colegiul de redacţie · ca temă: roada duhului sfânt şi anume: dragostea, bucuria şi pacea în...

20

Upload: others

Post on 29-Feb-2020

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani
Page 2: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

Mulţumim celor care au colaborat la realizarea acestui număr. Fără articolele dumneavoastră revista nu poate exista. Ne cerem scuze pentru articolele nepublicate, în limita posibilităţilor vom încerca să le publicăm în numerele viitoare. Vă aşteptăm din nou pentru următorul număr cu tot ceea ce Dumnezeu vă pune pe inimă: articole, poezii, sugestii, întrebări. Următorul număr, va apărea aproximativ la data de 15.09.2009 şi va avea ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr.

pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelorpag. 4 25 de ani „Gemeinde Gottes” Austriapag. 6 Umblarea credinciosului prin Duhul

pag. 7 Istoric Braunaupag. 8 Biserica la ceas aniversarpag. 9 Rolul Duhului Sfânt

pag. 10 Interviu cu pastorul

Moise Gaode

pag. 12 Impresii despre

Conferinţă

pag. 14 Apel către Biserici

pag. 15 Sărbătoarea rusaliilor

pag. 16 Pagina copiilor

pag. 17 Acţiune Bus

pag. 18 Periplu austriac

Din cuprins:

Preşedinte: Ioan VaradinRedactor şef: Puiu G. TimofteRedactor: Gheorghe BujdeiMembri:Martin Schaser

Vasile OprişGabriela BujdeiCorneliu BudaDorin GrigoroşiţăIoan Mandici

Colegiul de redacţie:

2

În data de 26 aprilie, la biserica „Logos” -Gleisdorf, a avut loc un botez nou testamenta în apa căruia au intrat 16 candidaţi mărturisindu-şi credinţa lor în Sfânta Trinitate: Dumnezeu – Tatăl, Dumnezeu – Fiul şi Dumnezeu - Duhul Sfânt. Acest act de cult a fost înfăptuit de fraţii prezbiter Vasile Decebal şi diacon

Vasile Remeţan. Ei au făcut câte o scurtă caracterizare a fiecărui candidat şi au adresat acestora întrebările adecvate prilejului.

Alături de mulţimea de versuri cântate sau recitate de fraţi şi surori, atât dintre candidaţi cât şi dintre participanţi, Cuvântul Sfânt a fost proclamat de fratele prezbiter Cristinel Stan din Bârlad. În conţinutul cuvântării rostite sub înţelepciunea şi ungerea Duhului Sfânt ascultătorii au putut urmări explicarea motivaţiei poruncii Domnului Isus referitoare la botez: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh”. (Matei 28.19) Astfel, am înţeles că noi suntem botezaţi şi botezăm în Numele Tatălui deoarece Tatăl este iniţiatorul

mântuirii, anunţând şi anticipând mântuirea; Fiul este realizatorul mântuirii, realizând ispăşirea păcatelor omului, reabilitarea şi vindecarea omului; iar Duhul Sfânt aplică mântuirea în viaţa omului convertindu-l, născându-l din nou şi sfinţindu-l. În concluzie fratele Cristinel Stan ne-a îndemnat la evaluarea relaţiei pe care o avem cu Dumnezeu şi la estimarea implicaţiilor acesteia.

Bucuria evenimentului a fost intensificată şi de faptul că au participat atât rude, prieteni de-ai candidaţilor cât şi austrieci, unii dintre ei fiind pentru prima dată într-o asemenea biserică. Ajutaţi de translatori aceştia au putut asculta desluşit mesajul Evangheliei, în felul acesta contribuind la răspândirea Cuvântului Vieţii.

La finalul serviciului divin părtăşia a continuat în cadrul unei mese de dragoste organizată de biserica „Logos”, masă la care au contribuit îndeosebi surorile gazde.

Dat fiind faptul că botezul în apă este o reflectare a transformării lăuntrice săvârşite de Dumnezeu, trebuie doar Lui să-I aducem toată gloria pentru aceasta. Pe lângă acest motiv al reverenţei Îi aducem toată închinarea şi toată recunoştinţa pentru însoţirea şi ajutorul acordate de-a lungul slujbei sfinte.

Romica Ciocan

Botez nou testamental la Gleisdorf

Page 3: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

3

pag. 10 Interviu cu pastorul

Moise Gaode

pag. 12 Impresii despre

Conferinţă

pag. 14 Apel către Biserici

pag. 15 Sărbătoarea rusaliilor

pag. 16 Pagina copiilor

pag. 17 Acţiune Bus

pag. 18 Periplu austriac

Cu aproape 850 de ani înainte de înălţarea Domnului Isus, proorocul Ioel profeţeşte despre revărsarea Duhului Sfânt: Ioel 2: 28-29 “După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor prooroci, bătrânii voştrii vor visa visuri, şi tinerii voştrii vor avea vedenii. Chiar şi peste robi şi peste roabe, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea”. Prin cuvintele „voi turna Duhul Meu” înţelegem că aceast eveniment nu avusese loc şi că avea să se întâmple cândva în viitor.

Înaintea înălţării lui Isus la cer, El le mai spune printre altele şi ceva în legătură cu vorbirea în alte limbi:

Marcu 16: 17-19 “Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci, vor vorbi în limbi noi, vor lua în mână şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşa”. Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer, şi a şezut la dreapta lui Dumnezeu.

Şi de data aceasta Domnul Isus se adresează ucenicilor cu cuvintele „vor vorbi în limbi noi”, ceea ce ne face să înţelegem că revărsarea Duhului Sfânt încă nu se realizase; în plus înţelegem că atunci când revărsarea Duhului Sfânt va avea loc se vor auzi şi limbi noi.

În ziua Cincizecimii, zece zile după înălţarea lui Isus la cer, Dumnezeu aduce la îndeplinire ceea ce era profeţit cu multe sute de ani înainte. Fap. 2: 1-4 “În ziua Cincizecimii erau toţi împreună în acelaşi loc. Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei. Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească.” Expresia “au început” marchează împlinirea promisiunii lui Dumnezeu referitor la botezul cu Duhul Sfânt însoţit de vorbirea în alte limbi.

Aceast eveniment profetic nu rămâne unicul, ci el este destinat atât evreilor cât şi neamurilor care-l vor cere cu stăruinţă în rugăciune.

Luca 11: 9-10; 13 De aceea şi Eu vă spun: “- Cereţi şi vi se va da: căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide. Fiindcă oricine

Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor

cere, capătă; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se deschide. Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!”. Fap. 10: 44-46 “Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a coborât Duhul Sfânt peste toţi cei ce ascultau Cuvântul. Toţi credincioşii tăiaţi împrejur care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi când au văzut că darul Duhului Sfânt s-a vărsat şi peste Neamuri. Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis: Se poate opri apa ca să nu fie botezaţi aceştia, cari au primit Duhul Sînt ca şi noi.”

Fapte 19:1-6 “Când şi-a pus Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt S-a coborât peste ei, şi vorbeau în alte limbi, şi prooroceau.”

După 24 de ani de la ziua Cinzecimii când apostolul Pavel le scrie prima scrisoare celor din Corint, el vorbea în alte limbi: 1 Cor. 14: 18 “Mulţumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toţi.”

Prin aceasta vedem clar că în Ierusalim de Ziua Cincizecimii, a fost un început, nu un eveniment izolat, şi că el a luat amploare fiind chiar nevoie de anumite rânduieli în ceea ce priveşte vorbirea în alte limbi, proorociile, tălmăcirea limbilor (1 Cor. 14).

Dacă toate aceste manifestări au avut un început, Biblia arată că ele vor avea şi un sfârşit: 1 Cor. 13: 8-10 Proorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit. Căci cunoaştem în parte, şi proorocim în parte; dar când va veni ce este desăvârşit, acest “în parte” se va sfârşi.

Pentru viitor, până când acestea se vor sfârşi, apostolul Pavel încurajează fraţii să nu împiedice vorbirea în alte limbi:

1 Cor. 14: 39-40 Astfel, deci, fraţilor, râvniţi după proorocire, fără să împiedicaţi vorbirea în alte limbi. Dar toate să se facă în chip cuviincios şi cu rânduială.

Corneliu BUDA

Page 4: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

4

Suntem aici pentru a XVIII-a oară şi anul acesta se împlinesc 25 ani a lucrării Domnului în Austria. Cu smerenie şi recunoştinţă ne apropiem de acest prag, când ne aducem aminte de trecutul cu bucuriile şi efortul lui şi zicem: binecuvântat să fi e Dumnezeu! Iată câteva puncte de marcaj pe marginea drumului pe care l-am parcurs. Privind în urmă cum Dumnezeu ne-a binecuvântat, ne-a purtat cu mână tare şi nu ne-a lăsat pradă vrăjmaşului.

Mă uit cu bucurie şi dau slavă Domnului, pentru cei ce s-au lăsat la dispoziţia lui Dumnezeu şi ştiu că în cer se scrie o carte de aducere aminte. Nicolae Iorga spunea: „Un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii“. Sărbătorile au avut întotdeauna şi au un rol important în viaţa noastră. Sărbătorile dau viaţă trecutului, dau frumuseţe prezentului şi dau motivaţie viitorului. Biblia ne motivează în Psalmi 111:4 „El a lăsat o aducere aminte a minunilor Lui...”.

Mă opresc la câteva gânduri care să comprime crâmpeie din fi lele celor 25 de ani. Prin lagărul de emigranţi în Austria au poposit pentru o vreme mai lungă sau mai scurtă mulţi credincioşi români. La început s-au grupat prin lagăr sau pensioane, în diferite grupuri la părtăşie, în cântare şi închinare.

Prin intermediul şi ajutorul unor fraţi din SUA şi în mod special al pastorului Lambert DeLong în acea vreme, superintendent pentru Europa şi a pastorilor Dieter L. Knospe, şi Willy Ruoff din Germania, a cooperării grupului de credincioşi afl aţi pe atunci în Austria. În iulie 1984 s-a ofi ciat deschiderea primei Biserici Penticostale de limbă română în oraşul Viena. Tânărul absolvent al Institutului Biblic din Germania, Moise Gaode a fost numit pastorul acestei Biserici.

Suntem aici pentru a XVIII-a oară

1984 - 200925 de ani „Gemeinde Gottes“ Austria

Până aici Domnul ne-a ajutat

din expunerea fratelui ioan Varadin la aniversarea a 25 de ani ,,Gemeinde Gottes” austria

În această perioadă de început un aport deosebit pentru constituirea noii Biserici l-a adus Organizaţia „Gemeinde Gottes“ din Germania, care a plătit chiria pentru localul de închinare şi pastorul Bisericii timp de mai mulţi ani, reprezentat prin fratele Dieter L. Knospe, fi ind pe atunci preşedintele Bisericilor ,,Gemeinde Gottes” din Germania. Avem un istoric care ne leagă foarte mult de Biserica „Gemeinde Gottes“ sau „Church of God“, pentru că Dumnezeu i-a folosit pe ei să ne aducă mesajul cu caracter penticostal pentru prima dată între românii din Austria dar şi în România. Avem ,,originea” identică, avem aceleaşi puncte doctrinare şi formă de conducere asemănătoare.

Binecuvântarea lui Dumnezeu a rămas printre cei de aici (Austria) şi astăzi; Dumnezeu ne-a binecuvântat cu mai multe Biserici.

Prezint ordinea deschiderii Bisericilor:

Iulie 1984-------------------Wien 1 (Wien 1. „Elim”)Mai 1989---------------------Hartberg 2. (din Mai 1994-„Philadelfi a” Neudau)Iulie 1989-------------------„Schalom” 3. LinzFebruarie 1990--------------Braunau 4. (din Mai 2009-Schalchen)Aprilie 1990----------------„Maranata” 5. KapfenbergAugust 1990----------------„Emanuel” 6. WienOctombrie 1990------------Feldkirchen7. Ianuarie 1991--------------„Sion” Graz8. Iulie 1991------------------„El-Betel” 9. AmstettenSeptembrie 1992-----------„Betania” 10. KremsFebruarie 1993-------------„Muntele 11. Sionului” WolfseggOctombrie 2002------------„Emanuel” 12. Amstetten

Martie 1993-până în-Iulie 2006------Waldhausen

Februarie 1994.------------„Betel” Wien13. Octombrie 1995 -----------„Maranatha” 14. Wiener NeustadtDecembrie 1998-----------„Agape” 15. WienAugust 1999---------------„Salem” Perg 16. („Salem” Linz )Septembrie 2000----------„Logos” 17.

Page 5: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

5

GleisdorfFebruarie 2001------------„Gloria“ Salzburg18. Martie 2001----------------„Betel” Bruck / Leitha19. Martie 2002----------------„Philadelfi a” Wels20. Ianuarie 2005--------------„Bethel” Oberwart21. Iulie 2006-------------------Klagenfurt22. Februarie 2008-------------„El-Şadai” Perg23. Iunie 2008------------------„Elim” Voitsberg24.

Chiar dacă suntem împărţiţi în mai multe biserici locale, totuşi am rămas nedespărţiţi şi căutăm să păstrăm moştenirea primită cât şi linia de înaintare pe care am hotărât-o împreună. În această perioadă am trăit în două lumi: pentru cei veniţi înainte de 1990 erau şi aici dar “strângeau şi pentru dincolo de ocean” unde intenţionau să ajungă, iar cei veniţi după 1990 erau şi aici dar investeau şi în România, totuşi Bisericile şi-au făcut datoria faţă de o parte a nevoilor din România dar în acelaşi timp au crescut atât din punct de vedere material, cât şi din punct de vedere al numărului de membri.

Domnul ne-a binecuvântat astăzi cu peste 6.500 de membrii împreună cu copii lor, care se adună în 24 de biserici dintre care 14 au ,,localuri” proprii. De la an la an, numărul membrilor creşte cu peste 10% şi numai la începutul acestui an, Domnul a botezat cu Duhul Sfânt circa 150 de sufl ete.

Cu bucurie, ne amintim de părtăşiile avute în prezenţa Domnului, revărsările de Har şi Duh Sfânt cât şi experienţele frumoase în slujire. Cred că pentru vremea ce Domnul a hotărât-o să fi m aici în Austria, El v-a binecuvânta lucrarea atât pastorală a celor 60 de slujitori ordinaţi; lucrarea departamentului de tineret, adolescenţi şi copii, lucrarea din închisori, lucrarea revistei,, Apa Vieţii”, proaspăta lucrare de evanghelizare în limba germană cât şi întâlnirile noastre.

În numele conducerii mulţumim familiei Gaode Moses şi Ana, că v-aţi lăsat în mâna Domnului acum 25 ani şi aţi venit în Austria. Domnul să vă dea binecuvântări şi să vă răsplătească!

În numele conducerii mulţumim fratelui Knospe, pentru tot ajutorul ce ni l-aţi dat, ni-l daţi şi nădăjduim să-l daţi şi în continuare. Domnul să vă răsplătească! Pe această cale dorim să mulţumim şi fraţilor din S.U.A.

Mulţumim tuturor care de-a lungul anilor v-aţi dat aportul la bunul mers al lucrării Domnului ...aţi răspuns ...aţi urmărit pacea...aţi pus bazele unor lucrări bune, chiar dacă a fost mică şi neînsemnată sau cu greutăţi.

mulţumim mai presus de toate domnului! Meditând la ce-a făcut Domnul pentru noi, putem avea multe motive de mulţumire; citesc psalmul 46:1,2 „Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor, care nu lipseşte niciodată în nevoi. De aceea nu ne temem,…” şi 2 Cor. 2:14 ,,Mulţămiri fi e aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos, şi care răspândeşte prin noi în orice loc mireasma cunoştinţei Lui”.

În nădejdea că Dumnezeu va continua să aibă mâna Lui cea bună întinsă peste noi aici în ţara aceasta, vrem ca pentru binecuvântări, pentru sprijin şi tot ce El a făcut în perioada celor 25 ani, să-i mulţumim pentru toţi aceşti ani, pentru binecuvântări, pentru Biserici, pentru părtăşii, pentru bucuriile celor ce s-au lăsat la dispoziţia Domnului, pentru experienţele avute cu El.

Page 6: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

6

Deseori ne întrebăm: care sunt semnele unui credincios plin de Duhul Sfânt. Şi nu rareori auzim că vorbirea în alte limbi la rugăciune. Dar ar putea aceasta să dea adevărata notă de spiritualitate? În nici un caz ca un semn unic. Biblia spune că după roadă vor fi cunoscuţi adevătaţii credincioşi. Iată de ce apostolul spune: “Zic dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele fi rii pământeşti” (Gal. 5:16), şi apoi descrie roada Duhului în viaţa omului duhovnicesc: “Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţa, înfrînarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege” (Gal. 5:22-23).

Iată un nou mod de viaţă pe care-l vor trăi cei călăuziţi de Duhul Sfânt. Aceştia vor umbla pe cele mai înalte culmi spirituale care sunt:

1. Culmea dragostei. Multe sunt defi niţiile dragostei şi formele de manifestare ale ei dar departe suntem şi noi ca şi credincioşi de ceea ce şi-ar dori Dumnezeu să fi m când este vorba de manifestarea dragostei (agape) adevărate. Ce bine ne prind sfaturile apostolului Pavel din 1 Cor. 13 despre manifestarea dragostei autentice. Continuând, el ne spune că ceea ce uneşte pe oameni în mod desăvârşit este dragostea: “Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-văcu dragostea, care este legătura desăvârşirii” (Col. 3:14). Uneori tindem să ne oprim la cea mai mare dragoste,

UMBLAREA CREDINCIOSULUI PRIN DUHUL

care este descrisă ca fi ind cea prin care cineva îşi poate da viaţa pentru prietenul lui (Ioan 15:13). Dumnezeu însă, prin Domnul Isus ne-a dovedit o culme şi mai înaltă a dragostei atât prin învăţătura dată cât şi prin faptele lui. Iar în predica de pe munte El învăţa: „Dar eu va spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri...”(Mat. 5:44). Am fost noi prieteni cu Dumnezeu când a dat pe singurul Lui Fiu la moarte pentru păcatele noastre? Nu. Dimpotrivă mulţimea îi era duşmană şi striga: răstigneşte-L! Deci culmea dragostei dovedită de Domnul Isus personal este aceasta! Aşa că dacă vrem să umblăm pe această culme spirituală cu Domnul vom iubi şi pe cei ce „merită” dar şi pe cei ce „nu merita”; vom iubi necondiţionat. Culmea dragostei este să iubeşti pe vrăjmaşul tău!

2. Culmea bucuriei. Viaţa de credinţă este una compusă dintr-un lanţ aproape nesfârşit de crize, evenimente neprevăzute şi probleme cu care ne confruntăm pe parcursul ei. E plină de suişuri şi coborâşuri, de văi lungi şi întunecate de tuneluri lungi la care nu se vede lumina de la capăt. Multe sunt zilele de nori şi furtună şi puţine sunt zilele cu soare. Pavel a fost înştiinţat de Dumnezeu încă de la începutul vieţii sale cu Domnul că va avea de suferit mult pentru numele Lui. Dar după ce adânceşte cunoaşterea Domnului, el înţelege şi menirea suferinţei şi a necazurilor astfel încât ele primesc o nouă interpretare aşa cum va scrie celor din Roma. “De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său” (Rom. 8:28). Faptul acesta îl motiva pe apostol să scrie: “Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăş zic: Bucuraţi-vă!” (Filip. 4:4). Şi el va da o nouă dimensiune necazurilor:

“Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre; căci ştim că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea.” (Rom. 5:3-4). De aceea potrivit cu scrierile apostolului Pavel pot spune: culmea bucuriei este să te bucuri în toate necazurile!

3. Culmea păcii. Marele evanghelist Billy Graham spunea că dacă Naţiunile Unite ar putea da pacea, omenirea ar putea spune lui Dumnezeu că nu mai are nevoie de El, însă acest lucru nu se va realiza niciodată. Trăim într-o lume plină de violenţă de multe feluri şi de traume fără număr. Oamenii se înstrăinează unii de alţii. Naţiunile se luptă una împotriva alteia. În familii este tot mai multă violenţă domestică pacea devenind ceva tot mai rar între oameni şi în inimile oamenilor. Ne simţim ameninţaţi la tot pasul avem inima mereu prinsă de nelinişti. Cum am putea afl a pacea într-o lume atât de nesigură? Pavel ne spune „căci El este pacea noastră” (Efes. 2: 14). Dar atunci când vin evenimente tari şi furtuni neprevăzute frica alungă pacea din inimile oamenilor. Ne aducem aminte de ucenici pe mare în timpul furtunii sau de ucenici după răstignirea Domnului Isus. Neliniştea şi frica au alungat pacea din inimile lor. Dar Isus li se arată şi le dăruieşte pacea, dar nu în modul în care lumea poate oferi pacea ci într-un alt mod, unul dumnezeiesc. Pavel doreşte ca Domnul însuşi să vă dea pacea în orice fel (2 Tes. 3:16) El e Prinţul păcii (Is. 9:6) şi astfel culmea păcii este să-L ai pe Isus, Domnul păcii, în inimă, în toate furtunile vieţii. Martin SCHASER

(va urma)

Page 7: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

7

primul serviciu divin în noul local.

Mulţumim tuturor celor ce v-aţi alăturat de noi cu post, rugăciune şi resursele fi nanciare, pentru, a ajuta la nevoile noastre.

„Dorim şi credem căci Domnul vă va răsplăti osteneala cu viaţă veşnică”

Scopul Biserici din Schalchen;

-continuarea lucrări făcută de Hristos: Hristos „voia să ducă pe mulţi fi i la slavă”: (Evrei 2:10)

-publicarea veşti bune: (Matei 28:19,20)

-echiparea membrilor bisericii, pentru a cunoaşte deplina voie a lui

Dumnezeu, ca să ajungă la statura de om mare: Efes.(4.11-15)

Cu mult har şi pace conducerea Bisericii.

au slujit încă de la întemeierea acestei biserici. Aşezarea geografi că a acestui oraş a împiedicat creşterea numerică a bisericii, mulţi fraţi au preferat oraşele centrale ale Austriei, în situaţia aceasta numărul de membri a devenit instabil.

După zece ani (2000) biserica din Braunau s-a decis pentru construirea sau cumpărarea unui local de închinare, biserica număra 36 membri majori, încercările obţineri acestui lucru au avut nevoie de timp şi eforturi considerabile din partea conduceri bisericii. În 2006 s-a găsit un teren convenabil, şi în primăvara anului 2008 s-a început la construirea localului. Costurile lucrări începute se estimeză la aproximativ 600.000,00€. În timp ce biserica se concentra asupra acestei mari lucrări, Dumnezeu purta de grijă sporind creşterea spirituală şi numerică, astfel biserica numără 45 membri majori. Prin harul Domnului la data de 1 mai 2009 s-a desfăşurat

Pentru prima dată fraţii români din Braunau s-a întâlnit în luna mai 1990, urmând pentru o perioadă să participe la slujbele religioase realizate de către fraţi austrieci.

După aproximativ un an, fraţi români au recurs la desfăşurarea slujbelor în limba română, astfel s-a format biserica română din Braunau, urmând ca o perioadă de aproximativ 19 ani sub acelaşi acoperământ să aibă loc, două programe, unul în limba germană (dimineaţa) şi unul în limba română (după amiaza). În această perioadă au slujit în biserică fraţii; Pavel Timoce, George Palage, Corneliu Kepp şi Doru Fechete, ca responsabili de biserică, Vasile Iovescu, Mihai Trişcaş, Ştefan Peşel, Mihai Feher şi Nicu Bura ca păstori (prezbiteri). În 2005 simţindu-se nevoia unui lucrător din sânul biserici, fratele Doru Fechete a fost ales şi ordinat ca diacon, fi ind unul dintre fraţii care

Istoricul Bisericii din (Braunau) schalchen

Page 8: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

8

A XVIII-a Conferinţă a Bisericilor Penticostale Române din Austria s-a desfăşurat într-o atmosferă de sărbătoare. Conferinţa a avut loc la data de 9-10 mai anul curent şi a avut ca temă „Până aici Domnul ne-a ajutat!” Sub imperiul emoţiilor, au fost evocate amintiri vizând începuturile acestei lucrări, au fost prezentate fotografi i cu oameni şi locuri unde au fost ţinute primele adunări ale Bisericii din Viena.

Personal, presupun că şi în alte locuri din Austria s-au adunat credincioşi pentru rugăciune, pentru că un adevărat copil al lui Dumnezeu nu poate trăi fără asta. Ceea ce s-a întâmplat însă la Viena a fost ofi cial şi este atestat documentar. Adică: au fost nişte oameni inimoşi care au ieşit în faţă, ca să ştie austriecii, iar Guvernul

BiseriCa PentiCostalĂ romÂnĂ

din austria

la ceas aniversaraustriac să recunoască că există în ţara lor nişte români care slujesc pe Domnul.

Şi Dumnezeu a dat izbândă.

De atunci au trecut 25 de ani. Un sfert de veac. De la un număr foarte mic de credincioşi (ceva peste 10) Domnul ne-a crescut la câteva mii (nu puţine). Anume nu vă spun câţi, pentru că, acei care n-aţi participat la Convenţie, să vă pară rău şi să vă procuraţi CD-urile. Pentru că eu le am

şi le revăd, ca să-mi dau seama cât de mare este Domnul pe tot Pământul. Şi Cuvântul îmi spune că şi Cerul e plin de slava Lui. Dar asta o voi vedea când voi ajunge Acolo.

Revenind la Conferinţă, aş spune că a fost Eben-Ezer-ul nostru. 1 Sam. 7:12, este citatul înscris pe placa comemorativă înmânată de fostul preşedinte, fratele Moise Gaode, actualului preşedinte, fratele Ioan Varadin, la aniversarea celor 25 de ani: 1984 – 2009. Tot cu această ocazie, i-a fost înmânată şi fratelui Ionel Vlas o placă comemorativă cu citatul Filip. 4:13.

Fratele Varadin a făcut un istoric al Bisericii Penticostale, o listă cu numele fi ecărei Biserici, şi anul

înfi inţării ei, precum şi ani şi locurile unde s-au ţinut Conferinţele Bisericilor Penticostale Române din Austria, spre aducere aminte, potrivit cu Psalmul 111:4.

Au slujit din Cuvântul Domnului fraţii: Moise Gaode, având ca text 1 Cor. 16:5-12; Simion Bumbar din Ioan 15:1-11 şi apoi din Filip. 3:11-14 şi Dieter Knospe din 1Sam. 7:12.

Au cântat: Corul reunit al Bisericilor Emanuel, Agape şi Elim din Viena, Corul bărbătesc al Bisericii Elim, Grupul de adolescenţi al Bisericii Elim, Grupul de tineri tot de la Elim, Orchestra Bisericii Shalom din Linz, Orchestra Bisericii Maranatha din Wr. Neustadt, Grupa de copii, precum şi numeroşi solişti care, din lipsa de spaţiu, n-au fost menţionaţi aici.

A fost frumos la Conferinţă? Sigur că a fost! Nu o spun asta ca să vă provoc, pentru că o provocare este agresivă şi, adesea, violentă. Eu vreau, blajin şi smerit, să vă îndemn să luaţi cunoştinţă, cei care aţi lipsit, de ce s-a făcut acolo. Iar data viitoare, să fi ţi prezenţi.

Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi!. Ioan Mandici

EXCURSIE CU TINERII BISERICII “ELIM” – VIENA LA AUSCHWITZ (POLONIA)

Între 22 -24 mai 2009, s-a organizat în cadrul Departamentului de tineret al Bisericii o ieşire la lagărul de concentrare Auschwitz/Auschwitz-Birkenau. La această excursie au participat 64 de persoane, dintre care majoritatea au fost tineri. Însoţiţi am fost şi de fratele pastor Daniel Lucuţa şi diacon Pavel Nati.

În lagărul de concentrare Auschwitz şi-au pierdut peste 1 500 000 de oameni viaţa, dintre care 1 100 000 au fost evrei.

De multe ori răsună întrebarea: De ce a îngăduit Dumnezeu aşa ceva peste poporul evreu – poporul pe care El l-a numit:,,Popor al Meu”?

Există un singur răspuns: Poporul evreu a cerut aceasta şi Dumnezeu a ,,semnat” această cerere. Matei 27:25 –„ Şi tot norodul a răspuns: Sângele Lui să fi e asupra noastră şi asupra copiilor noştri.”

Denis Roteliuc

Page 9: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

9

După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul în care erau adunaţi. Toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală. F. Ap. 4:31

Ne afl ăm încă în preajma Sărbătorii Cincizecimii. Suveranitatea lui Dumnezeu alesese această sărbătoare pentru a marca şi conştientiza în inima ucenicilor împlinirea promisiunii lui Dumnezeu din Sfi ntele Scripturi (Ioel 2:28-29; F.Ap. 2:16-18).

Unii credincioşi, la fel ca şi ucenicii de altă dată, înţeleg parţial sau chiar incorect menirea botezului cu Duhul Sfânt. Să privim cu mai multă atenţie la conversaţia acestora cu Isus Hristos în F. Ap. 1:3-6. Aici ne este relatat că: Domnul s-a adus jertfă pentru răscumpărarea omenirii şi universului, iar după înviere s-a arătat deseori apostolilor învăţându-i lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu. Printre cele învăţate El le reaminteşte despre venirea Duhului Sfânt ca înlocuitor al Său (Ioan 14:16,17). Rămânând la observaţia înţelegerii plenare a botezului cu Duhul Sfânt, vedem la apostoli o defi cienţă. Aceasta consta şi se datora speranţei premature a reaşezării Împărăţiei lui Israel (F.Ap. 1:6). Domnul Isus transferă atenţia acestora pe făgăduinţa Tatălui şi a scopului acesteia, aceea de a fi martori până la marginile pământului în lărgirea Împărăţiei lui Dumnezeu (F.Ap. 1:4,7,8).

Un prim aspect fundamental al scopului botezului cu Duhul Sfânt este ,,echiparea”- primirea puterii de ,,a fi martori’’ (F.Ap. 1:8; 26:16), de a depune mărturie despre Hristos cel răstignit, înviat, înălţat fi ind făcut Domn şi Mântuitor (F.Ap.5:31,32). Aceasta a fost prioritatea apostolilor şi evangheliştilor aşa cum ne relatează cartea Faptele Apostolilor. Chiar şi în rugăciunile lor se refl ectă această prioritate (F.Ap. 4:29); ca răspuns la rugăciunea lor, Domnul i-a umplut din nou cu Duh Sfânt, iar apostolii au continuat să vestească Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală (F.Ap. 4:31).

Tot aici merită menţionat că păstrarea plinătăţii Duhului Sfânt necesită în mod imperios o viaţă de rugăciune şi ascultare. A te baza pe o experienţă trecută a botezului cu Duhul Sfânt fără o umplere reînnoită, înseamnă a trăi din amintirile trecutului şi nu o plinătate prezentă şi continuă. Apostolul Pavel ne îndeamnă ,,Fiţi plini de Duh”(Ef.5:18b).

Un al doilea aspect în ce priveşte scopul botezului cu Duhul Sfânt este cel pedagogic: ,,vă va învăţa toate lucrurile (Ioan 14:26) şi călăuzirea în tot adevărul” (Ioan 16:13). Acest fapt este evident în interpretarea şi înţelegerea împlinirii evenimentelor arătate în Sfi ntele Scripturi (F.Ap. 2:16-18). De asemenea ei au înţeles că tot ce s-a întâmplat cu Domnul Isus Hristos a fost planul lui Dumnezeu (F.Ap. 2:25-36; 4:25-28). De aceea ei au cerut în rugăciune împuternicire pentru a vesti cu

îndrăzneală Cuvântul lui Dumnezeu (F.Ap. 4:29).

Nivelul la care ne lăsăm ,,învăţaţi şi călăuziţi în tot adevărul” refl ectă măsura plinătăţii Duhului în viaţa credinciosului.

Un al treilea aspect legat de scopul botezului cu Duhul Sfânt este ,,rodirea” (Gal. 5:22,23). Îndată după ce au fost botezati cu Duhul Sfânt, între apostoli şi biserica primară s-a produs o unitate şi o dragoste frăţească până acolo încât îşi vindeau şi împărţeau posesiunile după nevoile fi ecăruia (F.Ap. 4:32,34,35). Mai mult decât atât, au primit cu bucurie răpirea averilor (Evrei 10:34).

Experienţa botezului cu Duhul Sfânt fără trăirea unei vieţi plină de roada Duhului, rămâne doar amintirea unei experienţe spirituale trecute, dar care nu este de nici un folos în ziua răsplătirilor lui Hristos (Matei 3:8,10; 7:19; Ioan 15:2a,6; 2 Cor. 5:10).

Sunt şi alte lucrări ale scopului revărsării Duhului cum ar fi procesul creşterii spirituale spre desăvârşire (Gal.4:19; Ef.4:14-16), împăşirea şi manifestarea darurilor (1 Cor.12; Evrei 2:4), unirea cu Hristos (1 Cor. 6:17; Gal.2:20), unirea cu Biserica (1 Cor. 12:13), iar ca scop fi nal învierea dintre cei morţi (Rom.8:11).

,,Harul Domnului Isus Hristos, şi dragostea lui Dumnezeu, şi împărtăşirea Duhului Sfânt să fi e cu voi toţi! Amin”. 2 Cor. 13:14.

Ionel Muthi

9îndrăzneală Cuvântul lui Dumnezeu (F.Ap. 4:29).

Nivelul la care ne lăsăm ,,învăţaţi şi

,,Harul Domnului Isus Hristos, şi dragostea lui Dumnezeu, şi

ROLUL DUHULUI SFÂNT ÎN VIAŢA BISERICII PRIMARE

CopilŞi mai-ieri eram copil ...Trece timpul ca un nor.Fără murmur, trec în zborBucuriile, tiptil …Şi mai-ieri eram copil.

Curge timpul, ceas cu ceas,Trece truda, trece-amarulŞi îmi urc din greu Calvarul,Făr‛ odihnă, fără mas …Şi tot copil am rămas!

Nică

Page 10: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

10

Reporter: Am deosebita plăcere să vă iau acest interviu. Pentru început vă rog să vă prezentaţi şi să o faceţi nu pentru mine deoarece noi ne cunoaştem foarte bine, am copilărit împreună, cunosc toată familia Gaode, i-am cunoscut şi pe părinţi, am fost chiar şi în casa părintească din Zărand, iar în anul 1978 când familia Gaode a plecat defi nitiv în USA am fost împreună cu tinerii din Arad la gară pentru a ne lua rămas bun. Dar prezentarea vă rog

să o faceţi dumneavoastră pentru cititorii revistei „Apa Vieţii“.

Mă numesc Moise Gaode, născut în judeţul Arad, România. Provin dintr-o familie de credincioşi

penticostali. Părinţii mei Petru şi Persida Gaode mi-au sădit în inimă pe lângă cunoştinţa despre Dumnezeu şi certitudinea că a-L sluji pe Creator este cel mai mare privilegiu dat oamenilor pe pământ. Am copilărit în comuna Zărand şi în 1977 am fost botezat de Domnul cu Duhul Sfânt şi tot în acest an, am mărturisit credinţa personală în apa botezului. După un an am plecat în America iar după câţiva ani, în anul 1981 am răspuns chemării lui Dumnezeu şi am venit în Germania, pentru o perioadă de trei ani cu scopul de a studia teologia. Mereu mă întrebam care să fi e voia Domnului cu viaţa mea şi de ce trebuie să petrec câţiva ani prin frumoasa Europă.

Reporter: Ca cetăţean american, ce v-a determinat să reveniţi în Europa, (Germania) pentru a studia?

Nici astăzi nu pot declara că a fost decizia mea să aleg această cale, ci încă o dată cred că Dumnezeu

lucrează în mod misterios. Mereu căutam un răspuns clar şi căutam să văd ce vrea Domnul de la mine. A înţelege voia Domnului, adesea nu e ceva uşor de descoperit şi de înţeles. Totuşi, privind în urmă, pot declara că aşa a fost călăuzirea cerească în a-şi desfăşura un anume plan cu viaţa mea.

Reporter: Când, sau mai bine zis după cât timp şi în ce conjunctură s-a născut ideea organizării unei Biserici de limba româna în Austria?

Studiile teologice au durat trei ani, la zi. În această perioadă, prin administrarea şi călăuzirea fratelui Lambert DeLong (Supravegheator pentru Europa de Răsărit) şi a fratelui Dieter Knospe (Preşedintele Bisericilor Gemeinde Gottes din Germania) prin contactele cu cei emigraţi din România s-a născut gândul de a face ceva pentru naţiunea noastră în această ţară: Austria.

Reporter: Credeţi că am putea spune că ei sunt cei care au infl uenţat acestă lucrare?

Cel mai uşor răspuns este că Dumnezeu a cauzat, pregătit şi prelucrat această lucrare.Toate meritele sunt ale lui Dumnezeu. În altă ordine de idei, legătura spirituală a fratelui DeLong cu Romania şi lucrarea de acolo au fost primele imbolduri de a găsi o posibilitate de ajutor pentru cei de aici. Deasemenea şi fratele Dieter Knospe a avut totdeauna inima deschisă pentru o lucrare în Austria, şi în mod special faţă de Viena.

Reporter: Spuneţi-ne în câteva cuvinte care au fost demersurile şi problemele de rezolvat pentru a putea realiza această lucrare?

Primele contacte au fost modeste şi anemice. Primele întâlniri au avut loc

în apartamente şi în Tariskirchen. Prin implicarea directă şi benefi că a fratelui Willy Ruoff , după câteva vizite s-a ajuns la concluzia că trebuie găsit un loc de închiriat pentru a se forma o Biserică Penticostală româna în Viena. Motivul a fost o viziunde dublă: în primul rând să formăm o biserică locală pentru cei ce se vor stabili în Austria iar în al doilea rând de a fi un ajutor pentru emigranţii afl aţi în lagărul din Traiskirchen. Fratele Ruoff are meritul că a căutat, de a găsit şi a închiriat primul local al bisericii.

Reporter: Când a avut loc inaugurarea, cine a participat, şi câţi membri număra prima biserică?

La data de 24.07.1984, s-a organizat deschiderea ofi cială a Bisericii Penticostale de limba româna în Viena cu un număr total de 12 membrii. Aşa cum declara profetul, „Dumnezeu nu dispreţuieşte începuturile slabe,” aceasta a fost şi motivaţia organizatorilor. La acest moment istoric în lucrarea Domnului din Austria au fost fraţi din diferite ţări şi anume: fratele Lambert DeLong (Supravegheator pentru Europa de Răsărit de la Gemiende Gottes), fratele Dieter Knospe (Preşedintele Bisericilor Gemeinde Gottes din Germania), fratele Pavel Bochian (Preşedintele Bisericilor Penticostale din România) şi fratele Trandafi r Şandru (Secretarul General al bisericilor Penticostale din România), au mai fost şi alţi oaspeţi din Germania, cât şi familia Schimdt din Nürnberg care au pus inima la această acţiune. Am avut harul şi privilegiu să fi u prezent la deschidere împreună cu fostul meu coleg de şcoală Iacob Coţan.

Reporter: Care a fost viziunea şi cum vedeaţi atunci viitorul bisericii din Austria?

Viziunea noastră trebuie să se coordoneze cu cea a Domnului, pe cât

Page 11: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

11

posibil. Atunci doream să organizăm o biserică pentru românii din Viena pentru a avea un loc de închinare. Cel de-al doilea gând care ne-a dinamizat a fost de a fi o mână întinsă pentru cei care se afl au în tranzit în lagărul de emigrare din Traiskirchen. Unii îşi amintesc ce vital şi important este să găseşti într-o ţară străină un loc de închinăciune în limba ta şi-n contextual tău cultural. Desigur că viziunea era şi pentru ţara aceasta, care n-a experimentat o trezire spirituală autentică. E destul de clar, aşa după cum sunteţi informaţi, că şi azi lucrarea evanghelică (a Evangheliei depline) este destul de săracă şi anemică printre băştinaşii ţării.

Reporter: Cum au decurs lucrurile mai departe, care a fost răspunsul la rugăciunile celor care au pus bazele acestei lucrări, şi cum vedeţi implicarea lui Dumnezeu pe parcursul vremii în bisericile din Austria?

Ca şi în orice lucru, începutul are aspecte speciale. Dacă nu va funcţiona, cel puţin am încercat. Dacă Domnul avea ceva în plan cu ţara aceasta, viitorul urma să descopere. Totuşi, de felul cum se lucrează la început se vor putea înregristra rezultatele ulterioare şi vor califi ca calitatea slujirii şi bazelor puse. Timp de cinci ani de zile ne-am concentrat asupra bisericii locale. Atunci lupta spirituală a fost destul de intensă. Nu de puţine ori a fost greu si chiar imposibil de crezut că va fi ceva deosebit cu această lucrare în viitor. De fapt, eu cred că au fost multe momente, când numai bunătatea lui Dumnezeu ne-a ţinut de mână şi ne-a călăuzit paşii. Domnul merită toată cinstea, că de fapt totdeauna, nu trebuie să uităm că lucrarea e a Lui şi noi suntem mici şi neînsemnate unelte. În funcţie de această atitudine depind şi celelate binecuvântări. Vara anului 1989 a devenit o piatră importantă în extinderea lucrării din Austria. În acest an s-au mai organizat încă două biserici: cea din Hartberg şi cea din Linz. În toate am văzut intervenţii cereşti binecuvântate şi ceea ce era greu de a crede din punct de vedere spiritual şi social, Dumnezeu pregătea o lucrare tot mai frumoasă şi mai solidă în Austria.

Reporter: Putem să spunem ca a-ţi fost pionierul lucrării din Austria, ce

v-a determinat ca după ani de zile (13 ani) dedicaţi acestei lucrări să vă întoarceţi în USA?

Nu totdeauna este uşor să răspunzi la asemenea întrebări. Sper să fi u bine înţeles: dragostea mea este mai întâi pentru Domnul şi apoi pentru lucrarea Sa. Ordinea aceasta m-a ajutat să înţeleg momentul când am luat decizii noi în viaţa mea. Nu cred că locul e cel mai important, ci faptul dacă-L iubim pe El şi suntem implicaţi în lucrarea Lui. Pot declara, că tot aşa de mult iubesc lucrarea din Austria, ca şi altădată, doar cu altă implicare. Mă bucur de conducerea bisericilor, de progresul şi harul revărsat peste voi, cei de aici.

Reporter: Ce faceţi actualmente în America?

Păstoresc biserica “Maranatha“ din Sacramento. Avem o biserică dinamică, iubitoare de Dumnezeu şi cu familii minunate. Conducrea bisericii are mai mulţi fraţi lucrători ordinaţi şi comitetul administrativ caută voia Domnului. Sunt bucuros de ei şi de tineretul bisericii, care e tăria şi bucuria noastră. În altă ordine de idei, pe plan personal, am terminat studiile pentru doctorat şi mai am puţin până voi gradua. Aceasta va marca un nou moment special în viaţa mea academică şi pregătire pentru lucrarea în care sunt implicat în biserică sau viaţa de zi cu zi. Iau un moment să mulţumesc soţiei care m-a sprijinit şi m-a încurajat să continui studiile şi copiilor care s-au simţit bine să ştie că sunt coleg de şcoală cu ei…

Reporter: Nu regretaţi faptul că aţi plecat din Austria când aici era mare nevoie de un om ca dumneavoastră?

Nu! Pentru că viaţa se-ndreapta spre o întâlnire cu Creatorul şi pentru El trebuie să trăim oriunde. Apoi, bineînţeles că dragostea faţă de ce a făcut Domnul printre voi mă urmăreşte şi cu bucurie mulţumesc Domnului că mi-a dat un aşa har să pot pune bazele unei lucrări care dăinuieşte. Bucuria aceasta, vă asigur că e mult mai specială, decât ar fi regretul insucesului sau al falimentului. Sunt legat din punct de vedere spiritual, emotiv şi social de Europa. Mie dor de ţara unde m-am născut (Romania), de locul creşterii în lucrarea divină (Austria)

şi de Germania, ţara meditaţiilor spirituale în seminar şi a întâlnirii scumpei mele soţii.

Reporter: Ce puteţi spune despre revista „Apa Vieţii” privind în urmă în anul 1993 când împreună am pus bazele apariţiei acestei reviste în limba româna pentru românii din Austria?

Vreau să vă felicit şi să vă încurajez să faceţi mai mult şi să folosiţi această metodă pentru a răspîndi tot mai mult măreţia dragostei lui Dumnezeu.

Reporter: Credeţi că ar trebui să uităm că suntem români?

Nicidecum. Alegerea de a fi români, nu e a noastră, ci a lui Dumnezeu. Orice împotrivire sau negare a acestei realităţi nu face decât să ne îndepărteze de scopul divin pentru viaţa noastră. Spiritualitatea românească, şi mai ales cea penticostală autentică, ar trebui să ne fi e bucuria şi mândria noastră. Nu cred că trebuie încurajată o îndepărtare de ceea ce e românesc, dar tot aşa de real trebuie văzută nevoia noii generaţii de a creşte şi de a se maturiza în ceea ce Dumnezeu a intenţionat pentru ei în cultura şi societatea unde ei se dezvoltă şi Dumnezeu vrea să îi folosească. Trăim într-o globarizare accentuată, de aceea Biserica trebuie să fi e conştientă şi gata de a accepta planul lui Dumnezeu pentru fi ecare din noi în contextul social şi cultural în care trăim.

Reporter: În încheiere, un cuvânt pentru cititorii revistei „Apa Vietii”.

Nu ştiu unde şi când vei citi aceste rânduri, dar vreau să te asigur că Dumnezeu îţi vorbeşte şi prin aceste rânduri. Istoria e una din metodele divine pentru a ne aminti că Dumnezeu a lucrat dincolo de aşteptările fi ecaruia dintre noi. Acum tu poţi benefi cia de prezent să te împaci cu Dumnezeu pentru mântuire, iar pentru tine stimate sufl ete salvat te chem să te încrezi în înţelpciunea Lui cu toate întebările tale, iar necazurile tale dă-le cu încredere Celui care totdeauna a găsit o cale de ieşire şi un har binecuvântat pentru sufl et şi trup.

Vă mulţumesc!

p.t.

Page 12: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

12

În zilele de 9 şi 10 mai 2009, a avut loc Conferinţa Bisericilor Penticostale române din Austria. Ca participant ce va impresionat cel mai mult?

1. Mi-a plăcut istoria Bisericii, cu această ocazie am luat la cunoştinţă. Mi-a plăcut predicile,cântările, dar a fost puţină rugăciune. Daniel Marian „El-Betel”-Amstetten.

2. M-a impresionat faptul că, încă Fapte cap.2:42 unde spune „ei stăruiau în învăţătura apostolilor,în legătura frăţească...’’ a fost real şi autentic şi pentru noi în zilele noastre. Mi-a plăcut unitatea şi colaborarea dintre biserici în ultimii 25 de ani, pentru că s-a văzut cu ochii noştri la Conferinţă. Daniel Cătană, „Emanuel”-Amstetten

3. M-a impresionat prezenţa destul de numeroasă la Conferinţă. Ţinuta celor ce au slujit a fost de apreciat

faţă de alţi ani. În general, forma de organizare a fost destul de reuşită: predică, cântări, servitul mesei… Doru Bârte ,,Betel”-Bruck/Leitha

4. Organizarea, disciplina şi modul de închinare au fost după voia lui Dumnezeu. Partea financiară este mulţumitoare. Am fost impresionat de istoricul Bisericii penticostale din Austria. Au fost menţionaţi unii fraţi care şi-au depus toate eforturile şi au stat la dispoziţia Domnului pentru a începe lucrarea în Austria, spre exemplu: fam. Ungheanu, fam. Gaode şi fam. Peşel putea fi pusă alături. Nicolae Seni -Feldkirchen

5. Cel mai mult m-a impresionat gestul familiei Gaode care l-a avut faţă de sora Ungheanu, apoi atenţia fratelui Moise faţă de Biserica ,,Elim”-Wien (care a păstorit-o cu ani în urmă) şi faţă de conducerea naţională pe Austria. Cred că a fost punctul culminant al Conferinţei, aducând în memoria noastră începutul Bisericii Penticostale din Austria şi care cred că va rămâne pe viitor ca o piatră de aducere aminte. Putem să spunem că în urma celor 25 de ani de lucrare penticostală în Austria, văzând creşterea Bisericilor noastre:”Până aici Domnul ne-a ajutat!” Traian Supuran „Logos” -Gleisdorf

imPresii desPre ConferinŢĂ

6. A fost o Conferinţă destul de reuşită. În ce priveşte programele: predicile au fost bune, cântările corurilor unite au fost reuşite, dar şi participarea la programul de duminică a fost exemplar. Nu s-a făcut abuz de grupuri, solo… Vasile Opriş „Sion”- Graz

7. M-a impresionat părtăşia cu fraţii din toate Bisericile. Gestul fratelui Moise Gaode de a aprecia fraţii şi surorile care sunt în umbră. Daniel Suingiu „Maranatha’’-Kapfemberg

8. Descoperirea şi desfăşurarea planului de lucrare a lui Dumnezeu, prezenţa Lui prin slujirea Bisericii, accentuând predicarea Evangheliei şi părtăşia frăţească. Ionel Muthi-Klagenfurt

9. Cel mai mult m-a impresionat prezenţa lui Dumnezeu la Conferinţă. M-a impresionat prezenţa fraţilor lucrători de care Dumnezeu s-a folosit la începerea lucrării în urmă cu 25 de ani în Austria cum ar fi: Lambert De Long, Willy Ruoff şi Moise Gaode. S-a văzut prezenţa harului lui Dumnezeu pe tot timpul Conferinţei. Doresc ca Dumnezeu să-şi continue lucrarea în Austria lărgind împărăţia Sa atât printre românii stabiliţi aici, cât şi printre băştinaşi ţării în care locuim. Viorel Boldor „Betania”-Krems

10. Modul în care a fost prezentată istoria Bisericii penticostale române din Austria, care se aseamănă cu visul lui Daniel în care acea piatră mică ce s-a desprins din munte, a crescut până ce a devenit o împărăţie puternică. Mesajele biblice ale slujitorilor în care a fost evocat trecutul, accentuat prezentul şi dată o perspectivă plină de speranţă Bisericilor penticostale române din Austria. Martin Schaser „Salem”-Linz

11. M-a impresionat foarte mult că în urma bunului mesaj care a fost transmis, foarte multe suflete au avut dorinţa să se facă rugăciune pentru ele ca că-şi dedice viaţa pentru Domnul sau să fie vindecate. De asemenea aportul tineretului de a-L lăuda pe Domnul a fost unul

foarte bun: cor,orchestră şi fanfară. Traian Chira „Philadelphia”-Neudau

12. M-a impresionat cuvântul care l-a rostit fratele Simion Bumbar: „să ne verificăm dacă suntem în Domnul?”. De asemenea mi-a plăcut predica fratelui Knospe care spunea „să ne descopere Dumnezeu ce idoli avem în viaţa noastră!” Poenar Adrian „Gloria “-Salzburg

13. M-a impresionat foarte mult că majoritatea participanţilor au fost interesaţi de vestirea Cuvântului lui Dumnezeu, stând în sală până la sfârşitul programului, putem şi în viitor să organizăm asemenea conferinţe. Fiindcă m-am ocupat cu ordinea în sală, vreau pe această cale să mulţumesc tuturor participanţilor de înţelegerea pozitivă a Conferinţei. Daniel Viţelar „Philadelphia”-Wels

14. Tot programul a fost reuşit: cântările, predicile şi rugăciunea a fost ziditoare. Un lucru important: poporul a fost atent şi liniştit la slujbă mai mult ca în alţi ani, însemnând că Biserica s-a edificat. Ionel Vlas „Elim”-Wien

15. Lucrul cel mai mult care m-a impresionat a fost mesajul predicat. Conţinutul predicilor care cheamă comunitatea română din Austria la unitate şi colaborare.Patriciu Ciupe „Elim”-Wien

16. M-a impresionat lucrarea corurilor unite din Viena, susţin personal această lucrare.

Leontin Sătmărean,-,, Emanuel”- Wien

17. Grija lui Dumnezeu asupra noastră ca etnie română, ca şi credincioşi cum Dumnezeu se îngrijeşte de toţi şi ne binecuvântează cu succes ca

Page 13: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

13

străini într-o ţară străină. Dovadă de unitate şi modul în care se realizează întâlnirile (Conferinţele), factorul emoţional al întâlnirii de peste an şi felul cum se raportează oamenii (fraţii şi surorile) la acest eveniment. Ştefan Peşel „Agape”-Wien

18. Aniversarea celor 25 de ani de la înfi inţarea Bisericii din Austria a însemnat o primă retrospectivă a modului în care a evoluat lucrarea Domnului în Austria. Pentru mine personal Conferinţa a însemnat un prilej de a-mi analiza lucrarea ce am depus-o în cei 18 ani şi totodată un prilej de a urmări modul în care se orientează Biserica ,,Pfi ngstkirche Gemeinde Gottes” din Austria. Vasile Iovescu „Betel”-Wien

19. Cel mai mult m-a impresionat mărturisirea fratelui Gaode cu privire la începutul Bisericii Penticostale „Gemeinde Gottes” din Austria. În mod deosebit lucrarea care a fost la început, a fost începută de oameni simpli dar credincioşi care au avut o viziune, iar Dumnezeu le-a onorat credincioşia lor, munca lor şi aceasta se vede în cele peste 24 de Biserici existente astăzi în Austria după 25 de ani. Biserica are un principiu atunci când se înmulţeşte, ea se bucură de pace, umblă în frica Domnului şi cu ajutorul Duhului Sfânt creşte. De aceea Dumnezeu ne-a chemat în Austria să mărturisim

Evanghelia Sa ca oamenii să se mântuiască. Călin Lăpuşte „Muntele Sionului”-Wolfsegg

20. Am fost plăcut impresionat de buna colaborare a conducerii pastorale din Austria, de participarea muzicală şi de atmosfera spirituală din timpul serviciilor divine a Conferinţei. M-am bucurat să văd deschiderea participanţilor înspre lucrurile spirituale şi binecuvântarea Domnului ce s-a revărsat peste cei prezenţi. Moses Gaode „Maranatha”-Sacramento-USA

21. Prezenţa lui Dumnezeu în cei 25 de ani în Austria. Biserica Penticostală din Austria nu a trecut totdeauna prin momente uşoare, dar totuşi Dumnezeu a sprijinit-o, s-a văzut şi s-a simţit mâna lui Dumnezeu în cei 25 de ani în Austria.Victor Ştrango”Maranatha”-Wr Neustadt

22. M-a impresionat modul în care s-au implicat Bisericile în cântare şi slujire. De asemenea, mobilizarea fraţilor,marcând 25 de ani de istorie penticostală în Austria, prin care au ştiut să-i mulţumească Domnului Simion Bumbar Sighetul Marmaţiei-România

23. Am o impresie foarte bună. Din punct de vedere organizatoric a fost cea mai reuşită Conferinţă. Corurile şi fanfara mi-au plăcut foarte mult. Sunt un iubitor al muzici: cor şi fanfară. Cuvântul a avut o singură direcţie: „Până aici Domnul ne-a ajutat!” A fost o binecuvântare din toate punctele de vedere, oamenii au venit la altar să-L caute pe Dumnezeu. Dieter L. Knospe, supraveghetor Europa centrală,Germania

Concluzie: Frumos a fost pentru că am văzut, am auzit şi am comemorat 25 de ani de istorie a Bisericii Penticostale Române în Austria. La această Conferinţă, Dumnezeu ne-a binecuvântat! Câţi dintre noi vom putea sărbători 50 de ani de existenţă a Bisericilor Penticostale în austria?

Ghiţă Bujdei

Page 14: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

14

În urma unei întâlniri între liderii de adolescenţi şi păstori din Pfi ngstkirche Gemeinde Gottes din Austria, care a avut loc în data de 27.03.2009 la Biserica “Elim” Wien, după ce am conştientizat împreună încă odată nevoia de pregătire a adolescenţilor pentru viaţă atât spiritual cât şi social, ne-am simţit motivaţi în inima noastră să vă adresăm acest apel:

1. Slujitorii ordinaţi să-i îndemne pe părinţi să sprijinească lucrarea cu adolescenţii în biserica locală, luându-şi timp pentru copiii lor în cursul săptămânii, întrebându-i referitor la învăţătura primită şi astfel dând importanța cuvenită acestei lucrări. De asemenea rugăm slujitorii să ţină legătura cu învăţătorii. Părinţii să fi e conştientizaţi de responsabilităţile lor şi de nevoia relaţiilor autentice părinte-copil. Ei trebue să-i

4. Slujitorii ordinaţi să-i cerceteze pe responsabilii grupelor de adolescenţi înainte de a-i numi, apoi să-i supravegheze în timpul slujirii lor cu grupele respective şi să aprecieze munca lor în faţa bisericii. De asemenea vă rugăm să încurajaţi vizitele cu grupele de adolescenţi în alte biserici.

5. Responsabilii (învăţătorii) grupelor să aibă o ţinută morală şi vestimentară cuvincioasă şi să fi e pregătiţi pentru a face o slujire buna. În vederea aceasta se vor ţine cursuri de pregatire a liderilor de adolescenţi privitor la metodica predării cât şi aspecte practice de consiliere. Învăţătorii trebuie să ştie că pentru a modela copii este de trebuinţă ca ei sa fi e mai întai un model.

6. În ce priveşte cântările folosite în cadrul părtăşiilor, să se căute îmbinarea armonioasă a stilurilor de muzică creştină şi să se elimine cântările care au două înţelesuri, cum ar fi : ”La braţul tău, la pieptul tău, lângă tine, doar cu tine, simt sufl area ta” etc., evitând cântările care în mesajul lor nu pomenesc numele Domnului şi care îi fac pe unii să păcătuiască, gândindu-se la altceva decât la Dumnezeu.

7. Vă rugăm încurajaţi bisericiile spre o participare mai largă la taberele de vară pentru adolescenţi organizate la nivel naţional.

Vă mulţumim în numele Domnului pentru colaborare în lucrarea lui Dumnezeu.

Ioan Varadin

obişnuiască pe copii de acasă cu Cuvântul, rugăciunea şi cântarea. Copiii nu se formează la grupe dacă părinţii nu lucrează şi ei la formarea lor.

2. Slujitorii ordinaţi să se ocupe de consilierea familiilor tinere şi de pregătirea lor învăţându-i cum să-şi crească copiii. În această direcţie vă rugăm să alegeţi chiar şi teme speciale pe care să le prezentaţi în cadrul serviciilor divine.

3. Să se folosească toate metodele adecvate (posibile) pentru atragerea adolescenţilor care nu frecventează regulat serviciile divine şi care nu sunt încadraţi la grupa adolescenţilor.

către bisericile Domnului din AustriaAPEL

Page 15: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

15

Sărbătoarea Rusaliilor sau a Cincizecimi a avut loc la cincizeci de zile după Sărbătoarea Primelor Roade care simboliza Învierea Domnului Isus. Trimiterea Duhului Sfânt pe pământ împlineşte promisiunea Domnului „El vă va da un alt Mângăietor care să rămână cu voi în veac.” Ioan 14:16

Aşa cum Fiul – care a participat la creaţie fi ind „Meşterul ziditor” sa întrupat pe pământ ca să-şi dea viaţa pentru noi ducând planul lui Dumnezeu la desăvârşire – tot aşa şi Duhul Sfânt a avut o misiune importantă de la creaţie până la Rusalii iar după Rusalii şi până azi îşi desăvârşeşte lucrarea (Misiunea) şi o va sfârşi când va prezenta Mireasa (Biserica) Domnului înaintea Mântuitorului ei.

Vă invit în următoarele rânduri să vedem lucrarea Duhului Sfânt în slujirea Lui de-a lungul timpurilor.

1. Lucrarea Duhului Sfânt în Vechiul Testament

Îl găsim pe Duhul Sfânt prezent la creaţie, călăuzind pe Moise la eliberarea poporului Israel din robie şi călăuzirea spre ţara promisă, coborându-se spontan peste judecatori precum: Otniel, Debora, Samson, Samuel, peste împăraţi: Saul şi David, peste proroci: Ilie, Elisei, Isaia şi alţi. Duhul Sfânt a inspirat scriitorii Vechiului Testament aşa cum scrie Pavel în 2 Tim. 3:16 „Toată Scriptura este insufl ată de Dumnezeu...”.

2. Lucrarea Duhului Sfânt în Noul Testament

Este Autorul întrupării miraculoase a Mântuitorului, Îl găsim în lucrarea lui Ioan Botezatorul, arătarea în chip de porumbel la botezul Domnului Isus la Iordan, iar de la Rusalii (când s-a coborât) şi până astăzi este Trimisul Tatălui pe pământ şi lucrează cu noi şi în noi pentru a pregăti Biserica Domnului pe care a început-o cu Petru, Ioan, Filip, Pavel şi o va sfârşi cum zice Apoc. 22:17 „Duhul si Mireasa zic „Vino!”….”

Duhul Sfânt este şi coautorul scrieri Noului Testament.

3. Lucrarea Duhului Sfânt în relaţie cu credinciosul

COMUNICARE: Avem nevoie de comunicare cu Duhul Sfânt în rugăciune, în părtăşie, în slujire aşa cum ne îndeamnă Biblia: Rom. 8:4,5 (Duhul îndeamnă), Rom. 8:14 (Duhul călăuzeşte), 1 Pet. 1:21(Duhul trimite).

Părtăşia cu Duhul Sfânt trebuie să fi e reală, pentru că El este Trimisul-Tatălui pe pământ şi într-o lume unde suntem străini şi călători şi într-o viaţă care este aspră şi dură, unde suferinţa şi durerea nu ne ocolesc, şi pe deasupra un duşman puternic ca satan. Ce AJUTOR şi mângăiere am fi putut avea noi mai bună decât pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu care este cu noi şi în noi până la sfârşit, şi care ne ajută în nevoi şi strâmtorare cu acelaşi ţel şi rugăciune comună ca şi noi „Vino Doamne Isuse”.

MANGĂIETOR: sau „PARAKLETOS” (lb. greacă) care mai înseamnă mijlocitor, advocatul nostru, sfătuitor, ajutor. Cuvântul este termen de război (in lb. greacă) şi atunci când soldaţii mergeau la război mergeau doi câte doi. Iar când erau atacaţi se puneau spate în spate şi în felul acesta se apărau unul pe celălalt. Ce minunat să-L avem pe Duhul Sfânt camaradul de luptă!

Cred că în vremurile din urmă pe care le trăim, trebuie să tragem un semnal de alarmă şi să ne intrebăm: care este relaţia noastră cu Duhul Sfânt? Mai are El loc în inimile noastre? Nu cumva prin atitudinea noastră ignorăm pe Duhul Sfânt nemaiavând loc în inimă pentru El, producându-I întristare datorită îngrijorării şi slujirii noastre veacului acesta adică banului şi automat avem un alt stăpân şi îndrumător şi anume pe Mamona (domnul banului).

SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR

4. Lucrarea Duhului Sfânt în relaţie cu Biserica

Să pregătească Biserica pentru răpire, s-o protejeze de ameninţările diavolului, să o sfi nţească, Tit 3:5 „…prin învierea făcută de Duhul Sfânt…” iar pentru această lucrare Duhul dă Daruri credincioşilor pentru desăvârşirea Bisericii. Sărbătoarea Rusaliilor a fost a doua coborâre a lui Dumnezeu pe Pământ prima a fost prin Fiul Lui şi a doua a produs de asemenea bucurie, celor ce-L iubesc pe Dumnezeu şi sunt iubiţi de Dumnezeu. Apropo – iubiţii lui Dumnezeu – sunt iubiţi de fapt de toţi oamenii! Ştiţi de ce? Pentru că ei emană căldură cerească, parfum divin, sunt deosebiţi în purtare, în vorbire şi în tot ceea ce fac. Fapte 2:47 „Ei lăudau pe Dumnezeu şi erau plăcuţi înaintea întregului norod!”

Botezul Duhului Sfânt poate fi defi nit prin termenii Apostolului Pavel din Fapte 2:33 „…a turnat ce vedeţi şi auziţi.” Ce se vedea la primi „botezaţi” erau oameni plini de dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facere de bine, credincioşie, blândeţe, înfrânarea poftelor – exact aşa cum aţi remarcat, aceste virtuţi sunt ROADA DUHULUI din Gal. 5:22.

Ce se auzea? Vorbind în alte limbi lucruri măreţe, minunate, care-L slăveau pe Dumnezeu. Vorbirea în alte limbi, un semn pentru cei necredincioşi ca să-i determine pe aceştia să-şi dea seama că sunt despărţiţi de Dumnezeu şi că această manifestare este ceva supranatural. Dacă la Turnul Babel Dumnezeu a încurcat limba oamenilor care-L ofensau pe Creator, la Rusalii Dumnezeu le dă vorbiri în alte limbi care să-L proslăvească pe El. Vorbirea în alte limbi, nu ca noi să ne lăudăm sau să ne comparăm sau să ne măsurăm spiritual (ca cei din Corint), ci pentru ca să-L înălţăm şi glorifi căm pe Tatăl Nostru.

Marea Trimitere a Duhului Sfânt (la Rusalii) este la fel ca marea trimitere a ucenicilor din Matei 28:19,20 şi au un scop comun, un mesaj comun, o luptă comună şi bineînţeles acelaşi Stăpân (Isus Hristos).

Biserica trebuie să fi e echipată de Duhul cu „armura Duhului”, gata de luptă şi este chemată la „OFENSIVĂ”, „Mergeti….”.

Cred că ar trebui să încetăm odată cu „DEFENSIVA” (apărarea) şi să tot batem în retragere în faţa duşmanului nostru şi a împărăţiei lui. Suntem trimişi la luptă (chiar dacă, ca şi oile în faţa lupilor) să cucerim ce a fost al Domnului (oamenii) şi să-i smulgem din gheara diavolului pentru împărăţia Domnului şi astfel vom fi plăcuţi celui ce ne-a înscris la oaste şi împreună cu Duhul suntem mai mult decât biruitori pentru că ce este în noi este mai tare decât ce este în lume. Ioan Noane

Page 16: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

Descifrează versetul din :

Caută care sunt cele 15 diferenţe din cele două imagini.

Răspunde la întrebările de mai jos, completând spaţiile libere.a. Cum se numea ucenicul care s-a lepădat? __ __ __ __ __b. Cine a fost eliberat in locul Domnului Isus?__ __ __ __ __ __ c. Marele preot în faţa căruia a fost dus Isus se numea :__ __ __ __ __ _d. În câte limbi a fost scris pe tăbliţa de pe cruce?__ __ __ __e. In mormantul cărui om bogat a fost îngropat Isus?__ __ __ __ __f. Care om a fost silit să ducă crucea lui Isus?__ __ __ __ __ g. Muntele unde s-a petrecut înălţarea.__ __ __ __ __ __ __ __ __ __h Femeia care în dimineaţa învierii s-a dus la mormânt, se numea: __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __i. Locul de judecată se numea:__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ iar în Evreieşte __ __ __ __ __ __ .j. Cum s-a numit ziua când a fost revărsat Duhul Sfânt ? __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ k. Cum se numea omul care a dobândit un ogor cu plata nelegiuirii lui? __ __ __ __l. Locul răstignirii se numea: __ __ __ __ __ __ __ __ __ iar în Evreieşte: __ __ __ __ __ __ __m. Cine a spus: „să nai nimic a face cu neprihănitul acesta“? __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __n. Cum se numea ogorul care a fost cumpărat cu plate nelegiuirii? __ __ __ __ __ __ __ __ __o. Cărui ucenic i-a spus Isus: „adu-ţi degetul încoace şi uită-te la mâinile mele“? __ __ __ __ p. Care om a dăruit pentru îngroparea lui Isus aproape 100 litri de smirna şi aloe ? __ __ __ __ __ __ __r. Care obiect ce aparţinea Domnului Isus nu a fost rupt, ci a fost câştigat la zaruri? __ __ __ __ __ __s. Cine a împletit coroana de spini ce a fost pusă pe capul Domnului Isus? __ __ __ __ __ __ __t. Cine a venit din cer şi ce sa văzut împărţindu-se peste ucenici în momentul revărsării Duhului Sfânt? __ __ __ __ __, __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ Debora Ungureanu

16

Page 17: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

17

Prin acest articol dorim să vă informăm despre „acţiunea bus” care este iniţiată de tinerii Bisericii “Agape”.

O parte din motto-ul tinerilor din Agape, este de a-i găsi pe cei negăsiţi de Evanghelie şi ai aprinde pentru Hristos. Înţelegând acest motto, şi conduşi de versetul din Iacov 2:17 „Tot aşa şi credinţa dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi”, am început să punem teoria în practică şi să ne folosim de ceea ce Dumnezeu a pus în noi: o dorinţă vie de a spune lumii cine suntem şi prin cine avem motivaţia şi puterea de a acţiona.

Lucrarea cu autocarele care vin dinspre Romania în fiecare dimineaţă la Erdberg, a fost iniţiată în anul 2005, contactând agentul firmei Atlassib din Viena. Angajaţii firmei, au fost surprinşi de acţiunea noastră dar totodată deschişi pentru o colaborare cu noi. Statia de oprire a autocarelor se afla până în anul 2008 la Südbahnhof, după care s-a mutat la statia Erdberg. Inceputul nu a fost deloc promiţător, chiar la prima acţiune de “bus”, am întâmpinat obstacole. Dar, de fiecare dată Dumnezeu s-a implicat direct, folosindu-se de împrejurări neprevăzute de noi, binecuvântând oameni pe care noi nu i-am luat în calcul, de exemplu cum ar fi oamenii din staţiile de metrou care sunt lipsiţi de adăpost şi hrană. Aşadar, văzând implicarea specială a lui Dumnezeu, am fost încurajaţi să înaintăm în lucrare, cu timpul devenind mai siguri, învăţând cum să ne raportăm lucrării pe care Domnul ne-a dat-o.

Această lucrare începe vineri după-masă când se fac cumpărăturile, seara se pregătesc sandwich-urile, după care avem un timp de părtăşie cerând călăuzirea lui Dumnezeu.

Sâmbătă dimineaţa în jurul orei 4, suntem contactaţi de

agentul firmei Atlassib, după care noi încercăm ca în cel mai scurt timp să ajungem la staţia Erdberg. Pentru întâmpinarea pasagerilor se pregăteşte un aşa zis „mic dejun”: sandwich, ceva dulce şi o sticlă cu suc. Pe lângă hrana trupească, adăugăm un tractat şi o broşură cu un mesaj din partea Domnului, mesaj, pe care, de multe ori nu reuşim să îl explicăm prin cuvinte.

Această lucrare tranformă în primul rând caracterul nostru, ne uneşte şi ne face mai sensibili la nevoile altora, în al 2-lea rând, avem ocazia să cunoaştem oameni cărora Dumnezeu le vorbeşte prin acest mod de evanghelizare.

Suntem pe deplin încredinţaţi că Dumnezeu ne-a pus cu un scop anume în această ţară şi în acest oraş. Versetul din Matei 5:16 „Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri”, aplicându-l în vieţile noastre, dorim să fim

unelte în mâna Lui prin care să lucreze atingând inimile celor ce nu-L cunosc pe El.

Dacă doriţi să vă alăturaţi acestei lucrări, vă primim cu cea mai mare plăcere, împreună să luptăm pentru Împărăţia Cerului.

Pe viitor dorim să putem duce mai departe lucrarea aceasta şi să dezvoltăm lucrarea prin colaborare cu alte biserici.

Sperăm că v-am motivat şi pe dumneavoastră la o implicare directă, pentru ca lucrarea să propăşească. Pentru mai multe informaţii, aveţi

Aşteptăm cu drag propunerile dumneavoastră.

Mulţumim celor care ne-au susţinut în rugăciune până în momentul de faţă.

Dumnezeu sa va binecuvânteze!

Echipa de bus

„Actiune Bus…?!?”,

Page 18: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

18

Mă numesc Ungheanu Ecaterina, născută în 07.11.1934 în loc. Crai Nou, judeţul Timiş. În anul 1952, m-am căsătorit cu Ungheanu Dumitru. Am fost binecuvântaţi cu 10 copii, din care unul a plecat la cele veşnice. În iulie 1979, soţul meu a plecat fraudulos în Austria, eu rămânând acasă cu cei 8 copii, pentru că unul din ei era deja căsătorit. În 16 august 1980, am venit cu cei 8 copii în Austria la lagărul din Traiskirchen.

În fi ecare duminică avea loc un program cu caracter creştin la Rathaus, la care participau fraţii care se afl au în acel moment în lagăr. Programul fi ind condus de un frate rus care vorbea româneşte.

În august 1982, ne-am mutat în Viena, am căutat o Biserică, găsind numai cea de pe strada Halbgasse. Am frecventat această Biserică până în iulie 1984. În această perioadă de timp, ne-am cunoscut cu familia Husti, sora Marta având un frate în Germania pe nume: Iacob Coţan. Acesta fi ind coleg de seminar cu Moise Gaode. Fratele misionar Willy Ruoff din

PERIPLU AUSTRIAC

Germania cunoscând pe fraţii: Moise şi Coţan a acceptat să vină la Viena pentru a cunoaşte fraţii români de aici. S-au strâns în jur de 30 de persoane, inclusiv fraţii baptişti. Fraţii: Willy Ruoff şi Lambert DeLong s-au interesat de o locaţie, găsind-o pe strada Grosser Mohrengasse, înainte fi ind un restaurant, deasupra fi ind locuinţe. S-au făcut lucrări de reparaţii. La această lucrare participând următorii fraţi: Coţan, Gaode, Ungheanu, Husti şi alţii. După terminarea lucrărilor de renovare, a avut loc deschiderea Bisericii pe data de 24 iulie 1984. La deschiderea acestui locaş de rugăciune au participat cu noi la acest eveniment fraţii: Lambert DeLong, Dieter Knospe, Pavel Bochian,Trandafi r Şandru, Iacob Coţan şi Moise Gaode. La programul de după amiază, a avut loc un botez nou testamental în Altes Donau cu trei persoane.

În luna august 1984 fratele Moise s-a căsătorit cu sora Ana, întorcându-se amândoi în Viena

În data de 25.04.2009 a avut loc Adunarea Generală a bisericilor Pfi ngstkirche Geimeinde Gotes Austria, la care au luat parte toţi fraţii slujitori şi unii fraţi din comitetele bisericilor locale din Organizaţie. De data aceasta întâlnirea a avut loc la biserica Agape Wien. Fratele Varadin Ioan preşedintele comunităţii a deschis şedinţa adresând un cuvânt de mulţumire participanţilor apoi s-a cerut binecuvântarea Domnului prin rugăciune peste lucrările şi discuţiile care au avut loc.

În urma rugăciunii fratele Martin Schaser vicepreşedintele Organizaţiei ne-a prezentat lecţiunea biblică „Daca nu poartă cineva grijă de cei din casa lui” arătând cu Scriptura: de cine trebuie să purtăm de grijă, ce nevoi trebuie să avem în vedere şi cum putem acoperi aceste nevoi. Biserica este formată din oi, oiţe şi mieluşei iar slujitorii trebuie să ţină seama de hrana spirituală a acestora. Însă s-a dezbătut pe larg şi faptul că bisericile locale să se orienteze

Adunarea Generalăpe viitor la posibilitatea de a-şi plăti păstorii pentru a putea fi mai efi cienţi în lucrare. În acest context s-a propus ca pe viitor Comitetul Executiv să elaboreze câteva principii clare, ce trebuie să facă concret un pastor care este susţinut cu salar de către biserica locală, cât şi paşii pe care biserica trebuie să-i facă în scopul acesta.

De asemenea s-a discutat despre Departamentul şcolii duminicale şi a tineretului făcându-se propuneri pentru îmbunatăţirea acestui department la nivel naţional prin programe de studii şi seminarii în aşa fel ca lucrarea să crească din punct de vedere calitativ în fi ecare biserică locală.

Un alt subiect important care s-a discutat a fost despre organizarea Conferinţei de anul acesta când Comunitatea Penticostală din Austria sărbătoreşte 25 de ani de la deschiderea primei biserici.

Traian Supuran

în luna septembrie. În acest timp: iulie - septembrie, fratele Iacob Coţan a slujit Bisericii. Familia Gaode a fost implicată în lucrarea Domnului din Austria până în august 1997.

Am avut multe experienţe plăcute cu Dumnezeu, dar una şi cea mai importantă a fost la data de 08.10.2005, când a avut loc deschiderea noii Biserici pe strada Maculangasse nr. 9 care număra atunci 726 membri.

De la acest grup de 12 persoane în anul 1984, astăzi în toată Austria există 24 de biserici cu peste 3350 membri majori şi 3250 copii.

Putem să spunem cu toţii: „Până aici domnul ne-a ajutat!”

Cati Ungheanu

Page 19: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

19

Unul din scopurile bisericii „SALEM“-Linz este de a împărtăşi vestea bună a Evangheliei şi celor de limba germană. La data de 26 aprilie 2009, cu întreaga biserică am fost la Gossam/Melk, invitaţi fi ind de familiile Cristescu, membri bisericii noastre, pentru a ne prezenta ca biserică celor din localitatea lor. Ne-am bucurat mult văzând că peste 40 de locuitori împreună cu primarul au luat parte la serviciu divin, ţinut în aer liber în curtea căminului cultural (Gemeindehaus).

In data de 31 mai 2009 in Biserica Gloria din Salzburg a avut loc investirea in slujba, a doi diaconi, a fratilor Bumb Mihai si Poenar Adrian.La ordinarea fratilor au participat fr.VARADIN IOAN;fr.PESEL STEFAN; fr.NICU CRETU din BISERICA OREGON PORTLAND;Fr.DORU MIRCEA SI fr.FLORIAN din ORTISOARA

In perioada 1-3 Mai 2009 am avut harul,să particip împreună cu 43 de fraţi şi surori, la seminarul de pregatire pentru învăţătorii de şcoala duminicală “Modelând veşnicia din inimile copiilor” de la Gusental, unde au fost invitaţi prin scrisori către bisericile locale toţi învăţătorii de şcoala duminicală din Austria. Au participat fraţi şi surori de la bisericile din Linz, Amsteten, Klagenfurt şi „Elim”-Wien.

Ca şi invitat special în inimile şi minţile noastre l-am avut pe Domnul ISUS şi Duhul Sfânt iar fi zic au fost fam. Coste Daniel şi Persida de la Oradea, sora Oana Grigore din Bucureşti şi fratele Daniel Bruda de la organizaţia „Echiparea generaţiei de mâine” din Cluj ,cu care ne-am întâlnit şi anul trecut la Viena la primul seminar cu EGM. Am avut un timp frumos în care ne-am făcut copii şi am participat la grupe de preşcolari la care sora Oana ne-a captat atenţia prin activităţi şi jocuri frumoase care au condus la lecţia biblică;am participat la grupe de şcolari mici împreună cu sora Persida şi la grupe de şcolari mari împreună cu fratele Daniel. Am afl at multe lucruri noi despre felul în care putem să-i ucenicizăm pe copii şi cum să-i infl uenţăm ca să-L

Fratele Martin Schaser, pastorul bisericii a prezentat în introducere câteva lucruri importante despre noi, ca şi comunitate creştină penticostală în Austria. Apoi a urmat un timp de laudă şi închinare unde L-am lăudat pe Domnul şi ne-am rugat în limba germană. Neluţu Ştefan a vorbit din Cuvânt pe tema „Cine este Isus Hristos pentru tine?” (Matei. 16:13-16). La urmă au mai fost prezentate şi câteva proiecte sociale pe care le avem în sudul României. Părtăşia a continuat la masă unde am servit împreună mâncarea pregătită de un grup de surori. Desigur că nu au lipsit

sarmalele care au fost mâncate cu poftă şi de austrieci. Apoi au urmat prăjiturile şi cafeaua (Kaffee und Kuchen). Mulţumim Domnului pentru duminica aceea care am petrecut-o în Gossam, şi credem că El va lucra în continuare la inimile prietenilor noştri austrieci.

aleagă pe Domnul Isus ca şi mântuitor personal. A fost atins şi modul în care se poate face disciplina la grupele de copii. Pentru mine cele mai mişcătoare momente au fost atunci când am asistat în casa olarului cum se prelucrează lutul, având fi ecare un bulgăre de lut am văzut cum amprentele noastre ramân pe acel bulgăre, cum dintr-un bulgăre de lut poate să iasă un vas frumos (sau mai puţin frumos), cum acel vas trebuie să se usuce iar apoi, ca să poată fi folositor trebuie ars în foc. Toate aceste lucruri simbolizează şi activităţile pe care trebuie să le avem cu copii la şcoala duminicală. Timpul a trecut repede şi încurajaţi şi cu noi juruinţe ne-am despărţit dorind să punem în practica în bisericile locale ceea ce am învăţat.

Doresc ca Domnul Isus să binecuvânteze cu prezenţa Duhului Sfânt inimile tuturor celor care lucrează cu copiii acasă sau la şcoala duminicală pentru a putea modela veşnicia din inimile copiilor.

Virgil Paul

Page 20: Colegiul de redacţie · ca temă: Roada Duhului Sfânt şi anume: DRAGOSTEA, BUCURIA şi PACEA în acest număr. pag. 3 Vorbirea în limbi de-a lungul secolelor pag. 4 25 de ani

Adresele Bisericilor Penticostale Române din Austria

„EL-BETHEL” AMSTETTENFranz Grillpartzerstr. 54, 3300 Amstetten

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Daniel Marian 0676 / 7254117

„EMANUEL” AMSTETTENGewerbestr. 6, 3304 St. Georgen / Ybbs

Program: Duminica: 10:00-12:00 ; 18:00-20:00Daniel Cătană 0676 / 9433078

„BETEL” BRUCK/LEITHAReifeisengürtel 61, Bruck an der Leitha

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Dorel Bîrte 0676 / 9445929

FELDKIRCHENKirchengasse 37, 9560 FeldkirchenProgram: Duminica: 9:00-12:00

Nicolae Seni 0676/6063176

„LOGOS” GLEISDORFHofstätten 114,8200 Gleisdorf

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Traian Supuran 0664 / 5441946

,,SION’’ GRAZTiergartenweg 11/a, 8055 Graz

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Vasile Opriş 0664 / 5242281

,,MARANATA’’ KAPFEMBERGDeuchendorf 3, 8605 Kapfemberg

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Aron Soane 03862 / 26807

KLAGENFURTPulverturmstr. 28, 9020 Klagenfurt

Program: Duminica: 9:30-12:00 ; 18:00-20:00Ionel Muthi 0676 / 5540340

,,BETANIA’’ KREMSAdmonterstraße 5, 3495 Rohrendorf

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Vasile Dărău 0676 / 4295651

„SHALOM” LINZWalterstraße 11, 4020 Linz

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Doru Mircea 0676 / 5646538

„SALEM” LINZPassaustr 19, 4030 Linz

Program: Duminica: 10:00-13:00 ; 15:00-17:00Martin Schaser 0650 / 5498110

,,PHILADELPHIA” NEUDAUNr. 32, 8292 Neudau

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Traian Chira 0664 / 5431478

„EL ŞADAI” PERGNamerstr. 54, 4320 Perg

Program: Duminica 1500-1800

Petru Rob 0676 / 3387357

„BETHEL” OBERWARTJohann Strauß Gasse 3, 7400 Oberwart

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Pavel Cotuţiu 0664 / 5398031

„GLORIA” SALZBURGFranz-Sauerstrasse 46, 5020 Salzburg

Program: Duminica: 9:00-12:00Adrian Poenar 0664 / 1377933

SCHALCHENFurth 70 5231 Schalchen

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Doru Fechete 0699 / 11165561

„ELIM” VOITSBERGGreißeneggerstr. 27, 8570 Voitsberg

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Hancheş Zaharie 0664 / 2429469

„PHILADELPHIA” WELSWiesenstrasse 52, 4600 Wels

Program: Duminica: 14:00-17:00Daniel Viţelar 0699 / 11040766

„ELIM” WIENMaculangasse 9, 1220 Wien

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:30-20:00Ionel Vlas 0699 / 19224639

,,EMANUEL’’ WIENVan-der-Nüllg. 69-71, 1100 Wien

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Leontin Sătmărean 0676 / 6241512

,,AGAPE’’ WIENRieplstrasse 1-5, 1100 Wien

Program: Duminica: 9:30-12:00 ; 18:00-20:00Ştefan Peşel Tel. 0699 / 81230729

,,BETEL’’ WIENSchweglerstrasse 12, 1150 Wien

Program: Duminica: 9:00–12:00 ; 18:00–20:00Vasile Iovescu 0699 / 11182955

,,MARANATA’’ WIENER NEUSTADTPuchbergstrasse 65, 2700 Wiener Neustadt

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Victor Ştrango Tel. 0676 / 3342058

„MUNTELE SIONULUI” WOLFSEGGKohlgrube 28, 4902 Wolfsegg

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Calin Lapuste Tel. 0699 / 19068235

Bisericile Penticostale Române sunt înregistrate şi recunoscute sub numele de „Pfi ngstkirche Gemeinde Gottes” În toată Austria aveţi posibilitatea de a alege o localitate care vă este mai apropiată şi ale cărei

programe le puteţi frecventa. Sunteţi călduros invitat să vă bucuraţi împreună cu cei ce vorbesc şi se închina lui Dumnezeu în limba româna.

www.gemeindegottes.com