COLESTEROLULPrezent în structura membranelor celulare din întreg

corpul inclusiv în creier, nervi, intestin, muschi, piele, ficat si inima.

•Utilizat pentru a produce anumiti hormoni, vitamina D sau acizii biliari necesari digestiei lipidelor

•Colesterolul - aparitia aterosclerozei- depozitat în peretele arterelor din tot corpul, inclusiv arterele care hranesc inima.

•Ingustarea arterelor coronare datorata aterosclerozei poate produce semne si simptome de cardiopatie ischemica (angina pectorala, infarct miocardic).

•Colesterolul circula înglobat în agregate macromoleculare, particule complexe numite lipoproteine (produse în ficat) deoarece colesterolul, fiind substanta de natura lipidica, nu este dizolvabil în sînge .

COLESTEROLULProprietăţi fizico chimice

• Insolubil în apă• Transport - lipoproteine, care sunt hidrosolubile şi transportă colesterolul şi

grăsimile în interioriul organismului. Proteinele formate la suprafaţa particulelor lipoproteice determină zona de unde colesterolul va fi extras şi unde va fi transportat.

• Prima cale de transport o constituie chilomicronii, lipoproteine mari care, încărcate cu trigliceride şi colesterol de la nivelul mucoasei intestinale, se îndreaptă către ficat. Aici are loc conversia trigliceridelor şi a colesterolului în LDL, proteine care transportă mai departe trigliceridele şi colesterolul către alte celule ale corpului.

• HDL sunt particule de transport a colesterolului înapoi la ficat pentru excreţie, dar sunt numeroase semne de întrebare asupra capacităţii lor de a efectua acest transport. Numarul lor mare este un semn de sănătate a organismului, iar numărul lor scăzut indică o accentuare a plăcii ateromatoase la nivelul arterelor.

COLESTEROLUL• Lipoproteinele cu densitate mica (LDL) transporta colesterolul “rau”(sursa

de ateroscleroza). Nivelele optime ale LDL-colesterolului sunt mai mici de 160 mg/dl pentru adultul tânar, mai mici de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai mici de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.

• Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) reprezinta colesterolul “bun”. HDL transporta colesterolul din diferite parti ale corpului spre ficat, astfel împiedicând depunerea acestuia în peretii arterelor. Nivelul optim de HDL - colesterol este în jur de 45 mg/dl pentru barbati si în jur de 55 mg/dl pentru femei. Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci când nivelul de HDL-colesterol este sub 35 mg/dl.

• Lipoproteine cu densitate foarte scazuta (VLDL): VLDL colesterolul este similar celui cu densitate joasa (LDL), datorita continutului crescut in lipide comparativ cu cel de proteina

• Trigliceridele(TG) transportate in sange de o lipoproteina cu densitate joasa. Excesele calorice, de alcool sau zahar sunt transformate la nivelul organismului in trigliceride si depozitate in celulele adipoase .Cresterea nivelului TG în sânge nu produce ateroscleroza, dar datorita faptului ca lipoproteinele bogate în trigliceride sunt bogate si în colesterol, cresterea TG poate fi implicata în aparitia procesului de ateroscleroza si cardiopatie ischemica.

 

COLESTEROLUL Factori ce afecteaza nivelul de colesterol   

1.Ereditatea - exista factori genetici care influenteaza producerea LDL-colesterolului si captarea din circulatia sangvina. O forma specifica este hipercolesterolemia familiala, mostenita genetic, care afecteaza 1/500 de persoane si se asociaza frecvent cu cardiopatie ischemica. Exista si alte sisteme genetice care controleaza nivelul LDL-colesterolului plasmatic.2. Dieta - doua clase de factori nutritivi din alimentatie cresc nivelul LDL-colesterolului: grasimile saturate, de provenienta în principal animala si colesterolul cu provenienta exclusiv animala. Grasimile saturate cresc nivelul sanguin al LDL-colesterolului mai mult decât orice alt principiu alimentar. Reducerea cantitatii de grasimi saturate si a colesterolului din dieta este un pas important si o etapa necesara în încercarea de a reduce nivelul colesterolului din sânge.3. Greutatea corporala - persoanele cu greutate corporala peste limitele admise pentru vârsta si sex au nivele crescute de LDL-colesterol. Scaderea în greutate reduce aceste nivele, odata cu scaderea trigliceridelor si cu cresterea HDL-colesterolului în sânge.

COLESTEROLULFactori ce afecteaza nivelul de colesterol

4. Activitatea fizica- efectuata în mod regulat, activitatea fizica poate creste nivelele de HDL-colesterol si sa le scada pe cele de LDL-colesterol.

5. Vârsta si sexul - indiferent de sex, colesterolul sanguin creste odata cu vârsta, în general pâna la 65 de ani.

6. Alcoolul - în consum moderat, creste HDL-colesterolul, dar nu afecteaza LDL-colesterolul. Se pare ca alcoolul ar avea unele efecte de ameliorare a riscului de cardiopatie ischemica, dar nu este recomandat în prevenirea acesteia, în special datorita efectelor sale negative asupra ficatului, stomacului, sistemului nervos central si periferic. Totodata, alcoolul afecteaza în mod direct muschiul cardiac, mai ales când se asociaza cu deficite nutritionale.

7. Stresul - in perioadele lungi de stres, colesterolul sanguin poate creste, frecvent datorita modificarilor în conduita alimentara (dietele devin mai bogate în grasimi).

8.  Anumite medicamente si afectiuni medicale pot determina niveluri crescute de colesterol.

COLESTEROLULReducerea nivelului de colesterol si a riscului pentru afectiuni cardiace

• Consumarea alimentelor cu un continut scazut de colesterol: Asociatia Americana a Inimii (American Heart Association) recomanda limitarea ingestiei de colesterol la mai putin de 300 miligrame zilnic. In cazul in care exista afectiuni cardiace, aceasta limita scade la 200 miligrame pe zi. Reducerea semnificativa a nivelului de colesterol seric se face si prin reducerea ingestiei de grasimi saturate

• Evitarea fumatului: fumatul scade nivelul de HDL colesterol (cel "bun"). Renuntarea la fumat inverseaza acest proces

• Exercitiile fizice: exercitiile fizice duc, uneori, la cresterea nivelului de HDL colesterol. Chiar si activitatile fizice moderate, daca sunt efectuate zilnic, pot ajuta la reducerea greutatii, la controlul diabetului zaharat si a hipertensiunii arteriale, toate aceste afectiuni reprezentand factori de risc pentru aparitia bolilor cardiace

• Administrarea medicamentelor conform prescriptiei medicale: uneori modificarile dietei si cresterea gradului de efort fizic nu ajuta la scaderea nivelului de colesterol seric, impunandu-se necesitatea administrarii unor medicamente hipolipemiante (ce scad nivelul de colesterol seric).

COLESTEROLUL

DietaRegimul alimentar indicat este unul cu cantitati reduse de grasimi saturate sicolesterol. Cantitatea de grasimi va reprezenta 30% din totalul de calorii necesar zilnic iar grasimile saturate vor reprezenta 10% din totalul aportul zilnic de grasimi. Dieta poate contine:• Alimente cu continut scazut în grasimi saturate: uleiuri vegetale, fructe,

legume, cereale, produse lactate cu continut scazut în grasimi. • Alimente cu grasimi nesaturate: ulei de masline, ulei de soia si de floarea

soarelui. • Alimente cu cantitate scazuta de colesterol: orice aliment de origine

vegetala.  De evitat: • carne rosie, organe (ficat, creier, rinichi), mezeluri, oua (maxim 2 oua pe

saptamâna), maioneze, creme, dulciuri rafinate. • alimente cu continut crescut de grasimi saturate (în general vor fi evitate):

unt, grasime, frisca, smântâna, slanina.  

Alimentatia bogata in grasimi Grasimile alimentare se impart in patru grupe:

a)grasimi saturate, b)mono-nesaturate, c)poli-nesaturate ,d)grasimi trans.

- Se manifesta diferit in interiorul organismului; - Structura chimica are la baza acizii grasi saturati si nesaturati

Cantitatea si tipul grasimilor prezente in alimentatie poate avea ca rezultat largirea sau ingustarea arterelor, fapt ce modifica fluiditatea singelui.

Astfel poate creste pericolul formarii cheagurilor de singe. Acestea reprezinta factori importanti care maresc riscul aparitiei bolilor cardiovasculare.

Alimentatia bogata in grasimiAlimente uzuale care contin grasimi

• Grasimile saturate se gasesc in carnea de vaca, miel, lapte, brinza si alte produse lactate, precum si in unele alimente procesate ce contin grasimi pentru fragezimea aluatului, vegetale, hidrogenate, cum ar fi produsele de patiserie si mincarea prajita de tip fast food.

• Grasimile mono-nesaturate se gasesc in avocado, uleiul de masline si alune.

• Grasimile poli-nesaturate se gasesc in untura de peste, fructele de mare si uleiurile vegetale (in special de sofran si floarea-soarelui), uleiuri de soia si de porumb.

Grasimile poli-nesaturate se impart in doua categorii:• Grasimile omega-3, care se gasesc in peste, fructe de mare, carne slaba,

produse vegetale (precum cereale, seminte, nuci, leguminoase, legume cu frunze de culoare verde inchis, smochine), uleiuri vegetale, cum ar fi uleiurile din soia, in si nuc. Pestii cu carne grasa (ca de exemplu, macroul, somonul, pastravul, tuna, sardinele, heringii) contin mai multi acizi grasi omega-3 decit pestii cu carnea alba.

• Grasimile omega-6 se gasesc in primul rind in nuci, seminte si uleiuri vegetale, ca de exemplu de porumb, de soia si de floarea-soarelui.

Alimentatia bogata in grasimiAvantajele consumului de grasimi omega

- Scaderea nivelului de colesterol din singe, ceea ce duce la diminuarea unui important factor de risc in aparitia bolilor de inima (omega-6 si 3)

- Formarea compusilor antiinflamatori care ajuta la diminuarea aparitiei unei game de afectiuni inflamatorii, cum ar fi psoriazisul, artrita reumatica, colita ulceroasa si inflamarea peretilor vaselor de singe asociata cu ingustarea arterelor (omega 3)

- Contributia la dezvoltarea normala a creierului fatului. - Scaderea presiunii singelui- Diminuarea riscului aparitiei cancerului. - Confera o mai mare elasticitate vaselor de singe- Subtiaza singele, reduce sansele de formare a cheagurilor de singe. - Proportia dintre acizii omega-6 si cei omega-3 poate fi un factor important

in reducerea riscului aparitiei bolilor cardiovasculare. Exista o interactiune competitiva intre metabolismul acizilor grasi omega-6 si al celor omega-3. Pentru a pastra o proportie sanatoasa pentru organism, se recomanda ca raportul dintre omega-6 si omega-3 sa fie de mai putin de 5 la 1.

Alimentatia bogata in grasimiAcizii grasi trans

• Acizii grasi trans si grasimile saturate, precum acidul elaidic se formeaza cind uleiurile vegetale mono-nesaturate si poli-nesaturate sint hidrogenate (li se adauga hidrogen) si inchegate pentru a forma mai multe tipuri de margarina, cum ar fi margarina de masa, si chiar grasimi vegetale mult mai inchegate sau grasimi pentru fragezirea aluatului, folosite in industria alimentara.

• De asemenea, ei exista in mod natural, in cantitati mici si in unele produse din carne, unt si produse lactate.

• Acizii grasi trans se comporta exact ca acizii grasi saturati, in sensul ca sint responsabili de cresterea nivelului de colesterol din singe. Spre deosebire de grasimile saturate, ei conduc la scaderea colesterolului cu densitate marita de lipoproteine, fiind deci mult mai daunatori decit acestea. Totusi, in alimentatie, ei apar in cantitati mult mai mici decit grasimile saturate, asa ca nu constituie un risc crescut de aparitie a bolilor de inima.