Cojocaru DariusClasa a III-a

Clubul Copiilor Petroşani

Ajunul Crăciunului

Moş Ajun (fratele sărac al lui Moş Crăciun) este sărbătorit pe 24 decembrie. În dimineaţa de Ajun se obişnuieşte umblatul în colindeţ (piţărăi). Piţărăii pornesc din casă în

casă, îmbrăcaţi frumos, cu trăistuţe după gât, iar în mână cu colinde sub comanda vătafilor (conducătorii grupului). Aceştia fac urări de sănătate şi belşug gazdelor şi sunt răsplătiţi cu

colaci, fructe, dulciuri. În unele zone rurale vătaful urează:

„Bună dimineaţa lui Moş Ajun, dar mai bună lui Crăciun, ce-i în casă să trăiască, ce-i afar’ să izvorască. Oile lânoase, vacile lăptoase, caii-ncurători, porcii unsuroşi, să-i mâncaţi sănătoşi.”.

Gospodina aruncă peste ceata colindătorilor boabe de porumb, grâu, fasole, dovleac în speranţa unui rod îmbelşugat în anul care va urma. Vătaful este răsplătit cu un colac mare „colacul lui Dumnezeu”, iar ceilalţi colindători cu colăcei. În seara premergătoare Crăciunului, în unele zone, se merge cu Steaua, Vicleimul, Irozii.

Cu Steaua se colindă în noaptea Ajunului Crăciunului de către grupuri de câte patru băieţi. Numele obiceiului vine de la steaua care are 12 colţuri, acestea reprezentând cele 12 luni ale anului. Sosirea stelarilor se anunţă prin cântec:

”Seara de astă searăEste o seară mare,

Seara lui Ajun,Noaptea lui Crăciun

Nea….., ne primiţi cu Steaua?”

Dacă sunt primiţi, colindătorii vor cânta „Steaua sus răsare”.

Tot în Ajunul Crăciunului, se merge în unele sate româneşti, cu Vicleimul. Acesta este un teatru de păpuşi în miniatură unde sunt înfăţişate scene care redau ritualul naşterii lui Iisus Cristos. Echipajul este format din patru cântăreţi, un păpuşar şi un fluieraş. Ei îşi anunţă sosirea astfel:

„Din oraşul Vicleim,Ieşiţi boieri să-L privim,

Ne primiţi cu Vicleimul?”Pe fundalul coral în care erau cântate Naşterea divinizată şi moartea, păpuşarul punea în scenă diferite aspecte din viaţa plină de satiră şi umor.