colectia dezastre naturale - uragane si tornade

36

Upload: tomescu-dragos

Post on 11-Jun-2015

6.408 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

Dezastre naturale

TRANSCRIPT

Page 1: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade
Page 2: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade
Page 3: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade
Page 4: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

Aceastii fotografie aratii unele dintre distrugerile

provocate in ora1ul Galveston, Texas, de

uraganul Alicia, in 1983. Douiizeci 1; unu de oameni ou fost uci~i, iar pagubele

au ajuns la 2 miliarde.

CE ESTE UN URAGAN?

Un uragan este 0 furtuna foarte puternica, cu vinturi violente, sub forma de virtej, care sufla cu viteze de 120 km/h sau chiar mai mult. Uraganele, pe care

meteorologii Ie numesc adeseori dc/oane fropicale, incep sa se dezvolte deasupra oceanelor calde. Ele strabat marile in direclio generalo 0 vintului cu viteze de oproximativ 20 km/h, oducind ploi torenliole ~i ridicind valuri urio~e. Cind ojung pe uscat, uroganele produc mori pierderi ~i distrugeri. Ele dorimo cose ~i dezradacineoza (opoci, iar valurile inalte ~i ploile torenliale provoaco adeseori inundalii de-a lungul coastelor. Pe parcursul evoluliei istoriei, uroganele ou fost cauzo multor dezastre. In zilele noastre, oomenii de ~tiinlo au involot foorte multe lucruri despre modul in care

uragonele se formeazo, dor nu ovem inca posibilitoteo sa Ie oprim.

LlNIA TARMULUI Virlejul unui uragan poale ajunge la un diamelru mai mare

de 400 km ~i pol sii Ireacii multe zile inainle ca uraganul sa inceleze. 90% dinlre viclimele urogonelor opor olund dnd furtuno olinge penlru primo doto !ormul. Gnd se ojunge In centrul lurlunii, primele vlntu ri si ploi extrem de puternice slnt urmote de 0 perioodo de

co lm, lii ndco deosup ro respectivei zone se 0110 ochiul urogonului. Apoi, vln lul si plooio lovesc din nou, dnd ceo lollo jum otole a vlrtejului trece

deosupro . Gnd urogonul ojunge In zone moi reci, el nu moi este olime nlo t de oerul cold core se ridico si Incepe so piordo din pulere.

iN INTERIOURUL UNUI URAGAN Ond se formeazii un uragan, vaporii de apii sinl adunati din mare ~i se formeaza nori extrem de compacti. Atund dndopocoldo se evoporo si aerul se ridi co, ele Ince pso se Invirteasco Inlr-o spirolo vertical o. Tot mai mult aer cold si umed potrunde sub aerul core se ridico si tot moi mul t aer ojunge so se Invirteasco, 10rm1nd un uro gan. Vinlurile viol entese invirtesc in jurul unei zone co lme, lara nori, cu presiuni loartescozu te, num ito"ochi" 01 uroganu lui.

Page 5: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

sii se direcfio

oducind ploi urogonele

iN INTERIOURUL UNUI URAGAN o.d se formeazii un uragan, vaporu de apii sinl adunafi din mare ,i se formeazii nori Ixlrem de compacfi. Atund dnd opo coldo se evoporo ji oerul se ridico, ele [ncep sO se invirteosco intr-o spirolii verticolo. Tot moi mull oer cold ji umed piitrunde sub oerul core se ridicii ji tot moi mult oel ajunge sO se invirteosco, formind un urogon.Vintulile violente se invirtesc in jurul unei zone col me, fOlo nOli, cu presiuni foorte scozute, numito "ochi" 01 urogonului.

NUMELE URAGANULUI Uraganele primese nume pentru a fi identifieate ~i pentru a se evita eonfuzia atunci cind apar mai multe furtuni in acela~i timp. Olgonizorio

Meteolologico Mondiolo olege numele, cOle incep de 10 litelo Ain liecole on, folosindu-se olternotiv nume masculine ?i feminine. In 1998, de exemplu, numele urogonelol din Atlantic au fost: Alex, Bonnie, Chorley, Oonielle, Eorl eleln oceosto

fotoglolie plin so telit, in inflolo/u, se vede uiogonul Flon, deosuplo Marii Coroibelor, in onu11996. Vlnturile provocote de Fran au ojuns 10 viteze de 120 km, furtuno

provocind moorteo a 34 de persoone.

Aceasfii IOlogralie arafii clar ochiul de calm din mijlocul uraganului, cu nori albi, 9r01i riisucindu­

se in jurul siiu. in momenful de infensilafe maximii a lurfunii, aerul uscaf 1i mai rece de deasupra esle absorbit in ochiullurlunii, care

miisoarii adeseori 30 km in diamefru.

J

Page 6: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

URAGAN ELE DIN ATLANTIC in regiunea sud-estidi a Statelor

Unite uraganele reprezinta fenamene obi~nuite . in septembrie 1998, uraganul Georges aprovoeat mori inundoJii in insulele mai joose numite

Florida Keys Moi mult de 150 de cose au fast camplet distruse de furtuno, core

ucisese deja moi mult de 500 de oomeni in citevo insule din (oroibe.

UNDE ANUME iN LUME APARELE? raganele i~i au originea in zonele de laUnordul ~i sudul Ecuatorului, marcate de tropice - Tropicul Racului la nordul

Ecuatorului ~i Tropicul Capricornului la sud. Acestea sint zonele cele mai fierbinti de pe glob ~i apa oceanelor esle foarte CIlldo aieL Oceanele cu 0 temperaturo mai mare de 2JOC produc va pori CIllzi, din CIluza corora se formeaza un uragan. Gnd furtuni tropicale puternice apar in vestul Pacificului, ele slnt cunoscute sub numele de taifunuri, in timp ce in Oceanullndian ele se numesc cicloane.

TAIFUNURILE DIN PACIFIC Valurile inalte ~i furtunile (onstituie 0

tema (omuna pentru arti~tii japonezi, dintre (are multi au avut, probabil, experienta taifunurilor din Pacific. Ando Hiroshige (1797­1858), un cunooscut pietor )i creator de stompe joponez, a reolizot numeroose peisaje de uscot sou morine, printre core ~i oeeasta imagine 0

volurilor batute de vint.

Uraganele agita apele marii ~i pina 10 8metri. Pe masura ee virtejul se

de

4

Page 7: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

~ ZONE ALE URAGANELOR~ IN , , . Zonele lumii in care au loc cele mai multe uragane se afla de-a lungulliniilor imaginare ale Tropicul Ra­cului ~i Tropicul (apricDr­nului, inlinzindu-se in

LE? .e de la anumite zone ale Oceane­'cate de IDr Atlantic, Pacific ~i

Indian. Uraganele se depla ­rdul seaza de obicei spre vest,

I sud. Acesteo ECUATOR lmpinse de vlnturile din zona.

IpO oceonelor Dupo aceea, ele se deporteaza de Ecuotor )i l)i ma resc vitezo, fii nd 'oturl:i moi more ofectote de milcorea de rototie 0

Irase formeozl:i Pamlntului. In emisfero nordica,

opor in vestul urogonele se Inv1rtesc lntotdeou­no lmpotriva acelor de ceosomic. ataifunuri, in Multe urogone se orienteoza spre

loone. est clnd oting 0 zona de more sou de oer mai rece.

TAIFUNURILE DIN CICLOANELE DIN AFARA OCEANULUI INDIAN PACIFIC Aceaslil regiune de coastil din Bangladesh 5e afla in calea multor cidoane. Valurile inalte ~i Terenul plot din delta Gangelui este ulor inundabil, atlt din eauza marii, cit Ii a numeroaselor furtunile consliluie 0 cana le ale rlurilor, care ies din ma teo. La 12 noiembrie 1970, un ciclon extrem de putemic a tema comuna penlru lovit Bongladeshul (numit otunci Pokistonul de Est). EI 0 creot un vol de furtuno de 15 mIi arti~tii japonezi, dinIre multe insule din delta au fost scufundote Aproximotiv500 000 de oomeni ou fost ucili de care multi au avut, efectele dezostruoose ale ciclonului. probabil, experienta taifunurilor din Pacific. Ando Hiroshige (1797­1858), un cunoascut pictor Ii creator de stompe jopo nez, a realizat numeroase peisaje de useat sau marine, printre care )i aceosto imagine a volurilor bo tute de vlnL

VAL DE FURTUNA Uraganele agita apele marii Ji creeaza valuri uriaJe. in centrul furtunii, ochiu lde jooso presiune 01 urogonului ridico0 trlmbo de opa lno lra de

plna 10 8 metri. Pe mosura ce vlrtejul se deploseozo spre useat, ellmpi ngevo lul more de furtuna lnointe. Volul produce, eventua l, inundotii Ii In zonele joose, de coosto, oceste inundotii provooco odeseori moi multe distrugeri dedt v1nturi le urogonu lui.

J

Page 8: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

AJUTOR PENTRU SINISTRAll

in timpul uraganului Mitch, oamenii nu ~i-au pierdut door

caseIe, ci ~i mijloacele de subzistenJii Cull uri Ie agricale au fosl

dislruse Ii apo contaminalo. Mulle dintre !arile cele mai bagate ole lumii Ii organizaliile de ajutorare ou donat bani

Ii bu nuri in Honduras Ii Nicaragua penfru a·iajufa pe aamenii de aid so supravie!uiasco dislrugerilar pravocofe de urogan ul Mitch. in unele din zonele devastate era greu de ajunsIi victimele

erau nevoileso a}lepfe vreme indelungofii pentru a primi ajutor

(ele mai mati distrugeri provocote de IIraganlll Andrew S-Oll af/at pe 0 "1ie de teren de 30 km,

ce incll/de in intregime ora11/1

Homestead.

URAGANE iN OCEANUL AnANTIC

S.............. ...........••

ezonul uraganelor din Atlanti( tine din iunie pina in noiembrie, dar (ele mai violente furtuni izbumes( de obi(ei in august "

~i septembrie. Atunci apele oceanului ojung la temperatura lor ceo moi ridicote. De obicei, sint in jur de ~ose urogone in fiecore on, dar uneori pot fi moi multe. In 1995, de exemplu, au fost inre­gistrote 19 urogone. Mojoritateo i~i au origineo in nordul Oceonului Atlantic, opoi trec prin Morea Coroibelor ~i Golful Mexicului, inointe de a lovi teritoriul Statelor Unite. In 1998, doue uragone devostotoore au lovit unul dupe oltul. In septem­brie, uragonul Georges a lovit Insulele Coroibe ~i Florida. Apoi, 10 numoi potru septemini dupe oceeo, uragonul Mitch a lovit Americo Centrale.

URAGANUL ANDREW in august 1992, acest uragan extrem de puternic, de

categaria a IV-a, a trecut peste Bahamas ~i Florida inainte sii intre in Golful Mexic ~i sii se indrepte spre Louisiana. EI se

deplasa cu 40 km/h, vinfurile ajungind pina 10 2S0 km/h. Au exislal roase avertismente in prealabil Ii miliaane de aameni au fast evacuati,

dar fat au fast udse S4 de persaane. Uroganul Andrew a pravocat distrugeri in valoare de 2S miliorde de do lari americoni Ii, in drumul sou, a disfrus Ii 0

porte din oparatura de 10 Centrul Nalional 01 Uraganelor (Notional Hurricone Center) de lingo Miami, Statele Unite.

SCARA

Scara Saffir-Simpson, a intensitii inginer american. Scaro se intinde I

lost Mitch in 1998

CATEGORIA URAGANELOR

J

2

3 4

5

6

I

Page 9: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

SCARA INTENSITATII

Seara Soffir-Simpson, a intensita!ii uraganelor, poarta numele lui Herbert Saffir, un inginer american. Seara se intinde de la 1 la 5, uraganele de eategoria a eineea, cum a

fost Mitclr in 1998, provoeind distrugeri eatastrofale.

(ATEGORIA URAGANELOR VITEIA ViNTULUI • iN KM/H DISTRUGERI

r /20·/53 Minim.

2 /54·/77 MoJerale

3

4

178-209

2/0-249

Ex/inse

Exlreme HONDURAS, 1998 S 250+ (alaslrolale SUPRAVIETUIND

DUPA URAGANUL MITCH Uraganul Mitch a inceput ca 0

furtunii tropicalii in Caraibe la 22 actombrie 1998. Cinei zile moi tirziu,

vilezo vinlului ojunsese la 300 km/h si lovise dejo uscolulin Honduras. In urmotoarele patru zile mii de aomeni au fosl uci si si mai mult de

200 000 si -au pierdul easele. Inunda)iile eauza le de riuri si de ma re au aeoper il curind mai mult de jumolale din lerilariul til rii si trei sferluri din lerenurileag rieale au fasl dislruse. Copitala Handurosului, Tegucigalpa, a ajuns a

ruino. AI)i 2000 de aameni au fasl ueisi in Nicoragua, mai mulle vietime fii nd fa cu te si in

Gualemala sau EI Salvadar.

URAGANUL ANDREW uragan extrem de puternic, de

peste Bahamas ~i Florida inainte sii se indrepte spre Louisiana EI se i ojungind pino 10 250 km/h. Au exislol

si milioane de oomeni au fasl evacuati, . Uroganul Andrew a provoeal dislrugeri

amerieani si, in drumul sou, adislrus si 0

Nanonal al Uroganelor (National Hurricone Center) de nngo Miami, Sla tele Unile

HURAKAN Conform unei legende

maya~e, Hurakan, vechiul zeu al vinturilor ~i furtunilor, i~i avea locuinfa in cefurile ce se ridicau deasupra apelor care acopereau, inifial, Piimintul. Hurakon a repelal

inlr-una euvinlul "Po mint" pino dnd aeesla s-oridieal deasupro apelar . Cind zeii se suporau pe primii aomeni, Hurokan ii pedepsea pe aeeslio eu furtuni. Se spune co

explaralarii spa niali au numil citeva furluni dupo zeul maya s, si denumirea de "uragon" vi ne de 10 cuvinlul sponial "huroeOn".

URAGANUlUI MITCH Laura Arriola loeuia in satul Barra de

AguQn, la gurile riului AguQn, in Honduras. Casa ei se alia la 0 oareeare distanla de mare ~i de riu, dar atunei eind Mitch a

1\ lov;t, marea ~i riul au provoeat inundal;; .~ ser;oase. Casa Laurei a lost luata de ape,

jar solul ~i cei trei cop;; ai ei s-au inecat. Ea a reu~it totu~i sa se prinda de ni~te I

ramuri de palmier care pluteau la suprafala apei 1i a fast astlel purtata

spre mare. Dupa aceea ~i·a canleclionat a pluta mica t/in rat/acini 1i lemn care plutea in deriva. Agasit Irude ~i nuci de cocos

Iplutitoare $i a supravielu;t astlel ~ase zile

inainte de a Ii observata de 0 corabie ~i J, salvata. Ajunsese deja fa 120 km J departare de casa ei.

7

Page 10: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

INSULELE DIN PACIFIC f YiN"

Miile de insule care au spre est Oceanul Pacific ~i spre vest Marea Chinei de Sud se afla intr-o pozilie deosebit de riscanta. Ele sufera odeseori de pe urmo toifunuri lor din iunie pina in decembrie, in timpul

sezonului ploios din regiune. In Filipine, in 1984, doua toifunuri pulernice ou seufundol 11 eorabii ~ i ou provocol

moorleo 0 moi mull de 1600 de persoone.

Uraganele ~i taifunurile au fost folosite ca tema in numeroase filme despre dezastre naturale reolizate la Hollywood. in acest film din an;; 1940, Typhoon, au iucat Dorothy Lamour ~i Robert Preston. Anterior, Dorothy Lamour iucase ~i in Hurricane, filmat in Pacificul de Sud. Portul Causeway Bay, din Hong Kong, repffzintlf un arllfpost p,ntru /10'"

in caz rJe taifun. De cite ori se preverJ, 0 furtunit, portul d."in, un ora, plulitor, cu barei, sampans Ii biSrei cu mo/or, 1001, otlipostilll aici.

Page 11: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

ViN1URI PU'l'ERNICE iN PACIFIC

t\

In medie, in fiecore on ou loc 11 ddoone tropicole in nord-vestul Oceonului Podfk In aceastO TYPHOEUS perte a lumii, astfel de furtuni se numesc taifunuri, dupa in mitologia greadi,

termenul chinez "tai fung", cere Inseamna "vlnt mere" Aceste Typhoeus sou Typhon era fiul lui Tartar ~i 01 Geei. Dupo cumfurtuni opor de obicei In lunile de vara ~i de toomna, din iunie se vede inuceoslOsculpluroonlica

Plna In noiembrie, ~i, deplaslndu-se spre vest, ele omeninla greaco, el ero reprezenlol co un

coastele Joponiei ~i Chinei. Multe dintre ele strabat Filipinele ~i monslru cu multe copele, cu corp de om si cu caodo de sorpe. ZeulMorea Chinei de Sud. In Pocificul de Sud, mai

suprem, Zeus, a dOlo more bOlolie ios de Ecuotor, pot aparea In medie 4 cicioane cu Typhoeus si 1-0 Ingropol, Incele

din urma, sub munlele Elno . Conlormcore omen into insulele din Pacific, Noua legendei, eleslesursovlnlu ri lor deGuinee ~i Australia, unde slnt numite uneori furluna co re provoocodevoslori Ii

"willy-willy", dupa un termen aborigen. Aceste noufrogii. Cuvinlul grec "typhon", core inseomna virtei, provine dincicioane sud ice slnt mult mai des Inhlnite spre

oceoslo legenda si cansliluie a 0110sflr~itul anului, Intre decembrie ~i marfie 01 surso posibilo a cuvinlulu i"toifun". anului urmafor.

r ~OCEANULPACIFIC, 1902

DIN ROMANUL TAIFUNUL DE JOSEPH CONRAD

Romancierul brilanic Joseph Conrad (18S7­1924) ~i-a seris poveslirea pornind de la 0

ciiliitorie fiiculii in insula indonezianii Java ~i de la un personaj real - ciipilanul corabiei cu

care a ciiliiloril, John MacWhirr. "Nimeni, nici macar capitanlll MacWhirr, care,

~ singur pe punte, observase 0 ,r,ra de spuma alba ridicindu-se la 0 inaltime atit de mare

\ incit lui nu-i venea sa-~i creada ochilor ­, nimeni nu avea sa cunoasca adincimea marii ~i I agolului teribil pe care uraganul il crease sub I zidul de apa mi~cator. Acesta se pravalea

(fDllurunt:(a;I}Jntt1tQJOttgr.mttkaattquutbnmrOl asupra corabiei ~i, cu 0 pauza, ca ~i cum ar fi linc~raattll'lauJ tlttU'ttwu' n incercat sa-~i proteieze lIancurile, Nan-Shan a

r faM un salt... Ea s-a scufundat apoi in haul KUBLAI HAN

. I ramas dedesubt, ca ~i cum ar fi trecut dincolo in 1279, Kublai Khan (1216-1294), nepotullui Genghiz Han, (u(erise China ~i 0 ·1 de marginea Illmil. Camera motoarelor a fost integrase in marele Imperiu Mongol. Dupo doi ani, el a Irimis douo lIole numeroose penlru a . aruncata inainte ameninlator, ca interiorul

KIHIf, r",,,httl l1li IIUpost p,,,trll "live invodo insula joponeza Kyushu, glndindu-se probobil ca oceoslo or puleo Ii 0 sarcina usoora. Dar ocesle unui turn zguduit de un cutremur... in cele din pr.vtdt 0 "'''II1II. portlll devi'" II" ora1 nove au fosl prinse inlr-un laifu nsi majorilolea celor 150000 de oomeni s-auinecal sou, dodi au , urma, s-a ridicat clatinindu-se, ca ~i cum ar fi

II •11 Htd '" .otor, toat. adlpostit, Illei. reusil sa suproviefuiasca 10ifunului, au fosl ucisi de Irupele joponeze. avut de ridicat un munte. "Inca unul ca asta ~i s-a terminat cu ea", a strigat secundul.

,\ f

i

l'

9

Page 12: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

l

STUDIEREA FURTUNILOR Capitanul Henry Piddingtan (1797­1858), un ofiter de marina britanic stationind in India, a petrecut multi

ani coledind informatii despre navele prinse in mari furluni in Oceanul

Indian . In luCia reo so, Sailor's Hombook for the lows of Storms in All Ports of the World (Abeeedorul marinorului cu privire 10 legile

lurtunilor In toote parJile lumii), publicata In 1855, el 0 numit oceste furtuni cicloane, dupa

cuvlntul gree, care Inseo mnii coodalncolacita de ~a rpe. Piddington a observo t, de asemenea, co ocorabie numita Charles Heddles s-aInv'1rt it In jurul aeelor de ceasornic aproape a saptamlnii In timpul unei lurtuni tropicole, In dreptul coostei

Insulei Mauritius.

., OCEANUL

INDIAN

In nordul Oceanului Indian, pot aporea pin~ la ~ase cicloane pe an. Majoritatea

acestor cidoane au loc In octombrie, Ie sflr~itul sezonului musonic, dnd vinturi calde bat peste ocean, spre India, dudnd mari cantitOti de vapori de epa. La sud de Ecuator, cidoanele apar mei tirziu, in luna decembrie. in medie, sint 8 anual, dintre care jumatate au loc mai 10 sud, spre Madagascar ~i coasta Africii.

ECLUZA in Bangladesh, maioritatea eduzelor trebuie construite manual. Un pion de actiune foorte important In caz de inundotii 0 fo st initiat In 1992 ~i lncearca so schimbe cursurile fiurilor ~i so moi lnalte digurile existente. Capitola tarii, Dhako, este plasata Intr-o regiune joo sa, pe rlu l Burigongo, unu l dinlre rlurile de dimensiuni medii din delta Gongelui. Oro$ul, cu 0 populalie de moi mult de 5 milioone, este co ntinu uomenintot de inu ndoti i

Insula vulcanica Reunion, din sud-vestul Oceanului Indian, este uneori afedata

de ploi torentiale in timpul cidonului. In 1966, In timpul ciclonului Denise, au ojuns so coda 182,5 cm de precipitatii lntr-o singurii zi. Apai, In 1980, In timpul ciclonu lui Hyac int he, au cozut 567,8 cm lnt r-o perioadii

de zece zile. Economia acestei frumoase insu le se bozeazo pe industria zohiirului, core include

oproape trei sfe rturi din terenul cultivot 01 insulei. Inundotiile praduc mori distrugeri, alit fizice, cil ~i economice.

A~TEPTiND HRANA Agentiile de ajutorare stabilesc in mod regulat centre de ajutor de urgentii in

Bangladesh, unde oamenii a~teapta disperati hrana zilnicii . Militorii sln t odu~i ~i ei odeseori pentru a ojuto 10 distribuireo hronei cit moi

rapid ~i moi corect posibil.

Aproape in fiecare an, mii d inrautiitite de ddoane Ma joritoteo mici loturi de teren . Cultu rile slnt odeseo odapost Un ciclon din 1991 oofectoll

in aceastii imagine din secolul 01 Xi (omoro, din Oceonullndion, ofla)

----------------------------------.--------------------­IO

Page 13: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

eeluzelor trebuie conslruite foorte important in coz de inundolii 0 fast

sehimbe cursurile riurilor ~i so moi ina lie .. Dhaka, este plasato intr-a regiune dintre riurile de dimensiuni medii din

populalie de mai mult de 5milioane, este

ajutorare stabilesc in mod de ajutor de urgento in

unde oamenii a~leapto zilnico. Militorii sint adu~i }i ei

aajuta 10 distribuirea hronei cit mai i ~i mai coreet pasibiL

in areas/a imagine din seeolul 01 XIX-lea se pot !fedea loeui/orii din Mayotte, una din insulele (omoro, din Oceanullndian, af/ati intr-o stare de panicii pe masura ee se apropie ric/onili.

INUNDATI Aproape in fiecare an, mii de oameni ramin foro locuinte din cauza numeroaselor inundatii din Bangladesh, cauzale sau

inroutotite de deloane. Mojoritatea eelor 120 de miliaane de loeuitori ai Bangladeshului sint fermieri core se straduiese so cultive orez, fructe, iuta ~ i eeoi pe mid loturi de teren. Culturile sint adeseari distruse de inundaliile survenite in timpuldciaanelor, astlelincit oomenii ajung so oiba nevoie disperata de hrono ~ i de odopast. Un eicion din 1991 0 afeetat pino 10 10 milioone de aameni din Bangladesh. In 1998, trei slerturi din lora au fast inundate, eel pulin 500 de oomeni

murind }i 25 de milioone rominind foro odopost ,- '- '- ----- - -_. - - ­\ BANGLADESH, 1970

RElATiRI DIN ZIARELE LOCALE CU PRIVIRE LA

DEVASTiRILE PRODUSE DE UN CICLON

'/ Pufinii supraviefuitori au ramas lara hrana. : Am valut in jur de BOO de corpuri lacind J de 0 parte ~i de alta a barajului grav ./ avariat de viitura. Am valut alte cel pUfin .,

3 000 de corpuri calute de-a lungul drumului. Supraviefuitorii mergeau lara

tinta, co nebunii, strigind continuu numele 1

celor morfi. 5 000 de corpuri lusesera ingropate, cite 100-150 in liecare groapa.

Vi;tura, inaltii cit 0 cliidire cu douii etaje, a schimbat harta deltei, ~tergind de pe fafa pamintului anumite in.sule ~i creind altele.

Comunitiiti intreg; au lost distruse, oamen; , 1; an;ma/e liind cu tOfii uci1i. j

II

Page 14: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

l

URAGANUL UCIGA~ MITCH Uraganul Mitch (vel; p. 7) s-a aflat 10 originea unui lant de evenimente letaIe in octombrie 1998. Pe lingo faptul co 0 provocat inundo)ii teribile In Honduros, uroganul 0 genero t ii valuri de noroi, pomite de pe vulcanul Cositos din Nicaroguo. Noroiul s-a scurs pe versant, dezrodoeinlndeopacii ?i uciglnd eel pu nn 1200 de oameni. in acelo ?i

ti mp, un olt vulcan din opropiere, Cerro Negro, 0 Inceput so scuipe lavo ii eenu?o. Acest lucru ocreat 0 com bi na)ie mortolo de dezastrenaturale.

URAGANUL CAMILLE Acest uragan de categoria a "l

f. cincea a lovit coosto stotului

Mississippi in august 1969 ~i ZIUAo provocot un val de furtunii

mai inalt de ~apte metri. De z uro!Furtuno aucis 256 de oameni, printre Presi

tr ei lea al unui bloc de apartamente, care Ii 12 aame ni of Ian 10 etajul al

pr esi

ca re au ignorot avertismentele, aflindu -se 10 0 petrecere do to in cinsteavenirii uroganului Ca ­ Fu rtu

mi lle. Clodirea a fosl complellurlito de vinluri. Douo zi le mai tirziu, uroganul provoca ploi (76 vinluri

em de precipilo)ii) in eenlrul Virg iniei, dTnd nOllere la voluri de noroi )i ucigind din nou oomeni. metol, p

(entrul Nafianal pentru Uragane din (oral Gables, Iinga Miami, Florida, urmare1te indeaproape uraganele care se lormeaza in Atlantic ~i in

Pacifiwl de Est. (entrul avertizeaza populolia ca in urmatoarele 36 de ore coasta Statelor Unite or putea

Ii Jovita de un uragan. Rata pasibilitafi; ca aceste prez;cer; se vor adeveri e de 50 10 suta. Un

avertisment inseamna ca 0 anum;ta parte a coastei se of/a in pericol

iminent 1i Irebuie sa se acfionele in consecinfa.

CELE MAl MA1U FURTUNI

Nu intotdeauna (ele mai puter­nice furtuni sint ~i cele mai distrugotoare, dar numai in

ultima vreme putem beneficia de date statistice credibile referitoare la viteza vintului, presiunea atmosferico, mor,i ~i distrugeri cauzate de uragane ~i de alte furtuni. Se poate vedea astfel ca distrugerile depind de momentul ~i loculunde love~te 0 furtuna ~i de rapiditatea cu care poate fj eo anuntata. In septembrie 1935, un uragan de categoria a cincea a lovit Florida Keys ~i a ucis 408 de oameni. 0 luna mai tlrziu, un alt uragan, ((Ire se pare ca a fost mai slab, dupa relatarile existente, a provo cat aproximativ 2 000 de morti in Haiti, Honduras ~i Jamaico.

Page 15: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

iMBARCAREA Pe masura ce ura­ganul Andrew (vel; p. 6) se apropia de Florida, in august 1992, (entrul Natio­nal pentru Uragane ~i alte autoritati ii sfatuiau pe oameni ~i, ulterior, chiar Ie ordonau acestoro sii-~i pariiseascii locuintele ~i sii evacueze zona din jurul ora~ului Miami Moi mull de un milion de oomeni erou vizo!i ~ i In curlnd fiecore bucolo de lemn romoso pe vreun ~ontier fusese vindulii deoorece oomenii cou lou mOleriole penlru o-~i osiguro u ~il e ~ i fereslrele. Au lnceput so se formeze

I mori oglomerori de lrofic pe drumuriledinspre cooslo. Gnd Andrew 0 lovi t uscolul. luni, 24 augusl, 10 oro 4.52, toolo lumeo ero

Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea ura- pregotito. ganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.

ven irii uroganului Co­urogonul provoco ploi (76

si uciglnd din nou oomeni.

ZIUA MUNCII De ziua muncii (2 septembrie), in 1935, un uragan de cotegoria a cincea a lovit Florida. Presiuneo minimo ero de 892 milibori - ceo moi scozulo presiune ln regislrololn cazu l uragonelor dinAtlonli c. Furluna 0 inundol mulledintreinsulele din Fl or ido Keys, ior

vlnluri le so le devosloloore ou dislrus structurile de lemn ~ i

melal, prinlre core copoci ~i bore de oleI.

TAIFUNUL TIP Unul dintre cele mai puternice toifunuri studiate vreodota s-o format in Oceanul Pacific in odom­brie 1979. In pundul sou culminon l, Tip se inlindeo pe 0

ori ecu un diomelrude 2000 km si ero destul de puternic pen lru aimpinge aceaslii nova 10 lfirm, In opropiere de Tokio. Din fericire penlru Japonio si Filipine, Tip si-o folosit ceo moi

more porle din energie ~i din limpdeosupro oceonu lui.

1J

Page 16: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

i

DISTRUGEREA ~~~TA1¥.P.~~

n 1974, lo(uitorii din Darwin, din regiunea nordidi aAcest monument din metal

riisucit a lost ridicat pentru a Australiei, au avut un (rodun pe (are nu aveau 50-1 uite comemora dezastrul din ziua Inidodato. In dimineata zilei de 20 decembrie s-a format 0

de Criiciun. furtuno tropicolo in Morea Arafuro - extensie a Pacificului de Sud­Vest. Dupo trei zile, furtuna tropicolo devenise un cidon teribil, cu vlnturi ce suflau cu viteze de peste 200 km/h . Cidonul Tracy, dupo cum a fost numit, a inconjurot insula Bathurst ~i a lovit portul austrolian Darwin cu patru ore mai devreme dedt se prevozuse, 10 oro 1.30, In ziua de 25 decembrie. V1nturile teribile moturou totulin calea lor, zgomotul fiind atit de puternic ,neif supravietuitorii II descriu co pe acela 01 unui Iren ie~ind din tunel. Locolnicii au inceput so fugo tiplnd pe strozile intunecate, (asele lor fiind distruse pino 10 temelie. Incet­,ncet, cidonul s-a lini~tit, dar ora~ul Darwin ero complet distrus.

RECONSTRUIREA ORASULUI DARWIN Guvernul australian a creat 0 comisie de recanstruc,ie imediat dupa ce Tracy lovise. Se spero ca se poote reconstrui capitola regiun ii nordice In cinci ani, dor totul s-a realizot door intr-o periooda cu pulin mai lunga de trei oni. Dupa cieion, nu mai ramasesera dec1t oproximativ 10 000 de oomeni In oro~. Acum, Darwin este din nou inlloritor ~ i ore 0 popula)ie de 81 000. Legi le oustraliene referitoore 10 construc)ii stipuleaza ocum co locuintele alloteIn zone de risc trebuie protejote in mod special lmpotriva diferitelor obiecte purtote de vinl. In plus, ocoperisurile trebuie fixate asnel incit so oibo legoturo cu temeliile. Autorito)ile au luat mosuri de ajutorore aoomenilor doco un Pe linga vinturi, au mai fost osnel de cieion or lovi din nou, dor acestia vor continuo totusi so se ofIe, intr·o oorecore peste noapte au cazul 2SS m mosuro, in putereo for)elor naturii . 12 ore. Afost nevoie co oproximotil

masi foro odopost so fie tro nsporto ti P zone ale )arii. La dato de 29 decemb

DARWIN, 1974 printrecore roniti si persoone in \

BOB HEDDITCH, c4PITANUL UNEI AMBARCATIUNI DE

PESCUIT DIN DARWIN Am plecat pe mare in Ajunul Criiciunului, la ora

19.30 1i la miezul nap1ii ne-a lovit cic/onul. Vintul sulla in lerestre ~i a distrus u1a din

~ spate. Valurile loveau arum puntea de comandii 1i a trebuit sii fin cirma stind lungit ,~ pe podea. Pe la ora 2.00 nu mai puteam lace I

acest lucru deloc, nu mai aveam luminii 1i numai motorul principal ne mai purta in URMELE DISTR UGER ILOR

ralalele de vint. Am pierdut ambele encore 1i Aproximativ 1 0 000 de locuin,e - aproape trei sferturi nu aveam nici cea mai micii idee unde ne din totalullocuin,elor din Darwin - au fost distruse de

, alliim. Am viizut dauii biirei care semnalizau cidonul Tracy. 65 de oomeni au fost ucisi, 145 au fost ranili groni ·1 pentru a cere ajutor, dar nu puteam lace nimic. moi mult de 500 rani)i Usaf. Po gubele s-ou ridicot 10 sute de milioone

Ne-am tirit inapoi la 11.40, in diminea1a de de dolari austrolieni. Tra cy 0 fost un cieion destu l de mic, dor cu urmori Criiciun. Fusese prima ie1ire pe mare a foorte grove. Diametrul sau era de 80 km, ior "ochiul" masuro 1km.

if inginerului nostru. Cind am tras la chei, el a ~ J_dis~~ut~ed c~!u~se 1i ~~ma lui ie1i~e: j

I4

Page 17: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

aveau sci-! uite format 0

lui de Sud­suflau eu viteze la Bathurst ~i a aora 1.30, in fiind atit de el. loealnieii au temelie. Ineet­

de reconstructie imediat dupa ce copitolo regiunii nordice in cinci oni, dor

i moi lungo de trei oni. Dupii eidon, nu mai in ora~. Acum, Darwin este din nou

oustroliene referitoare 10 construc)ii risc trebuie protejote in mod special

plus, ocoperi~uri l e trebui efixote os~el incit luat mosuri de ojutorare aoamenilor da di un

continua totuli so se olle, intr-o oarecare

fost roniti grav ~i 10 sute de milioane mic, dor cu urmori ul" mosura 1km .

Pe ~nga vinturi, au mai fost ~i piaile torentiale: peste noapte au cazut 255 mm de precipitafii in 12 ore. Afost nevoie co oproximotiv 2S 000 de oomeni ro­mo~i foro odopost so fie tronsporto)i pe co leo oerului sp re alte

zone ole )orii. Lo doto de 29 decem bri e, 10 000 de oomeni, printre core roniti ~i persoone in virsto, fusesero evocuoti.

MARE (ALMA Astiizi, Darwin este din nou un port calm ~i frumos In 1974, cind cidonul Trocy se indrepta spre port, multe nove au incercot so scope de cidonul co re se opropio. Unele ou fost oruncote pe stinei . Oouo nove ole marinei militare s-ou scufundot in port ~ i una a e~uo!. 0 alto novo afost ridicoto ~i impinso 200 mpe usco!. Un observotor spuneo co portul oroto co 0

"gromodo de gunoi'"

Ij

Page 18: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

CE ESTE o TORNADA?

intr-o zi cu furtuna din decembrie 1879, chiar 10 un an dupa ce a fost inaugurat podul de cole

lerata Tar, peste riul Tar din Scolia, rafale puternice de "inl au dislrus 0 parte a podului loemai eind pe aeolo trecea un tren de

posogeri. Se spunea ea fusesera "azule doua sou trei Irimbe de apa linga pod ehiar inainte de prabu~irea podului. Trenul s-a

seulundal in riu ~i toti eei 75 de oameni allati inauntru au deeedat. Bareile au eautat supra"iefuilori,

aar aee~lia nu au lost gasifi.

Otornada este 0 furtuna violenta, mai mica dedt un uragan, dar cu vinturi chiar mai puternice, sub forma de virtej. V,rtejul specific unei tornode cobooro

dinspre un nor negru de furtuno plno 10 suprofoto pomlntului, oVlnd ospeclul unui co~ core se rote~te. Unele dureozo door cHevo secunde, In timp ce oltele pot duro moi mult de 0 ora. Mojoritoteo lornodelor se deplaseazo cu vileze Inlre 35 ~i 65 de km/h ~i dislrugerile pe core Ie produc se pot Intinde pe 0

suprofoto lola de 1 km ~i lungo de 100 km. (o~ul unei tornade mid poote oveo un diametru de door 3 m, In limp ce 0 tornado more poole fi de 100 de ori moi Inlinso.

SCARA DISTRUGERILOR

Scara Fujita, a "ilezelor ~i dislrugerilor pro"ocale de lornaae, se nume~Ie osllel aupii numele lui

T. Theodore Fujita, profesor de geolizica 10 Uni"ersitatea din Chicago. Scara are a graaafie

de 10 0 10 5, lornaaele ae colegoria F-5 pro"ocina dislrugeri masi"e.

(ATEGORIA VITElA ViNTUlUI • DISTRUGERI TORNAD ElOR KM/ H

'-0 up to 116 U10are

,. J 117·1 80 Moderate

'-2 181·253 Considerabile

'-3 254-332 Severe

' -4 333-419 Devastatoare

'-5 420+ Incredibile

Vinluril, d,lo ~•••

ni""u' ­

Cereetalo"i amalori sou""inatorii de lurtuni" i~; monteaza uneor; detectoare radar in ma~ini sou eamioane, urmar;nd astlel tornadele. Poarta cu ei in permanenfa a camera "iaeo astlel inril sa lie gala oricina sa imorlalizeze pe pelicula 0 posibila lurluna. Acesl hobby

periculos Ie-a o/eril oamenilor de ~tiinfa imagini utile ale diferitelor tipuri de tornade.

STRUCTURA UNEI TORNADE (a Ji uraganele, tornadele se formeazii de-a

lungul unor fronturi atmosferice, unde aerul cald Ji umed intilneJte alt aer, rece Ji uscat. 5e

fo rmeozo un no r de furtuno, oerul cold se ri dico ~i, pe mosu ro ce tot moi mult oer cold inointeozo pentru o-llnlocui, oe rul incepe so 5e roteosco. Aceosto sp iralo formeozo 0 torno do,

core, in emisfero nordi ca, se depl oseozo, in general, impotrivo ocelor de ceoso rn ic. Torn odo ~ i norul de furtun ose de pl oseazo

pe orizo ntal o din couza vinturilor core suflillo nivelurile superiaareal eotmosferei. Un eori, citeva torn a de mi ci se pot formo din ocela~i nor de furtu no. Praful ~ i so lul sint obsorbite

iii______..___IIiiI..__..... in co~ul tornodei, co re se rosu ce~te in iurul unei zo ne co lme, cu presiuni scozute.

r6

Page 19: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

pomintului, dureozo door mult de 0 oro. intre 35 ~i 65 de

intinde pe 0

. (o~ul unei tornade timp ce 0 tornado

"TRiMBELE DE APA" (WATERSPOUTS)

Cind tornadele apar la suprafa,a apei, apa ~i vaporii de apii sint

absobi,i de nori. Asriel opor "Irimbele de opo" core, doco nu sint 10 fel de

puternice co tornodele de 10 sol, pot COUlO distrugeri serioose corobiilor. Presiuneo

SCOluto din co?ul trimbei de opo determino opo de 10 suprafoto so se ridice.

Mojoritoteo trimbelor de opo ou un diometrude 6 pino 10 60 de metri ~i uneori

opor perechi de osriel de trimbe de opo.

Page 20: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

ALEE! TORNADELOR

Tornadele apar pretutindeni in lume ~i sint 'oarte des intilnite in America de Nord, Europa, Asia de Est ~i

Australia. In Stotele Unite, slnt semnolote oproximotiv 800 de tornode In fiecore on ~i ceo 70 de oomeni slnt uci~i. Vol uri Ie de oer cold ~i umed din Golful Mexicului se Intilnesc odeseori cu vlnturile moi reci ~i moi uscote

TORNADA! din regiunile nordice ole Conodei ~i din Nu are rost sa In cerci sa fugi din fata Muntii Stinco~i. AceostO ciocnire 0 moselorunei tornade. Oricum Ie va prinde din urmo. Cei

care se ana In or liber olunci cind opare a lornodo de oer produce multe tornode de-o lungul Irebuieso se relrogo lateral cil moi repede Daco unei zone Intinse 0 Slotelor Unite, ce

nu moiau limp so foco acest lucru, esle bineso se cuprinde stote co Texos, Oklo homo, Konsosinlindo 10 pomint in cel moi opropiot ~a n l Unele

case din regiunile cu ri sc more de apa ri)ie a ~i Nebrosko, regiuneo capatind numele de tornadelor au 0 pivni)o subteranopenlru protec)ie "oleeo tornodelor". Mojoriloleo ocestor

impolriva fu rlunilor. tornode opor In oprilie, moi ~i iunie ~i

reprezinta moi mull de 0 treime din lololul tornodelor din Stotele Unite. Ele se formeoza de obicei dupa-omiozo sou cind se losa seoro, dor ou aparut lornode ~i In timpul noptii. Florida este lovila ~i eo destul de des de tornode. De exemplu, a ovut de suferit In 1998, clnd mai l1lulte tornade mortole ou lovit Florida ~i Alobomo.

ZONE AFECTATE DE TORNADE

ALEEA in medie, ou loc '25 de lornode in

Texos in fiecore on, incii 50 in Olelohomo, 48 in Konsos ~i 38 in Nebroslco. Numoi in Texos sinl

uci~i in Hecore on cco ,0 oomeni. Pe oceoslii hortii se poole vedeo

cum se deploseozii lornodele formole de vinlurile colde ce suflii

dinspre Golful Mexicului.

IS

TOTO Laboratorul National pentru Furtuni Grave

(National Severe Storms Laboratory) este situat chiar In mijlocul "aleii tornadelor" din Oklahoma,

regiune (U risc mare de producere a unei tornade Cercelotorii de oici au dezvoltol un sel de J

inslrumenle core pol fi oruncotein coleo unei tornode penlru a mosuro lemperalura, presiunea almosferico, di reqio vintu lui

~i di rec)ia lornodeL Toole ocesleo au numele de Totable Tornado Observato(l/ - TOTO pe scurt, dupa ciinele din

VrlJiitorul din Oz. TO TO cinlareile 180 kg Ii este Ironsporlol cu un camion special, prevQzut cu a macoro.

Page 21: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

~ELOR

I lume ~i sint foarte des Europa, Asia de Est ~i

semnalate aproximativ 800 neni sint u(i~i. Valurile de aer

esc Ite

Dr ul

sas 1e

ese lade

TORNA DE TEX ANE Texasul suferii mai mult dedt oricare alt stat american de pe urma tarnadelor Lo II moi 1953, otornado a lovit Waco, in cenlrul Texasului, 10 numai 300 km de coaslele Golfului Mexic, ucigind 114 oomeni. Ceo moi more trogedie din Slolele Unite 0 ovul locinsa in 1925, dnd un grup de lornode 0 lovit slolele Missouri, Illinois ~ i Indio no, ucigind in 10101 689 de oomeni.

Na/ianal pentru Furtuni Grove Storms Laboratory) este situat

"aleii tornodelor" din Oklahoma, rise mare de producere a unei

ide oici au dezvollat un set de Ii orun cotein coleo unei tornode penlru

presiuneootmoslerica, di rec)io vinlului . Toote ocesteo au numele de Totable

- TOTO pe scurt, dupa ciinele din cintare~le 180 kg }i esle Ironsporlol cu

special, prevazul cu 0 mocofO .

I9

Page 22: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

i .

'

l

l

(

FILM DE AqlUNE in filmul Twister

(Tornado), reolizot in 1996, "vinotorii de

furtuni" i~i petree 0 more porte a timpului ineereind 50 potrundo in interiorul

unor tornode pentru a aflo cit mai multe de5pre

ele. Filmu l fo lose~te efecte speciole uimitoare pentru a foce furtunile so para convingiitoare.

in ofi)ele de publicitote, tornodele eraunumite "porteo

inlunecotii a naturi i" •

AMERICA DE NORD

INSULELE BERMUDE

TRIUNGHIUL BERMUDELOR in apele Oceanului Atlantic, intre Bermude,

Florida ~i Porto Rico, existii 0 zona misterioasii eunoseuto sub numele de

Triunghiul Bermudelor. Multecorobii )i ovioone ou disporut aici fo ro urmo. in 1945, 0 escodrilo formato din cinci avioane americone, aflate Intr-un zbor de

antrenament, au disporut in acelasi timp, iar un avion de co utare trim is dupo ele a disporut si el. 5e spune co mai mull de 50 de nove au disporut in zono. Existo 0

teorie conform coreia ele s-au pierd ut in timpul unor furtuni si mai ales din couza unor trimbe de apo.

in u/tim;; ani au existat sute de caluri de lenomene in care apar anumite cercuri in lanllri. Un lermier poate descoperi dintr-o datii cii 0 porte din porllmbu/ siiu a lost wlcat 10 piimint - de obicei, sllb lormii de cerc ­

lormind tot Ie/III de modele cilldate. Unii cercetiitori all sllgerat cii cercllrile din lanllri or plltea Ii caulate de

virtejllri.

ViRTEJU

Uraganele sint U~I echipamentul ~ti pe nea~teptate ~

avem surprinziitor de I virtejurile au fost semnala chiar ~i In Biblie, ele afilnc dintre cele mai vestite vlrt Vrii;itorul din Oz. Vlrtejuril

aHa ~i la

Roml Vr6pl publi

poveslea ur Dorothy, co re

un "ci cion" de un ch iului si mi

Kansos, pina in co rte, ferr

este descrisa in cen lrul vir

intilnesc Vifi di nsud in

oerul este presiunea t

porte si de 01 pina c1nd a

fiind purtc

Con/

ned

de I

Du deol

30

Page 23: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

"

PLOUA CU GALEATA!

VRAJITORUL DIN OZ De-a lungul anilor, au Romanullui Frank L Baum, existat relatiiri Vriiji,orul din 01, a fost referitoare la publicat in 1900. Elte numeroase furtuni

povesteo unei feti)e pe nume ciudate, unele dudnd Dorolhy, core esle purloto de cu ele diferite animate.

un "cicion" deporle de fermo Acesle rapoarle au ovul, unchiului 5i molu5i i sale, din probobil, legoluro cu

Kansas, plno In )inululOz. larnadele. Au exislal ploi In co rle, ferma din Konsos loren)iole co pe5li, brao51e Ii

esle descriso co "aHindu-se 50plrle In 1978, In Norfolk, in cenlrul vlrtejului, unde se un drd de gl)le a fosl ridico l inliinesc vinlurile din nord 5i de vlnl, ior in 1997, In

din sud ... In mi jlocul cicionului, NoMinghomshire, au foSI oerul elle In generollini5lil, dor vozu)i porci zburlnd prin oel.

presiuneo 101 moi more 0 oerului de 0

parle 5i de alto a cOlei a ridicol-o101 moi sus, pino dnd 0 ojunl deolupro cicionului; 5i acolo a 5i ramos,

fiind purtolo mile 10 rind, 10 felde u~or cum or fi fosl purlol un lulg

Conform Veehill/lli Testament, la sfir~itlll vielii profetll/ui lIie, e"-a liisat IIrma~ al sail in Illpta impotriva

nedreptii';i pe profetlll Elisei. Cei doi profe,; stiiteall de vorba eind a pornit lin vint pllternie dinspre nord.

Dllpii ellm este seris in Cartea Regilor, au apiirut deodata lin car de foe ell eai de foe ~i i-a desparlit

pe eei doi, lIie fiind ridieat 10 eer de lin virte;.

ViRTE]URI UIMITOARE

Uraganele sint u~or de urmarit, mai ales cu echipamentul ~tiintifi( de astazi, dar tornadele apar pe nea~teptate ~i sint de s(urta durata. De aceea

avem surprinzator de putine informa,ii despre ele. Tolu~i vlrtejurile ou fost semnolote In multe relolori de-o lungul istoriei, ehior ~i In Biblie, ele ofllndu-se In eenlrul multor povestiri. Unul dintre cele moi vestile vlrtejuri esle eel oflot 10 bozo romonului Vriiiitorul din Oz. Vlrtejurile, tornodele ~i trlmbele de opo s-or puteo

oflo ~i 10 bozo a numeroase mislere ole lumii.

Page 24: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

l

)

furtuna so loveasca. De-a lungul coastei ~i 01 rlurilor pot fi construite

Astazi, barajul impotriva uraganelor Fox Point (Fox Point Hurricane Dam), de pe fluviul Providence, poate fi inchis in timpul uraganelor ~i 01 furtu ­nilor mai mari pentru a proteja capitola statului, Providence, impotriva inunda­tiilor. Tornadele sint mai greu de prevazut ~i pot aparea pe nea~teptate.

PRECAUTIONI DE SIGURANTA, ,

If\

n zonele (u rise mare, amenintarea uraganelor este intot­deauna prezento. In unele parti ale lumii, un canal de televizi­une este dedicat In totalitate previziunilor meteorologice, dar chiar

~i cu un astfel de avertisment, este greu de ~tiut ce precautiuni trebuie luate. (a 0 protecfie Impotriva villturilor puternice, casele trebuie pur ~i simplu asigurate ~i oamenii evacuafi cit mai repede posibil, Inainte co

baraje pentru a opri valurile distrugatoare de furtuna. In Rhode Island, Statele Unite, un uragan a uds mai mult de 250 de oameni In 1938.

ADAPOST ( ONTRA TOR NADEL OR

Pivnitele subterane speciale reprezintii cele mai bune

adiiposturi impotriva tornadelor, dar orice sub sol

poate oferi un oarecare adiipost. Ooeo dodirea nu ore subsal,

eel mai bine este so stati Intinii pe podea, sub 0 maso sou sub pot,

deporte de orice fereostro.

Aee~'i oameni aju,a 10 eons'ruirea u, doua co marime din Arhipelagul F

repara' ~i reeons'wit. in lonefe mai mai inal

ECLU; Cele mai bune mijloace

apiirare impotriva valurilor furtunii ~i inundaJiilor si

digurile cit mai inalte. Cele 1 2 de miei insule eoroliere ole ArhipeloQl

Moldivelor, din Oeeonullndion, ( loorle expuse inundotii lor Cel moi In

punct se olio door 103m deosu nivelului morii, os~e l co locolnicii ou f

obligoti so consl ruiosco diguri spec io Cel din imagine ojulo 10 protejOi

portului Mole, copitolo to

Aeeas'a pivnifa eon'ra fur' , Arkansas a fos' eons,ruitc

sol se af/au grani, ramas in picioc

locuin

Page 25: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

iIGURANTA, uraganelor este intot­

"i, un conal de televizi­meteorologice, dar chiar

I ce precautiuni Irebuie casele Irebuie pur ~i

ede posibil, inainle ca riurilor pol fi (onstruile

I furluna. In Rhode Island, 250 de oameni in 1938. nl (Fox Point Hurricane

ul uraganelor ~i al furtu­ence, impolriva inunda­

Ace1ti oomeni ajutii 10 construirea unui dig inalt pe coasta insulei Mindanao, ceo de-a doua co miirime din Arhipelagul Filipinelor. Dupii liecore dezastru, digul trebuie

reparat 1i reconstruit. in zonele moi bogate ole lumii sint construite diguri de apiirare mai inalte 1i mai rezistente.

ECLUZE Cele mai bune mijloace de

aporare impolriva valurilor de furluno ~i inundatiilor sInl

digurile <il mai inalte. Cele 1 200 de mici insu le coroliere ole Ar hipelogu lui

Moldivelor, din Oceonullndion, sint foorte expuse inundotiilor. Cel moi inoh

punct se 0110 door 103m deosupro nive lului mo rii, ostfel co locolni cii ou fost

obligo)i so conslruiosco di g uri specio le Cel din imagine oiulo 10 proteioreo

porlului Mole, capitola !orii.

Aceastii pivnilii contra lurtuni/or din lona cu risc ereseut a statului Arkansas a lost construitii 10 supralalii pentru cii sub stratul sublire de

sol se allau granit 1i calcar. Conlorm relatiirilor, eo pore sii Ii riimas in picioare chiar 1i atunci eind cineisprezeee bloeuri de

loeuinle din jurul ei ou lost distruse.

LO(UINTE (ONSTRUITE PE PILON I in zonele de cooslo din Inlreaga lume, case Ie sinl conslruile pe piloni penlru a Ie proleia impolriva inundatiilor provocale de furtunile tropicale Acesl grup de locuinte pe piloni se 0110 pe 0 in su lo din Arh ipelogu l Moluccelor, in Indonezio, unde toi funuriledin Pacific lovesc uneori.

Semnele de eir­eulalie speciale

sint neeesare pentru a indruma

oamenii spre 0

lonii sigurii in timpul unui uragan, in cal

de urgenlii, liirii a erea panieii sou

haos.

Page 26: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

WILLIAM MCKINLEY Pre~edintele Will iam

McKinley (1843-1901) spunea ca el se teme

mai mult de un uragan decit de armata spaniola. In timpul

riizboiu lui spa nio l·omeri can din 1898, pre)edintele

McKinley afiicut primele eforturi pentru apune baze le serviciului de aparare contra uragonelor di n Stotele Unite.

Cu douiizeci $i cinci de oni Inointe, primul overtisment

impotri va unui uragan a fost lonso t In Stotele Unite, c1nd

membrii Regimentului de Gordo au onunrot co se

SroDIEREA VREMII

EXista mii de statii meteorologice in intreaga lume, care masoara in mod constant temperatura aerului, presiunea ~i viteza vintului. Si mai importanti pentru

previziunile referitoare 10 uragane ~i tornade, satelitii urmoresc continuu ~i fotografiazo intreaga planeta din pozitii oflote 10 mare altitudine, deasupra atmosferei Pomintului. Imaginile transmise de

soteliti arato imediot locurile in care se dezvolto furtuni mari. In plus, avioane speciale ~i baloane meteorologice

observo ~i mosoaro conditiile atmosferice In straturile superioare ale atmosferei pomlntului. La primele semne ole

unei furtuni tropicale, informatia este introduso In computere, care folosesc aceste detalii precum ~i informatii anterioare pentru

a Ie permite cercetotorilor so prevado cursul furtunii .

Urmiirirea prin sate/it poate ajuta /a deteetarea zone/or de rise in ee prive~te uragane/e. Aeeastii hartii aratii pozi1ia anumeroase uragane din (araibe

pentru perioade de 24 de ore.

ZBOR iN FURTUNA

opropie 0 furtuna puternica de Connecticut.

Aviaanele meteo speciale sint trimise in zonele in care se formeaza furtunile pentru a ob,ine

informa,ii de ultima ora. Ele ou un dispozitiv lung de cercetore montot in porteo onterioora pentru miisuroreo candi tiilor otmosferice 10 diferite niveluri. La bord existii

echipoment rodor special, core do 0 imogineelora structurilor de nori. Un zbor de recunoo)tere poote duro 12 ore, in timpul

caruio ovionul poote zburo de citevo ori In centru l unei furtuni

iNREGISTRAREA PRE! (ercetatorii folosesc un tip dl

metru de 0 mare acurate,e borograf, pentru a inregistra 5~ rile presiunii atmosferice. 8orog

prevazut cu un instrument de ~ inregistreozii presiuneootmosferica pe

hirtie fixot pe un tombur rototiv. Urogc olte fu rtuni se formeoza in jurul unor 1

de mica presiune, deci borometrele borogrofele sint instrumente

importonte pentru

Page 27: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

I,,,,p""'""e in intreaga lume, ,,,,,·,,""t temperatura aerului,

lui. ~i mai importanti pentru e ~i tornade, satelitii urmoresc planetO din pozitii oflote 10 more

Pomintului. Imoginile tronsmise de core se dezvolto furtuni baloane meteorologice

in straturile La primele semne ale

introduso in (omputere, rmatii anterioore pentru furtunii.

iNREGISTRAREA PRESIUNII (ercetatorii 'olosesc un tip de boro­

melru de 0 mare ocurotete, numit barogrof, pentru a inregislro schimbii­rile presiunii otmos'erice. Borogroful este

prevozut (U un instrumenl de scr is core in reg istr eozo presiuneo otmosferico pe un su i de

hirti efi xa t pe un tombur rototiv. Urogonele $i aile furtuni se formeozo in jurul unor zone

de mi ca presiune, deci boromefrele ji borogrofele sint instrumen te foarte

importonte pentru meteorologi.

DETECTAREA PRIN SATE LIT Solelilii meleorologici (sou meteosotelilii) transmit semnole vizuole stoliilor meteorologice pe masurii ce se deploseozii pe orbilo paminlului. Acesteo sin t verificote de meteorologi pentru avedeo dodi se dezvolto urogone deo supro oceonelor Pomlntului. Potru sou cinci meteosoteliJi oflOli in poziJi i potrivite pot fotogrofio in treogo su pr olo!o o Pomintu lui.

FOLOSIREA BAROMETRELOR Meteorologii 'olosesc borometrele

pentru a deledo schimbiirile presiunii otmos'erice. Borometru l a fast inventot de EvangelistaTor rice lli, un fizi ci on italian, in 1644, ji el mascara

efectele presiunii otm osferice osupro unei camere mefolicedin care a fost scas 0 par te din oeL Schimborilepresiunii otmosferice

fo coeeosto camera so se extindo sou so se cantrocle, oclionind un oe pe un codron. Borometrele moderne mosooro presiuneo otmosferico in milimetri de ca loono de mercur so uin unitoli specifice, numite

milibori. Presiuneootmosferico 10 nivelu l morii este in medie 101 3milibo ri, ca re

reprezinto 760 mm de ca loono de mercur.

Page 28: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

i

I

1

el So co es re fu S-(

fie eS

sf!

cOl pO cal IO

fu

PESCUITUL Existii totu~i un posibil beneficiu care poate fi obtinut de pe urma furtunilor Unii mondial. Oireclio lor generol

pescori au observot co urogonele ogito morile in odincuri. Acest lueru pune In mi~core reziduurile de pe ce sufla spre [cuotor i fundul marilor, ce constituie hrono unor mici vie)uitoo re num ite planelon ~i core, 10 rindul sou, constitu ie urogonele se formeoza. Cum

hrono pentru pelti. As~el, faro morile lurluni, or exislo moi purin pe~te penlru pescorii din lorgul oer moi rece dinsp coostelor Venezuelei.

Scara Beaufort, a vitezei vinturilor, a fost introdusii in 1806 de Sir Francis Beaufort (1774-1857), amiral in marina britanicii. Sir Francis a strabotut Ii studiot multe dintre marile lumii ~i afolosit oceosto scoro pentru adeserie efectele vintului osupro unui vas de lupto

complet echipot. Urogonele se oflo In Mul scorii Beaufort a vitezeivlnturilor.

Descriereo fo~ei vlnturilor Vitezo vinturilor-kmlh 6 Vint puternie 39-49 0 Calm mai pUfin de I 7 Aproape ralalii de vin/ 50-61

Miere u~oarii 1-5 B Rafalii de vin/ 62-74 2 Brilii u~oarii 6-11 9 Ralalii puternieii 75-88 3 Brilii blindii 12-19 JO Fur/unii 89-102 4 Vin/ moderat 20-28 JJ Fur/unii pu/ernieii 103-118 5 Vin/ mai tare (reee) 29-38 J2 Uragan 119+ FORTA 1 FORTA 6

:16

Page 29: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

fi obtinut de pe urma furtunilor Unii Aeest lucru pune In mi)eare reziduurile de pe

numite plancton )i core, 10 rlndul so u, constiluie moi putin pe)te pentru pesco rii din lorgul

ee suflo spre E

VREMEALA NIVEL MONDIAL

Caracteristicile unei vremi extreme cum este cea din timpul uraganelor ~i tornodelor constituie door 0 porte 0

dimatului general de pe Pomint. Gnd rozele Soorelui oting Pomlntul, ele locolzesc oerul; oerul cold este moi u~or ~i se ridico, In timp ce oerul rece este moi greu ~i cobooro. Mi~corile oerului cold ~i rece genereozo vlnturi, core 10 rlndullor provooc(i furtuni. In secolul trecut, temperoturo Pomlntului s-o oflot in continuo cre~tere ­ 1995 a fost cel moi fierbinte on de plno ocum. Aceosto Incolzire globolo este partial couzotO de "gozele de sera" din atmo­sfera, core provin moi ales din ordereo onumitor combustibili. AceostO schimbore, oloturi de oltele, poote duce 10 temperoturi globole ~i moi ridicote, core, 10 rindullor, pot provoco inundotii ole zonelor de coosto, vlnturi extrem de puternice ~i furtuni precum ~i olte schimbori mojore ole dimei.

PERFORAREA STRATULUI DE OZON

incepind cu anii 1970, imaginile din satelit Ie-au ariltat

cercetotorilor co apar in fiecare an perforori ale stratului

protector de Olon. Primo osllel de perlorore 0 losl observolo deosupra

Antorelieii )i eo este red oto prin culooreo ro)ie in oeeoslo imogine de soteli!. Adouo o apo rul in Aretieo . Ozon ul este olacol de cloro-fluoro-carboni (C FC), goze core se

lolosese In spray·uri le cu oerosoli , 10 frigidere )i 10 eonfecnonoreo mOlerialelor plosti ee pent ru ombolo iele de 10 hrona de tip fast-food. Schimborile de ocesl lei pot oveo elede extrem de imporlonte osupro

ciimei 10 nivel mondiol.

mondial. Direetia lor generola este ofeelolo de rotano Pomlntului, core devioza fluxul de oer

FORTA 1 FORTA 6

cuotor inspre vest. Aurogonele se formeozo . (um oerul cold se ridieo 10 Ecuolor, el esle inloeuit de un

oer mai rece dinspre regiunile polore. A

FORTA 12

ViNTURI GLOBALE Existo anumite structuri ale actiunii vinturilor 10 nivel

ees le alizee trop icole sufla In reg iunile in core

sllel se mentineechilibrul tem perolurilor pe glob

&

a

Page 30: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

EL NINO

Aceste distrugeri au fost pro vocate in 1997 de uraganul Pouline, care a lovit subl/rbiile ora1ului Acapulco,

Acest fenoment oceanic ~i atmosferic apare cind apeIe (aide ale Pacificului se deplaseazo spre est, spre partea superioaro a Americii

in Mexic, 1i a fost considerot un efect 01 fenomenului EI Nino.

de Sud, provocind 0 cre~tere a temperaturii morii ~i schimbori climatice cu diferite grade de importanto. Se crede co EI Nino are legOlura cu schimbarile mi~carilor oerului deosupra Pocificului, core inverseoza directio normola a olizeelor. Termenul fl

Nino inseomna in limbo sponiola "copilul" ~i se refera 10 pruncullsus, deoorece fenomenul opore in general in preojmo Craciunului. EI survine 10 fiecore 3-7 ani ~i de fiecore data poote ofecto climotulla nivel mondiol pentru un on intreg . EI Nino produce un numar moi more de

Aceasta imagine transmisa prin satelit arata curentii calli ai fenomenului EI Niiio, reprezentati (U culoarea ro~ie, In esful Oceanului Pacific, In largul coasfelor

Americii Centrale ~i de Sud. Ace~ti wrenn in colzesc opele in mod obi~nuit reci ole eoostelor din Ecuador ~i Peru, provoeind ploi

torentiole ~i inundotii pe coosto vestieo a Am erieii de Nord Ii de Sud.

Aceastii lomii de our este 0 statuetii inco1ii adusii ca ofranda. in iurul anului 1500 i.Hr., inca1ii au initiat un sacrificiu de masii in care

au pierit 80 de oameni. Unii cercetiitori considera ca era un an in care fenomenul EI

Nina era extrem de pl/ternic 1i sacrificiile aveau loc pentru a incerca sa-i

imblinleasca pe le;i furio1; ai furtum;.

ploi ~i furtuni in Americo de Nord ~i de Sud, printre core ~i urogone sou tornode, ~i

seceta 10 ceo 10 Ito extrema, in Australia ~i Indonezio.

TOT MAl MULTE FURTUNI in eadrul pufernicului fenomen EI Niiio din

1982/1983, au avut IDe ~i un numar neobi~nuit de

furtuni In California, dar efectele fenomenelor din 1997/1998 slnt

considerate printre eele mai grave. Au ovut lac mult moi mu lte tornode, fu rtuni

teribile Ii alte dezostre. Tornod e violente ou opo rut Ii in Co liforn io, ior in Peru ou fost

inundoti i mosive.

Page 31: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

almosferic apare se deplaseazo

rioaro a Americii morii ~i

imporlanto. Se crede aerului deasupra

aalizeelor. Termenul EI deoarece fenomenul . de fiecare data poate nnumar mai mare de

de Nord ~i de Sud, sou tornade, ~i

rna, in Australia ~i

101 MAl MULTE FURTUNI in cadrul puternicului fenomen EI Nino din

1982/1983, au avut loc ~i un numor neobi~nuit de

furtuni in California, dar efectele fenomenelor din 1997/1998 sint

considerote printre cele mai grave. Au avut loc mu ll mai mu lle tornade, furtun i

teribile $i ailedezostre. Tornade violente au aporut $i in California, iar in Peru ou fost

inundatii masive.

(AUTIND PE~TE Pe~tele ~i industria pe~telui din Pacific au de suferit in anii cu fenomene EI Nino mai ales in largul coastelor peruane. Pescorii peruoni trebuie so coute pe$tele mult moi deporte de coso, deoorece pe$tii mici, cum or honchoo, mor sou se indeporteozo de apele wide, in cou tare de hro no. Apo co ld o de 10 supro fajo oceanu lui bloc heazo ci rculatia apei reci din adincime, unde se gosescsubstonjel~ nutritive. Mulji dinlre pe$tii mai mari, cum or Ii lonur, pleaco in coularea principalelor rezerve de hrono. Toole acesleo au efecle grove asupra jo ri i, deoarece Peru re prezinlo in mod Iradijianal uno din cele mai mari furnizoare de pelle din lume, prinzind moi mull de 11 milioone de lone pe on.

VREME (IUDAIA Acest mic avion a fost lovit de o tornado pe cind se afla la sol in Florida . Meteorologii core sludiozo lurtunile bru$te $i violente inceo rco so vodo In ce mosu ro EI Nino ofecteozo vremeo pe uswl. Unii cred co el ore eleele mull moi

lorg rospindite dec11se credeo inoinle. Ei au descoperit de osemenea

un eleci simil ar coreapa re in At lantic Ii este cunascut sub numele de Narth Atlanlic

Oscillation (NAO) - oscilojie nord-atlontico.

Z9

Page 32: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

j , I

A(ONSTRUI VIITORUL in mijlocul pierderilor ~i

dislrugerilor coulole de morile 'urtuni, moi existii totu~i speronte

printre supravietuilori. (omunilii!i le se opropie unele de ollele In dorinlo de o - ~ i

reconslrui cosele ~ i vie!ile. A~o cum spuneo un suprovie!uilor 01 urogonului Andrew : "Sintem in viala ~i sanlJto~i. Restul sint

lucruri ce pot fi inlowite ".

JO

Organiza!iile de cercetiitori din intreaga lume colecteazii date de la satelifi fi sta!ii meteorologice. fie lolosesc compulere deosebil de pulernice penlru prelucrarea dalelor fi penlru dezvollarea unor programe care sCi prevadCi vi;Ioarele lurluni f; sCi aile ce se ma; poale intimpla.

P:~ cil

puterni tarile so ostfel dE neceSOrE urmeoze oceste ft referitoo felul oce obtine ~

moi multe oda~ oles in zonele c

Page 33: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade

Organiza!ii1e de cereetiitori din intreaga lume co/ectealii date de la sateli/i ~i sta!;; meteorologice. Ele folosesc computere deosebit de puternice pentru prelucrarea datelor ~i pentru dezvoltarea unor programe care sii prevadii viitoarele furtuni ~; sii aile ce se mai poate intimpla.

PRMND SPRE VIITOR

ProbObil co nu vom reu~i niciodota so oprim urogonele ~i tornodele, dor poote co putem invato so focem fota furtunilor

puternice ~i efectelor lor. Din pocote, In multe din filrile silroce ole lumii - unde opor un numar more de ostfel de dezostre noturale ­ nu exista resursele necesore pentru 0 foce fota distrugerilor teribile core urmeoza. CercefOtorii ~i meteorologii studioza tot timpul oceste fenomene ostfellnclt so ne inmulfim cuno~tintele referitoore 10 oceste furtuni violente ~i 10 couzele lor. In felul ocesto se pot foce previziuni moi bune ~i se vor obtine moi multe informotii utile pentru reolizoreo de

moi multe odaposturi ~i mijlooce de oparore moi potrivite moi Dies In zonele cele moi ofectote ole lumii.

STUDII LOCALE Informatiile provenite de 10 mici statii meteoro­lagice din intreaga lume vor continua sii fie extrem de importante. Ele se odougii dotelor olerile de cenlrele moli Ii lronsmise de solelitii spo!ioli, liind deosebil de ulile in prognozo lurlunilor locale.

STUDIEREA FENOMENU LUI EL NINO

Existii un program special pentru observarea ~i miisurarea efectelar fenomenului EI Nino ~i a altor fenomene meteorologice Salelilul TOPEX/Poseidon monilorizeoz6 miscorile oceonelor pe glob ostlel incH meleorologii sii-si poolo imbunOIO!i

previziunile. La fiecore 10 zile, solelilul m6soor6 nivelul morilor cu 0 morjo moi

micii de 13 cm.

AJUTAREA REGIUNILOR SARACE in tiiri de genul Bangladeshului, este nevoie de grupuri de asistentii pentru a-i ajuta pe

localnici sii depii~eascii efectele unar dezastre cum or fi inundatiile cauzate de

uragane ~i tarnade. NO!iunile moi bogole Irebuie sii-iojule pe ceiofloli in nevoie so loco planuli de

viilor ostlel inc11 so fie moi bine pregoli!i penlru astlel de fenomen e.

JI

Page 34: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade
Page 35: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade
Page 36: Colectia dezastre naturale - Uragane si tornade