Codul ADERși denumireaproiectului:

ADER 8.1.1. Implementarea masurilor de bunastare a bivolilor, in relație cuindicatorii de producție, reproducție și economici in diferite module de ferme, cuimpact asupra dezvoltarii durabile a speciei

Denumire contractor: Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor Șercaia(S.C.D.C.B. Șercaia)

Partener: USAMV BucureștiAnul începerii proiectului: 2015 Anul finalizării proiectului : 2018 Durata (nr. luni): 34

Obiectivul proiectului: Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:

- Elaborarea unei tehnologii moderne de creştere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii

şi mari;

- Elaborarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii şi mari,

în vederea dezvoltării durabile a speciei;

- Îmbunătăţirea parametrilor de producţie şi creşterea cantităţii de materie primă pentru

piaţa produselor obţinute de la bivoli ;

- Îmbunătăţirea parametrilor de reproducţie în fermele de dimensiuni mijlocii, în vederea

rentabilizării creşterii bivolilor.

Faza: nr. I3/2017” Implementarea măsurilor de bunăstare în fermele de bivoliţe

pentru lapte şi corelaţia cu producţia de lapte”

Obiectivul fazei:Implementarea măsurilor de bunăstare în fermele de bivolițe pentru lapte și corelația cu producția de lapte

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:- Elaborarea și depunerea în vederea omologării a unei tehnologii moderne de creștere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii și mari;- Elaborarea și publicarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii și mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei;- Sustinerea și publicarea unei lucrari stiintifice într-o revistă cotată BDI;- Publicarea unei lucrări științifice într-o revistă ISI.

Termen de realizare a fazei: 31.10.2017

ACTIVITĂȚI REALIZATE

Activitatea 3.1. Evaluarea condițiilor de microclimat în diferite tipuri de ferme de bivolițe pentru lapte din județele Brașov și Sibiu

Activitatea 3.2. Elaborarea unui studiu științific privind măsurile corective de îmbunătățire a bunăstării bivolițelor, în scopul creșterii producției de lapte

Rezultate obținute:

1. Elaborarea și depunerea în vederea omologării a unei tehnologii moderne

de creștere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii și mari (Tehnologie de

creştere a bivoliţelor de lapte);

2. Elaborarea și publicarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de

dimensiuni medii și mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei;

3. Sustinerea și publicarea unei lucrari stiintifice într-o revistă cotată BDI (1.

Entheric fermentation and manure management methane emissions at

Sercaia buffaloes farm);

4. Publicarea unei lucrări științifice într-o revistă ISI (Analysis of genetic

diversity of Romanian Buffalo – A preliminary study).

Activitatea 3.1.În condițiile creșterii valorii productive a animalelor, pe langă o hrană rațională, înperioada de stabulație, factorii de microclimat optim sunt determinanti în exteriorizareacapacității productive și menținerea unei bune stări de sănătate și reproducție. Atuncicând factorii de microclimat (temperatura, umiditatea, luminozitatea, curenții de aer,compoziția aerului și radiațiile calorice) se încadrează în parametrii normali, eiacționează favorabil asupra organismului, stimulând activitatea tuturor organelor. Dintreaceștia, factorul care asigură peste 75% din condițiile de microclimat corespunzător, estetemperatura, care influențează atat producția de lapte și creșterea în greutate, cât șifuncția de reproducție.Materialul cercetat. Cercetările s‐au făcut pe un eșantion de 10 exploatații de creștere abivolițelor din județele Brașov și Sibiu, folosindu‐se ca metode de evaluare privindcondițiile de microclimat cele prezentate mai sus.Cercetările s‐au desfășurat pe durata a 9 luni, respectiv ianuarie 2017 – septembrie2017, perioadă în care cercetările au avut loc atât pe teren, pentru colectarea de date șiefectuarea de măsurători, cât și în laboratorul SCDCB Șercaia, pentru efectuarea unoranalize și prelucrarea statistică a datelor rezultate.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.1.Exploatațiile analizate au ca obiectiv principal de activitate creșterea bivolițelor pentruproducția de lapte, calitatea laptelui produs și obținerea animalelor de prăsilă, masculi șifemele destinate înlocuirii reformei din propriul nucleu.Rezultate și discuții. Datele obținute au fost amănunțit prelucrate pentru a se obținerezultate exacte, care să demonstreze starea actuală din fermele studiate și cum aceastainfluențează în mod direct bunăstarea animalelor și implicit producția acestora.În exploatațiile din cele două județe, unde s‐au desfășurat cercetările, s‐au întâlnit următoarele situații:‐ Ferme de creștere a bivolițelor, în care adăposturile au fost modernizate special pentruîntreținerea în adăposturi închise neasigurându‐se, printre altele, și un volum adecvat de aer. Schimbul de aer în adăposturi se face prin intermediul ușilor și ferestrelor cât și prinintermediul gurilor de admisie și evacuare a aerului, în timpul verii (de la o temperaturăde 30‐35 °C înregistrată afară, la 20‐24 °C în interiorul adăposturilor). Volumul de aer pecap de animal este de 35‐65 m3. Schimbul de aer se face în 0,3m3/secundă în ventilațienatural organizată. Pe perioadele geroase, se limitează cât mai puțin accesul în adăpost, pentru îngrijire și furajare, pentru a se păstra temperatura ambiantă. Aceste ferme suntde regulă amplasate pe structura fostelor construcții ce au aparținut CAP‐ului;

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.1.‐ Ferme în care s‐au construit adăposturile, ținânduse cont de recomandările de specialitate, înălțime, orientare, în funcție de numărul de capete, calculându‐se dimensiunile adăpostului. Terenul pe care s‐a amplsat ferma putând să‐i permităproiectantului să țină cont de curenții dominanți, astfel să asigure în adăpost un ambient optim;‐ Ferme în care adăposturile au fost construite în funcție de poziția terenului dinproprietate, fără a se putea ține cont de standardele de specialitate, în ceea ce priveșteventilația naturală. Dintre acestea, s‐a întâlnit fermă cu adăpost semideschis (Ferma Nr. 3), dar și ferme structurate pe vechi gospodării, în care sunt folosite vechile grajduri. Temperatura este factorul care asigură peste 75% din condițiile de microclimat corespunzător, este temperatura, care influențează atat producția de lapte și creștereaîn greutate, cât și funcția de reproducție. Din graficele 2 și 3, observăm că în timpulsezonului cald, în toate adăposturile din fermele analizate, temperatura maximă de confort este depășită, fapt datorat materialelor de construcție din care sunt construite adăposturile, dar și lipsei ventilației artificiale. În timpul sezonului rece, în două ferme (ferma 3 și ferma 10), temperatura minimă de confort nu este asigurată, cauza fiindtermoizolația precară a adăposturilor. 

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.1.Temperatura este factorul care asigură peste 75% din condițiile de microclimatcorespunzător, este temperatura, care influențează atat producția de lapte și creșterea îngreutate, cât și funcția de reproducție. Din graficele 2 și 3, observăm că în timpul sezonuluicald, în toate adăposturile din fermele analizate, temperatura maximă de confort estedepășită, fapt datorat materialelor de construcție din care sunt construite adăposturile,dar și lipsei ventilației artificiale. În timpul sezonului rece, în două ferme (ferma 3 și ferma10), temperatura minimă de confort nu este asigurată, cauza fiind termoizolația precară aadăposturilor.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.1.Umiditatea din adăposturi este un factor foarte important, pe care fermierul trebuie să îlaibă în vedere. Supraâncălzirea din adăpost este ușor de depistat, tocmai datoritămirosului greu, existent sau absent din adăposturi, datorită faptului că bivolițele au părulud, geamurile sunt aburinde (pe perioadele geroase), ca să se elimine aceste probleme,trebuie ca adăpostul să fie foarte bine ventilat.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.1.Din graficele care prezintă umiditatea, observăm că atât în timpul sezonului cald cât și întimpul sezonului rece, umiditatea relativă maximă acceptată (72%), în toate adăposturiledin fermele analizate, este depășită. De asemenea volumul de ventilație din adăposturi, petimpul sezonului cald, este sub cel optim. Acestea sunt datorate supraaglomerăriiadăposturilor, dar și lipsei coșurilor de ventilație (guri de admisie și evacuare), înmajoritatea cazurilor aceasta realizându‐se prin intermediul ușilor și ferestrelor.

Factorii de microclimat : ‐ componenții chimici ai aerului din adăposturi‐ Dixidul de carbon

Nivelul maxim admis al dioxidului de carbon al aerului, nu a fost depășit în nici un adăpostdin fermele studiate.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.1.‐ amoniaculDin graficele de mai jos, observăm că, atât în timpul sezonului rece, cât și în timpulsezonului cald, concetrația maximă admisă de amoniac, este depășită. În timpul sezonuluicald depășirea concentrației acestui gaz se întâlnește în adăposturile din fermele1,2,3,4,5,6 și 8, iar în timpul sezonului rece, concentrația maximă acceptată , în toateadăposturile din fermele analizate, este depășită. Acest fapt se datorează sistemelor decanalizare, curățeniei precare și ventilației necorespunzătoare, dar și neâmprospătareaperiodică a așternutului.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.1.‐ Hidrogenul sulfuratDin graficele de mai jos, observăm că atât în timpul sezonului rece,  cât și în sezonul cald, în adăposturile din toate fermele, concetrația maximă admisă de hidrogen sulfurat, este depășită. 

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.1.‐ coeficientul de lumină și intensitatea iluminăriiIluminarea naturală, în adăposturile din fermele studiate, este asigurată prin ferestreledispuse pe pereții laterali. Aceasta este deficitară în adăposturile din fermele 1, 2, 5, 8 și10, datorită suprafeței vitrate mici, în raport cu suprafața interioară a adăpostului dar șimodului de orientare a acestora de forma şi aşezarea ferestrelor și calitatea geamului. Intensitatea iluminarii artificiale în adăposturile din fermele 1‐9, nu este asigurată la un 

nivel optim, datorită modului de dispunere a corpurilor de iluminat și subdimensionăriiacestora.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.1.Din cercetările efectuate, atât pe teren, în cele zece ferme luate în studiu, cât și înlaboratorul SCDCB Șercaia, se desprind o serie de concluzii și recomandări, ce suntprezentate în continuare:În condițiile creșterii valorii productive a animalelor din fermele analizate, pe langă ohrană rațională, în perioada de stabulație, factorii de microclimat din adăposturi fiinddeterminanți în exteriorizarea capacității productive și menținerea unei bune stări desănătate și reproducție, trebuie corectați.Prosperitatea fermelor de creștere a bivolițelor pentru lapte depinde de aplicarea unuimanagement corespunzător, ceea ce înseamnă dotarea specifică a fermei prin construcții,utilaje, instalații, etc., dar și a unui flux tehnologic corespunzător (fluxul animalelor, fluxulfurajelor, fluxul materialelor folosite ca așternut, fluxul laptelui și fluxul dejecțiilor);O dată cu creșterea interesului pentru conceptul de bunăstare, s‐au făcut studii îndomeniu și s‐a ajuns la concluzia că standardizarea este un concept folositor și util,datorită preciziei cu care se poate desfășura exploatarea. Factorii de risc țin în primul rândde echipamentele folosite, condițiile de cazare și furajarea.Datele obținute au fost amănunțit prelucrate pentru a se obține rezultate exacte, care sădemonstreze starea actuală din fermele studiate și cum aceasta influențează în moddirect bunăstarea animalelor și implicit producția acestora.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.2.Elaborarea unui studiu științific privind măsurile corective de îmbunătățire a bunăstăriibivolițelor în scopul creșterii producției de lapte

Standardele bunăstării animalelor adoptate de Uniunea Europeană, indică creștereaimportanței acordate acesteia la nivelul Comunității, devenind în același timp o problemăde mare interes public.În ceea ce privește specia bubaline, deși manifestă însușiri biologice remarcabile, adeseanu are condiții de exploatare favorabile, ceea ce conduce la o scădere a gradului debunăstare.Sănătatea animalelor presupune un anumit confort biologic minimal, aceasta însemnândasigurarea spațiului vital indispensabil, supravegherea zilnică a tuturor animalelor,monitorizarea computerizată a factorilor de microclimat, a ventilației, consumului de furajși de apă, aplicarea programelor de profilaxie a bolilor etc.Microclimatul – factor limitativ al bunăstării și producției bubalinelor. Microclimatul înadăposturile de bubaline prezintă o importanță deosebită din cel puțin douăconsiderente: pe de o parte influențează în mod direct bunăstarea animalelor, asigurândîndeplinirea unor drepturi și libertăți fundamentale, iar pe de altă parte, condițiile demicroclimat se pot constitui în factor limitativ al producției bubalinelor.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.2.Influența temperaturii asupra producției și sănătății bubalinelor ‐ Variația factorilor demicroclimat în adăposturile de bubaline, în afara zonei de confort (de optimum),determină declanșarea mecanismelor de adaptare fiziologică și comportamentală, cuscopul de menține echilibrul organismului, homeostazia sa. Astfel, dacă animalele segăsesc, din diferite motive, la temperaturi care ies din zona optimă, organismuldeclanșează prin control neuro‐endocrin, mecanismele de termogeneză sau termoliză.Această adaptare se face însă cu consum de energie. O variație prelungită a valorilorfactorilor de microclimat de la zona de optimum determină apariția stresului, cu toatăpleiada de consecințe asupra stării de sănătate a bubalinelor. În mod absolut evident,depășirea limitelor de toleranță ale speciei timp îndelungat și intrarea acesteia în zona depesimum, va avea repercusiuni drastice și asupra producției bubalinelor. Diminuarea sauchiar sistarea acesteia reprezintă un semn clar că animalul nu este adaptat la mediu, iarprelungirea acestei stări de fapt conduce organismul în zona patologicului.Bivolițele, ca urmare a greutății lor, a proporției între greutate și suprafața corporală,precum și a existenței „caloriferului intern” (procesul de digestie din rumen), tolereazămai bine temperaturile scăzute și mențin producția (evident, până la un punct).În cazul sporului de creștere în greutate, literatura de specialitate citează faptul cătineretul de peste 3 luni manifestă valori mai mari ale acestui caracter la temperaturiplasate în jurul valorii de 10 grade, cu scăderi semnificative ale vitezei de creștere latemperaturi ridicate (peste 27 de grade).

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.2.

Temperatura aerului din adăposturi reprezintă și un factor limitant al sănătății bubalinelor.Un status normal de sănătate se obține și se menține atunci când temperatura ambientalăse găsește în zona de confort. Variația temperaturii este „tamponată” de organismulanimal prin intermediul mecanismelor de reglare, prin posibilitatea organismului deadaptare pentru menținerea homeostaziei (plasticitate fenotipică).Atunci când temperatura iese din zona de confort și tinde către valori extreme (pesimum)timp îndelungat, de cele mai multe ori asociată și cu alți factori fizici de microclimat (înspecial umiditatea aerului), statusul de sănătate începe să se modifice întrucât organismulnu mai are capacitate de adaptare (plasticitatea fenotipică este limitată), această variațiea temperaturii devenind factor stresor. La nivelul organismului vor apărea modificări alevalorilor constantelor biochimice și afectarea funcției organelor.Temperaturile scăzute afectează, în mod deosebit, tineretul bubalin. În condiții de frigapar modificări ale unor constante sangvine și hormonale de tipul hipoglicemiei, creștereaconcentrației lipidelor sangvine, a acizilor grași liberi, reducerea proteinelor serice,scăderea concentrației de electroliți, etc.Bivolițele adulte pot suferi în urma frigului o creștere a incidenței mastitelor, consecință avasoconstricției la nivelul glandei mamare.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.2.

Expunerea sau întreținerea la temperaturi ridicate determină pierdere masivă de apă șielectroliți. De asemenea, bivolițele pot suferi scăderi ale frecvenței contracțiilor ruminale,cu repercusiuni asupra procesului de digestie.Influența umidității asupra producției și sănătății bubalinelor ‐ Umiditatea în sine nu areun efect semnificativ asupra stării de sănătate și producției bubalinelor, însă devine factorlimitativ în asociație cu temperatura, a cărei acțiune o potențează, și cu viteza curențilorde aer.Influența curenților de aer asupra producției și sănătății bubalinelor ‐Mișcarea maselor deaer în adăpost apare ca urmare a diferențelor de densitate din diferitele zone ale acestuia(cauzate de diferențele de temperatură), pe orizontală, verticală sau vârtej.În adăposturile de bubaline, curenții de aer pot apărea din mai multe motive: izolărinecorespunzătoare, fisuri ale pereților, ferestrelor, ușilor, căldura biologică a animalelor.Viteza de mișcare a curenților de aer afectează statusul de sănătate al bubalinelor șiproducțiile acestora numai în corelație cu temperatura, umiditatea și concentrația gazelornocive.În cazul bubalinelor, problematica curenților de aer se pune în special în sezonul rece,vara întreținerea făcându‐se preponderent la pășune.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.2.

În sezonul rece, întreținerea bubalinelor în adăposturi prost izolate, sau cu deschiderimari ale elementelor de închidere, determină declanșarea mecanismelor determoreglare. Ca urmare a existenței căldurii biologice în interiorul adăpostului, prindeschiderea ferestrelor sau ușilor se creează curenți orizontali din afară înspre adăpost.Acești curenți pun probleme la viteze mari și dacă sunt asociați și cu umiditate crescută,mai ales la tineret.Consecințele curenților de aer asupra sănătății și producției la bubaline sunt celeprezentate în cazul temperaturii și umidității. De asemenea, în cazul unor viteze mari, potfi antrenate particule microscopice care, inhalate, pot produce probleme respiratoriigrave.Influența luminii asupra producției și sănătății bubalinelor ‐ Artificializarea condițiilor demediu în fermele de animale a dus la utilizarea tot mai largă, alături de radiațiile solarenaturale, a luminii artificiale (susținută electric). Pentru asigurarea bunăstării bubalinelor,se recomandă utilizarea în adăposturi un timp cât mai îndelungat a luminii naturale,ținând cont de impactul pe care îl are aceasta asupra animalelor, precum și asupramediului (radiațiile ultraviolete au capacitatea de sterilizare). În ceea ce priveșteiluminatul artificial, la bubaline acesta nu este un factor tehnologic ca la alte specii, uniculrol al său fiind de a asigura condițiile de bunăstare și de a permite efectuarea activitățilorîn interiorul adăpostului.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.2.

Influența gazelor nocive asupra producției și sănătății bubalinelor ‐ Compoziția chimică aaerului din adăposturile de bubaline diferă de cea a aerului atmosferic ca urmare aîntreținerii animalelor în interiorul lor. Acestea elimină dioxid de carbon prin respirație,emană diferite mirosuri, urinează și defecă în interiorul incintei ceea ce determinăemanarea unor gaze, elimină lichide biologice care intră în descompunere, etc.Gazele cu efect nociv din adăposturile de bubaline sunt considerate cele care influențeazăîn primul rând statusul de sănătate și apoi nivelul productiv al animalelor: dioxidul decarbon, amoniacul și hidrogenul sulfurat.Influența pulberilor asupra producției și sănătății bubalinelor ‐ Pulberile sunt particulesolide din aer, organice (polen, resturi vegetale, spori de ciuperci, etc.) sau anorganice(compuși din sol, var, ciment, cenușă, fum, etc.), de diferite dimensiuni, care punprobleme pentru statusul de sănătate al bubalinelor și afectează implicit producția de la oanumită concentrație. Prezența pulberilor în aerul atmosferic este influențată de zonapedo‐climatică în care este amplasată ferma, de apropierea unei aglomerări urbane sauzone industriale, de diferite activități din fermă (construcții, amenajări, curățenie,depozitarea fânului în fânare, arderea vegetației, gaze de eșapament, etc.), de anotimp,de existența protecției vegetale, etc.

REZUMATUL FAZEI

Activitatea 3.2.

În proiectarea adăposturilor de bubaline, pentru asigurarea bunăstării acestora și pentruobținerea unei suprafețe vitrate cât mai mari, fără a afecta izolarea termică a construcției,sunt utilizați doi indicatori importanți: coeficientul de iluminare naturală și indicele deiluminare. Primul indicator reprezintă raportul dintre iluminarea unui punct în adăpost șiiluminarea în aer liber, în procente. Autorul recomandă, pentru adăposturile de animale,o valoarea de 1‐2% a coeficientului, ce corespunde unei iluminări interioare de 50‐100lucși. Al doilea indicator reprezintă raportul dintre suprafața vitrată și suprafața pardoseliigrajdului, exprimarea rezultatului făcându‐se sub forma unei proporții. Se recomandă labivolițe o valoare de 1:10‐1:12 a acestui raport.În construcția adăposturilor de bubaline, pentru asigurarea unei iluminăricorespunzătoare, este importantă și orientarea acestora cu axa mare pe direcția N‐S,acceptându‐se devieri de 25‐30 de grade.Asigurarea valorilor optime a parametrilor de microclimat reprezintă o condiție esențialăpentru îndeplinirea criteriilor de bunăstare a bubalinelor, de oferire a libertățilorfundamentale. Ieșirea acestor valori din intervalul de admisibilitate crează disconfort,suferință inutilă, afectează starea de sănătate și producția.

REZUMATUL FAZEI