1

Comentarii cu privire la

« Metarankingul universitar 2018. Clasamentul universităților din Romania »

La sfârșitul anului 2018 a apărut in spațiul public ediția 2018 a « Metarankingului universitar »,

document ce urmărește sa stabilească o ierarhizare a universităților din România pe baza poziției

acestora în diversele clasamente (ranking-uri) internaționale. Metodologia nu a suferit modificări faţă

de cea utilizată la prima ediție (2016), autorii fiind de asemenea aceiași, autor corespondent fiind d-

nul prof. Daniel David de la UBB Cluj-Napoca. Obiectivul exercițiului de metaranking, deși mai

puțin clamat în comparație cu ediția din 2016, a rămas același : ierarhizare cu scopul de a propune

politici naționale de finanțare a universităților in vederea propulsării unora dintre ele în rândul celor

de tip « world class », cu accedere in primele 500 de poziții la nivel global.

Interesul pentru rankingurile universitare la nivel mondial a apărut odată cu publicarea primei ediții

a ARWU (Academic Ranking of World Universities) de către prof. Nian Cai Liu (Shanghai Jiao Tong

University) in anul 2003. Acest ranking este consecința politicii inițiate, în 1998, de Jian Zemin de a

propulsa China între marii actori ai cercetării la nivel global prin crearea de “world class

universities”, comparabile cu cele mai bune universități occidentale. Interesul mare pentru acest

ranking a dus la crearea unor noi rankinguri globale şi la inițierea în unele ţări (Franța, Coreea de

Sud, Taiwan, India, etc.) a unor programe de finanțare care să stimuleze poziționarea unor universități

în rândul celor de tip « world class ».

Consecință a interesului din ce in ce mai mare pentru clasările universităților la nivel global, interes

manifestat inclusiv la nivelul guvernelor, dezbaterea cu privire la obiectivele care trebuie urmărite de

către politicile în domeniul educației şi cercetării a fost relansată : « world class universities » sau

« word class systems » ? Se constată la nivel mondial unele efecte negative generate de concentrarea

în unele ţări a politicilor pe prima variantă (scăderea interesului cadrelor universitare pentru

« teaching », încurajarea stratificărilor in cadrul sistemelor universitare – cu generarea de inegalități

sociale, interesul mai scăzut pentru științele sociale si umaniste, etc.). Simon Marginson de la Oxford

University remarca faptul că trecerea în plan secund a predării - învățării duce la creșterea masei celor

care formează un adevărat « precariat academic ». Din acest motiv, guvernul britanic a creat o

« teaching excellence framework », aceasta având obiectivul de a îmbunătăți calitatea actului de

educație. Stratificarea universităților, cu accederea unora in « world class universities» în rankinguri,

este stimulată în schimb prin concurenţa la alocarea fondurilor de cercetare.

Exercițiul de metaranking se încadrează în prima categorie de politici, autorii venind în întâmpinarea

ideii promovate în spațiul public de consorțiul Universitaria : selectarea unor universități pe baza

poziției în rankinguri în vederea transformării lor în « world class universities» prin alocarea de

finanțări prioritare. Consorțiul ARUT a adus argumente împotriva acestui mod de stabilire a

politicilor de finanțare încă din anul 2016 (comunicat de presă) :

- Majoritatea rankingurilor monitorizează un număr relativ mic de universități, universitățile

din Romania datorându-şi prezenţa în acestea în special datorită mărimii lor, productivitatea

per capita a primelor noastre 10 universități fiind relativ apropiată ;

- Criticii sistemelor de ranking aduc argumente atât legate de conținut (monodimensionalitatea

multora – a se vedea tabelul 1, neglijarea structurilor intrare-ieșire ale universităților, etc.) cât

2

si legate de metodologie (robustețea statistică, elitismul, dependenţa de dimensiunile

instituției, încercarea de a impune o anumită viziune a rolului universităților, etc. ) ;

- Alocarea de resurse pe baza lor este o decizie cel puțin discutabilă, prioritățile dezvoltării

nefiind automat rezolvate de o astfel de politică.

Încă din 2016 ARUT a adus argumente care pun in discuție atât ponderea egală a rankingurilor cât şi

selectarea acestora. A surprins neglijarea U-Multirank, ranking promovat de Uniunea Europeană la

nivel mondial (pe motiv ca nu realizează un clasament bazat pe un indicator compozit) şi a Google

Scholar Citations, ranking care monitorizează peste 5000 de instituții (motivul : nu este suficient de

matur). In schimb este inclus CWTS Leiden deși nici aceasta nu utilizează un indicator compozit (este

prezentă însă UBB Cluj Napoca).

Dintre cele circa 20 de rankinguri apărute la nivel global, sunt listate mai jos cele mai relevante :

ARWU (Academic Ranking of World Univ., http://www.shanghairanking.com)

NTU Ranking (National Taiwan Univ.Ranking – http://nturanking.lis.ntu.edu.tw)

THE (Times Higher Ed. World Univ. Rankings - https://www.timeshighereducation.com/ , UK)

CWTS Leiden (www.leidenranking.com , Olanda, CWTS implicata si in U-Multirank)

QS World Univ.Rankings (https://www.topuniversities.com/university-rankings, UK)

URAP (University Rankingby Academic Performance, http://www.urapcenter.org/2018/, Turcia)

SIR (SCImago Institutions Rankings, https://www.scimagoir.com/, Spania)

CWUR (Center for World University Rankings, https://cwur.org/ , Emirate)

US News Best Global Univ. Ranking (https://www.usnews.com/education/best-global-universities )

U-MULTIRANK (https://www.umultirank.org/, UE)

Google Scolar Citations (https://scholar.google.com/ ).

Indicatorii utilizați în clasificări şi ponderea acestora în punctajul total diferă de la un ranking la altul.

Per global, ei se pot grupa pe 4 domenii de analiză: calitatea educației (teaching), calitatea cercetării,

transferul de cunoaștere şi orientarea internațională (cu includerea şi a impactului societal). Un alt

aspect important care trebuie avut în vedere în evaluarea relevanţei rankingurilor este legat de

ponderea indicatorilor care depind de dimensiunea universității în raport cu cei care sunt orientați

spre performanţele per capita (per total personal academic, per număr de studenți, etc.). Tabelul 1

prezintă principalii indicatori de performanţă şi ponderea acestora pe domenii pentru cele 11

rankinguri menționate mai sus.

3

Tabelul 1. Indicatorii de performanţă pe domenii, ponderea domeniilor în punctajul total al rankingurilor

Rankingul Calitatea educației % Cercetare % Transfer de cunoaștere % Orientare internațională si impact

societal %

ARWU (Shanghai ranking)

˗ Premii Nobel si medalii echivalente obținute de absolvenți

10% ˗ Profesori/cercetători cu premii Nobel sau medalii echivalente pe domenii;

˗ Cercetători cu nr. mare de citări; ˗ Producția cercetării; ˗ performanta academica per capita;

90%

NTU Ranking (Taiwan)

- Productivitatea cercetării; - Impactul cercetării; - Excelența cercetării;

100%

CWTS Leiden (Olanda) Nota: nu se utilizează un indicator compozit (poziția univ. depinde de indicatorul ales)

- Impactul științific: - proporția si numărul publicațiilor care

aparțin la 1% , 10%, 50% cele mai citate; - total citări, medie citări pe articol; - Idem, normalizate pe domeniu si an;

- Număr si proporție articole - in colaborare cu industria;

- Indicatori de colaborare: - Număr si proporție articole in

colaborare cu alte instituții; - Idem, cu autori din alte tari; - Idem, cu autori de pe o raza de

100, respectiv 5000 km;

QS (GB)

˗ Reputația absolvenților (survey la nivel mondial);

˗ Raportul total studenți/staff; ˗ Procentul staff-ului (cadre

univ.) cu doctorat din total;

40% - Reputația academica (survey global); - Productivitatea cercetării; - Citări per articol;

45% - Impact site (webometrics); - Procent din staff, respectiv

studenți provenind din afara;

15%

SCImago IR (Spania)

- Total documente in Scopus; - publicații de înaltă calitate (procentul

celor publicate in cele 25% cele mai cotate jurnale pe domeniu);

- excelenta (procentul articolelor intre cele 10% cele mai citate pe domeniu);

- leadership (procentul din articole cu prim autor din instituție);

- impact normalizat (citări per articol);

60% - Total producție științifică citata in patente;

- Procent din total publicații citat in patente;

20% - Dimensiunea web-ului; - Accesări externe ale domeniului

web;

20%

URAP (Turcia)

- Articole: totalul articolelor ISI; - Citări: totalul citărilor articolelor

publicate într-o perioada de 4 ani; - Impactul citărilor (raportare la media

mondiala); - Impactul articolelor (raportare la media

mondiala

85% - Colaborare internațională (total publicații cu parteneri externi)

15%

4

Tabelul 1. – continuare

Rankingul Calitatea educației % Cercetare % Transfer de cunoaștere % Orientare internat. si impact

web %

US News (USA)

- Reputația cercetării (survey global); - total publicații in reviste de înaltă calitate si

impact important; - total cârti si lucrări publ. la conferințe; - totalul citărilor si citări per articol; - Procentul publicațiilor care sunt in top 1%

cele mai citate; - Numărul publicațiilor care sunt intre cele

10% cele mai citate;

90% - Proporția articolelor cu autori externi

10%

THE (GB)

- Survey – reputația absolv.; - Rapoarte nr. studenți/staff si nr.

doctorate acordate/staff; - Venituri din teaching; - Raport absolvenți doctorat versus

absolvenți licența;

30% - Survey – reputația cercetării; - Venituri din cercetare; - Productivitatea cercetării; - Influenta cercetării (citări);

60% - Venituri din industrie; 2.5% - Proporție studenți internaționali; - Proporție staff internațional; - Colaborări internaționale;

7.5%

U-Multirank (EU)

- Promovab. licență si master; - Absolvire pe durata standard a

studiilor; - Rata de neangajare a absolv.

- Venituri din cercetare; - Producția de publicații științifice; - Calitate cercetării: citări, procent din art.

care aparțin celor mai citate 10%; - publicații raportate la nr. de studenți; - publicații interdisciplinare;

- Venituri din surse private; - Co-publicații cu ind.; - Publ. citate in patente; - Spin-off-uri; - Co-patente cu industria;

- Proporție stud. străini; - Proporție staff internațional; - Colaborări internaționale; - Programe de studii in limbi de

circulație internațională; - Mobilitate studenți;

CWUR (Emirate)

- Calitatea educației (premii, decorații, medalii internat.);

- Poziții CEO ale absolv.; -

50% - Personal academic cu premii Nobel si medalii echivalente;

- Număr articole in reviste de mare impact si art. cu număr mare de citări;

- Impact general (indexul h al instituției)

45% - Patente internat. 5%

Google Scholar (USA)

- Citări ale articolelor instituției; - Performanta primelor cele mai bine plasate 10

profile publice;

100%

Păstrând metodologia utilizată in Metaranking, dar cu eliminarea CWTS si cu acordarea punctelor in cazul SIR pe baza poziției universităților in ranking (nu pe baza punctajului

universității - mai multe universități pot avea același punctaj), se obține clasificarea universităților din Romania prezentată în Tabelul nr.2. Așa cum este menționat în metaranking, se acordă 5 puncte pentru universitățile aflate în prima cincime, 4 puncte pentru cele aflate în cea de-a doua, etc., iar celor aflate în ultima cincime, 1 punct.

5

Tabelul 2. Revizuire Metaranking 2018

ARWU CWUR CWTS NTU QS SIR THE URAP US News Total Scor World Scor World Scor World Scor Scor World Scor World Scor World Scor World Scor World

1 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 2 601-700 1 802 1 867 1 801-1000 3 1647(658) 2 801-1000 4 733 3 575 16

2 Universitatea din București 1 801-900 1 827

1 801-1000 3 1847(672) 2 801-1000 4 841 2 774 14

3 Universitatea Politehnica din București 1 817

1 801-1000 4 1100(609) 4 760 3 745 13

4 Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

1 801-1000 2 2187(694) 1 1001+ 3 1254 1 1058 8

5 Universitatea Med.&Farm. I. HațieganuCluj-Napoca

2 2307(702) 1 1001+ 3 1281 1 1173 7

6 Universitatea de Vest din Timișoara

1 801-1000 2 2563(716) 1 1001+ 2 1502 6

7 Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iași

2 2035(685) 3 1397 1 1226 6

8 Universitatea de Med.&Farm. Carol Davila București

2 2320(702) 3 1062 1 1060 6

9 Universitatea Politehnica Timișoara

3 1696(662) 2 1640 5

10 Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

3 1740(665) 2 1612 5

11 Universitatea de Științe Agr. si Vet.Cluj-Napoca

3 1872(674) 1 2076 4

12 Universitatea de Med.&Farm. Grigore T. Popa Iași

1 1001+ 3 1282 4

13 Universitatea Transilvania Brasov

2 2422(708) 2 1687 4

14 Universitatea din Craiova

1 2956(738) 1 2202 2

15 Academia de Studii Econ. București

1 3040(745) 1 2010 2

16 Universitatea Lucian Blaga Sibiu

1 3129(755) 1 2498 2

17 Universitatea Oradea

1 2667(722) 1 2366 2

18 Universitatea Ovidius Constanta

1 3216(769) 1 2453 2

19 Univ. de Med.&Farm. Timisoara

1 2931(736) 1

20 Univ. de Științe Agr. si Med. Vet.Timisoara

1 3204(767) 1

21 Universitatea Valahia Targoviste

1 3152(758) 1

22 Universitatea Stefan cel MareSuceava

1 2755(726) 1

23 Universitatea Dunarea de Jos Galati

1 2800(729) 1

24 Universitatea de Med. si Farmacie Craiova

1 2864(732) 1

25 Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti

1 3092(750) 1

26 Universitatea de Med. si Farm.Targu Mures

1 3102(750) 1

Universitati clasificate 1000 1000 938 837 1000 3234 1258 2500 1250

În următorul tabel (Tabelul 3), rankingurilor incluse mai sus li s-au adăugat atât U-Multirank cât si CWTS şi Google Scholar. În cazul U-Multirank, poziționarea universităților

şi acordarea punctelor s-a realizat pe baza clasamentului “Research and research linkage ranking” utilizându-se principiul folosit de U-Multirank (număr valori de A, valori de

B, etc., respectiv valori de E). Indicatori: numărul mediu de citări (mean normalized citation rate), totalul publicațiilor, publicații/student (total publicații versus total studenți),

publicații care aparțin la cele 10% cele mai citate, procent publicații cu parteneri industriali, idem – cu parteneri externi si procent publicații cu parteneri din regiune.

6

Tabelul 3. Punctaje universități din Romania pe baza celor 11 rankinguri din Tabelul 1

Google Sch. ARWU CWUR CWTS U-Multirank QS SIR (Scimago) THE URAP US News Total

Scor World Scor World Scor World Scor World Scor World Scor World Scor World Scor World Scor World Scor World

1 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 4 1204 2 601-700 1 802 1 867 1 801-1000 3 1647(658) 2 801-1000 4 733 3 575 21

2 Universitatea din București 4 1238 1 801-900 1 827 2 821 1 801-1000 3 1847(672) 2 801-1000 4 841 2 774 20

3 Universitatea Politehnica din București 4 1782 1 817 1 801-1000 4 1100(609) 4 760 3 745 17

4 Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași 4 1731 2 922 1 801-1000 2 2187(694) 1 1001+ 3 1254 1 1058 14

5 Univ. Med.&Farm. I. Hațieganu Cluj-Napoca 4 1703 2 826 2 2307(702) 1 1001+ 3 1281 1 1173 13

6 UniversitateaTehnica Gh. Asachi din Iași 4 1694 2 909 2 2035(685) 3 1397 1 1226 12

7 Universitatea Politehnica Timișoara 4 1878 2 950 3 1696(662) 2 1640 11

8 Universitatea de Vest din Timișoara 4 2017 1 1091 1 801-1000 2 2563(716) 1 1001+ 2 1502 11

9 Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca 4 1816 1 1144 3 1740(665) 2 1612 10

10 Univ. de Med.&Farm. Grigore T. Popa Iași 4 1589 2 908 1 1001+ 3 1282 10

11 Univ. de Med.&Farm. Carol Davila București 3 2810 2 2320(702) 3 1062 1 1060 9

12 Univ. de Științe Agr. si Vet. Cluj-Napoca 3 2726 2 920 3 1872(674) 1 2076 9

13 Universitatea Transilvania Brasov 3 2656 1 1143 2 2422(708) 2 1687 8

14 Academia de Studii Econ. București 3 2954 1 1158 1 3040(745) 1 2010 6

15 Universitatea de Med.&Farm. Timisoara 3 2609 2 885 1 2931(736) 6

16 Universitatea Lucian Blaga Sibiu 3 3296 1 1209 1 3129(755) 1 2498 6

17 Universitatea Ovidius Constanta 3 3052 1 1206 1 3216(769) 1 2453 6

18 Universitatea de Med. si Farm. Targu Mures 3 3248 2 858 1 3102(750) 6

19 Universitatea din Craiova 3 2537 1 2956(738) 1 2202 5

19 Univ. de Științe Agr. si Med. Vet. Timisoara 2 3929 2 961 1 3204(767) 5

20 Universitatea Valahia Targoviste 3 2857 1 1089 1 3152(758) 5

21 Universitatea Oradea 3 3340 1 2667(722) 1 2366 5

22 Universitatea Stefan cel Mare Suceava 3 3000 1 1222 1 2755(726) 5

23 Universitatea Dunarea de Jos Galati 3 2860 1 2800(729) 4

24 Univ. Aurel Vlaicu din Arad 2 3650 1 1157 3

25 Universitatea Pitesti 2 4145 1 1218 3

26 Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti 2 3762 1 3092(750) 3

27 Univ. Titu Maiorescu Bucuresti 3 636 3

28 Univ. de Științe Agr. si Medicina Vet. Iași 2 960 2

29 Univ. Tehnica de Constructii Bucuresti 2 937 2

30 Universitatea Vasile Goldis Arad 1 5320 1 1174 2

31 Universitatea de Med. si Farmacie Craiova 1 2864(732) 1

32 Universitatea 1Dec. Alba Iulia 1 1229 1

Universitati clasificate 5724 1000 1000 938 1232 1000 3234 1258 2500 1250

7

Prezentăm, mai jos, date comparative asupra poziției principalelor universități din Romania în

ARWU și ScimagoIR, incluzând prima poziție (Harvard), şi alte universități incluse în ambele

rankinguri versus mărimea universității (Tabelul 4) şi, respectiv, poziția principalelor universități din

ţară in Metaranking (primele 11 poziții din Tabelul 3) versus mărimea universității cu includerea

unor parametri relevanți pentru cercetare (Tabelul 5).

Tabelul 4. Date comparative: pozițiile in ARWU si SIR versus mărimea universității

Universitatea Personal academic

Total studenți

Publicații ISI U-Multirank 2013-2017

Raport publicații/

staff

Poziția in ARWU

Poziția in ScimagoIR (punctaj)

1 Harvard University 2280* 20330 69509 30.49 1 1

2 Polytehnic University of Valencia 2350* 23470 6613 2.81 401-500 255

3 University of Parma 1798* 26000 5096 2.83 401-500 331

4 Cairo University 5500* 280000 7001 1.27 401-500 373

5 Aristotle University of Thesaloniki 1850* 45710 8039 4.35 401-500 461

6 Istanbul University 2090* 96140 6632 3.17 401-500 436

7 Univ. Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 1670* 37960 3316(2012-16) 1.99 601-700 658

8 Univ. București 1350* 31390 2755 2.04 801-900 672

9 Univ. Politehnica București 1827ARACIS 25000wiki Nu participa - 609

10 Univ. Alexandru Ioan Cuza Iași 792wiki 31249 1828 2.31 - 694

11 Univ. Tehnica Gh. Asachi Iași 724RR 13269 1459 2.02 - 685

12 Univ. Politehnica Timișoara 620RR 12500 931 1.50 - 662

13 Univ. de Vest din Timișoara 800* 13520 1069 1.34 - 716

14 Univ. Tehnica Cluj-Napoca 903RR 20130 902 1.00 - 665

Tabelul 5. Poziția în Metaranking versus mărimea instituției și numărul de publicații – citări (2013-17)

Personal academic, (didactic& cercetare)

Total studenți

Publicații ISI 2013-2017

(UMultirank)

Rap.art. ISI Multirank/

staff

publicații WoS

2013-2017

Raport publ./ staff

Citări art.ISI/ medie articole ISI, (2013-17) (U-Multirank)

Punctaj Meta-

ranking

1 Univ. Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 1670* 37960 3316(2012-16) 1.986 6855 4.105 0.63(2012-16)* 21

2 Univ. din București 1350* 31390 2755 2.041 6301 4.667 0.58 20

3 Univ. Politehnica București 1827ARACIS 25000 Nu participa - 9679 5.298 - 17

4 Univ. Alexandru Ioan Cuza Iași 792wiki 31249 1828 2.308 4255 5.372 0.56 14

5 Univ. Med.&Farm. Cluj-Napoca 846RR 11331 1524 1.801 3470 4.102 0.51 13

6 Univ. Tehnica Gh. Asachi Iași 724RR 13269 1459 2.015 3747 5.175 0.55 12

7 Univ. Politehnica Timișoara 620RR 12744 931 1.502 3456 5.574 0.56 11

8 Univ. de Vest din Timișoara 800* 13520 1069 1.336 2182 2.727 0.67* 11

9 Univ. Tehnica Cluj-Napoca 903RR 20130 902 0.999 3851 4.265 0.58 10

10 Univ. Med.&Farm. G.T. Popa Iași 956wiki 11759 1236 1.293 4740 4.958 0.55 10

11 Univ.Med.&Farm. București 1654wiki 10533 Nu participa - 4980 3.011 - 9

Note:

- Datele cu privire la personalul academic al universităților diferă in funcție de sursa. Exemple:

o UBB Cluj-Napoca: 1670 (Round Ranking), 1917 (din care 1515 posturi didactice perioada nedeterminata, raport rector), 1569 (QS), 2603 (Wikipedia, engleza);

o UP Bucuresti: 1400 (Wikipedia, 2181 (QS), 1827 (raport institutional ARACIS 2015);

o UV Timișoara: 800(Round Ranking), 907 (Wikipedia), 751 (QS);

o U București 1350 (Round Ranking),1713 (QS), 1279 (Wikipedia, engleza);

- Universitatea Babeș Bolyai nu s-a mai înscris pentru participare la U-Multirank in anul 2017, din acest motiv au fost preluate rezultatele publicate pentru perioada de 2012-2016.

Notații date pentru personalul academic: * - Round Univ. Ranking (Moscova); wiki – Wikipedia (romana); RR – Raport rector; ARACIS – raport ARACIS

8

Datele din tabelele 3-5 arată faptul că nu există diferențe mari în ceea ce privește performanţele per

capita (personal academic, studenți) ale primelor 10-12 universități din Romania, diferențele putând

fi explicate în special prin mărimea universităților. Având în vedere modurile de finanțare al

învățământului superior şi al cercetării, se poate trage concluzia ca singura variantă de a accede în

primele 500 de poziții la nivel mondial este fuzionarea mai multor universități într-una singură (la

nivel de municipii) sau formarea de consorții bazate pe caracteristicile universităților (generaliste,

tehnice, etc.). Faptul ca mărimea este foarte importantă o dovedește poziția universității din Cairo în

ARWU – clasată între primele 500 la nivel mondial dar cu performanţe per capita inferioare faţă de

primele 10 universităţi din România.

În același timp, calitatea analizelor performanţelor universităților în diversele rankinguri este departe

de a fi perfectă. În ideea de a accede la poziții cât mai bune în ierarhii se folosesc artificii de naturi

foarte diferite:

- Atragerea în stafful academic a unor autori de prestigiu cărora li se oferă facilitați importante

dar cărora li se cere să adauge şi universitatea respectivă ca apartenenţă (este cunoscut la nivel

mondial cazul unor universități din Arabia Saudită);

- Publicarea unor articole cu mii de autori din sute de instituții – nu toate rankingurile

penalizează o astfel de situație. Astfel de publicații aduc un număr important de citări tuturor

instituțiilor implicate. Un caz special îl constituie grupul de cercetători participanți la

programul ATLAS (CERN) - sunt publicate lucrări în care sunt declarați ca autori aproape

toți cei implicați în colaborare (lista de autori depășește numărul de pagini al articolului

propriu-zis). De exemplu, articolul „Combined Measurement of the Higgs Boson Mass in pp

Collisions at root s=7 and 8 TeV with the ATLAS and CMS Experiments”, apărut in Physical

Revue Letters, vol.114 (14 mai 2015), aduce Universității de Vest Timișoara prin 2 autori

care își declară apartenenţa şi la Departamentul de Fizică al INCDITM Cluj-Napoca câteva

sute de citări într-o perioadă foarte scurtă de la publicare. La UBB Cluj-Napoca, între primele

10 cele mai citate articole între 2013-2017 se află 3 lucrări din aceeași categorie – de aici

asterixul din tabelul 5 în ceea ce privește numărul de citări per articol de la cele două

universități menționate mai sus. Firește, colaborarea ATLAS este foarte importantă pentru

dezvoltările din fizica nucleară – acest mod de a aborda publicarea rezultatelor este însă cel

puțin ciudat.

- Universitatea Babeș Bolyai nu a mai participat la ultima ediție publicată a U-Multirank

(renunțarea a avut loc tocmai în anul în care MEN a cerut universităților din ţară să se înscrie).

O explicație ar fi faptul că în acest ranking, datorită faptului că un număr important de

indicatori sunt calculați per capita (personal academic sau studenți) dispar avantajele mărimii

universității. Nu este mai puțin adevărat şi faptul că o serie de date raportate de universitățile

din România par puțin plauzibile (zeci de acorduri strategice cu mediul de afaceri, zeci de

start-upuri, venituri din cercetare, etc.) - verificarea în mică măsură a acestora de către echipa

U-Multirank având efecte asupra calității analizei şi a poziției în ranking.

Există şi situații în care clasarea unei universități în ranking este eronată sau cel puțin

discutabilă:

- în acest sens, remarcăm postarea UBB cu privire la clasarea ei pe poziția 37 în lume în

domeniul ingineriei mecanice în clasamentul ARWU-2017. Informația a apărut atât pe site

(pagina NewsUBB, „UBB, prima universitate din România, ..”), fiind transmisă şi spre presă

(Realitatea.net, Hotnews, 12 septembrie 2017, etc.) ca o noutate de prim rang: „UBB ... locul

9

37 în lume din 300 de poziții ... universitatea noastră aflându-se astfel în fața unor universități

de marcă, precum Columbia University (51-75), Oxford University (51-75), Pennsylvania

State University (51-57) etc.”. Dacă nu ar fi primat auto-admirația în faţa judecării la rece, d-

nul prof. David ar fi constatat la o simplă verificare a clasamentului din alți ani că este vorba

de o eroare de tipărire (de altfel, UBB nu are programe de studiu în ingineria mecanică).

- Un al doilea exemplu îl constituie plasarea, în anul 2018, a Universității București în pozițiile

401-500 în domeniul „Inginerie şi Tehnologii” în rankingul QS, în aceeași zonă cu UPB

(Anexa 1). În anul precedent, 2017, doar UPB este prezentă în clasament (în anii anteriori nu

sunt prezente universități din Romania). Această prezenţă a UB în ranking într-un domeniu în

care nu are programe de studiu ridică şi ea semne de întrebare cu atât mai mult cu cât nu este

prezentă ȋn clasamente ȋn nici unul din subdomenii (Știința calculatoarelor şi tehnologie

informațională, Inginerie chimică, Inginerie civilă şi structuri– construcții, Inginerie

mecanică, aeronautică şi industrială, Inginerie electrică si electronică, Inginerie minieră şi

minerit).

Alianța Română a Universităților Tehnice consideră vizibilitatea internațională drept un obiectiv

prioritar. Este şi motivul pentru care s-a constituit la nivelul consorțiului un colectiv de specialiști

format din cadre universitare provenind de la toți membrii alianței cu scopul de a realiza analize

şi de a propune măsuri în vederea îmbunătățirii vizibilității internaționale a universităților tehnice

din Romania. Nu credem însă că un exercițiu de tipul metaranking-ului elaborat pe baza

metodologiei prezentate ȋn anul 2016 de către grupul de experți coordonat de către domnul prof.

Daniel David se poate constitui ca argument pentru o finanțare preferențială a instituțiilor

universitare. Din punct de vedere al cercetării, creșterea vizibilității internaționale a universităților

este strâns legată de finanțare iar accederea la aceasta ar trebui să se bazeze pe competiție, așa

cum se realizează acest lucru la nivelul Uniunii Europene.

Preşedinte ARUT, Prof.univ.dr.ing. Viorel-Aurel Şerban

Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara

10

ANEXA 1

1. Clasare universități din România în domeniul ingineriei

US News ranking (sunt analizate publicațiile din domeniul ingineriei: aeronautică mecanică,

electrotehnică și electronică, construcții, chimie, robotică, etc. – toate care îndeplinesc

conceptul de a utiliza matematica şi știința ȋn vederea soluționării problemelor)

Universitatea Romania Europe World

1 Babeș Bolyai University from Cluj Napoca 1 78 265

2 Polytechnic University of Bucharest 2 156 453

3 Polytechnic University of Timisoara 3 204 582

URAP Ranking Clasificarea se referă la domeniu de inginerie (fără ingineria mediului). Sunt

selectate 1000 de instituții.

Universitatea Romania World

1 Polytechnic University of Bucharest 1 476

2 Babes Bolyai University from Cluj Napoca 2 602

3 Gh. Asachi Technical University from Iasi 3 718

4 Polytechnic University of Timisoara 4 785

5 Technical University of Cluj Napoca 5 840

6 Alexandru Ioan Cuza University of Iasi 6 925

7 University of Bucharest 7 936

QS Ranking

Clasificarea se referă la domeniu inginerie - tehnologii.

Universitatea Romania World

1 Polytechnic University of Bucharest 1-2 451-500

2 University of Bucharest 1-2 451-500

2. Clasare universități din Romania ȋn domeniul Științe ale naturii (ARWU)

1 Matematica

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 201-300

Universitatea din București 301-400

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași 401-500

Universitatea Politehnica din București 401-500

2 Fizica

Universitatea de Vest din Timișoara 301-400

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 301-400

Universitatea Politehnica din București 401-500