili minerali. În schimb importurile pentru PA de produse ale industriei construcţiilor de maşini au crescut cu 25,1% în anul 2006, cu mult peste creşterea realizată în anul trecut (11,0%). 13

Page 24: Comert Exterior Final

Se remarcă reduceri cu 6,0% la secţiunea materiale textile şi confecţii, şi în cadrul acesteia la bumbac (6,9%), evoluţii ce au făcut ca importul pentru industria uşoară să aibă o pondere de cca. 40% în importurile totale. Ca o consecinţă a evoluţiilor diferenţiate a importurilor pentru PA pe grupe de produse, în anul 2006 se consemnează modificări de structură a importurilor pentru PA în sensul creşterii aportului produselor construcţiilor de maşini cu 4,4 puncte procentuale şi a produselor metalurgice cu 1,5 puncte procentuale. Importul pentru PA de produse ale industriei uşoare îşi reduce contribuţia cu 4,8 puncte procentuale. Comerţul exterior în regim de prelucrare activă desfăşurat cu ţările membre UE deţine o pondere majoritară în totalul comerţului exterior al României în regim de perfecţionare activă. Deficitul de cont curent înregistrat în anul 2006, a atins o valoare de 9973 mil. euro, în creştere cu 3085 mil. euro (respectiv, cu 44,8%), faţă de perioada similară din anul 2005.

• influenţa determinantă asupra adâncirii deficitului contului curent a avut-o valoarea deficitului balanţei de bunuri şi servicii care a atins nivelul de 11753 mil. euro, înregistrând o majorare cu 44,1% comparativ cu anul anterior; • principalul post al contului curent, balanţa comercială FOB - FOB, a fost în creştere faţă de anul anterior cu 50,6% (+3953 mil. euro), ca rezultat al expansiunii importurilor într-un ritm mai rapid (cu 8,9 puncte procentuale) decât cel al exportului; • în ceea ce priveşte balanţa serviciilor se remarcă un fenomen pozitiv şi anume trecerea de la un deficit de 349 mil. euro la un excedent de 6 mil. euro în perioada analizată. Această evoluţie a fost susţinută integral de majorarea substanţială a excedentului înregistrat la alte servicii (+431 mil. euro), acesta fiind în principal constituit din servicii de comunicaţii; • în balanţa veniturilor a fost consemnat un deficit de 3014 mil. euro, superior cu 688 mil. euro celui înregistrat în anul anterior; • suma deficitelor înregistrate la balanţa bunurilor şi serviciilor şi la cea a veniturilor a fost compensată în proporţie de 32,5% de excedentul rezultat în balanţa transferurilor curente, care a înregistrat un sold pozitiv de 4794 mil. euro; • investiţiile străine directe au totalizat 9,1 mld. euro (comparativ cu 5,2 mld. euro în anul 2005), din care două treimi au reprezentat participaţii la capital şi profit reinvestit, iar o treime credite intra-grup;

valoarea deficitului de cont curent în anul 2006 a fost acoperită în proporţie de 91% de investiţiile directe; • soldul datoriei externe provenită din împrumuturi pe termen mediu şi lung, la 31 decembrie 2006 a atins nivelul de 27,7 mld. euro, în creştere cu 12,5 % faţă de cel înregistrat la 31 decembrie 2005. Procesul integrării României în Uniunea Europeană va facilita, desigur, evoluţiile pozitive deja manifestate în schimburile comerciale intra UE, cu reverberaţii profunde în restructurarea economiei, eficientizarea şi modernizarea producţiei de bunuri şi servicii, cu efecte majore asupra viitoarei creşteri economice şi a creării de mai multe şi mai bine plătite locuri de muncă.

Comerţul exterior în anul 2007

Volumul comerţului exterior cu mărfuri, în anul 2007 s-a cifrat la 80262,9 mil. euro, înregistrând o creştere cu 20,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006. Exportul a fost în valoare de 29380,3 mil. euro, în creştere cu 13,7%, iar importul a însumat 50882,6 mil. euro, în creştere cu 24,9%. Gradul de acoperire al importurilor CIF prin exporturi a reprezentat 57,7%, în anul 2007, situându-se cu cca. 6 puncte procentuale sub cel înregistrat în anul 2006.Expansiunea importurilor într-un ritm mai rapid, cu 11,2 puncte procentuale decât cel al exportului a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) cu 44,4% faţă de deficitul comercial înregistrat în 2006.

Page 25: Comert Exterior Final
Page 26: Comert Exterior Final

Expedierile intracomunitare ale României au fost în anul 2007 de 21117,8 mil. euro, iar exporturile extracomunitare au fost de 8262,5 mil. euro, înregistrând creşteri cu 15,9% şi respectiv 8,4% faţă de anul 2006. Exporturile intra comunitare au avut o pondere de 71,9% în exportul total.

Page 27: Comert Exterior Final

Intrările intracomunitare au fost de 36151,4 mil. euro, reprezentând 71,0% din totalul importului, iar importul extracomunitar de 14731,2 mil. euro. Creşterea înregistrată la introducerile din statele membre UE a fost de 29,1%, comparativ cu 15,5% creşterea înregistrată la importul din ţările non-UE. Evoluţia comerţului exteriorExtra – UE 2006-2007ExportImport Sold- mil. euro -

Ca urmare a evoluţiei diferenţiate a schimburilor comerciale intra şi extra comunitare, rezultă un grad de acoperire al importurilor CIF prin exporturi de 58,4% în ceea ce priveşte schimburile intracomunitare, şi 56,1% în comerţul extracomunitar. Din analiza datelor existente reiese faptul că deficitului comercial înregistrat cu ţările membre UE în valoare de 15033,6 mil. euro, a reprezentat 69,9% din total deficit, în creştere cu 53,9%, iar cel extracomunitar în valoare de 6468,7 mil. euro, contribuind cu 30,1%, în creştere cu 26,1%. Performanţele de ordin calitativ în evoluţia exportului manifestate în ultimii ani rezultă din: - exporturile de înaltă complexitate şi-au majorat ponderea în exportul de bunuri de la 25,3% în anul 2004 la 31,5% în anul 2006, respectiv 35,5% în primele 11 luni ale anului 2007; - integrarea pe verticală a industriilor reflectată de creşterea ponderii la export a produselor realizate integral de industria autohtonă şi scăderea corespunzătoare a exportului de produse care incorporează preponderent materiale din import cum este cazul Lohn-ului; - dezvoltarea brandurilor româneşti de export şi adaptarea sporită a produselor de către exportatori la standarde de calitate ale UE.

Ca urmare a acţiunii unor factori de natură mai mult conjuncturală, în anul 2007 comerţul exterior a prezentat o serie de caracteristici, care s-au manifestat diferenţiat pe parcursul anului. Astfel, în prima parte a anului 2007 asupra comerţului exterior s-a resimţit efectul acţiunii unor factori precum: • încheierea în anul 2007 a regimurilor vamale începute înainte de data de aderării, prin Autoritatea Naţională a Vămilor, în principal pentru bunurile introduse temporar în antrepozite vamale şi zone libere (mijloace de transport, în special autovehicule, şi maşini, aparate şi echipamente electrice etc); • introducerea sistemului de comerţ general pentru schimburile intracomunitare (Intrastat), unde bunurile se înregistrează în totalitate la trecerea frontierei naţionale şi nu la punerea în liberă circulaţie, cum se proceda anterior şi cum se realizează, în prezent, comerţul Extrastat (sistem special de comerţ);

Page 28: Comert Exterior Final

• eliminarea taxelor vamale în comerţul intrastat, utilizarea taxelor UE pentru importurile extracomunitare şi volumul ridicat al activităţii economice; • aprecierea monedei naţionale şi reducerea puternică a cererii externe de produse ale industriei uşoare ca urmare a delocalizării fenomenului de perfecţionare activă, fenomene resimţite în primele luni ale anului 2007, care au descurajat exporturile de bunuri. • presiunea asupra importului a sezonalităţii intrărilor de capital din anul 2006: aproape jumătate din investiţiile străine din 2006 au intrat în trimestrul IV (4,2 mld. euro din totalul de 9,1 mld. euro), ele materializându-se în importuri de bunuri de capital în prima parte a anului 2007;• necesitatea continuării modernizării aparatului productiv al economiei, cât şi gradul încă nesatisfăcător al acoperirii cererii de consum din producţia internă, s-a concretizat în creşterea puternică a importurilor de bunuri de capital (37,3%) şi a importurilor de bunuri de consum (30,5%); • seceta a indus importuri suplimentare, conducând la un deficit al sectorului agroalimentar de cca. 2 mld. euro pe 11 luni 2007; • în primul semestru creşterea mai accentuată a importului decât cea a exportului a generat adâncirea deficitului balanţei comerciale cu peste 60% .

În partea a doua a anului, asupra comerţului exterior, a acţionat ca principal factor de influenţă deprecierea monedei naţionale, fenomen reflectat de următoarele: • creşterea exporturilor în semestrul II 2007 cu 15,4% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2006 faţă de numai 11,8% la nivelul semestrului I şi, în acelaşi timp, încetinirea importului de la 28,9% în semestrul I, la 21,5% în semestrul II 2007; • ritmul de creştere al deficitului comercial înregistrat în partea a doua a anului s-a mai calmat, de la 66,0% înregistrat în semestrului I la 30,4%, în semestrul II 2007. • diminuarea ecartului dintre creşterea înregistrată de exporturi şi cea a importurilor. Acest fenomen s-a simţit cel mai pregnant în luna decembrie, când ecartul dintre ritmul de creştere a exporturilor şi cel al importurilor s-a diminuat până la 8,6 puncte procentuale, de la 26,4 puncte procentuale

Page 29: Comert Exterior Final

Evoluţia şi structura exporturilor pe grupe de mărfuri şi principalele produse

În privinţa exportului se remarcă performanţe calitative, manifestate prin creşterea mai accelerată a exportului de produse provenite din industriile de înaltă tehnologie, cu complexitate şi valoare adăugată mai mare. Aceste tendinţe evidenţiază, totodată, creşterea gradului de adaptare a produselor româneşti de export la conjunctura pieţelor externe şi valorificarea din ce în ce mai bună a produselor româneşti la export. Totuşi, se poate spune că potenţialul de export este încă insuficient valorificat. Pentru ridicarea gradului de valorificare a potenţialului de export este necesară încurajarea acţiunilor de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională de importanţă regională, europeană şi mondială. De asemenea, un factor important pentru creşterea şi eficientizarea exportului îl constituie punerea în aplicare a Cadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale Sectoriale, în contextul integrării României în Uniunea Europeană. Exporturile FOB realizate au fost în valoare de cca. 29 mld. euro cu o valoare medie lunară de 2,5 mld. euro, comparativ cu 2,2 mld. euro în anul 2006. În luna decembrie exportul a înregistrat un nivel de 2253,3 mil. euro, în creştere cu 15,1% faţă de aceeaşi lună a anului 2006.

Surplusul valoric al exporturilor provine atât din creşterea volumului fizic de export cât şi din creşterea preţurilor externe. Astfel, în primele 9 luni ale anului 2007 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea valorică de 12% a rezultat dintr-o creştere cu 6,4% a indicelui valorii unitare şi cu 5,2% a volumului fizic. Ultimele date statistice privind comerţul exterior cu bunuri care permit o analiză pe produse sunt disponibile la 11 luni 2007. Principalele modificări structurale survenite în evoluţia pe secţiuni a exporturilor, din primele 11 luni ale anului 2007 faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior, constau în:• majorarea ponderii la: produse ale industriei construcţiilor de maşini cu 4,1 puncte procentuale, metale comune şi articole din acestea cu 1,5 puncte procentuale;

• diminuarea ponderii la: produse ale industriei uşoare cu 3,3 puncte procentuale şi produse minerale cu 3,2 puncte procentuale; Evoluţia structurii exporturilor pe clase de bază din Sistemul Conturilor Naţionale, indică ritmuri de creştere la exporturile de bunuri intermediare şi de capital.

Page 30: Comert Exterior Final

Astfel, bunurile de capital au înregistrat o de creştere de 33,4% cu 19,9 puncte procentuale peste ritmul de creştere înregistrat de exporturile totale, urmate de exporturile de bunuri intermediare cu o creştere de 18,3% pe ultimul loc situându-se exportul de bunuri de consum care, practic s-au menţinut la acelaşi nivel.

Structura exportului pe clase SCN - % - 11 luni 2006 11 luni 2007 modificare procentuală 2007/2006

mil. euro pondere (%) mil. euro pondere (%)

Total 23898,2 100,0 27126,9 100,0 13,5 Bunuri de capital 1994,4 8,3 2660,5 9,8 33,4 Bunuri intermediare 13478,9 56,4 15945,5 58,8 18,3

Bunuri de consum 6745,4 28,2 6806,1 25,1 0,9 Bunuri necuprinse în cele 3 clase

1679,5 7,0 1714,8 6,3 2,1

Modificările structurale s-au manifestat după cum era de aşteptat şi în structura pe categorii de complexitate. Majorarea exportului de produse ale industriei construcţiilor de maşini a contribuit cu 65% la creşterea exportului total, fenomen extrem de îmbucurător dacă se are în vedere faptul că această grupă reprezintă şi produse de înaltă complexitate. Astfel, s-a constatat o îmbunătăţire continuă a structurii exportului românesc în favoarea produselor de complexitate ridicată, cu valoare adăugată mare, ponderea acestora în total export majorându-se cu 4 puncte procentuale faţă de primele 11 luni ale anului 2006 ajungând să reprezinte 35,5% din total exporturi, faţă de 31,5% în aceeaşi perioadă din anul 2006. Exportul industriei construcţiilor de maşini a reprezentat cca. 98% din exportul de înaltă complexitate. În ceea ce priveşte exportul de produse de medie complexitate ponderea acestora a scăzut cu 2,2 puncte procentuale, ajungând la 33%, iar cea a produselor de complexitate scăzută s-a diminuat cu 1,8 puncte procentuale ajungând până la 31,5%. Evoluţia exporturilor pe grupe de produse în primele 11 luni ale anului 2007, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior a prezentat următoarele caracteristici: • exporturile produselor agroalimentare au înregistrat cea mai pronunţată creştere de 34,1%, pe seama produselor alimentare diverse, băuturi, tutun care practic s-au dublat (exportul de tutun a crescut de 15 ori) şi a majorării localizate la animale vii (24,4%) şi produse vegetale (10,5%);

• produsele industriei construcţiilor de maşini au înregistrat o creştere cu 28,6%, în principal pe seama majorării exportului de maşini şi aparate mecanice şi electrice cu 23,8%, aceasta reprezentând 64% din exportul grupei. Creşteri semnificative s-au înregistrat şi la exportul de mijloace de transport cu 38,5%, ponderea acestora în total grupă fiind de 34%. Ca urmare, exportul de maşini şi aparate mecanice şi electrice a contribuit la majorarea exportului grupei cu 55,1%, iar cel aferent mijloacelor de transport cu 42,5%;

• metalele comune şi articole au înregistrat o creştere cu 25%, datorată în principal majorării cu 27,2% a exportului de fontă fier şi oţel, care reprezintă jumătate din exportul grupei. În acelaşi timp, la exportul de produse din fontă fier şi oţel s-a înregistrat o majorare cu 19,8%, această grupă reprezentând 22,8% din total grupă. De asemenea, un export suplimentar s-a obţinut şi la articole diverse din metal, care s-a majorat cu 39,3%, dar ponderea acestora în grupă este mult mai mică, având un impact redus asupra evoluţiei acesteia; • articolele din piatră, ciment şi sticlă au cunoscut o accelerare a ritmului de creştere până la 21,5% în primele 11 luni 2007, datorită creşterii exportului de sticlă şi articole din sticlă cu 51,1% acesta deţinând o pondere de 53,7% în total grupă, celelalte produse fiind în scădere; • produsele industriei chimice au înregistrat o majorare a ritmului de creştere cu 20,7%. Mărirea exportului acestei grupe se datorează în special suplimentării exportului de: cauciuc şi articole cu 55,2% şi materiale plastice şi articole cu 20%. Produsele chimice au avut o evoluţie modestă înregistrând o majorare cu 5,3%. Totuşi în cadrul produselor chimice, exportul de produse farmaceutice au avut evoluţii remarcabile înregistrând practic o dublare; • produsele din lemn, inclusiv mobilier au înregistrat o creştere cu 10,1%, pe seama exportului de mobilă şi lemn şi produse din lemn care deţin o pondere în exportul acestei grupe de 49,4%, respectiv 42,9% şi au cunoscut majorări cu 8,4% şi 8,5%.

Page 31: Comert Exterior Final

• produsele minerale au înregistrat o diminuare drastică a ritmului de creştere cu 20%, această evoluţie fiind determinată integral de scăderea exportului de combustibili minerali şi uleiuri ponderea acestora în total grupă fiind de 97,4%; • produsele industriei uşoare, care reprezintă o componentă încă însemnată a exportului, deţinând 19,2% din total export, au înregistrat o scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului 2006 cu 3%. Exportul de confecţii s-a diminuat cu cca. 9%, iar cel de încălţăminte cu 1,8%. Însă în anul 2007 a continuat tendinţa reducerii contribuţiei acestor produse la exportul total de bunuri.

Page 32: Comert Exterior Final

Tendinţa de consolidare a exportului de produse româneşti pe pieţele externe rezultă şi din orientarea acestuia cu preponderenţă spre pieţele ţărilor dezvoltate, care deţin o pondere de peste 70% în valoarea totală a exportului. În primele 11 luni ale anului 2007, principalele pieţe de export au fost: Italia (cu o pondere în totalul exportului României de 17,2%); Germania (17,1%); Franţa (7,7%); Turcia (7,0%); Ungaria (5,6%); Marea Britanie (4,2%); Bulgaria (3,1%); Austria (2,6%); Spania (2,3%) şi Polonia (2,2%), ponderea cumulată a acestor ţări fiind de 69%.

Page 33: Comert Exterior Final

Evoluţia şi structura importurilor pe grupe de mărfuri şi principalele produse

Valoarea importurilor în anul 2007 a fost de 50,9 mld. euro, cu 24,9% mai mare faţă de 2006. Importurile în luna decembrie au atins valoarea de 4,3 mld. euro, în creştere cu doar 6,5% faţă aceeaşi lună a anului 2006. În acelaşi timp valoarea medie lunară în anul 2007 a fost de 4,2 mld. euro, comparativ cu 3,4 mld. euro în anul 2006.

În ceea ce priveşte evoluţia importurilor pe clase de bază din Sistemul Conturilor Naţionale se observă o creştere mai accelerată în cazul importurilor de bunuri de capital şi a celor intermediare. Astfel, ultimele date statistice detaliate disponibile la 11 luni arată o creştere de 37,3% a importurile de bunuri de capital, cu 10,4 puncte procentuale peste ritmul de creştere înregistrat de importurile totale. Importurile de bunuri intermediare au avut o creştere de 20,4% situându-se astfel sub nivelul mediu cu 6,5 puncte procentuale. În acelaşi timp ponderea bunurilor de consum s-a menţinut relativ la acelaşi nivel. 9

Importurile CIF pe clase SCN 11 luni 2006 11 luni 2007 modificare procentuală 2007/2006

mil. euro Pondere (%) mil. euro pondere (%)

Total 36558,8 100,0 46557,2 100,0 26,9 Bunuri de capital 6281,6 17,2 8624,7 18,5 37,3 Bunuri intermediare 22784,4 62,3 27432,4 58,9 20,4 Bunuri de consum 5742,0 15,7 7493,3 16,1 30,5 Bunuri necuprinse în cele 3 clase

1875,7 5,1 3006,8 6,5 60,3

S-au constatat de asemenea o serie de modificări structurale survenite în evoluţia pe secţiuni a importurilor din primele 11 luni ale anului 2007 faţă de perioada corespunzătoare a lui 2006, din care cele mai semnificative sunt următoarele:

Page 34: Comert Exterior Final

• majorarea ponderii la: produse ale industriei construcţiilor de maşini cu 3,2 puncte procentuale şi metale comune şi articole din acestea cu 1,4 puncte procentuale; • diminuări ale ponderii la: produse minerale cu 3,3 puncte procentuale şi produse ale industriei uşoare cu 1,7 puncte procentuale. Din analiza comparativă a importurilor pe categorii de complexitate, în primele 11 luni 2007 cu aceeaşi perioadă a anului anterior, se constată o creştere mai pronunţată a ponderii produselor de complexitate ridicată cu 3,1 puncte procentuale, acestea reprezentând 41% din total import. În acelaşi timp s-a înregistrat o diminuare a produselor din import de complexitate medie şi scăzută, cu 1,7 şi respectiv 1,4 puncte procentuale. Grupele de produse cu un impact semnificativ asupra evoluţiei importului total, în primele 11 luni ale anului 2007, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2006, au fost următoarele: • produsele industriei construcţiilor de maşini au înregistrat o creştere cu 38,7% în principal pe seama majorării importului de maşini şi aparate mecanice şi electrice cu 30,8%, aceasta reprezentând 62% din importul grupei. Creşteri semnificative s-au înregistrat şi la importul de mijloace de transport cu 56,3%, ponderea acestora în total grupă fiind de 34,3%. Ca atare, importul de maşini şi aparate mecanice şi electrice a contribuit la majorarea importului grupei cu 53,1%, iar cel aferent mijloacelor de transport cu 45%;

• importul de metale şi articole din metal cu o pondere de 11,3% în total importuri, s-a majorat cu 44,5% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2006; • produsele industriei chimice au înregistrat o creştere a importului cu 26,8%, reprezentând a treia grupă ca amplitudine a contribuţiei la majorarea importului respectiv 13,7%. Majorarea acestei grupe de produse s-a realizat pe fondul creşterii importului de materiale plastice şi articole din acestea cu 21,5% şi a celui de produse farmaceutice cu 28,7%;

• produsele agroalimentare au crescut cu 37,2% în principal pe seama majorării importului de cereale de cca. 6 ori, contribuind astfel la creşterea importul acestei grupei în proporţie de 24,4%. Importul de carne şi organe comestibile s-a majorat cu 7,5% şi a contribuit în proporţie de 4,4% la creşterea grupei. De asemenea, majorări semnificative s-au înregistrat şi la importul de fructe cu 56%, contribuind la majorarea grupei în proporţie de 9,6%. Un import ridicat s-a înregistrat la lapte şi produse, ouă, miere care aproape s-a triplat, contribuind la creşterea importului acestei grupei în proporţie de 11,1%; • articolele din piatră ciment şi sticlă au cunoscut o accelerare a ritmului de creştere până la 29% în primele 11 luni 2007, datorită creşterii importului de produse ceramice cu 31,4%, contribuind la majorarea grupei cu 40,4%. Importul de articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică şi materiale similare s-a majorat cu 33,8% şi a contribuit în proporţie de 32,6% la creşterea grupei.

• produsele din lemn, inclusiv mobilier au înregistrat o majorare semnificativă cu 28,8% faţă de 11 luni 2006, mai ales pe seama creşterii importului de lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn cu 52,4%, acesta contribuind la majorarea grupei în proporţie de 42,7%. Importul de mobilă având o creştere cu 34,1% a contribuit în proporţie de 34,3% la suplimentarea importului acestei grupe; • importul de produse ale industriei uşoare a cunoscut o creştere cu 7,9%. Această evoluţie a avut loc, în principal, pe fondul majorării importurilor de articole şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate sau croşetate, articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât tricotate sau croşetate, încălţăminte şi de filamente sintetice sau artificiale (26,6%, 23,7%, 23,2% şi respectiv 9,1%), dar şi a diminuării cu 7,5% a importului de bumbac, fire şi ţesături din bumbac care reprezintă 12,6% din importul grupei. • importul de produse minerale s-a diminuat cu 1% faţă de cel înregistrat în primele 11 luni 2006. Importul de combustibili minerali, uleiuri a deţinut o pondere de 89,5% în total secţiune şi 10,6% în total importuri.

Din punct de vedere al orientării geografice a importului României, primele 10 ţări partenere (de origine pentru importuri extracomunitare şi de expediţie pentru importuri intracomunitare), deţin o pondere de 70,1% şi anume: Germania (17,2%); Italia (12,8%); Ungaria (7,0%); Franţa (6,3%); Federaţia Rusă (6,2%); Turcia (5,5%); Austria (4,8%); Olanda (3,6%); Polonia (3,4%) şi China (3,3%).

Deficitul comercial pe grupe de mărfuri şi principalele produse

Deficitul comercial FOB-CIF din anul 2007, a însumat 21,5 mld. euro, fiind mai mare cu 44,4% faţă de intervalul corespunzător din 2006. Totuşi, se poate spune că în ultima parte a anului s-a înregistrat o tendinţă de calmare a acestuia. 13

Page 35: Comert Exterior Final

Din analiza deficitului pe grupe de produse la 11 luni, rezultă o serie de aspecte mai importante cum ar fi: • s-au înregistrat excedente comerciale la produsele industriei textile şi pielărie şi produsele din lemn (inclusiv mobilă), dar cu o tendinţă de diminuare a acestora cu 42,4%, respectiv 47%; • cel mai mare deficit s-a înregistrat la grupa de produse ale industriei construcţiilor de maşini, respectiv de 9224,5 mil. euro, în creştere cu 3021,1 mil. euro faţă de valoarea înregistrată în perioada corespunzătoare a anului anterior, contribuind la formarea deficitului total cu 45,5%; • produsele industriei chimice au înregistrat un deficit în valoare de 4014,2 mil. euro, reprezentând 20,7% din total deficit; • deficitul grupei de produse agroalimentare s-a majorat cu 549,5 mil. euro atingând o valoare de 1966,3 mil. euro; • grupa de produse minerale a înregistrat un nivel al deficitului de 3479,4 mil. euro, care a reprezentat 17,9% din total deficit; • grupa de metale comune şi articole a înregistrat o majorare a deficitului de la 51,4 mil. euro la 773 mil. euro.

Din analiza deficitului la 11 luni, pe zone geografice se constată următoarele: • Cele mai semnificative deficite au rezultat din schimburile comerciale derulate cu Germania (3382,2 mil. euro), Federaţia Rusă (2513,2 mil. euro), Ungaria (1724,0 mil. euro) şi Austria (1533,3 mil. euro). • Deficite comerciale importante s-au înregistrat şi pe relaţiile Asia-Oceania în valoare de 2410,6 mil. euro, în principal pe seama comerţului cu China, unde deficitul s-a situat la o valoare de 1377,7 mil. euro, dar şi datorită deficitului realizat cu Coreea de Sud în valoare de 524,7 mil. euro şi Australia cu 104,4 mil. euro. • Un deficit comercial, în valoare de 453,8 mil. euro, s-a înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu America, în principal datorită deficitului cu Brazilia şi SUA, în valoare de 308,2 mil. euro şi respectiv 94,6 mil. euro. • Singura zonă pe care s-a înregistrat excedent al balanţei schimburilor comerciale internaţionale este Africa şi Orientul Apropiat. Excedentul realizat pe această zonă geografică a atins valoarea de 601,6 mil. euro, datorită în principal excedentelor cu Emiratele Arabe Unite (310,2 mil. euro), Arabia Saudită (101,1 mil. euro), Egipt (89,9 mil. euro), Liban (85,2 mil. euro), Algeria (71,7 mil. euro), Liberia (70,1 mil. euro) şi Maroc (65,4 mil. euro

Page 36: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

Evolutia comertului exterior al Romaniei Volumul total al comertului international al Romaniei, in perioada 01.01 - 30.09.2009, a scazut cu 29,3% fata de perioada 01.01 - 30.09.2008, exportul inregistrand o scadere de 18,3%, iar importul o scadere de 35,9%. Exportul FOB al Romaniei, in perioada 01.01 - 30.09.2009, a fost de 21.197,3 milioane euro, cu 4.736,9 milioane euro mai mic decat in perioada 01.01 - 30.09.2008, cand s-a cifrat la 25.934,2 milioane euro. Importul CIF al Romaniei realizat in perioada 01.01 - 30.09.2009, a fost de 28.151,8 milioane euro, cu 15.762,1 milioane euro mai mic decat in perioada 1-01- 30.09.2008, cand s-a cifrat la 43.913,9 milioane euro.

1

Page 37: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

Volumul total al comertului intracomunitar al Romaniei, in perioada 01.01 - 30.09.2009, a scazut cu 25,4% fata de perioada 01.01 - 30.09.2008, exportul inregistrand o scadere de 13,9%, iar importul o scadere de 32,3%. Valoarea exportului intracomunitar (catre cele 26 tari ale UE) a fost de 15.714,3 milioane euro, in scadere cu 13,9% fata de perioada similara a anului trecut si a reprezentat 74,1% din totalul exportului romanesc. Valoarea importului intracomunitar (provenit din cele 26 tari ale UE) a fost de 20.605,3 milioane euro, in scadere cu 32,3% fata de perioada similara a anului trecut si a reprezentat 73,2% din totalul importului romanesc.

2

Page 38: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

volumul total al comertului extracomunitar al Romaniei, in perioada 01.01 - 30.09.2009, a scazut cu 38,5% fata de perioada 01.01 - 30.09.2008, exportul inregistrand o scadere de 28,7%, iar importul o scadere de 44,1%. Valoarea exportului extracomunitar a fost de 5.483,0 milioane euro, in scadere cu 28,7% fata de perioada similara a anului trecut si a reprezentat 25,9% din totalul exportului romanesc. Valoarea importului extracomunitar a fost de 7.546,5 milioane euro, in scadere cu 44,1% fata de perioada similara a anului trecut si a reprezentat 26,8% din totalul importului romanesc.

Evolutia importului Romaniei comparativ cu scaderea exportului a determinat inregistrarea, la sfarsitul perioadei 01.01 - 30.09.2009, a unui deficit comercial de 6.954,5 milioane euro, cu 11.025,2 milioane euro mai mic decat in perioada 01.01 - 30.09.2008, cand s-a cifrat la –17.979,7 milioane euro. Soldul balantei comerciale intracomunitare a inregistrat o valoare de –4.891,0 milioane euro (ceea ce a reprezentat 70,3% din deficitul balantei comerciale romanesti), in timp ce soldul balantei comerciale extracomunitare a fost de –2.063,5 milioane euro. Structura exportului FOB (%) pe principalele grupe de produse in perioada 01.01-30.09.2009, comparativ cu perioada aferenta anului 2008

3

Page 39: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

4

Page 40: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

Evolutia exporturilor si importurilor pe sectiuni conform Sistemului Armonizat (SA)

5

Page 41: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

A. Exportul FOB al Romaniei Ponderea in exportul romanesc a principalelor sectiuni SA, in perioada 1.01-- 30.09.2009, comparativ cu perioada 01.01 - 30.09.2008, se prezinta astfel:

Descresteri la exportul Romaniei, in raport cu perioada 01.01 - 30.09.2008, s-au inregistrat, indeosebi la: • Metale comune si articole din metale comune: –1.832,8 milioane euro (–45,7%), din care:

-produse laminate plate din fier sau din oteluri (–531,5 milioane euro)

6

Page 42: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

-deseuri si resturi de fonta, fier sau otel (–202,0 milioane euro); • Produse minerale: –1.217,7 milioane euro (–46,8%), din care:

-uleiuri din petrol, din minerale bituminoase (–1.080,6 milioane euro); • Masini, aparate si echipamente electrice: –552,7 milioane euro (–9,2%), din care:

-fire, cabluri si alti conductori (–383,6 milioane euro); • Materiale textile si articole din aceste materiale: –526,9 milioane euro (–19,2%), din care:

-costume taior, seturi, jachete, rochii, fuste (–138,2 milioane euro) -costume sau compleuri, seturi, sacouri, pantaloni (–87,3 milioane euro);

• Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe: –468,8 milioane euro (–40,2%), din care: -ingrasaminte minerale sau chimice azotoase (–274,2 milioane euro);

• Materiale plastice si articole din materiale plastice: –320,2 milioane euro (–23,4%), din care: -polimeri de clorura de vinil sau alte olefine (–104,4 milioane euro) -anvelope pneumatice noi, din cauciuc (–53,0 milioane euro);

• Incaltaminte, palarii, umbrele, bastoane si parti ale acestora; pene, fulgi si parti; flori artificiale: –178,2 milioane euro (–18,1%), din care:

-incaltaminte cu talpi exterioare din cauciuc, plastic, piele (–112,4 milioane euro); • Marfuri si produse diverse: –158,2 milioane euro (–15,0%), din care:

-alt mobilier si parti ale acestuia (–91,6 milioane euro); • Piei brute, piei tabacite, blanuri si produse din acestea; articole de curelarie si de selarie; articole de voiaj si articole similare: –40,9 milioane euro (–23,3%). • Lemn, carbune de lemn si articole din lemn; pluta si lucrari din pluta; lucrari din impletituri din fibre vegetale sau nuiele: –40,4 milioane euro (–5,6%).

Cresteri la exportul Romaniei, in raport cu aceeasi perioada din anul 2008, s-au inregistrat la sectiunile: “Vehicule, aeronave, vase si echipamente auxiliare de transport“ +437,5 milioane euro (+14,4%); “Produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice si oţet; tutun si inlocuitori de tutun prelucrat“ +85,8 milioane euro (+20,5%); “Produse ale regnului vegetal“ +85,5 milioane euro (+10,9%); “Animale vii si produse ale regnului animal“ +34,4 milioane euro (+16,5%); “Instrumente si aparate optice, fotografice sau cinematografice, de masura, de control sau de precizie, instrumente si aparate medico-chirurgicale, ceasuri, instrumente muzicale“ +26,4 milioane euro (+11,3%). 6 7 Alte cresteri la exportul FOB al Romaniei s-au inregistrat, in special, la urmatoarele produse:

• aparate electrice pentru telefonie sau telegrafie +520,8 milioane euro; • autoturisme si alte autovehicule destinate transp. persoane +441,5 milioane euro; • pacheboturi, nave de croaziera, marfuri, feriboturi +204,6 milioane euro; • porumb +141,2 milioane euro; • medicamente +82,9 milioane euro; • tigari de foi, trabucuri, tigarete din tutun/inlocuitori +81,2 milioane euro; • autovehicule pentru transportul marfurilor +70,4 milioane euro; • alte motoare si masini motrice +62,5 milioane euro; • receptoare de televiziune (inclusiv monitoare video) +38,5 milioane euro; • instrumente, aparate si masini de masura sau de control +38,5 milioane euro; • condensatori electrici +31,2 milioane euro; • carne si organe comestibile de pasare +25,6 milioane euro; • aparate emisie pentru radio-telefonie, TV +21,8 milioane euro; • tablouri, panouri, console, pupitre, cabinete, alte suporturi +17,3 milioane euro; • pompe pentru lichide, chiar cu dispozitiv de masurare +16,3 milioane euro; • perdele, draperii, storuri de interior +15,8 milioane euro; • agenti organici de suprafata +15,6 milioane euro; • aparate video de inregistrat sau de reprodus +13,7 milioane euro; • minereuri si concentrate de fier +13,1 milioane euro; • tractoare +12,0 milioane euro.

B. Importul CIF al Romaniei Ponderea in importul romanesc a principalelor sectiuni SA in perioada 01.01 - 2009

7

Page 43: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

30.09.2009, fata de perioada 01.01 - 30.09.2008, se prezinta astfel: 2008IMPORTUL CIF AL ROMANIEI (%), din care:

• masini, aparate si echipamente electrice 23,1 26,0

• produse ale industriei chimice 8,0 11,3

• produse minerale 14,4 10,0

• metale comune si articole din acestea 11,6 9,7

• vehicule, aeronave, vase si echipamente de transport

13,4 7,5

• materiale textile si articole din aceste materiale 6,0 7,2

• materiale plastice 5,9 6,7

• produse alimentare, bauturi 2,7 4,0

animale vii si produse ale regnului animal 1,9 2,9

• produse ale regnului vegetal 2,1 2,7

• pasta de lemn 1,6 2,3

8

Page 44: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

3. Orientarea geografica Exportul si importul Romaniei se desfasoara in cea mai mare parte cu statele europene in proportie de 88,8% la export si 87,6% la import. Comertul intracomunitar (cu cele 26 tari membre ale UE) este preponderent (73,6%) cu o pondere de 74,1% la export si 73,2% la import.

Sursa:ANS,INS

9

Page 45: Comert Exterior Final

STUDIU PRIVIND COMER ŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

10