cognitivismul-cogniția socială

Upload: kristinutza-oprea

Post on 24-Feb-2018

227 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    1/14

    Cognitivismul-cogni

    socialA efectuat:

    s

    A verica

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    2/14

    Drept act de nastere al cognitive este acceptata lucrarea lui V.NEISPsychology1967, a carei esenta consta in imbinarea cresterii behaviorismumodelului informational.Subliniind impasul behaviorismului in explicarea si de

    psihice, NEISSERavanseaza teza dupa care fenomenele psihice rezulta din exoperatii centrale asupra reprezentarilor ce contin informatii din mediul extern.

    D.BINDRA indentifica 5 sensui !le te"enului #e cognitivis", mmoduri de opozitie fata de neobehaviorism:a) e respinsa schema S! introducanduse un termen mediator anonim " c

    $enerica pentru %starile centrale activate ale constiintei&, prin contrastperiferice 'fluxurile senzoriomotorii, purtatoare ale relatiei S!)#

    b) spre deosebire de (, care concepe inv!t!e! fixata %mecanic& prin repsanctiunilor pozitive si ne$ative primite din mediu, cognitivis"ul $une l!

    !tion!e!si concepte ca %inferenta&, %$andire cauzala&, %ipotezac) modelul asociativ atribuit de behaviorism conceptualizarii, co$nitivismul $eluc!ii($oces!ii) in*o"!tiilo, implicand operatii de codare, deselectie#

    d) co$nitivismul respin$e explicatiile ( formulate in termini referitori propunand in schimb "ec!nis"e "ent!list+intos$ection!liste c! i-u#ec!t!&,etc#..

    e) co$nitivismul nea$a determinismul situational, sustinut de ( opunandui caprocesul de autocontrol si autore$lare.

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    3/14

    De*ini ii

    rin cogniie socialse *n+ele$e studierea felului *n care oamenii, pe baza

    informa+iilor pe care le de+in, fac inferen+e, udec-+i sociale despre indivizi,

    $rupuri, fenomene i procese sociale i despre propria lor condi+ie ca fiin+e

    sociale, despre experien+a lor *n contexte sociale.

    /a i *n cazul 0psiholo$iei sociale&, expresia 0co$ni+ie social-& desemnea

    referentul ontic ca atare " $ndirea social- a oamenilor " ct i subdomeniul

    carel vizeaz- " studiul $ndirii sociale.

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    4/14

    rimele cercet-ri de co$ni+ie social- au fost dominate de ideea modelul

    de inferen la nivelul cunoaterii comune, ceea ce sa i materializat

    de $enul 0micul om de tiin+-& 'little science man), 0savant cotidian& sin$enuu&. 2n modelul ra+ional era implicat- prezum+ia c- oamenii ti

    capabili, *n remarcabil- m-sur-, s- foloseasc- datele cele mai releva

    or$anizeze i s- desf-oare ra+ionamente lo$ice, astfel *nct s- aun$- la

    i decizii corecte. 3i prelucreaz- cu $ri- informa+ia, *ncercnd s- ev

    lo$ice i deturn-rile 'bias) subiective. Dezvoltarea ulterioar- a st

    co$ni+ie social- a demonstrat c-, *n dezacord cu predic+iile modelulu

    metodele oamenilor obinui+i de a cule$e, selecta i opera cu informa+i

    sunt de foarte multe ori ilo$ice.

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    5/14

    /eoii gene!le in $sihologi! soci!l! teoiile cognitive

    ($e&ent!e! $inci$iilo gene!le, cu e0e"$li*ic1i)

    Spre deosebire de behaviorism 'accent pe factori externi), accentul cade pe fa

    astfel: $andirea, ima$inatia, motivatia, afectivitatea, atitudinile intervin in interpre

    reconstructia "ent!l! a realitatii externe, determinand in ultima instanta elaborare

    reactiilor comportamentale.

    4rientarile co$nitive isi au ori$inea in lucrarile lui 5. ein privind campul p

    teorie care releva interactiunea complexa dintre persoana si mediu, interactiune me

    procesele psihice ale individului. !ealitatea la care se raporteaza persoana, $rupul

    este un construct nu un dat obiectiv 'independent de esenta si actiunile respective e

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    6/14

    Se evidentiaza o alta modalitate de intele$ere a relatiei sti"ul+reactie, stim

    actionand asupra subiectului, declanseaza procese mentale complexe, care medi

    comportamentul de raspuns.

    /onceptul central cu care opereaza co$nitivismul este acela de reprezentar

    continut co$nitiv asupra caruia se exercita prelucrarea mentala, conditionand as

    la stimul.

    Stimul8rocese mentale'factori subiectivi)8!1#!#!'reactii posibile)

    ;n concluzie, constructele mentale sunt cele care influenteaza decisiv comp

    individual si de $rup.De exemplu: ideolo$iile una si aceeasi realitate sociala este interpretata si

    diferit de membrii unor $rupuri, in functie de credintele, atitudinile, sentimentel

    traditiile $rupului din care fac parte, si ale caror norme si valori leau asimilat in

    socializarii.

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    7/14

    Sche"ele "ent!le 2i ti$uile lo

    ;ndiferent ct suport *nn-scut sau dobndit au ele, structurile mentale ne auunui flux continuu de stimuli, s- ordon-m informa+iile i, astfel, s- putem c

    ac+iona. 2n literatura din domeniu, conceptul cu cel mai mare $rad de $enerdes utilizat este cel de 0schem- mental-&. 3l subordoneaz- pe cele de 0catei 0stereotip&, dei la unii autori 0cate$oria& i

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    8/14

    Prototipuleste conceput intim asociat celui de cate$oria'cate$orizare), el exprimnd modelul de tr-s-turi tipice caractemembrilor unui $rup, unei cate$orii. rototipurile sunt descrier

    condensate, existente *n mintea noastr-, care func+ioneaz- ca redecisive *n clasificarea i interpretarea realit-+ii *nconur-toare!espectivele repere sunt fie modele sau tipuri ideale, fie un moreprezint- media tr-s-turilor dintro cate$orie, fie tr-s-tura saucombina+ia de tr-s-turi cea mai frecvent- 'valoarea modal-, cunumete *n statistic-), fie un reprezentant al clasei respective,

    considerat tipic. Seduc+ia romanului realist const-, printre altel*n *nf-+iarea unor portrete vii de personae tipice pentru o anumclas- sau strat social ori pentru un profil psihosocial .

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    9/14

    Stereotipul poate fi definit ca o reprezentare mental- a unui $rui a membrilor s-i, o structur- mental- ce vizeaz- $rupuri 'etnisex, de vrst-, de clas-, straturi i profesiuni sociale.) 4 defini+

    l-r$it- ar fi c- stereotipurile sunt un ansamblu de convin$eri*mp-rt-ite social, viznd caracteristicile 'tr-s-turi de personalatitudini i valori, moduri de comportare) specifice unui $rup dpersoane. Din defini+ie trebuie re+inut c- stereotipurile sunt sch'reprezent-ri) mentale ce se refer- la $rupuri sociale, i nu la alobiecte ale spa+iului natural sau social. 4 no+iune apropiat-, ce

    0cliee&, are o sfer- de cuprindere mai lar$-, putnd vorbi, de pdespre cliee cu privire la anumite boli i tratamente, la artarenascentist-, la reforma economic- etc. /lieele i stereotipurafirma+ii i evalu-ri care circul- *n mediul sociocultural al indii pe care acesta le preia, de re$ul- f-r- s- le analizeze critic.

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    10/14

    2n calitatea lor de scheme mentale, stereotipurile i func+iile acestora, dezv

    social- : ne aut- s- filtr-m i or$aniz-m informa+ia, s- clas-m rapid i f-r-

    indivizii concre+i *n cate$oria din care fac parte i s- deducem astfel ce car

    3xistnd *n mintea noastr-, ele ne spun la ce ne putem atepta de la perso

    parte dintrun $rup sau altul i pe aceast- baz- tim cum ar fi mai eficient s

    i noi cu ele.

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    11/14

    >ot *n cadrul abord-rii co$nitive a stereotipurilor sa reactualizat ideea lui ?. @

    spunea despre ele: 0Cavorabil sau nefavorabil, un stereotip este o convin$ere 'c

    asociat- cu o cate$orie. Cunc+ia lui este de a ustifica 'ra+ionaliza) conduita noa

    cate$orie& 'apud@u$oustinos i alEer, 199A, p. 1F). Stereotipurile nu mai su

    neap-rat false, 0convin$eri exa$erate&, studii relativ recente ar-tnd c- folosire

    menirea de a *ntre+ine stima de sine, de a ustifica deciziile i ac+iunile oamenilo

    . 4aEes et al. '199B) ar$umenteaz-, avnd ca suport cercet-ri tiin+ifice sistem

    considerate ca proprii, autostereotipurile i autocaracteriz-rile " cum se caracte

    ele *nsele i propriul $rup " i heterostereotipurile " cum *i caracterizeaz- pe aldepind de contextulinterac+iunii. =n psiholo$ social aflat la o *ntlnire cu un pu

    va avea fa+- de acetia i fa+- de el *nsui o alt- ima$ine dect atunci cnd *n pu

    psihofiziolo$ i o mul+ime de sociolo$i, politolo$i i istorici. @ceasta reprezint-

    importanta i interesanta problem- a activrii identitilor (i stereotipurilor) s

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    12/14

    /ate$oriile i prototipurile sunt $enuri de scheme ce au *n vedere con+inu

    precum i modul de procesare a informa+iilor, pe cnd stereotipurile vizea

    referen+ial empiric al vie+ii sociale: $rupurile. >ot cu referire la referen+ialu

    pe care schemele *l acoper-, literatura de specialitate descrie urm-toar

    scheme : Schemele de persoanreprezint- tr-s-turi de personalitate i comportam

    considerate ca definind un anume tip de persoan-.

    Schemele ce privesc propria persoan-, schemele de(spre) sine 'selfscherefer- la structuri or$anizate de cunotin+e i p-reri pe care indivizii le au

    *nii. Schemele de sine nu trebuie confundate cu ima$inea de sine i cumult cu concep+ia despre sine, dei primele sunt componente foarte impocelor din urm-. Schemele de sine se coa$uleaz- *n urul unor atribute de

    personalitate i conduit- proeminente pe care indivizii consider- c- le derezultat al experien+elor sociale trecute 'de interac+iune cu al+ii), ele filtr*ncadreaz- informa+iile i aprecierile cu privire la propria persoan- ce viceilal+i.

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    13/14

    Schemele de rol socialreprezint-, *n fond, ateptrile de rol, adic- un set

    le$-tur- cu felul *n care se va comporta 'verbal i nonverbal) un individ ce

    anumit rol social. De pild-, cnd ne aez-m la o mas- *n restaurant ne ate

    s- ne *ntrebe ce consum-m, i nu s- intre cu noi *n discu+ii filosofice. Stud

    experimentale i corela+ionare au confirmat ideea c- schemele de rol sunt

    pre$nante *n ai udeca pe ceilal+i i ale prezice conduitele.

  • 7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social

    14/14

    Cunc+ionarea schemelor mentale are loc *ntrun spa+iu co$nitiv

    lar$, care include procese de cule$ere a informa+iilor, comparare

    evaluare valorii i a credibilit-+ii, inte$rarea lor i formularea, p

    inferen+e, a unor udec-+i sociale. 2n toate aceste etape pot surveni

    de cele mai multe ori se i *ntmpl- aa " o serie de distorsi

    Studiile de co$ni+ie social- confirm- tot mai mult ideea c- oam

    obinui+i nu sunt deloc ilo$ici i exclusiv pasionali *n $ndirea des

    social, dar, *n acelai timp, nici perfect ra+ionali. ;ma$inea actoruco$nitiv comun ca 0savant cotidian&, promovat- *n cercet-rile

    debut, a fost puternic amendat- prin investi$a+ii i interpre

    ulterioare.