colegiul national de medicina si farmacie

59
COLEGIUL NATIONAL DE MEDICINA SI FARMACIE CATEDRA DISCIPLINE CHIRURGICALE PROIECT DE EDUCATIE PENTRU SANATATE SUBIECTUL: GUSA ENDEMICA

Upload: ghenadie-bostan

Post on 25-Oct-2015

49 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

COLEGIUL NATIONAL DE MEDICINA SI FARMACIE

CATEDRA DISCIPLINE CHIRURGICALE

PROIECT DE EDUCATIE PENTRU SANATATE

SUBIECTUL: GUSA ENDEMICA

A EFECTUAT: COSMIR DOINA

CHISINAU 2011

Page 3: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

SCOPUL PROECTULUI

ESTE DE A PRECIZA GRADUL DEFICIENTEI DE IOD, GRUPELE DE VIRSTE AFECTATE DE CATRE CARENTA

DE IOD, MODUL IN CARE ESTE INFLUENTATA EVOLUTIA SOMATICA SI NEUROPSIHICA A

PERSOANELOR AFECTATE, PRECUM SI EVOLUTIA TULBURARILOR ASOCIATE DEFICITULUI DE IOD

DUPA TRATAMENT.

UN ROL DEOSEBIT AM ACORDAT PROFILAXIEI DEFICIENTEI DE IOD, PRECUM SI SCREENINGULUI IN RINDUL FEMEILOR GRAVIDE SI A NOU-NASCUTILOR.

DEASEMENEA ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI DE SUBSTITUTIE TIROIDIANA IMEDIAT DUPA

DEPISTAREA DEFICITULUI DE IOD IMBUNATATESTE SEMNIFICATIV PROGNOSTICUL SOMATIC, DAR SI PE CEL NEUROPSIHIC CARE SCADE PROPORTIONAL CU

INTIRZIEREA DEPISTARII.

Page 4: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

OBIECTIVELE PROIECTULUI1. CUNOASTEREA NOTIUNILOR GENERALE DESPRE IOD;

2. MONITORIZAREA DEFICITULUI DE IOD IN REPUBLICA MOLDOVA;

3. INSUSIREA ANATOMIEI GLANDEI TIROIDE;

4. APRECIEREA ROLULUI SI FUNCTIILOR GLANDEI TIROIDE ASUPRA ORGANISMULUI;

5. APRECIEREA CAPACITATII DE REGLARE A METABOLISMULUI IODULUI IN ORGANISM;

6. NOTIUNI GENERALE DESPRE PATOLOGIA GLANDEI TIROIDE- GUSA ENDEMICA;

7. INSUSIREA ETIOLOGIEI SI MANIFESTARILOR CLINICE;

8. INSUSIREA CLASIFICARII GUSII ENDEMICE;

Page 5: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

9. STABILIREA DIAGNOSTICULUI SI A TRATAMENTULUI CORECT;

10. SOCIALIZAREA PRIVIND PROFILAXIA GUSII ENDEMICE;

ARGUMENTAREA PROIECTULUI

“Iodul este părintele intelectului omenirii”

Cantitatea totala de iod aflata in organismul uman este de 20-30 mg, din care cea 30% este depozitata in glanda tiroida. Iodul este antiaterosclerotic, hipotensor, antitoxic, depu-rativ, antisenescent, activator in buna functionare a glandei tiroide si a sistemului nervos, ca si a diferitelor reactii metabolice, in producerea de energie si in procesul de crestere, in stimularea activitatii carotenului etc.

Acest mineral este indicat, in principal, in buna functionare a glandei tiroide, dar si in afectiuni cum ar fi: reumatism, imbatranire prematura, infectii tiroidiene, hipercolesterolemie si ateroscleroza, hipertensiune arteriala, obezitate, tulburari circulatorii, tuberculoza si alte afectiuni pulmonare, rahitism, limfatism, bronsita,

Page 6: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

scrofuloza, gusa endemica, in cretinism si in diferite dermatoze, deteriorarea parului, unghiilor si dintilor, apatie si oboseala etc. Fiind unul dintre elementele constitutive ale glandei tiroide, insuficienta lui in alimentatie provoaca cretinism si gusa endemica.

GRUPELE TINTA STUDENTII CNMF; STUDENTII USMF; POPULATIA; ELEVII CLASELOR A 10-12 DIN

LICEUL TEORETIC “AUREL DAVID” DIN SATUL BARDAR;

PACIENTII CE SUFERA DE AFECTIUNI ALE GLANDEI TIROIDE DIN SECTIA DE ENDOCRINOLOGIE A SPITALULUI CLINIC REPUBLICAN;

Page 7: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

DURATA

3 LUNI

09.09.2011

-

09.12.2011

Page 9: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

18.10.2011-07.11.2011DISCUTII CU PACIENTII SPITALULUI

REPUBLICAN.

09.11.2011-08.12.2011

Colaborare cu studentii CNMF.

Activitati si metede de lucru

1. Interviu2. Sondaj3. Discutii libere4. Buletin sanitar5. Reportaj6. Discurs oral7. Mini referate

Page 10: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

8. Integrame

Resurse informationale

Carti Planse Revista”sanatatea” Scheme Internet Alte proiecte de

sanatate Referate medicale Emisiuni televizate

Page 11: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

IODUL SI GLANDA TIROIDA…

Iodul este un element care joacă un rol important în buna func ionare a glandei tiroide, un organ situat la nivelul țgâtului, care reglează secre ia câtorva hormoni, direct legati țde metabolismul general.

Lipsa iodului din organism este o problemă globală şi o provocare, atât a medicinei cât şi a ştiinţei. În lume sunt cunoscuţi 1,5 miliarde de oameni care trăiesc în zone lipsite de iod şi sunt cunoscuţi 800 de milioane de oameni care suferă de diferite maladii cauzate de lipsa iodului.

Două treimi din iodul existent în organism este concentrat în tiroidă. Dat fiind faptul că această glandă controlează metabolismul, o cantitate insuficientă de iod poate determina încetinirea reac iilor mentale, cre terea în ț șgreutate i lipsa de energie. șCel mai frecvent, deficitul de iod (care duce la apari ia ț

Page 12: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

hipotiroidismului) se manifestă prin apari ia gu ei ț șendemice, dar are i foarte multe influen e secundare, ș țasupra metabolismului general: cre terea în greutate, șscăderea capacită ii de memorare i concentrare la copii, ț șconstipa ie, depresie, somnolen ă, piele uscată, fără ț țelasticitate, i unghii casabile. In lipsa iodului, celulele șnervoase nu se pot dezvolta, iar aceste efecte, apărute mai ales în perioada de cre tere, sunt ireversibile. Acest lucru șduce la scăderea coeficientului de inteligen ă cu aproximativț zece procente i implicit, la scăderea capacitată ii de ș țmemorare a celui mic. In cazul femeilor însărcinate, lipsa iodului cre te rata avorturilor spontane sau a na terilor ș șpremature i scade capacitatea de rezisten ă la efort. De ș țmulte ori, glanda tiroidă este incriminată pentru surplusul de kilograme. In mare parte e adevărat, persoanele care sufera de hipotiroidie (insuficienta hormonilor tiroidieni, e cauzată, în special, de deficitul de iod) sunt predispuse la acumularea grăsimilor în depozite. La polul opus se situează surplusul de iod în alimenta ie. țCre terea numărului de hormoni tiroidieni din cauza unei șcantita i prea mari de iod nu este nici ea de dorit, deoarece țduce la acce- lerarea metabolismului i implicit, la scăderea șîn greutate, stări de agita ie, insomnie, transpira ie ț țabundentă a extremita ilor (palme i tălpi),ț ș accelerarea respira iei, senza ie de sete, căderea părului, ț țdiminuarea sau lipsa menstrua iei. ț

Ce poate face iodul pentru dumneavoastra?

Iodul ajută la arderea excesului de grasimi. Contribuie la procesul de cre tere. Are efect energizant. Iodul măreste șcapacitatea mentală. Asigură sănătatea părului, a unghiilor, pielii i a din ilor.ș ț

Page 13: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Iata principalele directii de actiune alea acestui oligo-element:

Iodul este necesar in productia de hormoni tiroidieni T3 si T4,care joaca un rol foarte iomportant in reglarea metabolismului celularIntervine in metabolismul bazal, stimuland consumul de oxigen, si in reglarea temperaturiiAre un rol in metabolismul gludicelor, lipidelor si proteinelorIodul actioneaza asupra sistemului nervos si asupra dezvoltarii intelectualeFavoriseaza functionarea normala a inimiiAjuta in dezvoltarea si functionarea muschilorFavorizeaza cresterea si maturizarea scheletuluiEste necesar pentru o buna fertilitate si stimularea lactatiei la femeile care alapteazaAre o actiune pozitiva asupra sistemului tegumentar: par, unghii, pieleFavorizeaza mobilitatea gastro-intestinala si o actiunea asupra activitatii de secretie a sucurilor gastrice

NECESARUL ZILNIC DE IOD:

Varsta Doza zilnica recomandat

aBebelusi – 0-1 an 40-50 microgrameCopii 1-3 ani 70-100

microgrameCopii 4-10 ani 120 microgrameAdolescenti 150 microgrameAdulti 150 micrograme

Page 14: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Femei insarcinate 200 microgrameFemei ce alapteaza

200 micrograme

Sportivi 300 micrograme

Surse de iod:Principalele surse sunt: sarea iodată, algele, pe tii de apă șsărată, fructele de mare, sarea de mare. Există i ape șnaturale iodate, a căror utilizare, necesită însă, recomandarea medicului.Se cunoa te că prin fierbere cantitatea de iod din pe te, ș șcarne, legume, fructe se reduce simtitor. Astfel, cantitatea de iod din carne sau pe te scade cu 50% prin preparare, din șlegume i fructe cu 30%, iar în lapte cu 25%. ș

Page 15: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

PROBLEMA INSUFICIENTEI DE IOD IN REPULICA MOLDOVA

Conform estimarilor realizate in baza criteriilor recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, Republica Moldova  a fost desemnata ca fiind o  zona endemica privind deficitul de iod. Chiar daca este vorba de o deficienta moderata, totusi aceasta creeaza nume

roase probleme de sanatate…

Iodul joaca un rol important in buna functionare a glandei tiroide, un organ situat la nivelul gatului, care regleaza secretia catorva hormoni direct legati de metabolismul general. Tiroida este depozitul de iod, uzina in care iodul este folosit pentru formarea hormonilor tiroidieni, care intervin in tot ce exista in organism: dezvoltare, diferentiere cerebrala, sexualizare, buna functionalitate metabolica. Iodul intra in compozitia tiroxinei, hormonul care regleaza productia de energie, ce mentine constanta temperatura corpului, respiratia si tonusul muscular; asigura sanatatea pielii, a parului si a unghiilor; ajuta la mentinerea greutatii corporale.

Page 16: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Necesarul zilnic de iod depinde de varsta. In primele luni de viata, un copil are nevoie de 50 de micrograme de iod zilnic, intre 2 si 6 ani – de 90 de micrograme, iar la 7-12 ani – de 120 de micrograme. Adultii si copiii peste 12 ani necesita 150 de micrograme, gravidele si femeile care alapteaza – 200 de micrograme.

Fiecare al treilea copil din Republica Moldova este în pericol din cauza deficitului de iod în mediul natural şi în alimentaţia zilnică. Date statistice în acest sens au fost prezentate de către Ministerul Sănătăţii şi UNICEF în cadrul lansării Campaniei naţionale de comunicare pentru promovarea consumului de sare iodurată. Potrivit rezultatelor Studiului UNICEF privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile familiilor în Republica Moldova, efectuat pe parcursul anului trecut pe un eşantion de circa 1200 de familii cu copii de pînă la 7 ani, mai mult din jumătate din familiile din mediul rural şi aproape o treime din cele din mediul urban nu folosesc sarea iodurată pentru eliminarea acestei carenţe. Totodată, doar un număr foarte mic de persoane, 17 la sută în mediul urban şi 8 la sută în cel rural, fac conexiune între necesitatea de iod şi dezvoltarea intelectuală.

Tulburările prin deficit de iod (TDI) sînt reprezentate de o serie de afecţiuni manifestate prin slaba coordonare ochi-mînă, paralizie parţială, surdo-muţenie, nanism, diformităţi faciale şi fizice, cretinism, afecţiuni neurologice, guşă şi apatie. Din fericire, TDI pot fi preîntîmpinate prin îmbogăţirea produselor alimentare cu iod. Cea mai simplă şi ieftină metodă, care şi-a demonstrat deja eficacitatea în mai multe ţări ale lumii, este iodurarea sării alimentare. Ideea aceasta a apărut la începutul secolului XX şi, în prezent, sarea iodurată se foloseşte în multe ţări dezvoltate din Europa şi America, deja de mai mult de 60 de ani.

Page 17: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Sarea a fost considerată drept produsul cel mai potrivit pentru îmbogăţire cu iod, deoarece este accesibilă întregii populaţii, inclusiv grupurilor sociale dezavantajate, şi presupune metode relativ simple şi necostisitoare de iodurare. Iodurarea universală a sării implică îmbogăţirea cu iod atît a sării consumate de oameni (inclusiv a celei folosite în industria alimentară), cît şi a celei pentru consumul animalelor. Astfel, prin alimentaţie, consumatorului i s-ar oferi continuu cantitatea necesară de iod.

Glandă tiroidăGlanda tiroidă este cea mai mare glandă a sistemului endocrin uman, are o greutatea de 5-6 g la nou-născut, atingând o greutate de 15-18 g la adult (este mai mare la femei decât la bărba iț ) i ș este situată în regiunea antero-laterală a gâtului.

Pozitia glandei tiroide

1-laringele 2-glanda tiroida 3-glandele paratiroide

4-traheea

Page 18: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Glanda tiroidă (glandula thyroidea) este un organ nepereche de culoare gălbuie-roz, cu o consisten ă moale, cântărind 18-ț30 gr, având doi lobi de formă ovală, ce se dispun de o parte

i de alta a laringelui i traheii, uni i printr-un istm; Are o ș ș țcapsulă proprie ce trimite prelungiri în interiorul glandei. Ea este învelită într-o dedublare a fasciei cervicale mijlocii, aderentă de trahee, teaca vasculonervoasă în care se află artera carotidă, vena jugulară i nervul vag. Între capsula șproprie i capsula fibroasă, dependentă a fasciei cervicale șmijlocii, se află posterior, glandele paratiroide. Inerva ia esteț dată de ramuri din nervii laringieni superior i inferior i ș șdin cei trei ganglioni simpatici cervicali.

Caracteristici

A ezare: în fa a traheeiș țGreutate: 25-30gStructura: lobul drept, lobul stâng, istm (punte)Secretă hormonii: tiroxină, triiodotironinăBoli datorate func ionării deficiente: ț

piticism (nanism tiroidian/cretinism) gu a endemicăș boala lui Basedow

Page 19: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Tiroida normală la adult are forma literei H i este alcatuită șdin doi lobi(drept i stâng), uni i printr-un istm (por iune deș ț ț esut glandular). Tiroida este învelită la exterior de o capsulăț

fibroasă din care pornesc septuri fibroase ce împart glanda în pseudolobi, la rândul lor alcatui i din vezicule, numite țfoliculi sau acini (unitatea structurală a tiroidei).

Func ionareț

Glanda tiroida contine 40 mg din toate cele 50 mg de iod cate sunt in organism.Iodul acesta participa la formarea hormonului tiroidian.Iodul se gaseste inglobat intr-o substanta coloidala in interiorul foliculelor tiroidiene,unde se depune ca rezerva de hormoni,iar atunci cand este nevoie,de aici hormonul trece in sange.Aceasta comanda este insa reglata de un fenomen de feed-back.Coloidul din interiorul foliculelor este o tireoglobulina,un prehormon din care , atunci cand se cere printr-un proces de hidroliza in celula folicului apare hormonul tiroxina,care se varsa in sange si prin intermediul acestuia ajunge la celulele corpului in special la cele musculare. Un alt hormon iodat este triodotironina .Tiroxina,pusa in apa in care se gasesc mormologi de broasca,grabeste metamorfoza acestora , dar duce la indivizi de talie mai mica decat normal.Tiroida activeaza cresterea oaselor lungi,mareste schimburile respiratorii si valoarea metabolismului de baza , epuizeaza glicogenul hepatic fara a modifica glicemia,mareste eliminarea produsilor azotati in urma unei intensificari a catabolismului proteic,creste fregventa batailor inimii,activeaza sistemul nervos superior.Dupa cum se observa actiunea hormonilor tiroidieni are un camp foararte larg si tocmai din cauza aceasta si tulburarile de secretie a tiroidei se manifesta foarte variat.

Page 20: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Gusa este un efect al lipsei de iod.Daca iodul vine prin alimentatie atunci el intra in coloidul folicului tiroidian si iese in sange ca hormon tiroidian.Dar daca in alimentatie lipseste iodul asa cum este cazul unor regiuni intinse de pe glob,unde predomina rocile eruptive sau cele calcaroase,solul nu contine iod,plantele nu il au,animalele care pasc nu il au nici ele si deci hrana omului(lapte,carne,oua,zarzavaturi etc)nu contin suficient iod pentru a asigura atat formarea cat si eliminarea hormonului.Volumul tiroidei creste proemineaza la exterior si apare gusa,numita mai demult endemica,pentru ca era obisnuita in anumite regiuni ale Pamantului.A fost si la noi in multe din zonele de munte. Sunt si cazuri cand se formeaza mult hormon tiroidian , cand este o hiperactivitate a celulelor foliculului tiroidian , care se maresc ca volum,marind prin aceasta si volumul glandei;si in acest caz tiroida mult marita , proemineaza spre exterior , mai putin decat in cazul lipsei de iod.Aceasta gusa este insotita de multe fenomene secundare dintre care cel mai important este exoftalmia,adica proeminarea globilor oculari.Boala se numeste a lui Basedow si apre mai des la femei;ea este insotita de slabire, tahicardie,transpiratii abundente,tulburari digestive diareice.Un hipertiroidian nu prezinta insa intotdeuna exoftalmia;se poate observa nervozitate,tremuratura mainilor intinse ,transpiratie.Creste intotdeuna metabolismul bazal cu 20-50%(asa se si diagnosticheaza). Secretia tiroxinei este determinata nu numai de prezenta sau lipsa iodului din alimentatie ci si de interventia hipofizei. Lobul anterior al acesteia secreta un excitant tiroidian TSH (THYROID-STIMULATING-HORMON)a carui eliminare creste atunci cand scade tiroxina din sange si a carui productie scade atunci cand creste tiroxina in sange.

Page 21: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Rol i influen ăș ț

Rolul tiroidei este de a secreta hormoni tiroidieni, substante bogate in iod si care controleaza metabolismul(reactiile si procesele chimice din corp),deci dezvoltarea fizica si mentala. Hormonii(din limba greaca hormao=a fi curier,mesager)au rolul de a completa dirijarea nervoasa a unor procese fundamentale din organism.Sangele serveste nu numai la transportul substantelor nutritive si la schimbul de gaze,ci intervine si in transmiterea anumitor impulsuri.Acestea rezulta din produsele de secretie ale glandelor endocrine(secretie interna)varsate direct in sange:hormonii.Acestia isi desfasoara activitatea in cantitati foarte mici.Pe cale sanguina hormonii sunt transportati cu usurinta pana in regiunile cele mai indepartate ale corpului, dand organelor indicatii despre modul de functionare adecvat la un moment dat.Ei accelereaza sau franeaza activitatea organelor dupa nevoile momentane.Astfel organismul dispune de un mecanism de reglare foarte fin care echilibreaza activitatea organelor si asigura desfasurarea normala a proceselor vietii.

Glanda tiroidă produce doi hormoni principali,tiroxina si tironina care:

stimulează metabolismul general,au influen ă asupra vitezei cu care este ț

utilizată energia în corp i a producerii de șproteine,

influen ează asupra termoreglării țorganismului,

stimulează la copii cre terea scheletului,ș

Page 22: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

influen ează asupra compozi iei sângelui,ț ț intensifică excitabilitatea sistemului nervos

fa ă de al i hormoni.ț ț

Structura

Glanda este alcătuită din foliculi sferici i canale șproducătoare de tiroxină, înconjurate de esut conjunctiv țlax. Foliculii sunt tapisa i de un epiteliu unistratificat, plat țsau prismatic înalt; cavitatea foliculară e plină de coloid omogen (ea con ine hormonul tiroxina). Între foliculi, în țesutul conjunctiv se află grupe de celule clare - celulele C ț

parafoliculare, producătoare de calcitonină. Frigul i șîntunericul stimulează tiroida; căldura i lumina o inhibă. șGlanda cre te în volum la pubertate i la na tere i diminuă ș ș ș șcu vârsta sau în caz de malnutri ie. La femei tiroida este țrelativ ceva mai mare. La embrion glanda tiroidă se dezvoltă din mugurele epitelial nepereche al peretelui ventral al intestinului cefalic. Când mugurele se deta ează, în locul său ș(mai târziu acesta constituie rădăcina limbii) rămâne gaura oarbă.

FIZIOLOGIA TIROIDEI

METABOLISMUL IODULUI

O ingestie adecvată de iod este indispensabilă pentru sinteza normală a hormonilor tiroidieni. Întimp ce dieta poate aduce o cantitate de iod, variabilă în limite largi, secreţia tiroidiană este relativstabilă. Sursele majore de iod sunt: apa, alimentele iodate, medicamentele.O dietă cu aport bun de iod conţine aproximativ 500 µg/zi de iod. Acesta este absorbit complet întractul gastrointestinal şi intră în

Page 23: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

rezervorul de iod anorganic al fluidului extracelular.În prezenţa unei funcţii renale normale, acesta este rapid eliminat, având un timp de înjumătăţirede aproximativ 2 ore.În afara dietei , mai există două mici surse ce alimentează acest rezervor iodul eliberat prindeiodarea hormonilor tiroidieni în ţesuturile periferice (aproximativ 60 µg/zi) şi pierderea sau“scurgerea” de iod anorganic din tiroidă, aproximativ 10-50 µg/zi.Singurele două căi principale de clearence sunt rinichii şi tiroida. Atâta timp cât tiroida foloseşte75µg/zi de iod pentru sinteza hormonilor, restul iodului este eliminat urinar.Dacă iodul din dietă este în exces, tiroida se protejează şi captarea de iod este scăzută, crescând

înconsecinţă iodul urinar, şi invers, când iodul este deficitar, captarea tiroidiană creşte şi iodul urinar este scăzut.Celălalt “pool” (rezervor ) important de iod din organism este cel tiroidian, însă de iod organificatsub forma hormonilor tiroidieni care există ca depozit în lumenul foliculilor tiroidieni – în coloid,în cantitate de circa 600 µg de iod.Turn-over-ul hormonilor tiroidieni foloseşte 75 µg de iod pe zi. Din această cantitate de iod, aproximativ 60 µg, reintră în rezervorul de iod al fluidului extracelular prin deiodarea hormonilor tiroidieni, restul de 15 µg, este conjugat în ficat şi excretat prin fecale.

Transportul ioduluiIodul este transportat activ din fluidul extracelular în celula foliculară tiroidiană. Odată ajuns încelulă, este încorporat în proteină – organificat în tireoglobulină – sau difuzează înapoi în fluidulextracelular.Alţi anioni înrudiţi structural, cum ar fi: SCN Ż; NO3Ż; ClO4Ż - inhibă

Page 24: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

competitiv transportuliodului. Ultimul (percloratul), se foloseşte în clinică pentru a evalua capacitatea tiroidei de aorganifica iodul: se administrează percloratul după câteva ore de la o doză trasoare de radioiod, se blochează astfel influxul ulterior de radioiod, dar difuziunea pasivă a iodului anorganic continuădin celula foliculară în fluidul extracelular. Pacienţii care au un defect de organificare, prezintă oeliberare masivă de iod din tiroidă care se traduce printr-o scădere a radioactivităţii tiroidiene.3 Organificarea ioduluiOdată ajuns în celula tiroidiană, iodul anorganic este oxidat de tiroidperoxidază, în prezenţa apeioxigenate (H2O2) într-un intermediar activ care este încorporat în reziduurile de tirozină ale tireoglobulinei.

Guşa endemica

DEFINITIE

Se numeşte guşă orice mărire de volum a tiroidei datorită unuiproces hiperplazic de natură distrofică, localizat în foliculi sau înţesuturile conjunctive. Sunt excluse, prin urmare, proceselehiperplazice de natură inflamatorie sau tumorală. Majoritatea autorilorconsideră patologice hipertrofiile tiroidiene care au cel puţin 40 g.Aceste

Page 25: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

hipertrofii tiroidiene pot evolua cu eutiroidie, cu hipertiroidiesau cu hipotiroidie.Guşa poate f i congenitală sau câştigată. Cea câştigată poate f iendemică sau sporadică. Guşa congenitală defineşte existenţa uneihipertrofii tiroidiene la nou-născut.P e n t r u g u ş a e n d e m i c ă , M I L C U a p r o p u s î n 1 9 4 9 t e r m e n u l d e “distrofie endemică tireopată”. Considerăm că acest termen este maipotrivit decât cele propuse până acum pentru că el înfăţişează întreagac o m p l e x i t a t e a a c e s t e i e n t i t ă ţ i m o r b i d e . D e o s e b i r e a d i n t r e g u ş a endemică şi cea sporadică este mai mult de ordin cantitativ, statistic;se consideră, arbitrar, că guşa este endemică atunci când se găseschipertrofii tiroidiene la mai mult de 10% din populaţia unei regiuni încare un factor de mediu definit (carenţa de iod, de regulă) poate f i demonstrat .

Frecven ă i epidemiologieț șGuşa este o boală întîlnită pe toate continentele sub 2 forme :G u ş a e n d e m i c ăf r e c v e n t ă î n r e g i u n i l e m u n t o a s e ( A l p i , Himalaia,Carpaţi, Anzi, Pirinei) şi în alte zone ca : Africa Centrală, sudulChinei, regiunea marilor lacuri din S.U.A., Olanda, Finlanda, Japonia,Noua Zeelandă. Numărul total al guşaţilor de pe glob a fost apreciat decătre OMS în anul 1960 ca f i ind de 200 000 000. Numărul real estep r o b a b i l m a i m a r e p e n t r u c ă 4 % d i n p o p u l a ţ i a a d u l t ă a r e n o d u l i tiroidieni palpabili , iar datele autopsice relevă hipertrofii t iroidienen o d u l a r e l a m a i m u l t d e 5 0 % d i n c a z u r i l e e x a m i n a t e . Î n p r e z e n t numărul guşaţilor a scăzut mult în Europa i in S.U.Aș

ETIOLOGIA

Page 26: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Guşa apare datorită efortului glandei t iroide de a sintetiza încantitate suficientă hormonii tiroidieni, în condiţiile unor carenţe alefactorilor care intervin în acest proces de hormonogeneză.

A . F a c t o r i i d e m e d i u1.Unele alimente ca : varza, conopida, soia, mazărea, sfecla, lintea, fasolea sunt capabile să inhibe sinteza de tiroxină, generând oguşă de origine alimentară.2.U n e l e m e d i c a m e n t e c a : P A S , s u l f a m i d e l e , f e n i l b u t a z o n a , salici laţi i , corticoizii , sărurile de cobalt , antitiroidienele de sinteză,rezorcina etc.3. Iodul administrat în cantitate mare i prelungit șduce la blocareasintezei hormonale.4.Concentraţia crescută de calciu, magneziu, fluor, clor în apad e b ă u t a f e c t e a z ă a b s o r b ţ i a d i g e s t i v ă a i o d u l u i ş i f a v o r i z e a z ă eliminarea lui renală.5.Alimentaţia dezechilibrată, săracă în proteine, bogată excesiv în grăsimi, având carenţe vitaminice (lipsa vitaminei A) poate duce laperturbarea hormonogenezei tiroidiene.6.Condiţiile economice, sociale şi culturale necorespunzătoareau fost considerate ca factori etiologici importanţi în guşogeneză.7.Factorii profesionali pot fi responsabili de apariţia unei guşi(muncitorii care lucrează în fabricile de sulfatiazol).8.Caren a de iodț este cauza principală a distrofiei endemicet i r e o p a t e . L i p s a t o t a l ă s a u r e l a t i v ă a

Page 27: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

i o d u l u i d i n s o l u l , a p a ş i d i n alimentele unei regiuni geografice generează guşa endemică.B . F a c t o r i i i n d i v i d u a l i1.Sexul feminin este mai frecvent interesat datorită necesităţi lorc r e s c u t e d e h o r m o n i t i r o i d i e n i l a p u b e r t a t e , î n c u r s u l s a r c i n i i , a l alăptării şi la menopauză. Raportul dintre sexe privind incidenţa boliieste de 3-1 în guşa endemică şi de 3-10/1 în guşa sporadică.2.Vârsta: la pubertate incidenţa bolii este mare la ambele sexe. Lasexul feminin mai există încă două perioade de incidenţa maximă : între 20 şi 30 ani şi la menopauză.3.Factorii ereditari sunt recunoscuţi în familiile de guşaţi.4.Factorii genetici produc o perturbare a hormonogenezei datorităunor defecte enzimatice transmise autosomal recesiv. Este vorba dealterarea absorbţiei, activării sau cuplării iodotironinelor prin deficit aldehalogenării sau al peroxidazelor.5.Pierderi anormale de iod se produc în diareile cronice, clearance-ulrenal crescut, alăptare.6.Factorii nervoşi şiendocrini au un rol important etiologic dupăperioade de stress, surmenaj, boala declanşându-se sau agravându-se.

Clasificarea guşii , (OMS,UNICEF)

Gradul guşii

Descriere palpatorie

Gradul 0

Guşă nepalpabilă şi invizibilă

Gradul Guşă palpabilă,

Page 28: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

1

dar invizibilă când gâtul se află în poziţie normală (tiroida nu este vizibil mărită). Noduli tiroidieni într-o tiroidă de dimensiuni normale.

Gradul 2

Guşă vizibilă la deglutiţie (cu gâtul în poziţie normală) şi palpabilă.

PATOGENIAEste astăzi unanim admis că guşa apare ca o reacţie de apărarefaţă de orice factor care împiedică tiroida să elaboreze cantităţi su-ficiente de hormon. Când aceşti factori sunt operanţi sau când tiroidaeste ineficientă rezultă o hipotiroxinemie, care prin mecanismul feed-back cunoscut defreneazâ hipofiza anterioară, determinînd o secreţieexcesivă de TSH. Se pare că s-ar produce chiar o activare a întreguluia x d i e n c e f a l o -h i p o f i z a r c u h i p e r s e c r e ţ i e d e T R F . T S H - u l s t i m u l e a z ă creşterea glandulară şi activează biosinteza hormonală. Rezultă omasă tiroidiană crescută ale cărei unităţi funcţionale sunt puternicstimulate, ceea ce permite secreţia cantităţii necesare de hormon şie u t i r o i d i a e s t e r e s t a b i l i t ă ,

Page 29: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

t e m p o r a r c e l p u ţ i n . B o l n a v u l e s t e d e c i e u t i r o i d i a n d a r c u g u ş ă . D a c ă f a c t o r i i d e t e r m i n a n ţ i p e r s i s t ă s a u acţiunea lor se repetă, excesul de TSH determină hiperplazia continuăa ţesutului tiroidian, modificările structurale devin ireversibile şi începsă evolueze independent.Modificările structurale sunt dependente de durata şi severitateainsultei patogenice. În fazele iniţiale se produce scăderea cantităţii dec o l o i d d i n f o l i c u l i , t r a n s f o r m a r e a c e l u l e l o r t i r o i d i e n e c a r e d e v i n cilindrice, mărirea vascularizaţiei şi apariţie de noi acini.Dacă insulta patogenică încetează, fenomenele celulare revin lan o r m a l , f o l i c u l i i s e r e u m p l u c u c o l o i d , d a r n u m ă r u l a c i n i l o r n u s e modifică. Dacă procesul a fost de scurtă durată se poate ajunge la oguşă coloidă difuză. Cicluri repetate de hiperplazie şi de involuţie ducl a c o n s t i t u i r e a d e n o d u l i d e ţ e s u t i n v o l u a t î n c o n j u r a ţ i d e ţ e s u t hiperplazic , formîndu-se o guşă multinodulară. Nodulii astfel formaţi pot suferi ulterior o degenerare hemoragică sau chistică.

FIZIOPATOLOGIAL a b o l n a v i i c u g u ş ă e n d e m i c ă ş i s p o r a d i c ă a u f o s t e v i d e n ţ i a t e importante tulburări în metabolismul iodului şi ale funcţiei tiroidiene,deşi mecanismul feed-back de autoreglare tiroidiană este conservat. Testele de stimulare cu TSH şi de frânare cu tiroxină sunt pozitive.La bolnavii cu guşă s-a observat : concentraţia plasmatică a io-dului scăzută; curba de fixare a radioiodului este crescută în primeleo r e , t r a d u c â n d a v i d i t a t e a g l a n d e i f a ă d e i o d ț( f e n o m e n u l e s t e dependent în mare măsură şi de creşterea masei glandulare) apoi semenţine în platou

Page 30: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

sau coboară lent; clearence-ul tiroidian mult crescut( 4 3 8 m l / m i n ) . S t u d i u l i o d u l u i i n t r a t i r o i d i a n a p e r m i s d e c e l a r e a a numeroase modificări : scăderea concentraţiei iodului pe gram deţesut tiroidian. (97 µg faţă de 400 µg la normal), cre terea ș raportuluiMIT/MID, secre ia de tireoglobuline anormale). ț În urma unei evoluţii îndelungate, secreţia de hormon tiroidiandevine insuficientă şi hipotiroidia latentă devine manifestă cl inic .Insuficienţa tiroidiană determină şi tulburări endocrine şi nervoase, înspecial în perioada embrio-fetala şi în copilărie. Uneori pe o guşă segrefează hipotiroidia, D e i m p o r t a n ţ ă p a r t i c u l a r ă p e n t r u c h i r u r g i e e s t e f a p t u l c ă l a bolnavii cu guşă s-a observat scăderea mai multor factori de coagulare, datorită reducerii sintezei proteice.

TABLOUL CLINICAnamnezaAceasta poate furniza elemente esen iale pentru diagnostic:ț -p r o v e n i e n a b o l n a v u l u i d i n t r - o r e g i u n e țu n d e e x i s t ă g u ăș endemică;-existen a unor afec iuniț ț tiroidiene în familia pacientului;-condi ii în care s-a țmanifestat boala la debut;-modul de evolu ie a bolii din țmomentul apari iei;ț -tratamente efectuate anterior;-existen a unor tulburări func ionale.ț ț

EXAMENUL LOCAL

A c e s t a p o a t e c u l e g e e l e m e n t e f o a r t e i m p o r t a n t e p e n t r u diagnostic.Volumul gu ii poate reprezenta un criteriu clinic de șclasificare aprocesului patologic:-gu ă mică: mărirea ș

Page 31: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

discretă a glandei cu păstrarea formei;-gu ă mijlocie: o șmărire de 2-3 ori a glandei fa ă de normal;ț - g u ă m a r e : șd e p ă e t e c r a n i a l m a r g i n e a c a r t i l a j u l u i t i r o i d ,ș ș i a r caudal atinge baza gâtului;-gu ă voluminoasa: șcranial atinge unghiu mandibulei , iar caudaldepă e te baza gâtului;ș ș - g u ă g i g a n t i c ă : șc r a n i a l a j u n g e p â n ă l a a p o f i z a m a s t o i d ă , i a r posterior până la mu chiul trapez.ș Topografia procesului patologic poate fi:-gu ă globală: care șintereseaza toată glanda;-gu ă lobară: procesul patologie șeste localizat la un singur lob;-gu ă istmică: localizarea șafec iunii la nivelul istmului tiroidian.țCaracterul anatomopatologic al gu ii:ș -difuză parenchimatoasă;- n o d u l a r ă ; - m i x t ă .Consisten a glandei la palpare poate fi:ț -Moale- in leziuni recente, de tip coloidal;- F e r m ă - e v o l u i e m a i țl u n g ă , c e a d u s l a r e m a n i e r i c o n j u n c t i v o -vasculare;-Dură- evolu ie îndelungată ce a dus la țscleroză, calcif icare sau malignizare;-perceperea unui „tri l” , iar la ausculta ie a unui suflu sistolic , țsedatore te modificărilor vasculare majore care șau avut loc lanivelul tiroidei.C e r c e t a r e a m o b i l i t ă i i g u e i o d a t ă c u a x u l ț șl a r i n g o t r a h e a l l a d e g l u t i i e i m o d i f i c ă r i l e ț șe v e n t u a l e a l e p l a n u r i l o r p r o f u n d e

iș superficiale, ce vin in raport cu glanda.Cercetarea adenopatiei laterocervicale bilateral.v i i . E x i s t e n a u n o r f e n o m e n e d e țc o m p r e s i u n e g e n e r a t e d e v o l u m u l gu ii șasupra:-venelor jugulare, ce apar turgescente, i șcare pot f i înso iț te decianoza fe ei, cefalee, epistaxis, țchemozis;-arterelor carotide, producându-se tulburări de iriga ie cerebrală;ț -nervului recurent, cu pareză de coardă vocală şi voce bitonală;-lanţului simpatic cervical - sindrom

Page 32: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Claude Bernard-Horner;-nervului vag - tulburări gastrice;-nervului spinal - pareze ale muşchilor trapezi;-nervului hipoglos - tulburări de motilitate a limbii;

-nervului frenic - disfuncţii diafragmatice (sughiţ);-t r a h e e i - d e v i a ţ i i , c o m p r e s i u n i , s t e n o z e , c a r e p o t g e n e r a d i s p n e e , tiraj, insuficienţă respiratorie gravă. Traheomalacia reprezintă degenerescenta grăsoasă şi ramoliţiac a r t i l a j e l o r t r a h e a l e c a u r m a r e a u n e i c o m p r e s i u n i î n d e l u n g a t e .  Traheomalacia poate duce la prăbuşirea peretelui traheal şi colabarealumenului aerian cu insuficienţă respiratorie acută.-esofagului - disfagie.

Complicatiia) Mecanice, cea mai frecventă fiind deviaţia şi

compresia traheală, esofagiană, recurenţială, a simpaticului cervical, a carotidei comune sau a vaselor şi limfaticelor din regiunea cervico-toracică, distensia venoasă si apariţia circulaţiei venoase colaterale toracice

b) Funcţionale, cu hipo/hipertiroidizare. Hipotiroidismul este adesea dificil de demonstrat: T4 şi FT4 seric sunt frecvent scăzute FT3 poate fi crescut în guşile cu hipertiroidie, concentraţia TSH crescută (sau supresata în hipertiroidie), iar captarea tiroidiană de I131 este crescută (>50% la 24 ore) la subiecţii clinic eutiroidieni rezidenţi în regiunea guşogenă.

Page 33: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Scintigrafia tiroidei cu Tc99 sau I123 evidenţiază heterogenitatea marcată a guşilor şi prezenţa unor noduli „reci” sau hiperfuncţionali.

c) Inflamatorii: strumita

d) Degenerative: nodularizări, hemoragii hialinizări, calcifieri.

e) Malignizare Prezenţa nodulilor duri poate sugera prezenţa cancerului tiroidian. Creşterea numărului absolut de cancere tiroidiene în zonele endemice rămâne controversată.

Diagnosticul clinicAnamneza indică provenienţa dintr-o zonă cu carenţă iodată, prezenţa antecedentelor heredocolaterale de guşă, utilizarea substanţelor guşogene, multiparitatea.

Examenul clinic decelează semne şi simptome clinice precum: disfagie , disconfort în regiunea cervicală anterioară, disfonie intermitentă, dispnee inspiratorie sau la modificări ale poziţiei capului, prezenta gusii, sindrom Claude Bernard Horner în cazul guşilor voluminoase, circulaţie colaterală venoasă toracică sau/şi cervicală.

Page 34: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

O guşă se apreciază prin: a) mărime; b) circumferinţa gâtului; c) aspect (difuză, nodulară); d) caractere: consistenţă, localizare (cervicală, intratoracică); e) mobilitate la deglutiţie; f) complicaţii local.

a) Modificările biochimice:

1. Analizele hormonologice (T4 şi FT4 sunt normale sau scăzute, nivelul T3 seric este normal sau crescut, TSH este normal sau crescut, raportul T3/T4 este modificat în favoarea T3) apreciază status-ul funcţional tiroidian sau completează diagnosticul

2. Excreţia iodului urinar (I127) este scăzută.3. Tg poate fi crescută nespecific4. Ac.anti Tg şi ATPO sunt de obicei absenţi. Se

dozează întotdeauna în prezenţa hipoechogenităţii US

b) Modificările paraclinice

1. Ecografia tiroidei arată VT>P97, prezenţa de nodularizări, modificări de ecogenitate, modificări de vascularizaţie, prezenţa de micro/ macro calcificări;

2. Puncţia biopsiei cu ac subţire ecoghidată (examen citologic) este indicată în investigarea nodulilor solitari suspecţi.

3. Scintigrafia tiroidei cu Tc99 sau I123 evidenţiază distribuţie inomogenă a izotopului, noduli suspecţi de malignitate sau autonomie a nodulilor (scintigramă cu supresie). Este contraindicată la gravide.

Page 35: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

4. Captarea radioiodului (RAIU): crescută şi uneori supresibilă prin administrarea de HT. Carenţa iodată face ca tiroida subiecţilor din zona afectată să fie avidă de iod

5. Examenul ORL evidenţiază pareză recurenţială prin compresia nervilor laringei în guşile mari

6. Examenul radiologic al esofagului/traheei arată compresie în guşile voluminoase

7. Examinarea CT arată raporturile cu organele din vecinătate în guşile voluminoase endotoracice/suspiciunea de malignitate.

Tratament1.Tratamentul pofilactic

Constă în corectarea deficitului de iod prin suplimentarea iodată cu sare iodată si/sau tablete iodate.

Indicaţii: în regiunile cu carenţă marcată de iod la copii, adolescenţi (în special la pubertate), gravide, mame care alăptează.

Doze. La copiii până la 10 ani: 100 g iod/zi, copii pesteμ 10 ani şi adulţi: 150-200 g iod/zi (sau 1,5 mg μiod/săptămână), gravide şi lehuze: 250 m/zi.μ

Page 36: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

Profilaxia recidivei postoperatorii: 100-200 g iod/zi μ(bont tiroidian restant de volum adecvat, în absenţa tireopatiilor autoimune); după radioiodoterapie: iod 100-200 g/zi la pacienţii eutiroidieni fără boală μtiroidiană autoimună.

2 Tratament curativ .

Alternative:

terapie medicamentoasă (hormoni tiroidieni, iod sau combinaţii),

tratament chirurgical radioiodoterapie.

a) Terapia medicamentoasă.

Scop: reducerea volumului guşii; se aplică în primul rând în guşile endemice difuze cu eutiroidie.

Levotiroxina inhibă eliberarea de TSH.

Indicaţii: la vârstnici fără autonomie tiroidiană, în hipotiroidia subclinică şi manifestă, şi la pacienţii trataţi în prealabil cu iod timp de 1 an cu rezultate nesatisfăcătoare, la copiii la care volumul guşii nu a scăzut după 6-9 luni de tratament cu iod.

Doze: levotiroxină 75-150 g/zi (cu creştere μindividualizată a dozelor). Durata terapiei: circa 1 an, eventual o perioadă mai îndelungată de timp; uneori toată viaţa.

Preparatele conţinând tiroxină şi triiodtiroxină (T4/T3 = 10:1) prezintă adesea efecte secundare asupra aparatului cardio-vascular, fiind

Page 37: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

indicate numai la cei cu afectarea conversiei periferice a hormonilor tiroidieni (T4/T3).

La vârstnici există riscul hipertiroidiilor iatrogene, subclinice sau chiar clinice, cu efecte nocive asupra cordului şi scheletului.

Efecte secundare ale tratamentului cu levotiroxină: potenţarea acţiunii derivaţilor cumarinici.

Contraindicaţii ale levotiroxinei: autonomie funcţională tiroidiană, infarct miocardic recent.

Iodul: restabileşte concentraţia intratiroidiană de iod, modificând activitatea factorilor locali de creştere. Se administrează sub formă de tablete iodate de 100 g μsau sub formă de capsule de ulei iodat (per os) conţinând 200 mg iod ( in CE).

Indicaţii: guşi difuze la copii, tineri, gravide şi mame care alăptează.

Doze: în prima copilărie, până la 10 ani, 100 g μiod/zi; în a doua copilărie, tineri şi adulţi 200 g iod/zi μ(uneori până la 300 ug iod/zi), 200-300 g/zi la μgravide şi lehuze.

Durata terapiei: minimum 1 an.

Contraindicaţii: hipertiroidii (latentă, manifestă), autonomie tiroidiană confirmată, tireopatii autoimune: tiroidită limfocitară cu guşă la copil sau tiroidită postpartum. Efecte secundare (rare): acnee indusă de iod, agravarea unei dermatite herpetiforme (Duhring). La vârstnici, tratamentul cu iod sau tiroxină poate produce decompensarea unei autonomii tiroidiene latente. Eficacitatea terapiei medicamentoase (iod,

Page 38: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

tiroxina) este mult mai redusă la vârstnici decât la tineri.

Terapie combinată (iod + levotiroxină): levotiroxina corectează hipertrofia, iar iodul corectează hiperplazia glandei tiroide.

Indicaţii: guşi difuze şi nodulare (fără semne de autonomie), profilaxia recidivei în guşi operate, efecte mediocre ale unei terapii prealabile cu tiroxină sau iod. Combinaţia folosită conţine mai frecvent 100 μg iod +100 μg tiroxină. Durata terapiei: 6-12 luni, ulterior profilaxie îndelungată cu 200 μg iod/zi.

b). Tratament chirurgical:

Indicaţii: guşi voluminoase (difuze, nodulare), guşi care induc manifestări compresive, guşi suspecte de malignitate, în cazul lipsei de răspuns la tratamentul medicamentos, guşi retrosternale voluminoase.

Postoperator: profilaxia recidivei cu tiroxină sau iod.

c). Radioiodoterapia

Indicaţii: lipsa de răspuns la tratamentul medicamentos, contraindicaţii operatorii (vârstnici), guşi recidivate la bolnavi cu pareză recurenţială preexistentă, autonomie tiroidiană sau la solicitarea bolnavului. Radioiodoterapie la vârstnici: indicaţia de elecţie; rezultate bune privind corecţia autonomiei funcţionale tiroidiene şi a volumului guşii.

Rezultatele terapeutice sunt evidente după o perioadă de 6 luni.

Page 39: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

ProfilaxiaAre cea mai mare importan ă în combaterea formelor țendemiceale bolii.a. Chimioprofilaxia cu iodEste metoda principală şi de mare eficacitate, unanim acceptatăastăzi în prevenirea guşii în zonele endemice. Aportul zi lnic de iod trebuie să fie de 100—150 micrograme; dacă este sub 40 micrograme,h i p e r t r o f i a t i r o i d i a n ă s e p r o d u c e . I o d u l s e p o a t e a d m i n i s t r a p e m a i multe căi, în funcţie de starea socioeconomică a populaţiei.Sarea iodată (20 mg% Kl) este utilizată în ţara noastră, Consumula 10 g sare zilnic, în medie, aduce 200 micrograme iod. Tableta iodatăc o n i n e 1 m g K I ; e s t e u t i l ă a c o l o u n d e țs a r e a i o d a t ă n u p o a t e f i introdusă; e administrează odată pe săptămână jumătate de tabletăc o p i i l o r p â n ă l a 7 a n i ş i o t a b l e t ă a d u l ţ i l o r . L a g r a v i d e l e c u g u ş ă e preferabil să se dea hormon tiroidian şi nu iod .Soluţia de iodură de potasiu 2% din care 10 picături echivaleazăcu o tabletă iodată, se administrează ca tabletele iodate. Injecţiile deuleiuri iodate se administrează anual cu rezultate bune, unor populaţiicu standard de viaţă scăzut.b. Schimbarea obiceiurilor alimentarePentru a se evita consumul mare de alimente guşogene (varză,conopidă etc.), carenţa protidică şi vitaminică şi excesul de grăsimi.c. Ameliorarea condi iilor de via ăț țConstruirea de locuinţe salubre, introducerea apei potabile, al i-mentaţia raţională, ridicarea nivelului de trai în general. În profilaxiad i s t r o f i c i e n d e m i c e t i r e o p a t e î n ţ a r a n o a s t r ă s - a u o b ţ i n u t î n t r -

Page 40: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

u n i n t e r v a l d e t i m p s c u r t r e z u l t a t e r e m a r c a b i l e , a ş a î n c â t p r o p o r ţ i a endemici a scăzut la 27% iar formele neuropate au dispărut

Educaţia populaţiei. Este necesar ca publicul să înţeleagă importanţa utilizării de sare şi produse alimentare iodate, în special în zonele geoclimatice din România cu deficit tradiţional de iod. Acest lucru este valabil mai ales în cătunele izolate unde alimentaţia se bazează pe produse vegetale sau animale din gospodăria proprie.

 

BIBLIOGRAFIA COCULESCU M. ENDOCRINOLOGIE

CLINICA, EDITIA III-A, EDITURA MEDICALA, BUCURESTI,1998.

Page 41: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

DUMITRACHE C., BARBU I.: ENDOCRINOLOGIE EDITIA II-A, EDITURA MEDICALA NATIONALA, 2002.

DUMITRACHE C., RANETTI A.: ENDOCRINOLOGIE: IMAGINI, CLASIFICARI, ALGORITME, DIAGNOSTICE, EDIT. NATIONALA,2000.

GONTEA I.: ALIMENTATIA IRATIONALA A OMULUI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1971.

WWW.SLIDESHARE.NET/.../GUSA- ENDEMICA;

WWW.EMEDIC.RO/.../GHID-DIAGNOSTIC-TERAPEUT...;

EVALUAREAAtitudinea noastra fata de viata nu depinde de alti oameni: ne apartine

Page 42: Colegiul National de Medicina Si Farmacie

exclusiv. Iar modul in care vedem viata este determinat in cea mai mare parte de lucrurile pe care le consideram cele mai importante. Multe femei de 50 de ani arata excelent acum si au o stare foarte buna de sanatate. Evident, o femeie a secolului 21 are destule posibilitati de a-si influenta lungimea si calitatea vietii, care depind si de un stil de viata activ si de o atitudine mai lucida fata de nutritie. De exemplu, lipsa iodului din alimente ne poate afecta sistemul imunitar, schimba activitatea sistemului cardio-vascular si a cailor respiratorii.

Cu alte cuvinte, alimentele pe care le mancam ne determina din mai multe puncte de vedere.