Colecţie coordonată deSimona Reghintovschi

Tra­du­ce­re­din­franceză­deAna­Mihăilescu

16 conferințe despre traumă

Louis Crocq

Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:MAGDALENA MĂRCULESCU

Coperta:FABER STUDIO (Magda Radu)

Redactor:RALUCA HURDUC

Director producţie:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Dtp:RĂZVAN NASEA

Corectură:RODICA PETCUSÂNZIANA DOMAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiCROCQ, LOUIS

16 conferințe despre traumă / Louis Crocq ; trad.: Ana Mihăilescu. - Bucureşti : Editura Trei, 2014

ISBN 978-606-719-016-8

I. Mihăilescu, Ana (trad.)

616

Titlul original: 16 leçons sur le traumaAutor: Louis Crocq

Copyright © Odile Jacob, 2012

Copyright © Editura Trei, 2014 pentru prezenta ediție

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, BucureștiTel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20e-mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

ISBN: 978-606-719-016-8

Cuprins

9 Introducere

17 Prima conferinţă­ Ce­este­trauma? 17­ ­ Traumă,­stres­şi­stres­traumatic 23­ ­ Teorii­şi­modele­explicative­ale­traumei

38 Conferinţa a 2‑a­ Reacţia­imediată 39­ ­ Reacţia­imediată­adaptativă 42­ ­ Reacţia­imediată­inadaptată­

(reacţia­de­„stres­depăşit“) 48­ ­ Criteriile­unei­trăiri­traumatice­a­reacţiei­

imediate­inadaptate­ (stres­depăşit­şi­reacţii­pur­patologice)

52­ ­ Concluzie

53 Conferinţa a 3‑a­ Perioada­postimediată 53­ ­ Autonomia­clinică­şi­nosologică­

a­perioadei­postimediate 54­ ­ Descriere­clinică 59­ ­ Durata­fazei­de­latenţă­şi­factorii­

care­condiţionează­această­durată 63­ ­ Statutul­diagnosticului­de­stres acut

în DSM‑IV 65­ ­ Concluzie

66 Conferinţa a 4‑a­ Nevroza­traumatică 67­ ­ Două­condiţii­prealabile:­

trăirea­traumatică­şi­perioada­de­latenţă 69­ ­ Tabloul­clinic­al­nevrozei­traumatice

16 conferințe despre traumă § Cuprins

83­ ­ Evoluţie 84­ ­ Variantele:­panorama­sindroamelor­

psihotraumatice­amânate­şi­cronice 85­ ­ Concluzie

87 Conferinţa a 5‑a­ Trauma­la­copii 89­ ­ Tablourile­clinice­ale­copilului­traumatizat 95­ ­ Tablouri­clinice­în­funcţie­de­vârstă 98­ ­ Variante­în­funcţie­de­natura­

traumatismului 102­ ­ Variante­în­funcţie­de­frecvenţa­expunerii­

la­situaţia­traumatizantă 103­ ­ Evoluţie:­rezilienţă­sau­sechele,­

uitare­sau­trezire 107­ ­ Concluzie:­destine­compromise

108 Conferinţa a 6‑a­ Viol­şi­traumă 108­ ­ Istoric,­definiţie,­circumstanţe­şi­cazuri 111­ ­ Tablouri­clinice 120­ ­ Evoluţie 124­ ­ Concluzie:­umilinţă,­ruşine,­culpabilitate

125 Conferinţa a 7‑a­ Stresul­şi­trauma­salvatorului 125­ ­ Cine­sunt­salvatorii­şi­ceilalţi­participanţi? 127­ ­ Situaţii­potenţial­traumatizante­şi­factori­

de­stres­sau­traumatici­care­îi­pot­afecta­pe­salvatori

130­ ­ Factorii­personali 131­ ­ Psihologia­salvatorului­în­timpul­fazelor­

succesive­ale­misiunii 136­ ­ Tablouri­clinice 143­ ­ Concluzie

145 Conferinţa a 8‑a­ Sindromul­de­repetiţie 145­ ­ Formele­clinice­ale­sindromului­

de­repetiţie 153­ ­ Natura­sindromului­de­repetiţie 160­ ­ Concluzie

LOUIS CROCQ

6

162 Conferinţa a 9‑a­ Traumă­şi­memorie 162­ ­ Hipermnezie­şi­amnezie:­

ambiguitatea­tulburărilor­de­memorie 165­ ­ Inconştientul­traumatic­şi­memoria­

în­istoria­traumei 175­ ­ Traumă­şi­memorie­

în­sindroamele­posttraumatice­actuale 176­ ­ Concluzie

178 Conferinţa a 10‑a­ Traumă­şi­somn 179­ ­ Dificultăţile­de­adormire 182­ ­ Agitaţie­nocturnă­şi­somnambulism 184­ ­ Somn­superficial,­cu­treziri­angoasate 185­ ­ Coşmarul­repetitiv 193­ ­ Concluzie

195 Conferinţa a 11‑a­ Traumă­şi­rezilienţă 196­ ­ Consideraţii­preliminare 198­ ­ Clinica­şi­factorii­rezilienţei 201­ ­ Rezilienţa­secundară 210­ ­ Concluzii

211 Conferinţa a 12‑a­ Intervenţia­imediată­şi­defusing 212­ ­ Două­operaţiuni­distincte:­

intervenţia­medico‑psihologică­şi­susţinerea­psihosocială

212­ ­ Nevoile­victimei­şi­ale­supravieţuitorului­implicat

215­ ­ Intervenţia­medico‑psihologică­imediată 223­ ­ Susţinerea­psihosocială 227­ ­ Concluzie

228 Conferinţa a 13‑a­ Intervenţia­postimediată­şi­debriefing‑ul 228­ ­ Utilitatea­intervenţiei­postimediate

Principii 240­ ­ Experienţa­francofonă:­mai­degrabă­

verbalizarea­emoţiilor­decât­povestirea­factuală

16 conferințe despre traumă § Cuprins

7

244­ ­ Departajarea­controversei­asupra­eficacităţii­debriefing‑ului

247­ ­ Concluzie

248 Conferinţa a 14‑a­ Abordarea­cathartică 249­ ­ Precursorii­metodei­cathartice 255­ ­ Janet­şi­Freud:­dezinfecţia­morală­

şi­metoda­cathartică 259­ ­ Tehnicile­cathartice:­Freud­şi­Janet 265­ ­ Concluzii:­demersul­cathartic

267 Conferinţa a 15‑a­ Preistoria­şi­istoria­traumei 268­ ­ Perioada­precursorilor 271­ ­ Fondatorii:­descoperirea­preconştientului­

traumatic­(Oppenheim,­Charcot,­Janet,­Freud­şi­alţii)

274­ ­ Succesorii 281­ ­ Novatorii 285­ ­ Concluzie

287 Conferinţa a 16‑a­ Miturile­traumei 287­ ­ Ghilgameş­şi­căutarea­nemuririi 288­ ­ Perseus,­Medusa­şi­spaima 296­ ­ Sisif,­condamnat­la­repetarea­absurdului 298­ ­ Orfeu­în­Infern 299­ ­ Er,­incursiune­în­Infern­

şi­asumarea­traumei

LOUIS CROCQ

8

Introducere

Violenţa­din­lumea­modernă­are­ca­urmări­distrugeri,­morţi­şi­răniţi­fizic,­dar­şi­„răniţi­psihic“,­adică­victime­care­nu­au­răni­fizice,­dar­care­sunt­profund­şocate,­„traumatizate“­psihic.­De­fapt,­un­rănit­fizic­poate­fi­şi­un­rănit­psihic,­mai­ales­dacă­nu­şi‑a­pierdut­cunoştinţa­în­timpul­accidentului,­al­agresiunii­sau­al­oricărui­alt­eveniment­violent,­trăind­cu­surprindere,­în­acest­scurt­interval­de­timp,­o­experienţă­a­iminenţei­morţii,­fără­nicio­putinţă­de­scăpare.­Nu­doar­victimele­pot­fi­afectate­de­acest­fenomen­de­dezorganizare­a­psihismului,­pe­care­îl­numim­„tra‑umă“,­ci­şi­martorii­şi­persoanele­care­au­intervenit­(poliţişti,­pompieri,­cei­care­au­acordat­primul­ajutor),­deci­toate­persoa‑nele­care­au­fost­expuse­în­mod­direct­la­evenimentul­terifiant.Or,­toate­aceste­persoane­vor­rămâne­mult­timp­perturba‑

te­psihic,­uneori­chiar­toată­viaţa­şi­vor­fi­marcate­definitiv­de­pecetea­traumei.­Ele­nu­vor­putea­să­se­desprindă­de­amintirea­brută,­senzorială­a­experienţei­lor­traumatice.­Vor­avea­viziuni­şi­coşmaruri­care­le­vor­face­să­retrăiască­evenimentul;­vor­fi,­din­acel­moment,­temătoare,­anxioase,­mereu­cu­ochii­în­patru­şi­în­stare­de­alertă,­apărându‑se­prin­fobii­de­tot­ce­ar­putea­să­le­reamintească­circumstanţele­traumei.­Vor­avea­impresia­că­nu­sunt­înţelese­de­cei­din­anturajul­lor­(familie,­colegi,­prieteni),­

16 conferințe despre traumă § Introducere

care­„nu­au­cum­să­ştie­ce­ înseamnă­asta“;­ele­ însele­ îşi­vor­reproşa­că­nu­pot­exprima­ceea­ce­li­s‑a­întâmplat,­ca­şi­cum­o­„membrană­invizibilă“­le‑ar­despărţi­pentru­totdeauna­de­cei‑lalţi.­Le­va­fi­greu­să­se­integreze­din­nou­în­viaţa­familială,­pro‑fesională­şi­socială­şi­nu­vor­putea­să‑şi­dezvolte­personalitatea,­mai­ales­dacă­este­vorba­despre­copii­sau­adolescenţi.­Pe­scurt,­aceste­persoane­traumatizate­nu­vor­fi­decât­nişte­vieţi­distruse­şi­„destine­compromise“.Când­vorbim­despre­situaţiile­traumatizante,­mai­corect­ar­

fi­să­spunem­„potenţial­traumatizante“,­pentru­că­acelaşi­eve‑niment­poate­fi­o­traumă­pentru­un­individ,­dar­nu­şi­pentru­un­altul,­în­funcţie­de­diferenţele­de­personalitate,­de­nivelul­de­pregătire,­de­energia­de­care­dispune­individul­pentru­a­face­faţă­şi­de­sprijinul­acordat­de­anturaj­în­acel­moment.­Aceste­situaţii­sunt­diverse:­catastrofe­naturale­sau­tehnologice,­acci‑dente,­agresiuni­fizice­(printre­care­şi­violul)­şi­evenimente­de­război.­Dar­toate­au­ceva­în­comun:­intrarea­lor­prin­efracţie­în­mecanismele­de­apărare­ale­psihismului:­1)­apărările­garanta‑te­de­anticipare;­2)­apărările­constând­în­respingerea­excitărilor­violente­legate­de­eveniment;­3)­apărările­constând­în­înţelege‑rea­a­ceea­ce­se­întâmplă­şi­conferirea­unui­sens.­Traumatismul­fizic­sau­trauma­se­dovedeşte­a­fi,­în­ultimă­analiză,­un­fenomen­de­confruntare­inopinată­cu­realul­morţii­sau­al­neantului,­fără­posibilitatea­de­a‑i­recunoaşte­sau­de­a‑i­atribui­un­sens,­mai­ales­că­această­confruntare­are­loc­pe­fondul­surprizei­şi­al­neîn‑ţelegerii.­„Realul“­este­ceea­ce­nu­are­semnificaţie­atunci­când­este­perceput.­El­este­diferit­de­„realitate“,­care­ni­se­prezintă,­încă­de­la­perceperea­ei,­prin­filtrul­culturii,­al­vocabularului­şi­al­imaginarului:­ea­are­sens.­Lumea­pe­care­o­percepem­este­o­realitate­tradusă­prin­limbaj­şi­răsfăţată­prin­imaginar.­Dar­în­

LOUIS CROCQ

10

această­lume­există­două­excepţii:­moartea­şi­neantul,­care­ne­impun­realul­lor­brut.­Cum­am­putea­să­avem­o­„reprezenta‑re“­despre­ele­de­vreme­ce­nu­am­beneficiat­de­o­„prezentare­prealabilă“?­Căci­nimeni­nu­s‑a­întors­din­morţi ca­să­ne­spună­cum­se­petrec­lucrurile­şi­nimeni­nu­s‑a­întors­nici­din­misterio‑sul­neant­al­originilor­noastre,­acest­neant­fără­vocabular,­total­lipsit­de­sens.Descoperirile­din­domeniul­biologiei­şi­al­neurologiei­le‑au­

permis­cercetătorilor­şi­clinicienilor­să­înceapă­explorarea­şi­aprofundarea­acestei­dimensiuni­a­ fenomenului­ traumei.­Se­vorbeşte­despre­„stres­traumatic“­pentru­a­preciza­că­reacţia­bio‑fizico‑psihologică­de­stres,­care­este­o­alertă­a priori defen‑sivă­şi­adaptativă,­poate,­în­cazul­în­care­este­prea­intensă,­pre‑lungită­şi­repetată­la­intervale­scurte­de­timp,­să­se­transforme­în­stres­prelungit,­traumatic,­în­cele­patru­modalităţi­ale­sale:­şoc­nervos,­agitaţie,­fugă­disociativă­şi­acţiuni­automate.­Existenţa­simptomelor­biologice­sau­somatice­(tahicardie,­hipertensiune,­spasme­viscerale,­paloare,­transpiraţie,­tremurături)­în­tablourile­clinice­ale­acestor­reacţii­de­stres­prelungit­şi,­uneori,­în­tablo‑urile­sechelelor­posttraumatice­tinde­să­acrediteze­natura­bio‑logică­şi­psihologică­a­traumei.­Luarea­în­considerare­a­acestei­dimensiuni­biologice­justifică­terapiile­medicamentoase,­măcar­ca­sprijin­pentru­înlăturarea­simptomelor­neplăcute­simţite­de­persoana­traumatizată.Dar­adevărata­miză­este­cea­psihologică,­iar­investigaţia­cli‑

nică­evidenţiază­fenomenul­de­„disociere­peritraumatică“:­pe­fondul­derealizării,­al­dezorientării­spaţio‑temporale­şi­al­deper‑sonalizării­(cu­impresia­de­a­fi­în­afara­sa),­aceasta­separă­conşti‑inţa­în­două­părţi:­o­parte­care­este­legată­de­reminiscenţa­brută­a­traumei,­ducând­la­reacţii­elementare­automate­şi­inadaptate,­

16 conferințe despre traumă § Introducere

11

precum­tresăriri,­reviviscenţe­şi­coşmaruri,­şi­o­parte­rămasă­intactă,­care­continuă­să­funcţioneze­în­mod­circumstanţial,­deli‑berat­şi­adaptat.Este­dificil­de­făcut­o­distincţie­între­aceste­mize­şi­o­sinteză­a­

lor:­sunt­mize­apropiate­de­domeniul­biologiei­şi­al­psihologiei­(psihologia­conştientului­şi­a­inconştientului­şi­psihologia­cog‑nitiv­comportamentală,­care­se­referă­la­condiţionări),­iar­aceste­direcţii­se­regăsesc­în­multe­proiecte­de­cercetare.­Creat­cu­mai­mult­de­un­secol­în­urmă,­referindu‑se­la­tulburările­psihice­cau‑zate­de­accidentele­de­tren,­conceptul­de­„nevroză­traumatică“­a­fost­extins­apoi­la­toate­sechelele­agresiunilor.­Psihiatrii­euro‑peni,­dar­şi­cei­de­pe­alte­continente­au­ajuns­la­un­consens­în­ceea­ce­priveşte­acceptarea­acestui­concept.­Din­anii­’80,­mulţi­clinicieni­din­lumea­întreagă­au­preferat,­dată­fiind­şi­hegemo‑nia­limbii­engleze,­conceptul­de­„tulburare­de­stres­posttrauma‑tic“,­propus­de­psihiatrii­americani­care­au­studiat­numeroasele­sechele­psihice­distrugătoare­ale­războiului­din­Vietnam.­În­ceea­ce­priveşte­ipoteza­teoretică,­acest­concept­se­pretinde­a­fi­neu‑tru,­promotorii­săi­respingând­cuvântul­„nevroză“­tocmai­pen‑tru­că­aminteşte­prea­mult­de­psihanaliză.­Şi­invers,­cuvântul­stres­ţinând­de­bio‑neurologie,­ce­câştig­am­avea­să­renunţăm­la­o­presupoziţie­teoretică­dacă­ne­subordonăm­alteia?­Disputa­mizelor­teoretice­este­deci­departe­de­a­se­fi­încheiat.Iată­de­ce­vă­propun­să­trecem­în­revistă­toate­cunoştinţe‑

le­dobândite­până­acum­şi­toate­întrebările­referitoare­la­trau‑mă,­prin­prezentarea­studiilor­universitare­referitoare­la­acest­subiect,­activitate­pe­care­o­coordonez­de­mai­bine­de­20­de­ani,­pe­parcursul­a­16­conferinţe.­Mai­întâi,­trebuie­să­ne­punem­următoarea­întrebare:­„Ce­este­trauma?“­(prima­conferinţă).­Apoi­trebuie­să­urmărim­tabloul­clinic­al­traumei­cu­cele­trei­

LOUIS CROCQ

12

faze­ale­sale:­imediată,­postimediată­şi­amânată‑cronică­(confe‑rinţa­a­2‑a,­a­3‑a­şi­a­4‑a).­Faza­imediată­este­marcată­de­diso‑cierea­peritraumatică;­faza­postimediată­(din­prima­lună)­este­esenţială,­ea­ducând­fie­la­dispariţia­gradată­a­simptomelor,­fie­la­persistenţa­lor­anormală­şi­evoluţia­spre­o­nevroză­traumati‑că;­faza­amânată‑cronică­este­marcată­de­sindromul­de­repeti‑ţie­(sau­reviviscenţe­involuntare­şi­iterative­ale­trăirii­senzoriale­iniţiale)­şi­de­„schimbarea­sufletului“­sau­alterarea­profundă­a­personalităţii­după­impactul­cu­trauma.­Apoi­ne­vom­ocupa­de­eventualele­specificităţi­ale­tabloului­clinic­în­cazul­copilului,­al­femeii­care­a­fost­victima­unui­viol­şi­al­salvatorului­expus­unui­eveniment­potenţial­ traumatizant­ (conferinţele­a­5‑a,­a­6‑a­şi­a­7‑a).­În­conferinţele­a­11‑a,­a­12‑a,­a­13‑a­şi­a­14‑a­vom­explora­câmpul­terapeutic:­rezilienţă­(sau­capacitatea­spontană­de­debarasare­de­efectele­traumei),­intervenţia­psihologică­ime‑diată­(defusing­sau­deşocare),­postimediată­(debriefing­sau­bilanţ­psihologic­al­evenimentului)­şi­tratament­în­faza­cronică,­vizând­catharsis‑ul­sau­uşurarea­prin­înţelegere.­În­ultimele­două­con‑ferinţe­vom­vorbi­despre­istoria­traumei­în­societăţile­umane­(conferinţa­a­15‑a)­şi­despre­miturile­legate­de­ea­din­timpuri­imemoriale­(conferinţa­a­16‑a).De­ce­am­scris­această­carte?­Pentru­că,­în­calitate­de­psihiatru­

militar,­am­avut­în­îngrijire,­din­1953­până­acum,­militari­şi­civili­suferind­de­nevroză­traumatică­de­război,­precum­şi­victime­ale­atentatelor­şi­catastrofelor,­în­cadrul­„celulelor­de­urgenţă­medi‑co‑psihologice“,­reţea­pe­care­am­creat‑o­la­ordinul­preşedinte‑lui­Jacques­Chirac­şi­sub­îndrumarea­ministrului­pentru­acţiune­umanitară­de­urgenţă­Xavier­Emmanuelli­imediat­după­atenta‑tul­de­la­staţia­RER­Saint‑Michel­din­25­iulie­1995.­Pe­parcursul­acestor­ani­de­muncă­perseverentă,­dincolo­de­vocaţia­mea­de­a­

16 conferințe despre traumă § Introducere

13

uşura­suferinţa­psihică­şi­cea­fizică,­am­ascultat­cu­atenţie­rela‑tările­victimelor­şi­am­fost­mânat­de­dorinţa­de­a­înţelege­ce­este­traumatismul­psihic­şi­de­a­le­transmite­şi­altora­toată­pricepe‑rea­şi­tehnica­mea.­Concomitent­cu­această­muncă­personală­şi­cu­aplicarea­metodelor­şi­tehnicilor­pe­care­le‑am­învăţat­de­la­dascălii­mei­—­medici,­psihologi,­filosofi­şi­sociologi­—­din­uni‑versităţi­şi­spitale,­mi‑am­îmbogăţit­cunoştinţele­citind­lucrările­şi­publicaţiile­ştiinţifice­din­acest­domeniu­şi­discutând­cu­cole‑gii­francezi­şi­străini­pe­care­i‑am­întâlnit­în­cadrul­congreselor­naţionale­şi­internaţionale.­Menţionez­în­mod­deosebit­Asociaţia­de­Psihiatrie­şi­Neurologie­de­Limbă­Franceză­(cu­ocazia­cen‑tenarului­acestei­asociaţii­am­condus­şedinţa­din­1990­în­cali‑tate­de­preşedinte),­secţia­de­psihiatrie­militară­şi­de­catastro‑fă­a­Asociaţiei­Mondiale­de­Psihiatrie,­al­cărei­preşedinte­am­fost­în­1995,­International­Society­for­Traumatic­Stress­Studies­(ISTSS),­înfiinţată­în­1985,­şi­Asociaţia­de­Limbă­Franceză­pentru­Studiul­Stresului­şi­al­Traumei­(ALFEST),­pe­care­am­fondat‑o­împreună­cu­câţiva­colegi­în­1990.­Astfel,­programa­de­învăţă‑mânt­a­fost­îmbogăţită­de‑a­lungul­timpului­cu­descoperirile­şi­inovaţiile­tuturor­personalităţilor­eminente­care­au­depus­efor‑turi­pentru­a­înţelege­victimele­traumatizate­şi­pentru­a­explicita­fenomenul­traumei,­contribuind­în­acest­fel­la­elaborarea­unui­sistem­de­concepte­care­să­permită­descifrarea­misterului­trau‑mei.­Confruntarea­şi­sedimentarea­acestei­diversităţi­de­punc‑te­de­vedere­şi­varietatea­de­teorii­şi­examinarea­lor­critică­au­stat­la­baza­elaborării­şi­actualizării­acestei­programe­de­învă‑ţământ.­Am­explicat­între­paranteze­sensul­cuvintelor­tehnice­sau­care­fac­parte­din­jargonul­profesioniştilor­în­domeniul­tra‑umei.­Am­gândit­această­carte­în­aşa­fel­încât­ea­să­fie­accesi‑bilă­colegilor­mai­tineri­care­nu­sunt­încă­familiarizaţi­cu­acest­

LOUIS CROCQ

14

vocabular­şi­—­de­ce­nu?­—­marelui­public­dornic­de­a­afla­mai­multe­despre­traumă­şi­de­a­înţelege­cum­îi­afectează­pe­cei­care­îi­cad­victime.Până­la­urmă,­ce­reprezintă­aceste­16­conferinţe,­rod­al­unei­

jumătăţi­de­secol­de­experienţă,­de­confruntări­şi­reflecţii?­Nu­este­vorba­doar­despre­transmiterea­cunoştinţelor­dobândite,­ci,­mai­degrabă,­despre­o­invitaţie­adresată­cititorului­la­o­perpe‑tuă­căutare,­la­o­autointerogare­luată­mereu­de­la­capăt­pentru­a­răspunde­la­această­enigmă­cu­care­omul­s‑a­confruntat­din­cele­mai­vechi­timpuri:­„problema­traumei“.

16 conferințe despre traumă § Introducere

15

PRIMA CONFERINŢĂ

Ce este trauma?

Violenţa­din­lumea­contemporană,­cu­consecinţe­psihologi‑ce­dureroase­şi­de­durată,­preocupă­atât­de­mult­opinia­publi‑că,­încât­termenul­„traumatism­psihic“­şi­abrevierea­sa,­„trau‑mă“,­nu­mai­sunt­acum­apanajul­psihiatrilor­şi­al­psihologilor,­intrând­în­limbajul­curent.­De­aceea,­trebuie­să­clarificăm­aceşti­doi­termeni­încă­din­prima­conferinţă,­atât­în­folosul­profesio‑niştilor­din­sănătate,­cât­şi­al­oricărui­cetăţean­care­poate­fi­vic‑tima­unei­catastrofe­sau­a­unei­agresiuni­sau­care­cunoaşte,­în­anturajul­său,­persoane­care­sunt­victime­ale­traumei.

Traumă, stres şi stres traumatic

Trauma: etimologie, câmp semantic şi definiţie

Cuvântul­„traumă“,­contragere­a­cuvântului­„traumatism“,­îşi­are­originea­în­limba­greacă­veche:­traumatismos,­care­poate­fi­tradus­prin­„rană“.­Transpus­în­patologia­chirurgicală,­înseam‑nă­„transmiterea­unui­şoc­mecanic­violent­exercitat­de­un­agent­fizic­exterior­asupra­unei­părţi­a­corpului,­ceea­ce­provoacă­o­rană­sau­contuzie“.­Transpus­în­psihopatologie,­cuvântul,­însoţit­de­precizarea­„psihică“,­înseamnă­„transmiterea­unui­şoc psihic

16 conferințe despre traumă § Ce este trauma?

(nu­mecanic),­exercitat­de­agenţi exteriori psihici­(nu­fizici)­asu‑pra­psihismului­(deci­nu­asupra­corpului),­provocând­tulburări psihice­(nu­somatice)“.Caracterul­traumatic­al­şocului­depinde­de­violenţa­agresi‑

unii,­dar­şi­de­starea­psihismului­celui­care­este­supus­acestui­şoc.­Un­eveniment­nu­este­niciodată­inevitabil­traumatic,­ci­prin­raportare­la­personalitatea­care­trebuie­să­îi­facă­faţă,­cu­forţe‑le­sale­constitutive­şi­energia­de­care­dispune;­de­aceea,­este­preferabil­să­vorbim­mai­degrabă­de­un­eveniment­„potenţial­traumatogen“.Trauma­este­fenomenul­care­tulbură­psihismul,­ca­reacţie­la­

un­eveniment­care­implică­ameninţarea­cu­moartea­sau­alte‑rarea­integrităţii­fizice­sau­psihice,­ca­de­exemplu:­o­agresiune­individuală,­un­viol,­un­accident­grav,­o­ambuscadă,­un­atentat­sau­o­catastrofă.­Unii­autori,­îndeosebi­psihanalişti,­au­extins­însă­conceptul­de­traumă­la­situaţii­frustrante­din­viaţa­coti‑diană,­care­au­ca­urmare­reacţii­psihologice­moderate.­Astfel,­unii­au­vorbit­despre­traume­neaparente­sau­„silenţioase“­şi­de­„traume­cumulative“­(care­ar­deveni­traumatizante­prin­acu‑mularea­unor­microagresiuni).­După­părerea­mea,­este­vorba­despre­accepţii­abuzive­ale­conceptului­şi­consider­că­trebuie­să‑i­rezervăm­traumei­caracterele­sale­de­violenţă­şi­excepţie­(Crocq,­1974).Ţinând­cont­de­aceste­consideraţii,­putem­defini­traumatis‑

mul­psihic­sau­trauma­astfel:­„Fenomenul­de­perturbare­care­se­petrece­în­interiorul­psihismului­în­urma­excesului­de­exci‑taţii­exterioare­în­cazul­unui­eveniment­subit,­violent­şi­agresor­trece­prin­efracţie­dincolo­de­mecanismele­de­apărare­ale­aces‑tui­psihism“.

LOUIS CROCQ

18

Acestea­fiind­spuse,­termenul­folosit­de­clinicienii­americani­fiind­„stres­traumatic“,­se­cuvine­să­examinăm­ce­este­stresul­şi­cum­se­articulează­la­fenomenul­traumei.

Stresul: origine, natură şi avataruri

În­1980,­a­treia­ediţie­a­sistemului­nosologic­american­DSM­(Diagnostics and Statistical Manual of Mental Disorders)­a­promo‑vat­termenul­post‑traumatic stress disorder­(PTSD),­tradus­ca­„tul‑burare­de­stres­posttraumatic“­(TSPT),­pentru­a­desemna­ceea­ce­nosografiile­europene­denumesc­prin­conceptul­de­nevroză­traumatică.­Introducerea­cuvântului­englez­stress­în­patologia­psihică­nu­este­lipsită­de­însemnătate­şi­reflectă­o­luare­de­pozi‑ţie­în­mod­clar­biologică,­în­detrimentul­cuvântului­„nevroză“,­respins­de­autorii­DSM­din­cauza­conotaţiei­psihanalitice.Cuvântul­„stres“­este­împrumutat­din­vocabularul­metalur‑

giştilor,­desemnând­modificările­metalului­supus­unor­forţe­de­presiune,­etirare­sau­torsiune.­În­1914,­fiziologul­american­Cannon­îl­transpune­în­reglarea­hormonală­a­emoţiilor­la­ani‑male­(citat­de­Selye,­1950).­În­1945,­cei­doi­psihiatri­militari­americani­Roy­Grinker­şi­John­Spiegel­îl­aplică­în­patologia­psi‑hiatrică­de­război,­în­lucrarea­intitulată­Men Under Stress,­pen‑tru­a­desemna­starea­psihică­a­soldaţilor­supuşi­emoţiilor­din­timpul­războiului,­care­dezvoltă,­în­consecinţă,­tulburări­psi‑hice­acute­sau­cronice.­În­1950,­fiziologul­canadian­Hans­Selye­adoptă­­termenul­stress­pentru­a­desemna­ceea­ce­el­numea,­încă­din­1936,­„sindromul­general­de­adaptare“­sau­reacţie­fiziolo‑gică­standard­a­organismului­supus­unei­agresiuni,­oricare­ar­fi­natura­acesteia.

16 conferințe despre traumă § Ce este trauma?

19

În­concepţia­lui­Selye,­stresul­era­un­fenomen­neurofiziologic­reflex,­care­făcea­ca­organismul­agresat­să­intre­imediat­în­stare­de­alertă­şi­apărare­(vezi­caseta­următoare).

Circuitul stresului

Pentru Selye, reacţia de stres se desfăşoară conform următorului circuit: transmiterea informaţiilor nociceptive (agresoare) de la organele de simţ la nivel cortical, pe căile nervoase aferente; transmiterea acestor infor-maţii de la cortex spre mezencefal prin conexiunile intracerebrale; emite-rea de către mezencefal a două tipuri de mesaje spre organele efectoare: primo — mesaje neurovegetative (inervare simpatică şi parasimpatică a organelor interne) folosind căile nervoase; secundo — mesaje hormonale (eliberate de posthipofiză) folosind calea sangvină. Aceste mesaje aveau ca efect mobilizarea anumitor efectori în viaţa neurovegetativă şi în rela-ţionare, astfel încât organismul să poată să răspundă de urgenţă: atitudi-ne de alertă, mobilizare a energiei, gesturi de apărare sau comportamen-te de retragere şi fugă. Cercetări neurobiologice posterioare lucrărilor lui Selye (decedat în 1982) au permis aprofundarea mecanismelor stresului, care se desfăşoară pe patru axe. Axa catecolaminergică (axa adrenalinei), care leagă hipocampul (creierul central), sistemul simpatic şi suprare-nala, eliberează adrenalina în sânge imediat ce este activată, având ca efect creşterea procentului de zahăr sangvin, a ritmului cardiac, a pre-siunii arteriale, a vasoconstricţiei periferice, dar şi a vigilenţei. Efectele durează aproximativ 15 minute. Axa corticotropă (axa cortizolului), care leagă hipotalamusul (creierul central), hipofiza şi suprarenala, se pune în mişcare după mai mult de 15 minute şi antrenează o eliberare sangvi-nă masivă de cortizol, care favorizează glicogeneza (producerea zahăru-lui) plecând de la protide şi lipide, înlocuind astfel adrenalina, care şi-a epuizat rapid rezervele de glicogen. Acţiunea sa durează mai multe ore.

LOUIS CROCQ

20

Axa peptidelor opiacee utilizează eliberarea unor peptide rezultate din degradarea unui precursor hormonal al cortizolului, efectul fiind acela de atenuare a intensităţii reacţiei emoţionale, îndeosebi a reacţiei de frică. În sfârşit, axa imunitară ar putea să reprezinte nivelul cel mai profund al activităţii defensive la stres. Unele cercetări, printre care cele ale lui Glaser, în Statele Unite (1990), au demonstrat că gestionarea cognitivă a stresului ar exercita un efect stimulator asupra apărărilor imunitare.

Reacţia­de­stres­ca­răspuns­la­o­agresiune­punctuală­nu­depă‑şeşte­o­jumătate­de­zi­sau­cel­mult­24­de­ore.­Totuşi,­dacă­streso‑rii­(factorii­de­stres)­îşi­menţin­acţiunea,­este­de­la­sine­înţeles­că,­dacă­această­acţiune­se­va­prelungi,­reacţia­de­stres­va­dura­şi­ea­mai­mult.­Există­şi­un­inconvenient­important:­reacţia­de­stres­e­însoţită­de­simptome­neplăcute­(paloare,­transpiraţie,­tahicardie,­spasme­viscerale)­şi­e­mare­consumatoare­de­energie.­Se­cheltu‑ieşte­atât­de­multă­energie,­încât­rezervele­hormonale­şi­gluci‑dice­se­epuizează,­iar­dacă­situaţia­de­agresiune­se­perpetuează­sau­se­reînnoieşte­la­intervale­de­timp­prea­scurte,­organismul­se­prăbuşeşte­şi­chiar­poate­să­moară.­În­experienţele­lui­Selye,­stresurile violente­şi­prelungite­puteau­să­ducă­la­moartea­prin­epuizare­a­animalului.Selye­preconiza­o­distincţie­făcută­între­stress,­reacţie­inter‑

nă­a­organismului,­şi­stressors­(stresori)­sau­agenţi­exteriori­care­provoacă­această­reacţie.­Această­distincţie­este­importantă­şi­judicioasă:­chiar­şi­acum,­pentru­a­desemna­agentul­cauzal,­se­foloseşte­în­mod­greşit­cuvântul­„stres“­în­loc­de­„stresor“.­Spre­sfârşitul­vieţii,­Selye­a­extins­noţiunea­de­stres­la­reacţii­de­bucu‑rie­subită­apărute­cu­ocazia­anunţării­unui­eveniment­fericit­

16 conferințe despre traumă § Ce este trauma?

21