Codul Calimach

Codul Calimach a fost a fost un cod civil al Moldovei, alcătuit de Christian Flechtenmacher şi Anania Cuzanos, cu ajutorul lui Andronache Donici, Damaschin Bojincă şi al altor jurişti, la iniţiativa domnitorului Scarlat Callimachi (Calimach), care l-a promulgat în 1817. Acest cod mai este denumit şi Codica Ţivilă a Moldovei. La promulgare, codul era scris în limba greacă.

Aplicarea lui a devenit mai consecventă abia după 1833, când s-a definitivat, prin traducere, redactarea în limba română a codului, de către Christian Flechtenmacher şi Damaschin Bojincă, începută odată cu cea greacă. La alcătuira acestui cod s-a urmărit să se îmbine dreptul local, bazat pe obiceiul pământului, cu dreptul bizantin (bazilicalele sau legiuiriile împărăteşti), folosindu-se totodată în fapt, ca model principal, codul civil francez de la 1804 şi codul civil austriac de la 1811.[1] Păstrând trăsături feudale, el conţinea şi norme de drept burghez, ceea ce reflecta începuturile descompunerii orânduirii feudale şi ale formării în Moldova a relaţiilor bazate pe proprietatea privată şi pe capital. Codul Calimach a fost aplicat până în 1865, când a intrat în vigoare codul civil.

Codul Calimach, structurat în trei părţi şi cuprinzând 2032 de articole, consacră răspunderea civilă întemeiată pe vinovăţie, indiferent că este intenţionată sau nu, dar aduce şi unele noutăţi reglementând două cazuri de exonerare de răspundere, în cazul nebunului şi a pruncului, pentru care, însă, vor fi răspunzători cei care îi au în îngrijire. [2]

Codul avea şi prevederi care nu mai sunt tolerabile în zilele noastre, prin caracterul lor discriminatoriu. De exemplu, în ciuda faptului că in cod se condamna robia, considerând-o împotriva firescului drit (drept) al omului[3], el prevedea totuşi că se întăreşte interdicţia căsătoriilor mixte:între oameni liberi şi robi nu se încheie căsătorie. [4]

Reeditări

Codul Calimach, ediţie critică, Editura Academiei RPR, Bucureşti, 1958

Note

1.  Dreptul în prima perioadă a regimului turco-fanariot2.  Marius Mureşan: Aspecte teoretico-normative şi practice ale

motivului şi scopului infracţiunii3.  Curs-Protecţia Juridică a Drepturilor Omului4. Breviar de istorie a rromilor

Bibliografie

Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964