SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

CODUL DEONTOLOGIC AL MAGISTRATILOR

- REFERAT -

STUDENT: GRIGORE STEFAN

CUPRINS

I . Introducere

II . Dispozitii generale

III. Independenta Justitiei

IV. Promovarea suprematiei legii

V. Impartialitatea magistratilor

VI. Exercitarea indatoririlor profesionale si de serviciu

VII. Demnitatea si onoarea profesiei de magistratVIII. Activitati incompatibile cu calitatea de magistrat

XI. Dispozitii speciale pentru procurori si magistrati

x. BibliografieI . Introducere Ocupand un rol esential in societate , justitia , alaturi de magistrati detin puteri si responsabilitati speciale.

Termenul justitie deriva din latinescul jus , tradus prin drept. In originile sale , justitia avea menirea de a echilibra nedreptatile dintr-o societate. Epicur definea justitia astfel : Justitia este un contract de oportunitate in care se intra pentru a preveni ca oamenii sa lezeze sau sa fie lezati.

O forma fundamentala de organizare a oricarui stat este activitatea de justitie , rezolvand orice conflict de drept.

In Romania , autoritatea judecatoreasca este alcatuita din instantele judecatoresti , Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii , fiind reprezentate in teritoriu de catre Curtea Constitutionala , Inalta Curte de Casatie si Justitie , Consiliul Superior al Magistraturii , Directia Nationala Anticoruptie , Curtile de apel , Tribunalele , Judecatoriile , Institutul National al Magistraturii.

Deontologia este ramura a eticii , fiind stiinta care studiaza obligatiile si comortamentul celor care practica o anumita profesie , avand la baza datoria morala ,fara a se suprapune insa cu studiul filosofiei sau a teoriei generale a datoriei morale.

Intr-o abordare mai lejera , putem defini deontologia ca fiind stiinta datoriei , evocand obligatiile profesionistilor in ecercitiul profesiilor lor . Baza deontologiei o reprezinta ideea de a fi onest in relatia cu persoanele care utilizeaza serviciile prestate.

Normele Codului deontologic al magistratilor ofera indicatii precise ale comportamentului pe care judecatorii si procurorii trebuie sa-l adopte in diferite situatii.

Incalcarea acestor norme poate atrage raspunderea disciplinara.II. Dispozitiile generale Inca din anul 1994 , Asociatia Magistratilor din Romania a avut preocupari constante in ceea ce priveste elaborarea unui Cod deontologic al magistratilor.

Ideea de la care s-a pornit initial a fost aceea a respectarii normelor sociale si implicit a normelor care reglementeaza raspunderea disciplinara a magistratilor , menite sa sanctioneze abaterile disciplinare ale acestora. Codul deontologic al magistratilor a fost adoptat prin Hotararea nr. 144/2005 , din 26/04/2005 de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Codul are ca rol formularea standardelor de conduita ale magistratului , pentru ca aceasta sa fie conforma cu onoarea si demnitatea profesiei sale.Continand dispozitii normative , a caror incalcare poate atrage raspunderea disciplinara , codul cuprinde principalele reguli de conduita ale profesiei , in relatia cu publicul si alte autoritati. Avand un rol esential in orice societate , justitia , fundamentata pe principiile statului de drept , ofera magistratului responsabilitati si puteri aparte. In exercitarea atributelor , in raportul cu societatea , a carei incredere in puterea justitiei este esentiala , magistratii au drepturi si obligatii reglementate prin lege. Organele competente evalueaza respectarea standardelor Codului deontologic, potrivit legii si pot interveni in desfasurarea activitatii magistratilor. Incalcarea normelor atrage dupa sine raspunderea disciplinara , daca gravitatea faptei o impune. Aplicabil tuturor magistratilor , Codul deontologic , prin Capitlolul VII , are aplicare numai magistratilor procurori.

Fiind exponentii unei profesii nobile , magistratii , prin judecatori si procurori , au menirea de a imbunatatii condiderabil imaginea justitiei ca activitate sociala.

III. Independenta justitiei

Rolul magistratilor este acela de a stabili standarde in cadrul societatii , actiunile lor atat in interorul , cat si in exteriorul instantei , impunand lipsa oricarei suspiciuni si castigarea respectului si increderii publicului.

Articolul 4 consfinteste obligativitatea magistratului de a apara justitia , nu ca pe un privilegiu , ci ca o garantie pentru societate , societate democratica organizata pe principiile suprematiei dreptului.Magistratii trebuie sa isi exercite functia cu obiectivitate si impartialitate , avand unic temei legea , fara a da curs presiunilor si influentelor de orice natura.

In desfasurarea activitatii sale , magistratului i se impune un comportament care sa nu puna in pericol independenta si increderea sa. Apartenenta sau desfasuratea de activitati publice in cadrul partidelor politice sunt interzise , magistratilor fiindu-le permisa doar participarea la reuniuni pubice , fara a-si exprima convingerile politice.De asemenea acestia nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formatiune politica si nu pot participa la colectarea de fonduri ori folosirea prestigiului sau imaginii in astfel de scopuri. Magistratii au obligatia de a utiliza orice mijloc la indemana pentru ca impartialitatea in indeplinirea indatoririlor profesionale sa nu le fie afectata de participarea anumitor rude la viata politica.Acestia nu se pot servi de actele indeplinite in exercitarea functiei lor pentru exprimarea convingerilor politice.

Independenta sau impartialitatea magistratilor nu trebuie afectata de participarea acestora , in conditiile legii , la diverse comisii sau comitete pentru eleborarea de legi , regulamente sau conventii internationale.

IV. Promovarea suprematiei legii Autoritatile si institutiile statului au obligatia de a respecta justitia , aceasta la randul ei fiind obligata sa sustina statul de drept.Rolul magistratilor este acela de a apara si de a contribui la realizarea dreppturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Magistratii , conform Art.8 , au obligatia de a contribui la garantarea suprematiei legii si a statului de drept , a drepturilor si libertatilor fundamentale.

In procesele penale , acestia trebuie sa respecte prezumtia de nevinovatie si sa nu isi exprime opinia asupra vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane , decat prin formele si prin mijloacele cerute de lege. Magistratul nu poate refuza solutionarea unei cauze pe motiv ca legea nu prevede , ori este neindestulatoare sau neclara. Magistratilor le este interzis sa se manifeste , atat in cursul procedurilor care se desfasoara , cat si in afara lor , in niciun mod , cu privire la rasa , sexul , religia , nationalitatea , statutul socio-economic si cultural al persoanei . Codul prevede obligatia de a proteja egalitatea cetatenilor in fata legii si asigurarea unui tratament juridic nediscrimanatoriu , respectarea si apararea deminiatii , integritatii fizice si morale a tuturor persoanelor care participa in orice calitate la procedurile judiciare , neexistand niciun motiv care sa poate justifica recurgerea la tratamente degradante sau umilitoare , ori lezarea integritatii fizice sa sanatatii sau a demnitatii persoanelor.

V. IMPARTIALITATEA MAGISTRATILOR Independenta nu poate fi privita ca un privilegiu al judecatorului , ci ca datoria , obligatia fundamentala a fiecarei persoane care ocupa aceasta functie de a-si dezvolta calitatile intelectuale si morale care stau la baza conduitei independente si impartiale in judecarea fiecarui caz. De aceea independentei judecatorului poate fi inteles doar in legatura cu principiul responsabilitatii/raspunderii judecatorului pentru calitatea activitatii sale profesionale , iar echilibrul dintre aceste doua principii creeaza conditiile procesului echitabil.

Magistratii au obligatia de a fi impartiali la indeplinirea atrbutelor profesionale , fiind obligati sa decida in mod obiectiv , fara subiectivism si partinire , liberi de orice relatii si influente. Este interzisa acordarea de consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase , chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi desfasoara activitatea.De asemenea magistratul trebuie sa isi indeplineasca indatoririle cu prudenta fata de demnitatea institutiei si persoanelor implicate , abtinandu-se de la orice comportament , act ori manifestare de natura sa altereze impartialitatea si independenta lor. In cauze personale , ale parintilor , sotilor si copiilor , precum si persoanelor puse sub tutela sau curateala lor , magistratilor le este permis sa pledeze in conditiile prevazute de lege , insa nu le este ingaduita folosirea calitatii pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a parchetului si trebuie sa se fereasca sa creeze aparenta ca ar putea influenta in orice fel solutia ce urmeaza a fi data.

Capitolul VI. Exercitarea indatoririlor profesionale

Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii , aordinii de drept , precum si a drepturilor si libertatilor cetatenesti. Judecatorii sunt independenti , se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali.

Magistratii au obligatia ca prin intreaga lor activitate sa asigure suprematia legii , sa respecte drepturile si libertatile persoanelor , egalitatea acestora in fata legii si asigurarea unui tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor. Acestia au obligatia de a indeplini cu competenta si corectitudine indatoririle profesionale ce le revin sis a respecte obligatiile cu caracter administrative stabilite prin legi , regulamente si ordine de serviciu.

Codul impune depunerea diligentei necesare in vederea indeplinirii cu celeritate , cu respectarea termenelor legale , iar in cazul in care legea nu prevede , inauntrul unor termene rezonabile , a lucrarilor care le revin , conform repartizarii. Astfel , magistratii sunt obligate sa respecte programul de lucru si sa nu se angajeze in activitati a caror desfasurare ar afecta timpul pe care trebuie sa il aloce pentru indeplinirea indatoririlor profesionale si a celor de serviciu. In cazul aparitiei unui asemenea risc , magistratii sunt obligate sa renunte la celelalte activitati , pentru a nu prejudicial interesele partilor si imaginea justitiei in societate.

Conform Art. 15 , magistratii au obligatia de a impune ordine si solemnitate in timpul solutionarii cauzelor si sa adopte o atitudine demna , civilizata si impartiala fata de parti , avocati , martori , experti sau alte persoane, solicitandu-le acestora un comportament adecvat.

Este interzisa dezvaluirea sau folosirea pentru alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei , a informatiilor obtinute in calitatea de magistrat, in cazul in care potrivit legii, lucrarile au caracter confidential , magistratii sunt obligate sa pastreze respectivele materiale in incinta instantei sau a parchetului sis a nu permita consultarea lor decat in cadrul prevazut de lege si de regulament. Resursele si mijloacele materiale care sunt puse la dispozitie vor fi folosite conform destinatiei lor , exclusive in interesul instantei, fiind mentinute in buna stare si restituite in momentul in care li se solicita acest lucru.

Magistratii se vor preocupa in permanenta de actualizarea cunostiintelor profesionale si de mentinerea la un anumit nivel de competenta profesionala , fiind obligate sa efectueze cel putin o dat ala 5 ani , stagii organizate de pregatire sau dupa caz de perfectionare profesionala la Institutul National al Magistraturii, la institutii superioare de invatamant, sau dupa caz parchetele de pe langa curtile de apel.

In exercitarea functiilor de conducere , magistratii au obligatia de a se preocupa de activitati de organizare a personalului , de a menifesta initiative si spirit de responsabilitate. In luara deciziei vor acorda intotdeauna prioritate interesel instantei , respective ale parchetului si bunei administrari a justitiei . Magistratul cu functie de conducere nu poate intervene , decat daca i se permite prin lege , in desfasurarea proceselor aflate in curs de solutionare..

VII. Demnitatea si onoarea profesiei de magistrat

Atat in exercitarea atributiilor profesionale , cat si in afara acestora , magistratii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in funcrie si in societate.

Acestia au obligatia de a apara prestigiul autoritatii judecatoresti si intarirea increderii publice in impartialitatea si integritatea acesteia , prin adoptarea unui comportament adecvat in relatiile cu justitiabilii, colegii ori cu reprezentatnii celorlalte organe ale statului. Este interzisa folosirea calitatii de magistrat in vederea obtinereii de avantaje sau prioritati in rezolvarea intereselor personale , familiale , sau pentru alte persoane , decat in limita cadrului legal.De asemenea se interzice intervenirea pentru influentarea in vreun fel a deciziilor de promovare , transfer sau desemnare de orice natura.

Relatiile cu colegii trebuie sa fie bazate pe respect si buna credinta ,indiferent de functia acestora , fara a-si putea exprima parerea prvitor la probabilitatea profesionala si morala a colegilor.

Magistratilor le este permisa colaborarea la publicatii de specialitate , precum si la cele cu caracter literar sau social , ori emisiuni audiovizuale , cu conditia ca acestea san u aibva caracter politic sis a nu afecteze imaginea si interesul justitiei. Formarea de asociatii profesionale sau alte organizatii avand ca scop reprezentarea intereselor proprii , aderarea la asociatii profesionale locale , nationale sau internationale este permisa in masura in care magistratul nu va accepta responsabilitati si nu se va angaja in activitati care ar putea afecta negativ desfasurarea activitatii profesionale.VII. Activitati incompatibile cu calitatea de magistrat

Functia de magistrat nu poate fi cumulatea cu nicio alta functie publica sau privata , cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior .Judecatorilor si procurorilor le este interzisa exercitarea direct sau prin persoane interpuse, de activitati comerciale , precum si participarea la conducerea unor societati comerciale sau civile ori a regiilor autonome.

Magistratilor le este interzisa solicitarea sau acceptarea in mod direct sau indirect , pentru sine , ori pentru terte persoane de daruri sau promisiuni , cadouri , favoruri sau imprumuturi in exercitarea functiei lor.Acestia pot primi carti juridice oferite de autorii sau editorii lor. Participarea in mod direct sau prin alte persoane la jocuri de tip piramidal , jocuri de noroc sau sisteme de investitii este de asemenea interzisa.

Atunci cand magistratul doreste sa paraseasca corpul magistratilor are obligatia de a aduce imediat la cunistiinta conducatoruluisau parchetului decizia sa , pentru a se indeplini formalitatile legate de eliberarea din functie. Magistratii sunt obligati sa depuna la termen si in conditiile legii declaratiile de avere. IX . Dispozitii speciale pentru magistrati si procurori

Activitatea magistratilor procurori se desfasoara potrivit principiilor legalitatii , impartialitatii si controlului ierarhic , in exercitarea functiei lor magistratii procurori fiind obligati sa dea dovada de impartialitate , orientandu-si activitatea spre descoperirea adevarului. Acesta sunt obligate sa administreze toate probele necesare descoperirii adevarului , atat cele in favoarea acuzarii , cat si a apararii , fiind obligati sa asigure respectarea prezumtiei de nevinovatie a invinuitilor si inculpatilor.

Datoria procurorilor este aceea de a indeplini cu celeritate si corectitudine dispozitiile data , conform legii , de superiorii ierarhici , fiind obligate sa se abtina de a intervene in secretul deliberarii si de a face aprecieri cu privire la hotararile judecatoresti , in afara celor cuprinse in motivarea cailor de atac exercitate in conditiile legii.

X. Bibliografie1. Deontologia functionarilor publici Suport de curs Ion Popescu , Dragos Dinca, Victor Alistar , Madalina Cocosatu 2. http://www.mpublic.ro/cod_deontologic.htm 3. http://www.fiipregatitpentrucarierata.ro/magistratura/informatii-generale-cu-privire-la-exercitarea-magistraturii/ 4. Codul deontologic al magistratilor- Ghid de aplicare , Editura Hamangiu , 2007 5. Independenta si impartialitatea judecatorului ca standarde profesionale in procesul civil Alexandrina Radulescu , judecator

6. Hotararea Nr. 144/2005 din 26/04/2005 , publicat in Monitorul Oficial ,Partea I , nr.382 din 06/05/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al magistratilor 7. http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/26_09_2005__823_ro.pdf 8. http://www.alexandrina-radulescu-csm.ro/docs/proiect-etici-procurori.pdf Deonotologia functionarilor publici Suport curs - Ion Popescu , Dragos Dinca , Victor Alistar , Madalina Cocosatu , S.N.S.P.A. , Bucuresti

Codul deontologic al magistratilor- Ghid de aplicare , Editura Hamangiu , 2007

Codul deontologic al magistratilor , Capitolul II Independenta justitiei , Art.4 (2)

Codul deontologic al magistratilor , Capitolul III Promovarea suprematiei legii . Art. 8

Independenta si impartialitatea judecatorului ca standarde profesionale in procesul civil Alexandrina Radulescu , judecator

http://www.fiipregatitpentrucarierata.ro/magistratura/informatii-generale-cu-privire-la-exercitarea-magistraturii/

Codul deontologic al magistratilor- Capitolul VI Demnitatea si onoarea functiei de magistrat , Art.20 (1)

PAGE 12