1. Comunicarea politica: concept, tendinte, actori

1.1. Cum sa intelegem fenomenul com pol in context global

-dimens discursiva – esentiala desi nu se poate reduce doar la discurs

-dimens institutionala – diverse tipuri de discurs, anum mize, obiective, intentii actori pol

Cadrul institutional – face posibil discursul

-institutii

-legislatie

-practici comunicationale ale societatii ( cultura publica/mediatica)

-elem juridice normative

-diverse sist care contribuie la exercitarea puterii si infl com politicului

Discurs om pol – exp diverse sist ( politic, mediatic) specific unei societati, cult pol si media

accumulate in timp in societatea respective. Cult mediatica dinamica, in schimbare, sfera pol polarizata.

Dominique WOLTON – Com pol este un camp de interactiuni intre diversi actori care au un anumi statut,

o anum notorietate si o anum legitimitate. Actori, cls pol, mass media si opinia publica a sondajelor de opinie.

Pippa NORRIS – Com pol anal din 3 dimens

-pragmatica: discurs, persuadare, ef de dominare, msg

-simbolica: div resurse simb ptr a-si contrui un discurs

-structurala: inst, legislatie, mij de comunicare

AIXFORD – Com pol este com intentionala, explicita si implicita a unor msg cu continut pol, a com initiate

de actori care act in cadrul unui sist de exercitate a puterii

Com polǂmarketingul pol

1.2.Actorii care part la sfera com pol( cine participa)

Tabloul actorilor pol

LOUW – Elite pol decizionale : actori care au legitimitatea de a lua decizii, de a formula politici, elabora

legi, distribui resursele bugetare pe domenii institutionale : Parlament, Guvern, Presedintie, lobbuurile, grupurile

de presiune, part politice, ministere, servicii secrete

-Elite pol care au ca obiect imaginea, contructia omului pol: formarea msg pol, comunicarea

deciziei pol: consilieri, staff electoral/PR guvernamental, spin-doctors ( specialisti diverse domenii care fac parte

din echipa de consiliere cu rolul “de a repara o criza de img a omului/struct pol, sa previna o posibila criza de

img, sa gaseasca diverse strategii de promovare a unui msg pol – met neortodoxe, manipulari cu scopul de a

maximiza img omului pol), servicii secrete

-Mediatorii: actori care mediaza sfera cetateanului si cea a puterii: mass media, societate civila,

expertiza, specialist, tehnocrati, lideri opinie specializati, sindicatele

-Publicul: op publica statistica - produs al sondajelor de opinie ( spirala tacerii – at cand exista o

probl publica de mare impact ptr societate, ce genereaza controverse, indivizii incearca sa sesizeze cui apartine

pct de decizie majoritar)

op pub nereprezentativa contruita discursiv in procesul com pol (invocarea op pub de catre

actorii pol)

publicul mediatic – alegatorii care sunt consumatori media

-Electoratul – perioadele electorale dar si neelectorale

- anum configuratie socio-demografica a pers care voteaza dar si pe baza unor

preferinte

1.3. Mari tendinte in evolutia com pol : americanizarea si profesionalizarea

AMERICANIZAREA

Vizeaza o serie de practici comunicationale care au ajuns sa domine sfera com pol. Aceste practice com s-au

dez initial in SUA, mai exact vizibile in anii 80 ptr ca sunt considerati anii ce demareaza pol neoliberalisme de

catre pres Ronald Reagan.

Aceste pol au insemnat:

-expansiunile televiziunilor provate( tv nationala diminuata)

-internationalizarea corporatiilor media

Acestea au fav anum practice com, a aparut mediatizarea comerciala, senzationalista a politicului.

Indicatori:

-preluarea excesiva a op oamenilor pol

-dramatizarea infl pol – sa genereze emotii, format emotional al stirilor in ambele sensuri

-decontextualizarea inf legate de politic – evenim pol nu sunt integrate in contextual care le-a generat(John

Corner, Pers 2003)

Manicini, Hallin

-personalizarea discursului pol, pers mediatizatii ( discurs comp afectiva, pune in evidenta caracterul omului

pol)- Mancini model mediteraneean – Italia

-mediatizarea excesiva a elem neg – spirala negativitatii

-horse race – mediatizare in termei de lupta, intre tabere, actori in fct de sondaje se insista asupra pozitionarii

in sfera pol

-vizibilitatea politicului are la baza o componeneta reprez excesiv de puternica – se interpreteaza prea mult in

fav informatiei, datelor

Modelul mediteraneean ( 2004-2005)

-leg puternice sfera mediatica si politica

-jurnalism pol partisan care nu ezita sa-si exprime o poz in fav unei anum familii pol

-com pol centrata m putin pe vizibilitatea si dezbaterea unei ag pol concrete ci se intereseaza de culisele care

cultiva zvonuri

-com pol care pune in evidenta competitia intre oamenii pol, competitia in sondaje, sfera pol se aseamana cu

o arena de dezbatere, jurnalistii interesati de scenario

Distinctia intre jurnalismul pol si divertisment – jurnalul de tip amator nu se mai poate real ( mediatizarea pol

se bazeaza pe un miox intre divert si inform pol) – infotertainming. Jurnalistii din sfera vizuala pot introd elem

de divertisment(filmulete, pasaje din filme de comedie) prin divertism evaluezi cls pol a.i. intrepatrunderea intre

online si offline

Cauzele americanizarii

-pol neoliberale landate in 80

-globalizarea econ si pol

-noile teh de comunicare

PROFESIONALIZAREA

Com pol s-a modernizat si/s-a profesionalizat

-util in mod efficient introd com pol eficienta, o com menita a-I adduce omului pol capital politici

-producerea unui discurs pol cat m accesibil omului obisnuit-potential alegator

Mecanisme

-rolul consultatului – specializare bazate pe consultant marketing pol si electoral

-tehnologizarea prin aparitia consultantei pol

-mod de recrutare a membrilor de partid si membr de partid avanseaza in interiorul acestuia ( se mizeaza pe

politician consultant ce poate fi purtator de msg)

Romania camp elect ( oamenii pol sunt coodonatorii, consultantii sunt in spate

-concurenta intre oamenii pol si consultant ( disensiuni)

-transferarea unor practice de com util in marketingul commercial in sf politica – logica brandingului

commercial transferata in sfera pol, staffurile pol incearca sa promoveze un candidat sub forma de brand

Brand pol

-notorietate, popularitate, simpatizat

-un anum discurs – justitiar populist vandut sub forma unui erou

-elem de divertisment a.i omul pol sa devina eroul care lupta ptr o cauza a electoratului

Teh marketing pol elect in story-telling – sa ramana in mintea electoratului atr care pun in evidenta omul si

un personaj

MUSSO –Sarcoberlusconismul

-emblematici in discursul pol europeean

-omul pol intr-o permanenta miscare, sa fie dynamic, sa lase impresia ca rezolva

-aparitia consultantei, spin-doctors – ameliorarea unei sit deficitare omului pol, mijloace manipulatorii,

pseudoevenim ( stafful produce evenim ptr a-I permite sa faca bai de multime), conferinte de presa ( negociere

intrebari- regizare)

-model centralizat de management si img om pol – filialele au o anum autonomie, com pol integrate

coordonata de la centru

Com pol s-a dezideologizat, consultantii au adus o parte neg datorita discursului diversificat. Pozitiv – noile

the il fac pe omul pol foarte vizibil, la niv national, nu-si mai permite discurs tintit. Profesionalizarea com pol

online devenita obligatory, consultantii pe online, diferente com pol online pe site-uri, platforme de com.

2. Com pol si discurs – analiza situationala

2.1. Discursul pol ca practica individuala si sociala – ce presup discursul

-imp component nonverbal considerate ptr un discurs(comportament, limbaj corp, elem materiale +comp

verbal

-nu se reduce la un monolog, o expunere elaborate pe tiparul clasic(introd, cuprins, incheiere)

-pozitionarea actorului social fata de ceea ce comunica si de interlocutori, presup nu doar un continut anume

ci si un mod de a comunica acel continut, un mod de a com informatia prin aceasta actorul isi atribuie o poz cu

interlocutorul

-schimb de raporturi – dimens explicita(lb, tema) si dimens implicita(atitudinea fata de sub si interlocutor

Discurs=mod=pozitie

Discurs – dubla dimensiune

-practica individuala – a cuiva cu o anum bibliografie

-dimens sociala – a cuiva al unui actor care com intr-un anum context, cultura in fata unor interlocutori

Orice discurs este intr-o anum masura reglementat, se bazeaza pe reg de com si relationare. Reg fac parte din

cult publica a unei societati

Discurs=contracte de comunicare/contractuale

Contract de comunicare

-util e actorii pol

-o serie de reg si practice de relationare cu interlocutorii, reg cunoscute de interlock, reg care sunt spefice

unor sit

-subiecte de discutie, asteptari leg de subiect

-reg care vizeaza interactiunea(comportament non-verbal)

-o anum tonalitate

-anum simboluri, valori la care actorii pot face apel

-un tip de limbaj ( specializat, colocviat, de tip expert)

Contr de com specific sit ( pol, didactice, medicale, organizationale), institutiilor(pres, guvern, partid,

facultate) si actorilor sociali/comunicatorilor – indivizi si grupuri ( propriile reguli si practice)

Caract discurs prin faptul ca au la baza anumite:

-arhive discursive ( discursurile se raporteaza la alte discursuri care au aceeasi tema si care au fost enuntate

anterior), cuprind ceea ce s-a mai sups despre un anum sub de catre alti actori sau de el insasi ( treb sa tinem cont

de arhiva la care se raporteaza)

-dimens dialogica – orice discurs este astfel contruit incat vizeaza un anum segment de public,

publicul/interlocutorul este considerat coauthor al discursului

2.2. Analiza situationala: etape metodologice – mod de analiza a com pol

Cand anal un ansamblu de discursuri pol, com mediatica, talk showuri specifice trb avute in ved anum pasi:

1.Identif strategiile la care apeleaza un actor social ptr a putea sa-si construiasca o poz fata de interlocutor si

sub abordat ( strat de argumentare, de util a unor teme specific unui anum limba, de enuntare de com vizuala).

Identif care sunt cele m frecvente strategii util, ce anume predomina in contrct unui discurs:teme, argumente,

categ lingvistice-tipuri de verbe

2. Frecventa anum elem ale discursuri, se rasp la intr “Ce efecte genereaza acele strategii in ceea ce priveste

pozitionarea actorului social?” ( de ce a apelat la o anum strategie, identif identitatea discursive a

comunicatorului, cine este in si prin discurs. Ident discursiva avem in ved

-cat de mult isi asuma discursul ( elem imprers si il atribuie altora)

-cat de m cunosc – prin discurs isi contr o poz de cunoastere despre subiect

-poz de putere-ce raport de pt contruieste( superior, inf, abordare)

3.Cum se incadreaza ident discursive/poz comunicatorului in contr de com specific sit, se incadreaza in contr

de com speficit sit, se incadreaza sau se abate de la acele reg?

In ce masura ident discursive se incadreaza in contr de com instituit de communicator de-a lungul timpului?

Prin discurs oamenii pol actioneaza asupra publicului, contracandidatii, isi consutruiesc o identitate, un mod

de a fi

Strategii de enuntare:

-enuntare-serie de elem lingvistice care sunt fol in constructia discursurilor si care semnaleaza modalitatea in

care comunicatorul se raporteaza la interlocutor, elem care impacheteaza discursul in asa fel incat sa intelegem si

ceea si cum spune/se exprima un actor

Indicatori ai enuntarii

-tipuri de pronume – axa eu-noi-ei

-conectori argumentative(prepozitii, locutiuni adv:desi, cu toate acestea, macar) – semnaleaza cat de mult isi

asuma actorul ceea ce enunta si care sunt enunturile imp: fara indoiala, cu sig dupa parerea mea, elem ce

contribuie la o anum intensitate si asumare

-enunturi exclamative si imperative

-comportamente de enuntare- combinatie intre tipuri vb, pron si adj, odata util intr-un discurs, genereaza

anum identitati discursive ale comunicatorilor, inclusive anum raporturi intre interlock

Tipologie Patrick Chardeau comportamente de enuntare

-Interpelarea-

-a cere socoteaza, constr lingv intr-un anum mod, are la baza marci lingv, contine apelative dna, dl, senator,

prof, are o forma interogrativa si autoritate imperativa

-explicita- contin ind lingv de baza

-implicita-nu cont ind lingv de baza dar felul cum sunt construite anunturile ne duc la interpelare

Ef interpelari

-prin interp comunicatorii isi atribuie o poz de superioritate

-cel care interp pretinde ca are o cunoastere, ca are dreptul sa-l traga la raspundere pe celalalt ptr ce nu a real

astfel I se atr interlock poz inferioara/ are o vina

-Avertismentul- cel care avertizeaza este

- cel care recun o it dificila in care se afla interlocutorul

-subliniaza ca sit celuilalt se va inrautati daca nu va lua cunostinta de Solutia data

-enunturi cu val de avertisment –vb: previn, avertizez, anunt

-Propunerea- cel care propune

-isi asuma o initiative

-cunoaste sub/sit

-nu impune sol si initiativa, este orientate pe colaborare

-iti propun, ce ai spune daca

-Sugestia-

-cunoastere, exista o problema, avem o sol ( pe care am aplica-o), dar nu impunem interlock ( te sfatuiesc sa,

eu spun ca)

-Judecata de valoare-

-enunt evaluativ – prin jud de val punem un diagnostic, un calificativ, evaluam actiunile celuilalt

Orice enunt care contine elem care ind o jud de val, actorii sociali isi atribuie o poz de sup, pretend ca au

dreptul de a-l judeca pe celalalt.

-ef comportamentelor de enuntare depend I de statutul celui care enunta

-Opinia/pct de ved-

-marci: dupa parerea mea, consider, mi se pare, am sentimental

-semnaleaza ca are un anum grad de cunoastere, dar ca ar putea gresi ca nu are toata inf

-nu isi impune opinia

-se bazeaza pe incertitudini

-Constatarea-

-observ ca, vad ca

-cei care constata com ceva ce poate fi obs de toata lumea, o sit ce poate fi sesizata,

-isi asuma rolul de obs, martor a ceva ce s-a intamplat/se intampla

-este doar una dintre pers care ar putea sesiza aceeasi sit,

-nu introd o rel de putere – Prin constatare actorii sociali construiesc obiectivitatea

-Confesiunea-

-pers ce isi asuma o culpa, o probl in fata unui interlocutor martor care poate sa aiba o cunoastere in leg cu

probl

-tipuri pronume asumare indiv: imi dau seama, marturisesc

-vb de trecut – rememorare

-elem care marcheaza intreruperea, anunta un alt sub

Ef in sp public si la niv com pol

-sub neg, incommode, sit incommode ptr care trb sa se justifice

-sub ce nu sunt neaparat perturbatoare

-consolideaza capitalul de img a politicianului

-prin confes subliniaza ca sunt dispusi sa marturiseasca anum secvente, semnaleaza ca isi intrerup discursul

oficial, adopta o alta voce a sinceritatii “Confe este un mechanism care nu face decat sa reproduca in mintea

conducatorului, statutul acestuia”

-maximizarea img si capital electoral

-strategie accentuare credibilitate

-discursuri m persuasive cu cat actorii pol combina diverse strategii : confestiune-interpelare, constatare-

confes-interp

-Obligatia-

-avem obligatia sa, trebuie sa, e necesar sa, avem de facut, e timpul sa

-politician ce isi asuma o responsabilitate img pers responsabila

-responsabilitatea poate fi obliglatie – interna – asumarea respons deoarece am niste val, convingeri pe care

vreau sa le respect

- ext – exista o sit care ne oblige

-Declaratia-

-ne asumam o decizie in fata unui public martor

-pe baza declaratiei act sociali semnaleaza imp si urgenta unor actiuni, deasem adev celor declarate

-cei care declara au identiate de autoritate- act pol semnaleaza ca au inf dsp un evenim, o sit, se simt datori sa

comunice publicului

-intrerupe cursul unui discurs, schimba tonul, registrul si enunta cu gravitate

-Strategia de a enunta capacitatea(competenta)omului pol de a real o act-

-a putea

-cunoastere a sit si pot util mij ptr a rez problema

-Strat de a enunta vointa indiv/colectiva de a actiona-

-enuntare ca au vointa necesara de a real ceva

-vrea

-cunosc sit, o pot evalua, identif unele discultati, isi asuma o anum solutie

-Promisiunea-

-oamenii pol se angajeaza in fata electoratului sa real o anum actiune

-promit

-cel care promite porneste de la o anum ipoteza ca interloc s-ar putea indoi de cap, vointa de a real ceva ( sa

nu se indoiasca interlocutorul)

-pot sa introd img unei pers care se angajeaza sa real o sit ce nu este f usor de dus la capat

-Strat de a enunta cunoasterea sau necun in leg cu un anum sub-

-cunosc, stiu

-trb sa semnaleze ca detine o cunoastere

-contribuie la credibilizarea omului pol

-a-ti asuma necuno poate fi in avantaj

-Confesiunea-infirmarea-

-Acord-dezacord-

-Strat de enuntare care semnaleaza faptul ca oamenii pol nu-si asuma responsabilitatea -> purtatori de cuv (

constructii impersonale)-

-enunturi ce introd adev general-valabile ( nu este acceptabil un astfel de comportament)

-constructii inflexive: se pare ca ,se spune ca, nu contine ind expliciti in leg cu pers actorului social

-discursul raportat – act social enunta niste idei care au fost in prealabil enuntate de alti act ( preiau inf ale

altor act)

- pun in circulatie evaluari, idei formate

-forme de citare dir/indir

-un mod de a nu-ti asuma o idee

-presupune rap la surse, iti construiesti o pozitie(de obicei poporul)

-imp de identif sursele discursului pol

-ind: pronume locutiuni – poz fata de interlocutor si de subiect ( asumare, cun, rap de putere, identif)

3. Comunicarea prezidentiala:limbaj, ritual, culture politice

Forme com pol :

-prezidentiala

-guvernamentala

-de partid

-parlamentara

-pol locala ( cum com instit administratiei locale)

-internationala ( guvernele intre ele, diplomatia – ambasadele)

-ministerele

3.1. Comunicarea prezidentiala: particularitati, practici discursive

-cele m ritualizate forme ale com pol, incarcatura simbolica pronuntata

-are la baza un contr de com( reg si practice de relationare intre presedinte-natiune)

Contr de com

-pres indepl roluri def constitutional si reglem symbolic, trad in fct de tara

-pres com in calitate de reprezentant al natiunii ( daca nu este ales de Parlament ) ca :

Germania – pres ales de Parlament, constr federal-cancelar vot dir, rol symbolic fara put constitutive fiind

reper moral simbolizand unitatea statului federal, rol diplomatic intern

Cehia-republica Parlamentara

-pres ca sef al statului reprez autoritatea suprema si poate lua decizii ce implica poz unui stat in rel cu alte

state

-pres sa com prin alocutiuni-declaratii pe care le fac in leg cu o serie de evenim, probl ( interviul, participa la

dezbateri televizate)

-interventiile pers(indif de forma, context) sunt considerate a avea caract exceptional)

-caracterul statutar – indif de sub trb sa com statutul sau, sa reaminteasca cetateanului ca are un anum statut –

distanta sociala, dimens vertical

-personalizarea – com mod accesibil, raport proximitate cu natiunea

Cum a evoluat rolul presedintelui in timp in democratiile liberale ? Cum poate sa fol un pres com prez ptr a-

si indeplini rolul def prin Constitutie, prin cult specif tarii?

Dincolo de sfecif unei tari, pres tot m putine puteri formale, ca atare ei trb sa act la niv symbolic. Care sunt

resursele unui pres a.i. sa poata sa com cu inst statului si cu cetateanul?

Teorii

-“bargaining power” – Neustadt – pres are o resursa esentiala ptr a com, cap de negociere cu liderii pol,

structure pol din tara “ Put de a convinge, inseamna put de a negocia”

-Kernell – redef teoria deoarece mediul pol a anilor 60-70 nu inseamna ca in prez nu trb sa negocieze, dar nu

mai este suf ptr a-si putea prez o anum viziune

Part pol au devenit mai slabe, gr de interese s-au multiplicat, devine m greu sa def si contra, o agenda pol,

inst statului ( agentii guvernam – birocratice), televiziunea si noile media au un rol essential in ceea ce priveste

vizibilitatea omului pol.

Negocierea devine dificila, pres alte mij ptr a com o viziune dsp pol.

Mediul pol presup in prez o diversitate de retele de putere

-pluralism individualizat – nu stiu unde este puterea centralizata

-pres de tipul”going public” – mediul pol fragmentat, tot m multe nuclee de putere, pres se adreseaza dir

cetateanului, com prez ar trb sa formeze o opinie publica

- pres scurtcircuiteaza negocierea si decide sa se adreseze natiunii

- nu inseamna efienta, nu intotdeauna obt suportul necesar

-presedintia retorica – pres trb sa fie constient ca indif de reglem institutionale trb sa asig dimens simbolica a

natiunii, trb sa stie cum sa impacheteze o agenda a.i. cetateanul sa accepte sis a se identif cu pol respective

- prin felul in care com trb sa construiasca un context ptr cls pol : pres trb sa propuna o serie

de dif, interpretari a unor probl ( rol pres de a furniza interpretari)

Cum com pres in sit televizate? Televiziunea – princ resursa

1.Interviul televizat al pres este o sit de com ce difera, int dispoz televizuale dif

2.Conf de presa ale pres – part purtatorul de cuv presidential

3.Interviul – dezbatere – pres discuta cu o echipa de jurnalisti

4.Sit de tip agora – pres discuta cu m multi pres dar se afla un public selectat ce pune intr, nu pot sa-si

raspunda, nu se creaza dialog public-pres

3.2. Com guvernamentala

-modul in care membrii guvenului si primul min explica cetateanului politicile guvernamentale

-princ obiectiv – transparenta comunicarii trb sa-si explice in mod constant politicile

-Guv este un actor al com pol in fct de cum com primul min, ministrii, se creaza in randul electoratului se

img asemeni unui actor

-Guv isi org com publica 3 mari paliere

1.Com externa

-modul in care Guv se relationeaza cu media, cu reprez Guv altei tari, unor ONGuri , reprez unor sindicate

-presup gestionarea fluxului informational dinspre Guv spre alte instit – ce inf, interpretari, explicatii

disemineaza Guv spre sfera pub – manang public al inf guvernamentale

- in ce mod Guv capteaza atentia media, ag guv sa se transf in ag mediatica

2.Com interna

-calit a com ext

-modul in care Guv gestioneaza inf in inst struct care alc Guvernul

-Guv se asig ca functionarii guv (ministrii) lanseaza aceleasi interpretare coerenta

3.Rel publice Guvernamentale

-modul in care Guv org com cu cetateanul, diverse organizatii care alc societatea civila, div grupuri,

sociocateg

Ptr a com imprumuta din com electorale, ca si cum s-ar afla intr-o camp elect continua.Pres media a generat

– Guv consultanti, fabrica img, depart de PR

Fen de populism guvernam

-preocuparea guv de a-si crea img, justif masurilor in numele poporului/legitimarea, acelei pol necesara ptr

societate , chiar ceruta

-la niv discursului pol, corelat prin anum comportamente ce au rolul de a crea img unui lider popular

-mai putin tehnic, rational

4. Comunicarea politica si managementul media

4.1. Comunicarea de partid

- electorat – partisan, afinitate, sustinere conceptie pol – nucleu dur

- m larg incl cu elect care nu Sistine partidul

- presa – manag media (guv+pres se aplica)

- partide oponenete- part care fac parte din aceeasi fam ideological, part cu care intra in alianta ( fam dif

ideologii)

- sindicatele – anum sit initiere com m ales cand Guv nu reuseste, part din opozitie – com eficienta, suplinire

negocieri

- fam ideologice internationale, m ales in context European in fct de modul in care com, apar ef in ceea ce

priveste legitimarea, rel international resursa ptr partid

-com cu mari struct politici intern – Internationala Socialista, Miscarea populara

- filialele din teritoriu – com centru cu terit , organizatiile teritoriale

- memb de partid – msg imp ptr membrii de partid

- op publica – com prin msg care se adreseaza op pub in afara per alegerilor, se adreseaza societatii

Particularitati din contr de com de partid

- Mod de enuntare – pune in centrul atentiei fam politica, trb sa com a.i. sa arate ca exista un pct de

ved, o misiune impartasita de catre liderii si baza sociala care alc part - > discurs ce se incadreaza in

ideologia partidului ( indif de tema, ref la marile valori simboluri, specific unei anum ideologii).

- Com de partid nu prea admite exprimarea unor pct de ved diferite ( selectare, accedere in fct, dr de a

avea pct de ved dif in int part-> pct de ved comun

- Transf in ultimele decenii -> princ se ref la specializarea si profesionalizarea com de part – se

bazeaza pe active consultatilor de expertiza, apeleaza din ce in ce m mult la teh specializate care ar

trb sa asig partidului img poz atat in int cat si in exterior

- Part elaboreaza o serie de strategii in com cu membrii, filialele

- Specializarea si profesionalizarea marcheaza declinul rolului militantilor in activitatea unui partid,

traditional part com si act fol de militant

- Baza sociala a partidelor – trad part se adresau unui electoral relative stabil, beneficiau de asa num

electorat traditional al part, care avea optiuni bine consolidate. In ultimele decenii, criza a part pol –

numai au o baza soc stabile, previzibila, consolidate. Dupa anii 70 transf comportamentele elect

-cresterea niv si al accesului la educatie

-mobilitatea profesionala si teritoriala

-noi the de com

- Comportamente electorale imprevizibile – un electorat nu mai are atasam ideologic, dar nici fata

de un partid. Probabil, sa-si mentina nucleu dur, parte a electoratului instab in ceea ce prevede op de

vot si ideologia

Cum sa captezi nucleul dur si sa-l mentii?

-sa capteze elect si pe cele care ar vrea sa le atraga( miza partid – voturi, discurs capatarea elect altor

partide)

Discursul de partid de tip “catch all” discurs sa se adreseze intregului elect, sa nu fie tintit doar asupra unui

elect. Ii permite sa se adreseze elect dar renunta la o parte din ideologie si idenditate asumata. Part si mij de

finantare de care depinde un partid – cotizatii membrii, in timp alte tipuri de resurse, incl resurse publice

alocate part

Managementul media

-vizibilitate publica cst

-org conf de presa

-org pseudoevenim/evenim de img

-un part reuseste sa capteze simpatizanti din partea pers publice/repere cu notorietate

-raport echilibrat lider part – struct part / organizatia – dezechilibre part are de suferit “ lider locomotive”

de preferat a.i part sa obt capital electoral

Relatiile publice / PR politic

-intemeiata com pol pe strategii de PR pol

-anii 20 primele strategii Lippman”o noua cls profesionala, a ofiterilor de presa cu rol de a media intre cls

pol si media”

-sf al II lea raz mondial – SUA – primul pres American fol in mod profesionist strat PR, ag de pub care i-

au fabricat img erou razboi

-50-60 PR pol intemeiaza din ce in ce m mult. Cum au motivate pol si echipele recurgerea la PR pol? –

Soc democr Guv trb sa fie legitima ( vot popular + recun guvernare cst a elect ce poate fi fabricate,

ptr a contr consensul)

Obiective cls pol

-sa impiedice aparitia unor dificul majore incls gr contestat care sa impiedice procesul decisional

-sa dea mereu impresia ca cetateanul part la guvernare, consens al societatii

PR pol

-ansamblu de teh de com, de strat de com pe termen mediu/lung a.i. sa genereze o img poz

politicianului si sa genereze consens

-media rol crescand in com pol, in timp concurenta sfera pol mediatica ptr controlul subiectelor agendei.

-captare media – pol nu este pe placul media, presa il poate distruge

- constr real poz, pragmatic intre cls pol si media

- spin doctors – pune in circ msg om pol in sfera media

- rel intre putere si opozitie au devenit tot m greu de gestionat, competitia intre pol accecete

dramatice, au nev de teh sa contracareze adversarii

- se reconfig odata cu aparita noilor media, aplicat la com online – concept integrat online +

offline

Consecinte dez PR in com pol

- Activitate f costisitoare, se investeste enorm in PR pol, active ce max oamenii pol si partidele

- Dez PR pol scade rolul militantilor in com pol

- A contribuit la personalizarea comp pol, aparitia fetelor populiste, oamenii pol discurs atractiv,

commercial

- PR pol sta la baza div strat de umanizare a oamenilor pol

- Com pol a dobandit un character emotional, discurs, msg dramatizate, a.i. constr sa genereze emotii

- A diminuat rolul int directe politician-electorat, relationarea este calculate

- A generat “ a political soft avoiding” – oamenii pol evita sa adopte probl imp, stringente ptr societate

ptr a nu leza electoratul

- Dez in SUA, Bill Clinton – discurs rapod, discutii zilnica

- Cum sa asig o img a pres care sa fie asimilata de toate departam, toata echipa sa com aceleasi

attribute. Neg stransa cu media in ceea ce priveste aparitiile televizate ca sa nu apara unele elem care

perturbau discursul pres.