ColosseumColosseumul este un monument turistic din Roma vizitat de foarte mulţi turişti din toată lumea. El este

probabil cea mai impresionantă clădire-ruină a Imperiului Roman. Iniţial s-a numit Amfiteatrul Flavian,

Colosseumul era cea mai mare construcţie a vremurilor sale şi astăzi este cel mai

mare amfiteatru antic care poate fi vizitat.

Luptele de gladiatori

Prizonierii din războaie erau puşi să lupte între ei sau cu animale sălbatice. Spectatorii se

delectau privind luptele dintre gladiatori..

Amfiteatrul Flavian

Împăratul Vespasian, fondatorul dinastiei Flaviane, a început construcţia Colosseumului[1] în

anul 72 d.Hr.. Aceasta a fost încheiată în anul80 d.Hr., la un an după moartea lui

Vespasian.Uriaşul amfiteatru a fost construit în locul unui lac artificial, parte din marele parc construit

de Nero în centrul Romei, care includea de asemenea şi Domus Aurea[2], cât şi statuia Colossus.

Această gigantică statuie a lui Nero, de 36 de metri înălţime, care îl prezenta pe împărat în chip

de zeu al soarelui a dat numele actual al construcţiei - Colosseum. Statuia, amplasată lângă

amfiteatru, a fost demolată ulterior. Nu numai statuia, dar şi amfiteatrul ofereau o privelişte grandioasă.

În formă de elipsă, cu axa mare de 186 m, axa mică de 150 m, avea un perimetru de 520 m si o

înălţime de 55 m, oferind locuri pentru aproximativ 50.000 spectatori. Fundaţia pe care a fost construit

avea 12 metri grosime.

Descrierea fizică

Exterior

Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior între două dealuri, Colosseumul este o structură

autonomă, în întregime construită. Planul său este eliptic, având 189 m lungime şi 156 m lăţime, aria

sa fiind de 6 ha. Înălţimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar măsoară 545 m. Arena

centrală este ovală, având 86 m lungime şi 156 m lăţime, înconjurată de un zid de 4,5 m înălţime, care

se ridică până la nivelul primelor rânduri pentru spectatori.

Se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu

scoabe de fier. Ansamblul structurii a suferit pagube însemnate în decursul veacurilor, prin prăbuşirea

unor părţi mari, în urma unor cutremure. S-a păstrat partea de nord a zidului de incintă. În secolul al

XIX-lea au fost adăugate la extremităţile sale rampe de cărămidă pentru a-l consolida. Restul

exteriorului actual al Colosseumului este de fapt zidul interior de la origine.Partea păstrată a zidului

exterior al faţadei monumentale se compune din trei niveluri de arcade suprapuse, având deasupra o

platformă pe care se înalţă un atic foarte înalt, prevăzut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt

încadrate de semi-coloane dorice, ionice şi corintice, în timp ce aticul este împodobit

cu pilaştri corintici. Fiecare arc de la al doilea şi al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentând

divinităţi şi alte personaje ale mitologiei greco-romane.În jurul părţii de sus a aticului se aflau 240 de

catarge dispuse în corbel. Acestea susţineau un acoperiş mare retractabil, cunoscut sub numele

de velarium, care ferea spectatorii de arşiţa soarelui sau de ploaie. Era o pânză foarte mare, susţinută

de o plasă din frânghii, cu o gaură în mijloc. Acoperea două treimi din arenă, în pantă către centru,

pentru a capta vântul şi a-l dirija către spectatori. Velarium-ul era manevrat de marinari înrolaţi în acest

scop la sediul marinei din Misenum şi cazaţi la cazarma Castra Misenatium din apropierea

Colosseumului.

Capacitatea enormă a Colosseumului necesita un sistem de acces şi de evacuare eficient, pentru care

arhitecţii au conceput soluţii similare celor care există la stadioanele moderne. La parter existau 80 de

intrări, dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rând. Fiecare intrare era numerotată, precum şi

fiecare scară. Nordul intrării principale era rezervat împăratului şi apropiaţilor săi, pe când celelalte trei

intrări axiale erau destinate elitei. Cele patru intrări axiale erau bogat decorate cu picturi şi reliefuri

din stuc, dintre care s-au păstrat unele fragmente. Un mare număr de intrări au dispărut prin

prăbuşirea zidului exterior, dar intrările de la XXIII la LIV mai există.

Spectatorii primeau bilete sub formă de bucăţi de ceramică, pe care erau indicate prin numere

secţiunea şi rândul. Ajungeau la locurile lor prin vomitoria (la singular vomitorium) care dădeau în

tribună. La sfârşitul jocurilor sau în caz de urgenţă, evacuarea se putea face în câteva minute.

Lucruri de interior

În conformitate cu Calendarul Codex din 354, Colosseumul ar putea găzdui 87.000 de oameni, cu

toate că estimările moderne pun cifra la aproximativ 50.000. Ei au fost aşezaţi într-un aranjament pe

niveluri, care reflecta natura rigidă stratificată a societăţii romane. Cutii speciale erau puse la nord şi

sud pentru împărat şi Virginele Vestal, oferind cele mai bune puncte de vedere ale arenei.