colier, brida

Upload: zaharia-teodor-ovidiu

Post on 10-Jul-2015

450 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Produse - Coliere metalice de bransare si reparatiiFITINGURI PENTRU REPARATII SI IMBINARI CONDUCTE VIKING JOHNSON

MAXI FIT:

Special proiectate pentru reabilitari retele apa si lucrari de intretinere. Gama completa disponibila: cuplaje, adaptoare cu flansa, cuplaje pentruconducte cu diametre inegale, cuplaje cu manson lung si capace de capat. Se monteaza pe orice tip de conducta, cu exceptia PEHD. Presiune de lucru 16 bar. DN 40- DN 600.

ULTRA GRIP:

Fitinguri universale de mare toleranta (maxim 44 mm), prevazute cusistem de gripere pentru rezistenta la tractiune. Ideale pentru imbinarile tevilor din PE cu tevi metalice de tranzitie. Gama completa disponibila: cuplaje, adaptoare cu flansa si capace de capat. Se monteaza pe orice tip de conducta. DN 50 - DN 300.

EASI RANGE:

Special proiectate pentru reparatii si bransamente la retele de apa: colierede reparatii, coliere cu priza de bransare si teuri sub presiune, prin imbinarea unui capat in celalalt capat. Se monteaza pe orice tip de conducta sub presiune. Presiune de lucru 16 bar.

DN 50 - DN 600.

HANDI RANGE:

Special proiectate pentru reparatii si bransamente la retele de apa: colierede reparatii, mansoane de racord si teuri sub presiune. Construite in totalitate din inox. Se monteaza pe orice tip de conducta. DN 50 - Dn 600.

AQUA GRIP:

Fitinguri speciale pentru conducte din PE, prevazute cu sistem derezistenta la tractiune. Efectul de prindere asigura rezistenta totala la deplasarile axiale la toate dimensiunile. Cuplaje/cuplaje de tranzitie si adaptoare cu flansa. Imbina tevi din MDPE/HDPE/HPPE. Cuplaje DN 63 - DN 180. Adaptoare cu flansa DN63 DN1600.

AQUA FAST:

Fitinguri speciale pentru conexiunile de tranzitie PE PVC. Speciale pentru conducte din PEHD, prevazute cu sistem de rezistenta latractiune. Prindere si etansare progresive. Nu necesita inserlte de consolidare. Nu necesita indicatii pentru efortul de strngere - oprire vizibila a bolturilor. Vane disponibile. Cuplaje si adaptoare cu flansa DN 63 - DN 315.

FLEX LOCK:

Fitinguri speciale pentru aplicatii supraterane, asigura auto-ancorareapentru imbinarea tevilor din FD/ OL. Prevazute cu sistem de rezistenta la tractiune.

DN50 - DN 250.

DEDICATED RANGE:

Imbina conducte cu diametre exterioare specificate. Executate sa satisfacanevoile particulare ale cilentului, indiferent de diametru si presiune: cuplaje pentru diametre egale; cuplaje pentru diametre diferite; adaptoare cu flansa; presiuni mari pana la 70 bar; Executate la dimensiuni pana la DN 5500. Pre-asamblate - permit montarea rapida.

COMPENSATOARE DE MONTAJ:

Fitinguri cu flansa dubla care compenseaza deplasarea si ajustarea tevilorpe longitudinala (pana la 50 mm). Asigura rigiditate in sistem, dar permite inlaturarea vanelor, etc., fara lucrari de demontare majore. Rezistenta la tractiune. DN50/2" DN5000/200".

CUPLAJE DE PERETE:

Solutia perfecta pentru trecerea tevilor prin pereti si structuri. Disponibile mai multe configuratiii capat, capat neprelucrat, flansa, capatlargit, cu consolidari si ferestre de vizitare, oferind flexibilitate totala in proiectarea retelei de apa.

COLIERE DE REPARATII DIN INOX Informatii generale Colierele extensibile din otel inox se folosesc pentru interventiile rapide pe conductele care au ca destinatie transportul apei reci si agentului termic. Ele sunt destinate pentru reparatia conductelor din fonta, otel, PVC, polietilena si azbociment. Situatiile in care se utilizeaza colierele de reparatii sunt: fisura partiala, lovitura, coroziune. Principalele avantaje ale colierelor de reparatii: usurinta utilizarii si siguranta lor in exploatare; garnitura asigura o etansare foarte buna; instalarea pe conducte aflate sub presiune; utilizarea colierelor pentru reparatia oricarui tip de conducta. Colierul si placa de intregire sunt confectionate din otel inoxidabil, iar celelalte elemente metalice sunt realizate din otel carbon, protejate prin zincare. Variante constructive: In functie de natura fluidului care circula prin conducta, mansonul colierului se executa pentru a fi rezistent la: AR - apa rece. ET - energie termica. Gama dimensionala Colierele extensibile din inox sunt executate in doua variante de lungime: S-scurt 200 300 L-lung 300 400

DN40-DN80 DN100-DN600

COLIERE DE BRANSAMENT Informatii generale Colierele cu priza de bransare permit conectarea la reteaua de distributie a apei pe conducte de diverse dimensiuni, in functie de marimea ramificatiei de executat (1/2"- 2"). Utilizarea colierelor cu priza de bransare permite o conectare rapida la

reteaua de distributie a apei, pe conducte din otel, fonta, PEHO, PVC sau azbociment. Avantajele utilizarii colierelor de bransare: Instalarea rapida si siguranta in exploatare. Protectia anticoroziva asigurata prin acoperire cu pulbere epoxy si utilizarea materialelor de calitate superioara (otel inoxidabil). Posibilitatea montajului colierelor de bransare pe conducte aflate sub presiune. Variante constructive Colierele de bransare pot fi executate in doua variante: - cu filet exterior; - cu filet interior. Pentru un diametru exterior al conductei, domeniul de compesare este conform tabelului. Domeniul 57-82 82-104 de compensare Dimensiune G 1/2bransament G 1 1/4 108- 128-147 160128 197 197235 270- 310-340 300

Download this Document for Free

25 Standardul STN EN 1717 introduce aceste msuri n scopul prevenirii apariiei unor avarii la elementele componente ale instalaiilor de alimentare cu ap, precumi pentru prevenirea contaminrii apei. Exist cinci metode de baz pentru a preveni ptrunderea apei dintr-un sistem cu ap nepotabil n sistemul cu ap potabil (dac ntre ele exist o conexiune): 1. O pung/strat de aer (separare fizic ntre reele mrimea ei trebuie s fie cuprins ntre 20i 100 mm deasupra nivelului apei); 2. Un ansamblu cu dou clapete de sens; 3. Un ansamblu bazat pe principiul presiune redus mpotriva curgerii inverse (compus din 2 clapete de sens independente, un reductor de presiune difereniali robinei de prob); 4. Un dispozitiv presurizat de rupere a vacuumului (ntrerupe vacuumul care cauzeaz aspirarea apei n direcie opus curgerii atunci cnd apar condiii de sifonaj invers, este compus dintr-o clapet de sensi o van care permite accesul aerului, ambele funcionnd independent) 5. Un dispozitiv atmosferic de rupere a vacuumului. Toate trebuie montate n poziie orizontal. Alte recomandri:

n cele mai nalte puncte ale coloanelor se monteaz aerisitoare;

Deasupra pardoselii de la nivelul cel mai inferior se monteaz vane de separarei golire.Figura 5.13: Dispozitive de protecie Protecia mpotriva ruginiii a crustelor 1. Coroziunea este un fenomen de distrugere gradual n special a conductelor din oel, printr-un proces chimic (oxidare) sau prin aciunea unui agent chimic; 2.Mediul nconjurtor afecteaz suprafaa exterioar a conductei prin influenele corozivei prin schimbrile de temperatur. 3. Suprafaa interioar este distrus prin coroziune mecanic, chimic sau electrochimic; n foarte puine situaii apa transportat creeaz un strat protector. Dac apa este dur, sau dac conine minerale dizolvate sau particule solide n suspensie, ea trebuie tratat nainte de utilizare. Fr un tratament adecvat, la temperaturi ridicate, srurile din ap se vor depune, formnd cruste care vor reduce dramatic performanele sistemelori echipamentelor de alimentare cu ap cald i nclzire. Dac preparatorul de ap cald menajer i/sau conductele sunt n pericol de a fi corodate de apa care intr n cldirei alimenteaz instalaia, trebuie luate msuri de protecie mpotriva coroziunii, pentru a preveni fenomene nedorite precum nfundarea conductelor, uzura prematur a armturilor, creterea consumului de energie, creterea riscului apariiei unei avarii.

26 Msurile de lupt mpotriva coroziunii se refer la: 1. Alegerea corect a combinaiilor de materiale utilizate n sistem 2. Alegereai aplicarea unei metode de protecie a suprafeei conductelor

Pasive (ex. tratareai izolarea suprafeei conductelor)

Active (ex. protecia catodic)

Tratarea apei: utilizarea unor inhibitori sau ajustarea nivelului pHuluii controlul prezenei suspensiilor solidei a oxigenului n ap. Factori care trebuie luai n considerare cnd este vorba despre tratarea apei: -Materialul conductei; -Originea apei (subteran, de suprafa, conduct public); -Analiza chimic a apei; -Parametrii fizici ai apei; -Temperatura apei (min., max.) -Utilizarea apei (ap de but, ap pentru prepararea apei calde menajere); -Cerine privind apa (calitate, cantitate, cronogram de consum, presiune, debit) -Dac exist spaiul necesar pentru tratare. Metode posibile de tratare a apei: 1. Tratare chimic 2. Tratare magnetic 3. Tratare fizic Protecia termic a conductelor

Protecia mpotriva temperaturii din mediul nconjurtor;

Protecia mediului nconjurtor mpotriva temperaturii ridicate a conductei;

Preluarea dilatrilor termice. Protecia termic a conductelor subterane este realizat prin montarea lor la o adncime situat sub adncimea minim de nghe. Conductele montate suprateran trebuie izolate termic. Grosimea minim a izolaei termice a conductei depinde de mai muli factori:

Cazul conductelor montate aparent: 4 mm n spaii nenclzite, 9 mm n spaii nclzite

Cazul coloanelorievilor montate n canale: 4 mm dac sunt separate, 13 mm

dac se afl lng conducta de ap cald. Protecia mpotriva zgomotelori vibraiilor 1 conducte de ap i armturi; 2 armturi care picur; 3 neetaneiti ale conductelor; 4 evacuarea apei uzate n canalizare; 5 ventilaia forat; 6 zgomote structuraleFigura 5.16: Surse de zgomot n cldiri

27 Surse de zgomot n instalaiile de ap din cldiri: -Debitul de ap trece prin armtura unui obiect sanitar; -Fitingurile, n special unele dintre ele; -evile, echipamentele, zgomotele structurale; -Lovitura de berbec: variaia brusc a debitului; -Viteza prea mare a apei n conducte; -Dispozitivele de prindere a conductelor montate aparent;

-Schimbrile brute de direcie; -Pompelei compresoarele care nu au postamentul izolat corespunztor. Protecia la deformri nedorite Un lucru extrem de important este fixarea corect a instalaiei interioare pe elementele de construcii: 1. Pentru conductele din oel se recomand folosirea de crligei brri; 2. Este avantajos a utiliza crlige fcute din acelai material cai conducta, mai ales n cazul conductelor din plastic; 3. Conductele orizontale de diametru mare sunt susinute de supori tipa aezate pe pardoseal; 4. Conductele nu trebuie s suportei greutatea armturilor din oeli a apometrelor acestea trebuie fixate separat pe structura cldirii (crearea unor puncte fixe); 5. Conductele din plastici cele din cupru prezint distane mai mici ntre 2 supori consecutivi dect conductele din oel; 6. Traversrile elementelor de construcii (perei, planee) se fac prin intermediul manoanelor. Conducta nu trebuie s aib contact mecanic cu manonul, n caz contrar zgomotelei vibraiile care se propag n lungul conductei vor fi transmise structurii cldirii. De asemenea, dac interspaiul dintre conduct i manon nu ar fi umplut cu un material absorbant (ex. cauciuc), n urma dilatrilori contraciilorevii s-ar produce un zgomot suplimentar datorit frecrii. Figura 5.17: Msuri de protecie mpotriva zgomotelor 28

CAP. 5.4 NTREINEREA INSTALAIILOR SANITARE

Cteva concepte Funcionare utilizare fr incidente sau probleme; periodic se fac verificri asupra gradului de uzur i deteriorrilor. ntreinere operaiuni pentru pstrarea parametrilor de funcionare ai instalaiei n limite normale fr a cheltui sume importante de bani; Reparaie nlocuirea unui element din instalaie, corectarea funcionrii lui sau adugarea de noi materiale;

Reconstrucie aducerea construciei la condiiile iniiale, dup eliminarea prin nlocuire a elementelor uzate la captul duratei de via a respectivelor elemente; Modernizare intervenii fcute cu scopul de a mbunti o stare de lucruri existent.

ntreinerea este secretul unei durate de via ndelungatei a funcionrii tuturor componentelor oricrei instalaii;

Furnizorul instalaiei descrie metodele de ntreinerei frecvena lor n protocolul care se ncheie la punerea n funciune a instalaiei;

Pentru cldirile importante se recomand a utiliza reguli de funcionare;

Strategia pe termen lung n domeniul ntreinerii trebuie s se bazeze pe trecerea de la ntreinerea preventiv clasic la ntreinerea de tippredictivi proactiv. Principiile sunt: 1. Cuantificarea statutuluii calitii operaiilor de ntreinere prin indicatori cheie; 2. Siguran; 3. Directive tehnico-organizaionale privind performana sistemului 4. Concentrarea asupra cauzelor problemelor, nu asupra consecinelor. Funcionarea, ntreinereai repararea instalaiilor de distribuie a apei 1. Apa este transportat prin conducte la consumator. Alimentarea nentrerupt cu ap este o condiie de baz a unui trai decent.; 2. Montareai repararea instalaiilor interioare de ap trebuie fcut de personal specializat, care s asigure funcionarea instalaiei n conformitate cu documentaia aprobat i cu standardele; 3. Lucrrile pot ncepe dup obinerea autorizaiei de construciei aprobarea documentaiei; 4. Operatorul de ap local(compania de ap din zon) trebuie ntiinat cu privire la orice instalaie nou sau operaie major de ntreinere;

5. ntr-un jurnal trebuie nregistrate toate etapele de evoluie ale lucrrilor cu date tehnice, economice, probe de presiune, etc.; 6. Operatorul de ap local este autorizat s constate n orice moment care este starea de funcionare a apometrului;

Proprietarii cldirii, angajaii sau chiriaii trebuie s permit obligatoriu accesul personalului competent la apometru;

Instalaia interioar de ap poate fi debranat de la conducta public dac interesul public este pus n pericol, pn la remedierea defeciunilor/ problemelor;

Proprietarul / consumatorii sunt obligai s repare imediat defeciunile la conductele de ap, n special cele care dau natere la scurgeri. Reparaiile datorate uzurii sau utilizrii improprii se vor suporta de ctre utilizatori.

Presiunea de alimentare trebuie meninut n permanen, cu excepia cazului n care exist o avarie sau apare pericolul de nghe.

29

Exemple de bun practic:

Pstrai un plan al instalaiei la loc sigur. Un exemplar protejat ar fi bine s existe lng apometru. Lng ramificaii este bine s existe tabele / schie de orientare;

Periodic verificai apometrul pentru a descoperi eventuale fluctuaii brute ale consumului de ap;

Verificai nenchiderea debitului pe apometre cel puin o dat pe lun;

Stabilii un plan pentru cazuri de urgen;

Stabilii o frecven de verificare a funcionrii tuturor armturilori fitingurilor n funcie de calitate apeii a materialului conductelor.

Verificai buna funcionare a tuturor fitingurilor de 3 ori pe an. Robineii trebuie nvrtii/folosii cel puin o dat la 3 luni, pentru a evita depunerea crustelor pe suprafaa lor;

Verificai filtrele de cel puin 2 ori pe ani ori de cte ori alimentarea cu ap este ntrerupt;

Dup perioade ndelungate n care instalaia nu a fost folosit, acesta trebuie bine splat n interior cu cantiti suficiente de ap. Tabelul 5.5: Msuri care trebuie luate n funcie de durata de nefolosire al instalaiei interioare de ap, independent de materialul conductelor (dup DIN 1988)Perioada de absen Msuri naintea absenei Msuri dup rentoarcere >3 zile Apartamente: Se nchide robinetul de nchidere al instalaiei Se deschide robinetul de nchidere al instalaiei Se las apa s curg la canal min. 5 minute Case:

Se nchide robinetul instalaiei de dup apometru Se deschide robinetul de nchidere Se las apa s curg la canal min. 5 minute Apartamente: Se nchide robinetul de nchidere al instalaiei Se deschide robinetul de nchidere al instalaiei Se spal ntrega instalaie Case: Se nchide robinetul instalaiei de dup apometru Se deschide robinetul de nchidere Se spal ntrega instalaie >6 luni Se deschide robinetul de nchidere al instalaiei Se spal ntrega instalaie Se va informa operatorul local de ap sau instalatorul autorizat >1 an Se nchide robinetul de nchidere al instalaiei, se golete instalaia Se deconecteaz instalaia de la reea. Se reface legtura instalaei la reea Drepturilei ndatoririle managerului instalaiilor

Managementul instalaiilor are printre alte ndatoriri activiti precum funcionarea, ntreinereai reparaiile, fcute pe baza unui plan. Serviciile prestate de un manager se divid n trei grupe, n funcie de criteriul necesitii: 1. Sarcini de baz cu referitoare la instalaiile din cldiri (alimentarea cu ap, cu electricitate, cu cldur, aer condiionat, gestionarea deeurilor, a ascensoarelor etc.). 2. Managerii realizeaz activitatea de auditi inspecii periodice la instalaiile sanitare, pentru a verifica dac corespund normativelor n vigoarei se ocup de remedierea eventualelor defeciuni descoperite.